Romania interbelica

ROMÅNIA INTERBELICå

INTERBELLUM ROMANIA

Matei Cazacu

ROMÅNIA INTERBELICå

INTERBELLUM ROMANIA

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom âniei
Cazacu, Matei
Rom ânia Interbelic~ / text: Matei Cazacu;
concep]ie grafic~: Mihaela Dulea; ed.: Ovidiu Morar. - Bucure[ti:
Noi Media Print, 2006
ISBN: 973-85881-7-0

I. Dulea, Mihaela (il.)
II. Morar, Ovidiu (ed.)

726.6

ILUZIA ROMÅNIEI MARI

România interbelic~, supranumit~ România România ocupa primul loc în Europa în
Mare, era cu cei aproape 20 milioane de locuitori [i privin]a ponderii popula]iei active (59% din totalul
295.000 km2 cel mai important stat din Balcani. popula]iei), dar aceasta era concentrat~ cu prec~dere
Crearea statului na]ional prin alipirea la Vechiul Regat în agricultur~. De asemenea, ocupa locul întâi la
a provinciilor orientale (Basarabia), occidentale capitolul natalit~]ii, dar tot locul întâi l de]inea [i la
(Transilvania, Banat, Cri[ana), septentrionale mortalitate, în special la mortalitatea infantil~. Venitul
(Bucovina, Maramure[) [i meridionale (Dobrogea de anual pe cap de locuitor era de 243 de dolari (298 în
sud sau Cadrilaterul) a fost rezultatul pr~bu[irii 1914), cel mai sc~zut în Europa central~ [i de sud-est,
imperiilor [i a afirm~rii principiului wilsonian al mai sc~zut decât cel din Bulgaria (284), Polonia (352)
dreptului popoarelor la autodeterminare. [i Ungaria (359); venit care, pentru compara]ie, în
Noile frontiere stabilite prin tratatele de pace Anglia era de 1069 de dolari.
din 1919 includeau puternice minorit~]i etnice Principalele produse de export erau petrolul [i
(unguri, evrei, germani, slavi, ]igani, turci [i t~tari), produsele rafinate (33% din total), cerealele (29%),
28,5% din totalul popula]iei nefiind de origine lemnul (14%) [i vitele (6%). Valoarea unei tone
român~, o particularitate comun~ tuturor statelor metrice exportat~ de România era de 121 de franci
balcanice, central- [i est-europene. elve]ieni (în perioada 1922-1930), în vreme ce o ton~
Aflat~ în tab~ra înving~torilor din Primul de produse importate valora 815,8 franci elve]ieni. çn
R~zboi Mondial, România a f~cut parte în perioada 1931, îns~ raportul era catastrofal: 68,5 franci tona la
interbelic~ din „cordonul sanitar“ al Europei în fa]a export [i 853,9 la import.
bol[evismului Rusiei sovietice. De altfel n 1919, çncordarea situa]iei interna]ionale [i interne
armata român~ a ocupat Ungaria [i Budapesta punând dup~ 1936 îl conduc pe regele Carol II la o politic~
astfel cap~t experien]ei comuniste din Ungaria, iar autoritar~: Constitu]ia din 1923 este abolit~, partidele
între 1918 [i 1934 s-a aflat în stare de r~zboi cu URSS. politice [i sindicatele sunt interzise, se iau o serie
România era o monarhie constitu]ional~ întreag~ de m~suri pentru eliminarea popula]iei
având în fruntea ei un monarh din dinastia german~ evreie[ti din via]a politic~, economic~ [i social~. Toate
de Hohenzollern-Sigmaringen, devenit~ din 1917 acestea nu au putut împiedica pr~bu[irea României
dinastia „de România“: Ferdinand I (1914-1927), Mari în 1940, pr~bu[ire datorat~ în primul rând
Mihai I (1927-1930, 1940-1947) [i Carol al II-lea situa]iei geopolitice: România Mare dispare a[a cum
(1930-1940) se succed la tron. Scena politic~ este au disp~rut peste o duzin~ de alte ]~ri europene
dominat~ de dou~ mari partide politice, Partidul indiferent de regimul lor politic, victime ale coluziunii
Na]ional Liberal [i Partidul Na]ional ¥~r~nist care imperialismului german [i sovietic.
guverneaz~ în alternan]~ în alian]~ cu o serie de Acest rezultat final fusese presim]it de elitele
partide mici. tinere ale României care sim]eau c~ „timpul le era
Ca [i în perioada anterioar~, ]ara este m~surat“ [i c~ erau deci obligate s~ creeze repede opere
guvernat~ de fapt de o elit~ restrâns~, în majoritate de valoare universal~ în scurtul interval de pace care le
liberal~: circa 300 de persoane dup~ calculele unui sta la dispozi]ie dup~ 1919. A[a se explic~ dezvoltarea
observator (Petre Pandrea), un grup bine sudat f~r~ precedent a artelor, a literaturii, a arhitecturii. Se
denumit chiar „mafie“ de un adversar politic deschid noi s~li de expozi]ie, iar muzeele sunt mai
(Alexandru Vaida-Voevod). Aceste elite realizeaz~ vizitate ca oricând. Teatrele de tot felul [i s~lile de
dup~ r~zboi un program ambi]ios de reforme - printre concert atrag sear~ de sear~ mii de spectatori, iar
care reforma agrar~ [i votul universal care acorda editurile se întrec în a promova noua genera]ie de
drepturi politice imensei majorit~]i a ]~rii - [i impun scriitori români precum Eugen Ionescu, Emil Cioran,
m~suri economice de liberalizare sabotate ns~ de Mircea Eliade, Mihai Sebastian [i mul]i al]ii.
afacerism [i nepotism.

6 | Iluzia României Mari

THE ILLUSION OF GREATER ROMANIA

Interwar Romania, also know as Greater that, unfortunately, nepotism and group interests
Romania, was the most important state in the Balkans undermined.
with its nearly 20 million inhabitants and 295,000 sq. Romania ranked first in Europe in point of active
km. The nation state emerged after the union to the Old population, 59 percent of all the inhabitants, but most
Kingdom of the eastern province of Bessarabia, the of them worked mainly in agriculture. This country also
western provinces of Transylvania, Banat and Crisana, placed first in the number of births as well as deaths,
the northern provinces of Bukovina and Maramures, and particularly as regards the child death rate. Per capita
the southern province of southern Dobruja or the yearly income stood at 243 dollars (298 in 1914), the
Quadrilateral. This was brought about by the collapse of lowest in Central and South-Eastern Europe, smaller than
empires and the assertion of Wilson’s principle of the in Bulgaria (284), Poland (352) and Hungary (359), as
peoples’ right to self-determination. compared to 1,069 dollars in the United Kingdom.
Under the peace treaties of 1919 the new The principal exports were petroleum and
frontiers came to encompass several powerful ethnic refined products (33 percent of the total), grains (29
minorities (Hungarians, Jews, Germans, Slavs, Gypsies, percent), wood (14 percent,) and cattle (6 percent). A
Turks, and Tartars), with 28.5 percent of the total metric ton exported by Romania was worth 121 Swiss
population of other origin than the majority, a feature Francs (between 1922-1930), while a ton of imported
common to all the states in the Balkans, in Central and products was worth 815.8 Swiss Francs. In 1931, the
Eastern Europe. ratio appeared downright catastrophic: 68.5 Francs per
On the winning side in the First World War, in exported ton and 853.9 per imported ton.
the interbellum Romania stood as part of Europe’s The tense international and domestic situation
“sanitary belt” against Soviet Russia’s Bolshevism. Thus, after 1936 prompted King Carol II to pursue an
in 1919, its armies occupied Hungary and Budapest in authoritarian policy: the 1923 Constitution was
order to put an end to the communist experiment there, abolished, the political parties and trade unions were
while between 1918 and 1934 Romania was in a state of banned, and several measures were taken to eliminate
war with the Soviet Union. the Jewish population from the political economic and
A sovereign from the German dynasty of social life. Nonetheless, all this could not prevent the
Hohenzollern-Sigmaringen, which from 1917 was collapse of Greater Romania, in 1940, mostly as a result
considered “a Romanian dynasty”, ruled the country, a of the geopolitical situation. Thus, Greater Romania
constitutional monarchy. In the period in point to the vanished like more than a dozen other European
throne first came Ferdinand I (1914-1927), then Mihai I countries, irrespective of their political regime, falling
(1927-1930, 1940-1947), and Carol II (1930-1940). Two pray to the collusive German and Soviet imperialism.
important formations, the National Liberal and the The young elite of Romanian artists intuited the
National Peasant Parties hogged the political stage, dire end and felt their days were numbered. So they
steering the country in turn, with a series of smaller strove to create works of catholic scope in the brief
parties in tow. interval after 1919. This explains the boom of the arts, of
Just like in the previous period, a small elite, literature, and architecture. New exhibition halls opened,
mostly Liberal, swayed the country: all in all no more than and museums welcomed more and more visitors. Various
300 persons, according to the calculations of an observer genres of theaters and concert halls drew thousands of
(Petre Pandrea), a well knitted group that a political spectators, while publishing houses vied to promote the
opponent (Alexandru Vaida-Voevod) called a “Mafia”. new generation of Romanian writers: Eugen Ionescu,
After the war, this elite carried out an ambitious program Emil Cioran, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, and others.
– to mention only the land reform and the universal
suffrage granting political rights to the majority of the
population – and instituted liberal economic measures

The Illusion of Greater Romania | 7

ISTORIE ßI TRADI¥IE

Realizarea statului na]iune în 1919 a împodobit cu stâlpi de lemn adeseori sculpta]i, cu
resuscitat interesul pentru trecutul mai îndep~rtat sau foi[or [i cu acoperi[ în pant~; în fine, cele de munte,
mai apropiat: monumentele [i siturile arheologice sunt unde predomin~ lemnul [i acoperi[urile impun~toare
cercetate, restaurate, renovate sau recl~dite în spiritul de stuf sau de [indril~. Fantezia me[terilor se
respectului pentru forma ini]ial~, în special cu sprijinul manifest~ în sculptura monumentalelor por]i de lemn
Comisiei Monumentelor Istorice. din Maramure[ [i Oa[, iar în interior în exuberan]a
M~n~stirile [i bisericile formau atunci, ca [i ]es~turilor [i a podoabelor, în special feminine.
ast~zi, unul din cele mai remarcabile capitole ale Transilvaniei îi sunt specifice stilurile gotic [i
baroc, civiliza]ia urban~ de tip german cu ora[e [i
biserici înconjurate de ziduri [i turnuri de ap~rare
ridicate împotriva pericolului otoman. Satele s~se[ti
din Transilvania [i sv~be[ti din Banat difer~ puternic de
cele române[ti: primele sunt de tipul a[ez~rilor de
colonizare, axate pe o strad~ principal~ dreapt~ [i
larg~ flancat~ de dou~ fronturi de case de zid cu cur]i
îngr~dite [i ele cu zid. çn contrast, în satele române[ti
domin~ habitatul de tip risipit, cu forme neregulate,
gr~dini [i livezi.
La rândul ei, Oltenia muntoas~ este
p~str~toarea unui tip de cas~ fortificat~, cula, adev~rat
turn amintind de locuin]ele fortificate ale patricienilor
genovezi.
Economia ]~r~neasc~ tinde c~tre autarhie -
cultivarea p~mântului, cre[terea animalelor,
viticultura, pomicultura [i mica industrie local~. O
Tropaeum Traiani, Adamclisi
Ruinele monumentului roman (109 d.Hr).
seam~ de îndeletniciri ancestrale sunt pre]uite acum:
sculptura în lemn, ceramica de o mare varietate,
Trapaeum Trajani, Adamclisi
The ruins of the Roman monument (A.D. 109) ]es~turile, toate promovate în particip~rile României la
expozi]iile interna]ionale ale vremii începând cu cea de
la Paris din 1867.
istoriei artei române[ti. Ele reprezint~ sinteze locale ale Caracteristic~ este p~strarea costumului
influen]elor bizantine [i occidentale evoluând c~tre popular de toate zilele [i de s~rb~toare (adoptat în
forme specifice spa]iului românesc în ciuda special de doamnele din înalta societate sub influen]a
diferen]elor regionale. Reginei Maria) cu variante regionale bine definite.
Satul românesc interbelic continu~ s~ existe în Satul continu~ s~-[i p~streze caracteristicile
dimensiunile sale tradi]ionale diferite între zonele de arhitecturale [i vestimentare, prea pu]in concurate
câmpie, unde se întâlnesc locuin]e de tip bordei înc~ de industria or~[eneasc~. Doar satele din
îngropat total sau par]ial în p~mânt; cele de deal, împrejurimile Bucure[tilor [i a unor mari ora[e din
unde abunden]a materialelor de construc]ie a permis r~s~rit - Gala]i, Br~ila - cunosc un început de
formarea unui stil arhitectural specific: case cu etaj, urbanizare haotic~ dar f~r~ rezultate probante.
în~l]ate pe o vast~ pivni]~, cu pridvor deschis

8 | Istorie [i tradi]ie

HISTORY AND TRADITION

The establishment of the nation state in 1919 Peasant economy tended to autarchy – land
rekindled the interest in the more or less remote past. cultivation, animal rearing, viticulture, pomiculture,
Thus, the Commission of Historical Monuments lent its and local cottage industry. Several old skills came to be
support to most of the projects that studied, restored, much appreciated: wood sculpture, highly variegated
renovated or refurbished archaeological monuments ceramics, textiles, all promoted thanks to Romania’s
and sites in respect of their original. participation in the time’s international exhibitions,
Then, just like now, monasteries and churches starting with the 1867 Paris event.
represented one of the most outstanding chapters in
the history of Romanian art. A local synthesis of
Byzantine and Western tradition, they evolved into
specific forms of the Romanian space, despite regional
differences.
Interwar Romanian villages continued their life
within traditional dimensions that varied function of
their location: plain areas, with totally or partly buried
huts; hill areas where the wealth of building materials
allowed for the creation of a specific architectural style
featuring storied houses with a big cellar on the
basement, an open porch often adorned by sculptured
wooden posts, then a turret and sloping roof; and
finally mountain areas, with preeminently wooden
houses topped by imposing roofs. Master craftsmen
left their fantasy play freely when sculpting the
monumental wooden porches of Maramures and Oas,
while women artists put their genius into exuberantly
Re[edin]a lui Duca Vod~ de la Cet~]uia (1672), jude]ul Ia[i
woven cloth and various ornaments.
The Gothic and Baroque styles, a German- The residence of Prince Duca at Cetatuia, Iasi County (1672)

type civilization with towns and churches surrounded
by defense walls and towers meant to cope with the
Ottoman peril characterized Transylvania. The Saxon The preservation of everyday and festive folk
villages of Transylvania and the Swabian villages of costumes (adopted in particular by the ladies of the
Banat differed considerably from the Romanian ones high society under the influence of Queen Maria)
as the former were of the colony settlement type, with represented a characteristic of the time, with well-
a straight wide main street, flanked by two rows of defined regional variants. Villages stuck to their
brick houses with wall-fenced yards. By contrast, the architectural and vestmental traditions, for which city
Romanian villages were scattered, irregular in shape, industries put up too little competition. A chaotic start
with gardens and orchards. of urban planning could be noted in the big towns of
In its turn, the mountainous region of Oltenia eastern Romania – Galati, Braila – and the localities
evinced the tradition of the fortified house, the so- around Bucharest, only slight results tough.
called cula, actually a tower reminding of the fortified
mansions of Genovese patricians.

History and tradition | 9

Biserica Olari (1687) din Curtea de Arge[

Olari Church (1687) of Curtea de Arges

Biserica mare din Câineni (1807), jude]ul Vâlcea
Pe fa]ad~ sunt picta]i sibile [i filosofi.

The big Church of Caineni (1807)
The facade features paintings with sibyls and philosophers.


Schitul [i pe[tera Ialomi]ei Biserica (sec. XVIII) din Fildul de sus, jude]ul S~laj
Construit n 1818, ars în 1940 [i ref~cut n 1942.
Fidul de Sus, Salaj County. The Church (18th century)
The Ialomita Cave and Skete
The latter was built in 1818; it caught fire in 1940,
and was remade in 1942.

Biseric~ de lemn din
N~da[a, jude]ul Mure[

The wooden Church of
Nadasa, Targu Mures

Biserica din Br~det
(sec. XVI),
Jude]ul Arge[

The Church of Bradet,
Arges County
(16th century)

Biserica Fundenii Doamnei (1699), Bucure[ti
Stucaturi lucrate de me[teri persani: un palat,
o fântân~, glastre cu flori.

Fundenii Doamnei Church, Bucharest (1699)
Stucco crafted by Persian artisans: a palace, a
fountain, vases with flowers.

M~n~stirea Horezu (1694),
jude]ul Vâlcea, Pronaosul

Horezu Monastery, Valcea
M~n~stirea V~c~re[ti (1722), Bucure[ti County (1694), the narthex
Interiorul bisericii. Cea mai întins~ din Europa
(180.000 m2), demolat~ în 1986.

Vacaresti Monastery, Bucharest (1722)
Interior of the church, the largest in Europe
(180,000 sq. m.) demolished in 1986.


M~n~stirea Cozia (1388), jude]ul Vâlcea
Locuin]a egumenului, vedere din pridvor.

Cozia Monastery, Valcea County (1388)
The abbot’s house, view from the porch.


Patriarhul Miron Cristea îl întâmpin~ pe
Regele Carol II în biserica m~n~stirii Curtea
de Arge[ cu ocazia funeraliilor Reginei Maria
(iulie 1938).

Patriarch Miron Cristea welcoming King
Carol II to the church of the Curtea de Arges
Monastery on the funerals of Queen Maria
(July 1938).

M~n~stirea lui
Neagoe Basarab (1517),
Curtea de Arge[

The Monastery of
Neagoe Basarab,
Curtea de Arges (1517)

Grup de c~lug~ri

Group of monks


Parcul palatului Reginei Maria, Balcic

The park of Queen Maria’s palace, Balcic


Printre ruine la picnic

A picnic among ruins

Gorunul lui Horea, ¥ebea

Horea’s evergreen oak, Tebea


Catedrala Catolic~ din Alba Iulia
Sarcofagele lui Iancu de Hunedoara
(†1456), Ladislau de Hunedoara,
fiul s~u (†1457) [i Regelui Ioan
Sigismund Zapolya (†1571). Opere
influen]ate de rena[terea italian~.

The Catholic Cathedral of Alba Iulia
The sarcophagi of Iancu of
Hunedoara (d. 1456), Ladislau of
Hunedoara, his son (d. 1457), and
of King Johannes Sigismund Zapolya
(d. 1571), works influenced by the
Italian Renaissance

Biserica s~seasc~ fortificat~ din
Prejmer (Tartlau), c~m~ri de
provizii în curtea interioar~
(sec. XV).
The Fortified Saxon Church of
Prejmer (Tartlau), storehouses
in the inner court (15th cen.)


Biserica s~seasc~ fortificat~ din Cisn~die (Heltau), (sec. XV)
The Fortified Saxon Church of Cisnadie (Heltau), the 15th cen


Bra[ov, Pia]a Sfatului or~[enesc (sec. XV-XVIII):
„Aici se adun~ toate popoarele învecinate ca într-o
hal~ comun~ de m~rfuri“ - Giovan-Andrea Gromo

Brasov, the Town Hall Square (15th-18th cen.): “Here all
the neighboring folks gather like in a common market
hall” Giovan Andrea Gromo (1518 – after 1567)

Castelul Bran (1377)
Ref~cut de Regina Maria (1930).

Bran castle (1377)
Refurbished by Queen Maria (1930).

Cetatea Alb~, cetate greac~ în antichitate,
mai apoi bizantin~, genovez~, t~t~reasc~,
moldoveneasc~, turceasc~, ruseasc~ [i în
fine româneasc~ (1919). Încorporat~ în
Ucraina (1944).
Cetatea Alba, a Greek stronghold in the
antiquity, turned then Byzantine,
Genovese, Turkish, Russian and finally
Romanian (1919), to be incorporated into
Ukraine later (1944).

Portul Cet~]ii Albe
Cetatea Alba, the Harbour

Turnul Chindiei (1462) [i
ruinele bisericii domne[ti
(1583), Târgovi[te
Chindia Tower (1462)
Targoviste and the ruins of
the princely church (1583)

Castelul Hunedoara (sec. XV)
Construit de Iancu de Hunedoara
(1440-1446, 1447-1453) [i terminat de
fiul s~u Matei Corvin (1458-1490).
Hunedoara Castle (15th cen.)
Started by Iancu of Hunedoara (1440-
1446, 1447-1453) and finished by his
son, Matthias Corvinus (1458-1490).

Casa în care s-a n~scut regele Ungariei,
Matei Corvin la 23 februarie 1443 (rege
între 1458-1490), Cluj

The house where Matthias Corvinus, King
of Hungary was born on February 23, 1443
(king between 1458-1490), Cluj


Cetatea Hotin, vedere dinspre Nistru

Hotin Stronghold, view from the Dniester River

Cetatea Hotin, ruinele geamiei, lâng~ biserica ortodox~

Hotin Stronghold ruins of the mosque near the Romanian Orthodox Church


Cetatea Hotin, fortifica]iile [i curtea interioar~

Hotin Stronghold, the fortifications and the inner courtyard


Ada-Kaleh, bazarul

Ada-Khaleh, the bazaar

Ada-Kaleh
Cl~direa comandamentului
construit~ de austrieci
(1720), transformat~ în
geamie dup~ 1730.

Ada Kaleh
General headquarters
building, erected by the
Austrians (1720) and
turned into a mosque
after 1730.


Ada-Kaleh
Insul~ fortificat~ pe Dun~re, înghi]it~ de
lacul de acumulare Por]ile de Fier în
1970. Geamia [i fortifica]iile.

Ada Kaleh
A fortified island on the Danube
swallowed by the Iron Gates storage
lake in 1970. The mosque and the
fortifications.

Vedere general~

General view


Troi]~ monoxil~, Foc[ani

One-wood road altar, Focsani

Cimitir turcesc, Balcic

Turkish graveyard, Balcic


Cimitir din S~tâlnea[, Dobrogea

The cemetery of Satalneas, Dobruja

Cimitir din Deleni, nord de Ia[i

The cemetery of Deleni (north of Iasi)


Femei la sfat n ¥ara Mo]ilor

Women’s get-together in
„Ascult~ de la mine c~-s mai b~trân!“ Motzi land
“Believe me, I’ve been there!”


„Nu mai exist~
tâlhari în Carpa]i!“

“There’re no bandits
left in the
Carpathians!”

Cariatide în drum spre târg, Dr~goeni, jude]ul Gorj

Caryatids: Peasant women going to the fair, Dragoeni, Gorj County
Negustori de opinci:
„un model, toate m~rimile”
¥~rani din Maramure[ în fa]a bisericii
Vendors of strapped moccasins:
“One model, all sizes!” Peasants from Maramures in front of the church


Haute couture în Bucovina, Oa[ [i Gorj

Haute couture, Bukovina, Oas, and Gorj style
Descul]e, dar g~tite

Barefoot, yet dolled up


Cas~ cu coloane n Burila,
jude]ul Mehedin]i

House with columns,
Burila, Mehedinti County

O moar~ pe râu în jos

A mill down on the river


Arhitectur~ ]~r~neasc~

Peasant architecture


Cas~ din S~li[te cu mândrii ei
proprietari

House in Saliste and its proud
owners


Cas~ din zona
N~s~ud, interior

House in the Nasaud
area, interior

ßez~toare

Social of village
women


La târgul de oale pe muntele G~ina Secui din Tome[ti, Miercurea Ciuc

At the pottery fair on Gaina Mount Szecklers from Tomesti, Miercurea Ciuc

„Am pus-o de m~m~lig~“

“I’ve really got into hot
water with this polenta!”


¥~ranc~ din Muscel

Countrywoman from Muscel

„Ziua bun~ am dat”...

“Should I say Hello again?”


Copii la altar din Ghinda

Children at the altar of Ghina

çn drum spre biseric~, V~li[oara

On the way to the church, Valisoara

Coafur~ de s~rb~toare

Festive hairdo Joc ]~r~nesc n Drag, jude]ul Cluj

Country-dance at Drag, Cluj County

Doamne ajut~! La Maglavit
Loc de pelerinaj ini]iat
de Petrache Lupu.

“God help us!”
Maglavit, a pilgrimage spot initiated
by Petrache Lupu

çn drum spre biseric~, Viscri,
jude]ul Bra[ov

Going to church, Viscri, Brasov
County


„Paparud~-rud~, vino de ne ud~!“

Rain invocation:
“Paparuda, break the bain/ Paparuda,
let it rain!”

Bivoli vara, F~g~ra[

Buffalos in summer, Fagaras

Ne a[teapt~ nunta

Let’s start the wedding party

La Turtucaia

At Turtucaia

Zi de târg în Arge[ Târgul de fete de pe muntele G~ina
Fair day in Arges The girl fair on Gaina Mount


¥igani nomazi în B~r~gan

Nomad Gypsies in the
Baragan

Coloni[ti macedo-
români în Dobrogea

Macedo-Romanian
colonists in Dobruja


PRODUC¥IE ßI CONSUM

Structura economiei române[ti s-a diversificat hranei [i 5-10% b~uturilor alcoolice. Consumul de
dup~ Primul R~zboi mondial: noile teritorii erau extrem carne anual pe cap de locuitor eviden]ia o enorm~
de bogate în p~duri, animale de ras~, z~c~minte de diferen]~ între mediul rural (3 kg) [i cel urban (52 kg).
c~rbuni, fier, aur, argint, cupru. Vechiul Regat exploata ¥~ranul român avea un consum extrem de redus de
numai sarea [i petrolul a c~rui produc]ie urc~ de la un zah~r (2 kg anual de familie), în schimb consumau pân~
milion de tone la 1920 la 8,7 milioane în 1936. la 3 kg de m~m~lig~ pe zi pe cap de locuitor în Vechiul
Industriile care au cunoscut o puternic~ dezvoltare erau Regat [i în Basarabia. Alimenta]ia frugal~ [i s~rac~ în
cea extractiv~, metalurgic~, de prelucrare a lemnului, a calorii se explic~ [i prin reducerea drastic~ a p~[unilor în
materialelor de construc]ie, chimic~, alimentar~, textil~, favoarea culturilor cerealiere destinate exportului
a hârtiei, piel~riei, sticl~riei [i ceramicii. În 1930, (subven]ionat masiv de stat) [i avea drept consecin]~
România avea 140.000 întreprinderi industriale cu r~spândirea bolilor nutri]ionale ca pelagra specifice
600.000 de muncitori, dintre care îns~ 130.000 erau zonelor de monocultur~ (în special porumb) nu numai
mici ateliere cu 1-5 persoane. ¥ara avea un important din România, ci [i din sudul Statelor Unite.
poten]ial economic, dar ducea lips~ de capitaluri [i Toate statisticile privind locuin]a, asisten]a
investi]ii care s~-l valorifice. De[i România ocupa locul medical~, educa]ia [i analfabetismul (43% din totalul
întâi în Europa în privin]a ponderii popula]iei active popula]iei) dovedesc c~ ]~ranul român avea unul din
(59% din totalul popula]iei), aceasta era concentrat~ în standardele de via]~ cele mai joase din Europa.
agricultur~. Doar 7,2% din români lucrau în industrie [i O situa]ie abia mai bun~ avea muncitorimea.
14% în servicii, iar valoarea produc]iei unui ]~ran Absen]a unor programe de construc]ii de locuin]e
român era de zece ori mai mic~ decât aceea furnizat~ ieftine, sl~biciunea sindicatelor [i paternalismul
de un muncitor industrial. De[i crescuse, produc]ia la patronilor au dus la proletarizarea acestei clase sociale
hectar la cereale era inferioar~ celei a tuturor statelor care î[i p~stra vechile tradi]ii doar în Transilvania,
balcanice cu excep]ia Greciei, iar valoarea inventarului Bucovina [i Banat, regiuni în care votul social-democrat
agricol pe cap de locuitor era de 15 ori mai redus~ [i socialist era cel mai puternic. În Vechiul Regat, lipsit~
decât cea a Germaniei. de aceste tradi]ii, ea a fost mult mai sensibil~ la
Venitul pe cap de locuitor al României era cel propaganda extremei drepte legionare din Bucure[ti [i
mai redus din Europa r~s~ritean~ [i balcanic~, existând Ia[i, iar implica]iile politice dezastruoase nu s-au l~sat
mari discrepan]e între mediul rural [i cel urban. Astfel, mult a[teptate.
bugetul ]~r~nesc era consacrat în propor]ie de 65-70%

„Mun]ii no[tri aur
poart~”, b~ie[i din
Mun]ii Apuseni

“Our mountains, rich
in gold”. Gold
washers in Apuseni
Mountians

46 | Produc]ie [i consum

PRODUCTION AND CONSUMPTION

The Romanian economy diversified after the First consumption in the rural (3 kg) and in the urban
World War as the new territories boasted plenty of woods, environment (52 kg). Likewise, Romanian peasants used
thoroughbred animals, coal, iron, gold, silver and copper an extremely small amount of sugar (2 kg per family
ores. In the Old Kingdom only salt and petroleum were yearly), instead they ate 3 kg of polenta per day in the Old
tapped, the production of the latter rising from one million Kingdom and in Bessarabia. The scanty malnutritious food,
tons in 1920 to 8.7 million in 1936. The mining, poor in calories, can be explained also by the drastic
metallurgical, wood processing, building material, reduction of the pastureland in favor of grain cultures for
chemical, food, textile, paper, leather, glassware and exports (massively subsidized by the state). The
ceramics industries greatly flourished. In 1930, Romania consequence thereof were ever more numerous cases of
numbered 140,000 industrial enterprises with 600,000 nutrition diseases, such as pellagra, specific for one-crop
employees, of which 130,000 were small workshops areas (in particular maize), not only in Romania but also in
manned by 1-5 workers. The country posted a the south of the United States.
considerable economic potential but lacked capital and All statistics with regard to accommodation,
investment to turn it to good account. Romania ranked medical assistance, education and illiteracy (43 percent of
first in Europe in point of active persons (59 percent of the the total population) indicate that the Romanian peasants
total population) but they were employed mainly in had one of the poorest living standards in Europe.
agriculture. Only 7.2 percent of the Romanians worked in The working class fared just a little better. The
industry and 14 percent in services, and a peasant absence of inexpensive housing projects, the inconsistency
produced ten times less than an industrial worker. Per of trade unions and the paternalism of employers
hectare grain yield, although on the rise, was smaller than triggered the proletarization of this social class that
that in the other Balkan states with the exception of managed to preserve its old traditions only in Transylvania,
Greece, and the value of the per capita farming stock was Bukovina and Banat, regions where the social-democrat
15 times lower than Germany’s. and the socialist electorate was stronger. In the Old
Romania’s per capita income was the most Kingdom, deprived of such traditions, the workers proved
diminutive in Eastern Europe and in the Balkans, with much more open to the propaganda of the extreme right
considerable discrepancies between the provinces and the Iron Guard in Bucharest and in Iasi. The disastrous
towns. Thus, 65-70 percent of a peasant household aftermath of this situation ensued promptly.
budget went on food, and 5-10 percent on alcoholic
beverages. There was a big difference between meat

Catedrala subteran~ Pu]urile de iod de la Pucioasa
de sare de la Sl~nic
The iodine wells of Pucioasa
The underground salt
cathedral at Slanic

Production and consumption | 47

Torent de lemne

Torrents of wood


Depozit de lemne la ßugag

Timber yard at Sugag

Valea Sebe[ului

Sebe[ Valley

Rafin~riile Astra Român~

Astra Romana refineries

Furnalele de la Re[i]a

The furnaces of Resita

Sonde de petrol în Prahova

Oil wells in Prahova valley

80 de cai putere versus un
m~gar putere

80 HP vs. 1-donkey power

Hal~ [i atelier din
uzinele Malaxa

Bay and workshop
at the Malaxa
Works

Re[i]a, uzina de
locomotive

Resita: The
Locomotive Plant

Bucure[ti,
Gara de Nord

Bucharest, North
Railway Station


Via]a în vremea recoltei

Life during harvest


Treieratul, mai mult sau mai
pu]in mecanizat

More or less mechanized
trashing

Plug mecanic experimental

Experimental mechanical plough

Din vie, în teasc [i apoi în sticle

From vineyard into press and
then in bottles


„Bate vântul, moara-
nvârte“...

“Blows the wind,
turns the mill”…

...în Dobrogea...
...[i la bâlci... …in Dobruja...
…at the fair...

Le train, “...comme à la guerre!”

Delfinul, primul submarin
al flotei române

The Dolphin, the first
Romanian submarine

Distrug~toare
române[ti în portul
Constan]a (1938)

Membri ai familiei regale în Romanian destroyers
context nautic (1938) in Constanta harbor
(1938)
Members of the Royal Family in a
maritime milieu (1938)


Nave acostate la Br~ila ...

Ships moored at Braila…
... [i la Mangalia.

... and at Mangalia.


BUCUREßTI

Capitala unei ]~ri de 20 de milioane de locuitori, În vremea [i dup~ criza economic~ din anii 1929-
Bucure[tii au devenit o metropol~ european~ puternic 1933, capitalurile retrase din b~nci sunt reinvestite
marcat~ de originile sale. Considerat cel mai de seam~ din majoritar în construc]ii, valori sigure. Din imobilele
sud-estul Europei dup~ Istanbul, ora[ul se întindea pe o realizate, 75% sunt locuin]e. Cele mai reu[ite dintre ele
suprafa]~ de 7000 ha iar popula]ia sa s-a triplat în 20 de sunt casele-vil~ realizate de arhitec]ii Horia Creang~, Octav
ani, de la 350.000 de locuitori la aproape un milion. Doicescu, Marcel Iancu [i Duiliu Marcu într-un stil care ]ine
Fa]a ora[ului s-a schimbat considerabil în aceast~ cont de revolu]ia estetic~ realizat~ de mi[carea Bauhaus. În
epoc~. Sistematizarea din anii '30 a deschis pie]e largi [i paralel, se constat~ o adev~rat~ campanie de construc]ii de
noi bulevarde. Regiuni întinse din suburbii las~ locul unui blocuri de 6 pân~ la 11 etaje cu apartamente de închiriat.
brâu de lacuri, parcuri [i spa]ii expozi]ionale în zonele de Cl~dirile realizate de stat sau de institu]ii na]ionale
nord [i est. Vechi gropi de gunoaie, fabrici dezafectate, prezint~ [i ele caracteristicile modernit~]ii: palatul
mahalale insalubre sunt înlocuite de cartiere de vile. ßi Telefoanelor, cel al Ministerului de Externe, Biblioteca
totu[i Bucure[tii r~mân un ora[ al contrastelor, întocmai ca Academiei Române sau palatul Patriarhiei sunt exemple
Parisul pre-haussmanian [i Londra victorian~: opulen]ei definitorii.
afi[ate în firmele luminoase [i vitrinele elegante din centru Arhitectura industrial~ p~[e[te [i ea hot~rât pe
i se opune aspectul pauper al mahalalelor unde satul [i calea moderniz~rii: Bucure[tii v~d astfel ridicându-se uzine
ora[ul se întâlneau într-o stranie coexisten]~. somptuoase ca Malaxa (1929-1930, 1933) sau Ford din
Arhitectura centrului istoric [i comercial poseda cartierul Floreasca.
virtualit~]i care ar fi putut s~ evolueze în pas cu urbanismul Simbol al transform~rilor prin care trece ora[ul
modern. Din p~cate, modernizarea for]at~ a înlocuit multe este Arcul s~u de Triumf, construc]ie din o]el [i marmur~
din aceste cl~dirile istorice cu construc]ii în stil neoclasic de ridicat~ între 1936-1938 care înlocuia o alta provizorie.
influen]~ francez~. Stilul neoromânesc ini]iat de arhitectul Gr~dinile de var~, restaurantele, cafenelele,
Ion Mincu domin~ perioada 1920-1928 când majoritatea parcurile [i terasele, plimb~rile cu tr~sura sau cu ma[ina la
arhitec]ilor se str~duiesc s~ defineasc~ acest stil cu ßosea, spectacolele de teatru, conferin]ele, mitingurile
rezultate mai pu]in concludente în cazul marilor cl~diri politice - adev~ratul ritual al vie]ii burgheze - toate acestea
administrative [i de locuit, dar care impresioneaz~ pl~cut reprezentau ritmul de via]~ al lumii capitalei interbelice [i
când e vorba de locuin]e. f~ceau din Bucure[ti, „micul Paris“, un ora[ râvnit de cei
care î[i doreau o via]~ în pas cu modele timpului.

BUCHAREST

The capital of a 20-million inhabitants country, constructions, safe assets. Seventy-five per cent of the
Bucharest was turning into a European metropolis, though constructions undertaken represented housing projects. The
still marked by its origins. Considered the most remarkable most accomplished are the villa-homes created by architects
in southeastern Europe after Istanbul, the city stretched over Horia Creanga, Octav Doicescu, Marcel Iancu, and Duiliu
7,000 hectares, and its population trebled in a 20-year span, Marcu, in a style that included the aesthetic revolution
from 350,000 to nearly one million. achieved by the Bauhaus movement. In parallel, a brisk
The looks of Romania’s major city changed construction spree could be noted of blocks of flats six to
considerably in that period. The town development eleven stories high.
undertaken in the 1930s opened up wide plazas and new The buildings sponsored by the state or by national
boulevards. A belt of lakes, parks and exhibition areas in the institutions also featured elements of modernity: to mention
northern and eastern zones emerged in the suburbs. thus the Telephone Palace, the Palace of the Ministry of
Districts of villas replaced old dumps and dismantled plants. Foreign Affairs, the Library of the Romanian Academy, and
Still, Bucharest remained a city of contrasts, just like pre- the Patriarchy Palace.
Haussman Paris or Victorian Britain: the opulence exuded by Industrial architecture also took the path of
elegant stores with bright signs downtown contraposed the modernization: thus, Bucharest saw the elevation of the
pauper slums where village and town coexisted. sumptuous plants Malaxa (1929-1930, 1933) and Ford in
The architecture of the historic and commercial the Floreasca district.
center had potential, which could have allowed for An epitome of the transformations undergone by
development in step with modern city planning. the city was the Arch of Triumph, a steel and marble
Unfortunately, forced upgrading replaced many of its construction erected between 1936 and 1938 to replace a
historical buildings of French neo-classical extraction. The makeshift one.
neo-Romanian style masterminded by architect Ion Mincu Summer gardens, restaurants, cafes, parks,
dominated the period 1920-1928, when most architects terraces, carriage rides on the Promenade, theater shows,
strove to define it with more or less conclusive results in the conferences, political meetings – here are some of the
case of big administrative constructions, and with often landmarks of bourgeois life in the inter-war Romanian
impressing results in the case of dwellings. capital of Bucharest, “the Paris of the east”, craved after by
During and after the economic crisis of 1929-1933, all who wanted to live fashionably.
the capital withdrawn from banks was mostly reinvested in

Vedere de pe Dealul
Mitropoliei cu statuia
repozi]ionat~ a Lupoaicei

View from the
Metropolitan Hill with
the repositioned statue
Vedere din avion a
of the She-Wolf
Bucure[tiului:
amenajare n curs a
bulevardului Br~tianu.

Bird’s eye view of
Bucharest.
Bratianu Blvd. under
arrangement.

Cu muscalul la promenad~

Going for a ride in a brougham

Intrarea Teatrului Na]ional

Entrance of the National Theater

Primul ministru Alexandru Vaida
Voevod [i concurentele pentru
Miss România

Prime Minister Alexandru Vaida
Voevod and participants in the
Miss Romania pageant

Cl~direa Cercului Militar
Construit~ în stil Empire.

The Military Club built in
Empire style

Pia]a „8 Iunie“ (1936), Pia]a Unirii de azi

The 8 iunie Plaza, present-day Unirii (1936)
Pia]a Bibescu Vod~ cu Spitalul Brâncovenesc în fundal

Bibescu Voda market with the Brancovenesc Hospital in the background

66 | Bucure[ti

Strada Lipscani

Lipscani street

Bucharest | 67

Evacuare for]at~

Forced eviction

Pompieri în ac]iune cu ma[ini moderne

Firefighters and their modern cars in action

68 | Bucure[ti

Tramvai cu un cal; la urcu[ se
mai înh~mau doi cai
„pr~[tieri“

One-horse tramway: on going
up two additional horses
were used

Calea Mo[ilor [i noile tramvaie electrice

Mosilor Road and the new electric trams

„Braga dir, Luther mir“

“Braga dir and Luther beer”

Reclama, „sufletul
comer]ului”

Advertising brings in
customers

B~c~nia, „La leu“ Calea Victoriei, cu biserica Doamnei, „Fiat lux!” Bec cu gaz Auer
palatul Nifon [i Casa Greceanu
At the Lion’s Grocery “Fiat lux!” Auer-gas lamp
Victoriei Road, Doamnei Church, Nifon
Palace and Greceanu Mansion

Papagalul Coco [i fla[neta Pe cheiul Dâmbovi]ei, „anticarii“

Parrott Coco and the hurdy-gurdy Antiquarians on Dambovita’s banks

Bucharest | 71

Bulevardul Br~tianu, victim~ a dou~ cutremure [i a sistematiz~rii

Bratianu Blvd., shook up by two earthquakes and one zoning project

…[i dinspre nord

… its northern side

Pia]a I.C. Br~tianu
Vedere dinspre sud.

I.C. Bratianu Circle
View from the south.
Pia]a I.C. Br~tianu
Vedere aerian~.

I.C. Bratianu Circle
Bird’s eye view.

Bucharest | 73

Bursa

The Stock Exchange

Strada Edgar Quinet, Universitatea [i
Institutul de Arhitectur~
Blocul Societ~]ii Adriatica
Edgar Quinet Street, the University,
and the Architecture Institute The Adriatica Society Building

„Doi lei, domnilor, ocaziune, domnilor!“

“Only two lei, gents, a real bargain!”

Strada Eugeniu Carada în cartierul b~ncilor

Eugeniu Carada Street in the banking district

Bucharest | 75

Monumentul Take Ionescu Bulevardul I.C. Br~tianu Blocul ARO (Asigurarea
Detaliu. Instantanee. Româneasc~) [i Hotel Ambasador

The Take Ionescu Monument I.C. Bratianu Boulevard The ARO Building (Romanian
Detail. Snapshot. Insurance) and Ambasador Hotel

Blocul Malaxa pe Bulevardul I.C. Br~tianu.

Malaxa Building on I.C. Bratianu Blvd.

76 | Bucure[ti

Cartierul Prim~verii, blocuri în construc]ie

Primaverii District, apartment buildings under construction

Pia]a Aviatorilor

Aviatorilor Circus

78 | Bucure[ti

Monumentul infanteriei, azi disp~rut

Monument of the Infantry, now gone

Palatul Sturdza, Ministerul Afacerilor
Externe, demolat în 1945

Sturdza Palace, headquarters of the
Foreign Ministry, demolished in 1945

Bucharest | 79

Aeroportul B~neasa
Instantanee.

Baneasa Airport
Snapshots.

Automobilul n trei ipostaze

Automobiles in three versions

80 | Bucure[ti

Mar[ul de protest al
negustorilor olteni

Protest march of
Oltenia peddlers

Amazoan~ de la
Circul Sidoli

Amazon at the
Sidoli Circus

Trei leoaice

Three Lionesses

Cinema la minut

Instant cinema

Bucharest | 81

Piscina Lido ¥igareta de ora cinci

Lido swimming pool Five o’clock cigarette
ßtrandul Kisseleff

Kiseleff recreation facility

82 | Bucure[ti

La balul de sâmb~t~ seara

Saturday night ball
Extragerea lozului cel mare

The great lottery draw

PEISAJE CITADINE

Un procent de 21% din popula]ia României pia]~ [i automobilele, un lux din ce în ce mai accesibil
interbelice locuia în mediul urban în cele 172 de ora[e (45.000 în 1941, adic~ unu la 430 locuitori). Un [trand
ale ]~rii. Douazeci dintre ele au fost declarate municipii, la periferie - de obicei pe malul unui râu - câte un teatru
iar [ase aveau peste 100.000 de locuitori. În ele era (ref~cut acum ca cel din Timi[oara), circurile ambulante
concentrat 45% din totalul întreprinderilor industriale. [i cafenelele, cinematografele care adopt~ rapid
Marile uzine cu sute sau mii de muncitori, pu]ine la instala]iile pentru filme vorbite, sunt tot atâtea locuri de
num~r, se aflau în zona Transilvaniei [i la Bucure[ti. sociabilitate care constituie marea atrac]ie a ora[elor,
Ponderea redus~ a muncitorimii [i a burgheziei, adev~rate oaze în mijlocul unui peisaj predominant rural.
concentrate în ora[e, conferea acestora un aspect
tradi]ional în care num~rul func]ionarilor, al
intelectualilor [i al inactivilor dep~[ea pe cel al popula]iei
active.
O caracteristic~ general~ a ora[elor României
interbelice este tendin]a de racordare la moda [i spiritul
european al epocii. Arhitectura urban~ se modific~
Palatul Colegiului Academic, Cluj
treptat gra]ie investi]iilor de capital [i talentului
The Palace of the Academic College, Cluj
arhitec]ilor. O aten]ie special~ este acordat~ ora[elor
Transilvaniei în care statul dore[te s~-[i imprime
caracterul s~u românesc într-un mediu dominant
unguresc [i german. Enormele catedrale ortodoxe de la
Alba Iulia (1922), Cluj (1923-1925) [i Timi[oara sunt
expresia cea mai clar~ a acestui demers, ca [i construc]ia
de palate culturale [i cl~diri administrative în centrul
ora[elor. Al~turi de ele, vile somptuoase, blocuri
elegante în diverse stiluri marcheaz~ efortul de
urbanizare. Se generalizeaz~ mai apoi iluminatul public,
transportul în comun [i serviciile de salubritate; o lege
din 1929 oblig~ toate ora[ele s~-[i conceap~ planuri de
urbanism pe zece ani, o ini]iativ~ pozitiv~ cu urm~ri
inegale îns~. Cu toate acestea, în 1930, 74 de a[ez~ri
urbane erau lipsite de alimentare cu ap~, 123 nu aveau
re]ele de canalizare, iar suburbiile r~mân în continuare în
mizerie sau cu un accentuat caracter agrar.
Marea majoritate a ora[elor României î[i
p~streaz~ înc~ nota provincial~ de centre administrative
[i pie]e pentru produsele agricole sau industriale. Peste
tot aceea[i strad~ principal~, cu vitrine [i pr~v~lii, loc de
plimbare, dar [i vad comercial în care se îngr~m~desc
vânz~torii de ziare sau negustorii ambulan]i, birjele de

84 | Peisaje citadine

CITYSCAPES

Twenty-one percent of Romania’s interwar a swimming pool at the outskirts or a similar facility on
population lived in the country’s 172 towns. Twenty of the banks of a river, a theater (refurbished, like the
them were considered municipalities, and six had over Timisoara one), a traveling circus, cafes, cinema theaters
100,000 inhabitants. They concentrated 45 percent of quickly geared up with talking movie equipment. All
the total industrial enterprises. The big plants with these were as many attractive places of socialization, as
hundreds or even thousands of workers, few in number, many oases in the midst of a prevailingly rural
stood in Transylvania and in Bucharest. The small weight landscape.
of workers and bourgeois in towns accounted for their
traditional aspect, with clerks, intelligentsia and inactive
population exceeding the number of those engaged in
work.
All of Romania’s interwar towns tended to keep
abreast of the time’s fashion and spirit in Europe. Urban
architecture was gradually changing thanks to capital
investment and the talent of architects. Special attention
Teatrul Na]ional din Cluj
went to the towns of Transylvania where the state
The National Theater of Cluj
wanted to impress its Romanian character on an
environment mostly Hungarian and German. The large
Romanian Orthodox cathedrals of Alba Iulia (1922), Cluj
(1923-1925), and Timisoara clearly expressed this
intention, just like the cultural palaces and
administrative buildings put up in the center of towns.
To this added sumptuous villas, elegant apartment blocs
in various styles, underlining a definite endeavor of town
planning. Public lightening, public transportation and
sanitation services developed, a law of 1929 compelling
all towns to devise planning projects for ten years, a
positive initiative with odd results. In 1930 though, 74
urban settlements had no drinking water or sewage
system, while suburbs continued their miserable,
basically agricultural life.
Most Romanian cities preserved a provincial air
of administrative centers or markets for farming or
industrial products. Every single one featured a main
street with stores and nice windows and signs, a fine
place for a stroll and at the same time a commercial
knot, teeming with news vendors and peddlers,
carriages and cars – an ever more affordable luxury
(45,000 in 1941, that is one per 430 inhabitants). Then

Cityscapes | 85

Cluj, vedere general~
(1933)

General view, Cluj
(1933)

Gr~dina Botanic~ din Cluj

Botanical Gardens, Cluj


Pia]a Unirii din Oradea

Union Square, Oradea

Palatul „Vulturul
Negru“, Oradea

The Black Eagle
Palace, Oradea

Cityscapes | 87

Bulevardul Regele Ferdinand înainte de construc]ia Catedralei Ortodoxe, Timi[oara

King Ferdinand Blvd. before the Romanian Orthodox Cathedral was built, Timisoara Bulevardul Regele Ferdinand, Timi[oara

King Ferdinand Boulevard, Timisoara


Intrarea în Sala Unirii
din Alba Iulia

Entrance to the Union Hall
Dup~ slujba de
of Alba Iulia
duminic~

After the
Sunday mass

Bulevardul Regele Ferdinand, Arad Teatrul or~[enesc din Deva

King Ferdinand Boulevard, Arad The town theater, Deva

Cityscapes | 89

Sibiu, Ora[ul vechi

The old town, Sibiu

Pia]a Regele Ferdinand, Sibiu

King Ferdinand Plaza, Sibiu


Sighi[oara, târgul de duminic~

Sunday fair, Sighisoara

Media[, zi de târg

Fair day in Medias

Catedrala Ortodox~,
Târgu Mure[

The Romanian Orthodox
Cathedral, Targu Mures


Bulevardul Regele Ferdinand [i Sfatul Or~[enesc din Bra[ov

King Ferdinand Blvd. and the City Council, Brasov

Bra[ov, vedere de pe Tâmpa

View from Tampa Mount, Brasov

Cityscapes | 93

Târgu Jiu, centrul

Coloana f~r~ sfâr[it în construc]ie, numit~ de Downtown Targu Jiu
]~rani „sula lui Titulescu“
Podul peste Jiu
Under construction: The Endless Column, which
the peasants called “Titulescu’s rod” Bridge across the Jiu River

Teatrul din Turnul Severin, v~zut de la
Monumentul Eroilor

The Theater of Turnul Severin seen from
Teatrul Na]ional din Caracal C~l~ra[i, strada ßtirbey Vod~ the Monument of the Heroes

The National Theater of Caracal Stirbey Voda Street, Calarasi

Cityscapes | 95

Craiova, Calea Unirii

Union Road, Craiova

Hai-hui, prin Craiova

Strolling in Craiova


Halele Centrale, Gara [i Centrul din Ploie[ti

The central market halls, the railway station and the center, Ploiesti

Portul Gala]i

The harbor, Galati

Strada Domneasc~ [i
statuia lui Costache Negri,
Gala]i

Princely Street and the
statue of Costache Negri,
Galati

Cityscapes | 99

Centrul [i Prim~ria ora[ului
Chi[in~u
The center and the town hall,
Chisinau

Buz~u, Palatul comunal

The Town Palace, Buzau

Boto[ani, Prim~ria

The City Hall, Botosani

Chi[in~u, vedere general~

General view, Chisinau

Cityscapes | 101

Ia[i, Pia]a Unirii
Union Circle, Iasi

Ia[i, Palatul administrativ,
vedere aerian~

The Administrative Palace
of Iasi, bird’s eye view

Palatul lui Al.I. Cuza din Ia[i
Fotografie din 1938, an n care a fost
transformat n muzeu dup~ ce servise [i
altor scopuri, printre care [i cel de bordel.

The Al.I. Cuza Palace, Iasi
Photo from 1938, when, after having served
various purposes including that of a brothel,
the construction turned into a museum.

Taxiul cu patru ro]i sau cel cu patru picioare n centrul Ia[iului

Four-wheeled or four-legged cabs downtown Iasi

Cityscapes | 103

TURISMUL BALNEAR ßI DE AGREMENT

Caracteristic~ perioadei interbelice este apari]ia
primelor forme de organizare oficial~ a turismului
na]ional: Touring-Clubul României (1926), Automobil
Clubul Regal Român [i Oficiul Na]ional de Turism (1936),
precum [i a unui mare num~r de asocia]ii [i societ~]i
locale, regrupate în Federa]ia Societ~]ilor de Turism din
România.
Cele mai multe dintre sta]iunile montane de
agrement sunt concentrate pe Valea Prahovei [i sunt
frecventate în special de turi[tii veni]i din capital~.
Sporturile alpine cap~t~ o popularitate crescând~: schiul,
bobul [i alpinismul au tot mai mul]i adep]i începând cu
familia regal~, ca [i avia]ia [i cursele de ma[ini,
vân~toarea [i pescuitul. Românii continu~ totu[i s~
practice cu entuziasm vechile sporturi na]ionale, azi
Cazinoul [i statuia Reginei
complet abandonate, oina (echivalent perfect al
Carmen Sylva din Constan]a
baseball-ului) [i poarca (cricket-ul românesc).
The Casino and the statue of
Izvoarele de ap~ mineral~ au dus la apari]ia a Queen Carmen Sylva, Constanta
zeci de noi sta]iuni balneo-climaterice în zona montan~
[i submontan~, organizate în adev~rate or~[ele cu case
de vilegiatur~ [i tratament, utilate mai mult sau mai
pu]in modern. societate de camping înfiin]at~ în 1930) fac mari eforturi
Sta]iunile î[i fac apari]ia [i pe litoralul M~rii de cazare [i agrement. Acum se construiesc marile
Negre, lung de 400 de kilometri de la limanul Nistrului hoteluri Rex [i Bellona de la Mamaia, Continental de la
pân~ la Coasta de argint. Bugaz, Budachi, Sobalat [i Constan]a, cazinouri [i tot felul de instala]ii care fac
Burnas în Basarabia, Mamaia, Carmen Sylva, Techirghiol, deliciul unei clientele cosmopolite. Dar cei mai asidui
Caliacra [i Balcic mai în sud sunt martorele vizitatori ai litoralului sunt pictorii [i arti[tii care
democratiz~rii turismului pentru care statul român [i transform~ Mangalia [i Balcicul în adev~rate colonii de
diferitele institu]ii [i organiza]ii (cum ar fi Prietenii M~rii, crea]ie de tipul celei de la Barbizon. În ajunul celui de-al
Doilea R~zboi Mondial, turismul era pe cale de a se
transforma într-o important~ industrie a României. Dup~
r~zboi turismul î[i va relua dezvoltarea, dar în cu totul
al]i parametri.

Pia]a Independen]ei din Constan]a

Independence Square, Constanta

SPA AND RECREATION TOURISM

The first forms of official national tourist Burnas in Bessarabia, Mamaia, Carmen Sylva,
organization emerged in the interwar period: Touring Techirghiol, Caliacra, and Balcic to the south. They stood
Club Romania (1926), Romanian Royal Club and the proof of the democratization of tourism, pursued with
National Tourism Office (1936), as well as numerous great efforts – to provide accommodation and relaxation
associations and local societies grouped in the – by the Romanian state and various institutions and
Federation of Tourism Societies in Romania. organizations (such as The Friends of the Sea, a camping
Most of the mountain resorts were society set up in 1930). In the respective period were
concentrated in the Prahova Valley and received mostly commissioned the impressive hotels Rex and Bellona of
tourists from the capital city. Gradually, winter sports Mamaia, Continental of Constanta, as well as casinos
gained ever more buffs. To mention only skiing, and all sorts of installations that delighted the
bobsledding and mountaineering, which had fans in the cosmopolitan clientele. The most steadfast visitors of the
royal family, too. Also aviation and car racing, hunting sea coast, painters and artists, turned Mangalia and
and fishing. The Romanians continued to indulge in their Balcic into art and creation schools like that of Barbizon.
national sports, today completely forgotten, oina (a On the eve of the Second World War, tourism was
quasi perfect equivalent of baseball) and poarca (a sort turning into an important industry for Romania. After
of cricket). the flare-up, tourism resumed its development in
Mineral water sources favored the emergence completely different conditions.
of many new spas in the mountain and sub-mountain
areas, organized as small towns of recreation and
treatment, with more or less top-of-the line equipment.
Along the 400 kilometers of the Black Sea
coast, from the Dniester firth to the Silver Coast,
numerous resorts shot up: Bugaz, Budachi, Sobalat and
Centrul [i moscheea Regele Carol II, Constan]a

The center and the King Carol II Mosque, Constanta

Peisaj polar la Constan]a

Polar landscape, Constanta

Constan]a, pesc~ria

Constanta fishery

106 | Turismul balnear [i de agrement

Nava [coal~

Training ship

Serb~rile marinei,
Constan]a

Navy-day celebrations,
Constanta

SPA and Recreation Tourism | 107

Mamaia, restaurant pe plaj~

Restaurant on the beach, Mamaia
Budachi-Cordon, faleza [i plaja

Budachi-Cordon, the sea wall and the beach

Mamaia, hotelul Rex, Cazinoul, Terasa
Vraja M~rii

Rex Hotel, the Casino, the Vraja Marii
Terrace, Mamaia


Mamaia, terase pe plaj~

Terraces on the beach, Mamaia

Noile sta]iuni Eforie [i
Carmen Sylva

The then posh resorts of
Eforie and Carmen Sylva

Carmen Sylva, plaja

The beach, Carmen Sylva


Mamaia, Cazinoul [i toboganul
Cele trei gra]ii Mamaia, the Casino and the slide
The three Graces

„Eu Tarzan, tu Jane”
la Mamaia

“Me Tarzan, you Jane” in
Black Sea version

Balcic, cas~ cu trepte de piatr~ Balcic, turcoaice la ci[mea

House with stone steps at Balcic Turkish women at the water pump, Balcic

Palatul Reginei Maria din Balcic

The Palace of Queen Maria at Balcic

Balcic, plaja
Balcic, vedere general~
The beach, Balcic
General view, Balcic

A fost odat~ un nisetru ... Cu pluta la pescuit

Once upon a time Going fishing on a raft
there was a sturgeon…

Livr~ri la prima or~

First-hour delivery


Bugaz, vedere din port spre limanul Nistrului

Bugaz: view from the harbor to the Dniester firth

Podul peste Nistru, înainte [i dup~ sabotaj

The bridge over the Dniester before and after being sabotaged


De straj~ patriei

Guarding the motherland

Cavarna, Coasta de Argint

The Silver Coast, Cavarna


Hotel Ferdinand,
B~ile Herculane

Ferdinand Hotel
Baile Herculane

B~ile Ocna Sibiului

Ocna Sibiului Baths


Popas la intrarea în
C~lim~ne[ti
Stop before going into
Calimanesti

C~lim~ne[ti-C~ciulata,
de s~rb~toarea
„Izvorul T~m~duirii“
Calimanesti-Caciulata,
the Healing Source


Sanatoriul T.B.C. de la
Moroieni

The lungs sanatorium
from Moroieni

La picnic

On a picnic

Lacul Ursu, Sovata

“Ursu” (Bear) Lake, Sovata


Crestele Carpa]ilor al~turi de paznicii lor

Carpathian ridges and their guards

Babele

The Old Biddies

Muntele Detunata

The Detunata Mount


Vân~torii de munte Cheile Bicazului

Mountain hunters The Bicaz Gorges

Pe drumuri de munte
Mun]ii Retezat
On mountain trails
Retezat Mountains

Schi la Predeal

Skiing at Predeal
… [i în Mun]ii F~g~ra[

… and in the F~g~ra[ mountains

Caban~ în Mun]ii Bucegi

Chalet in the Bucegi mountains

Poveste de iarn~

Winter tale

Cazinoul din Sinaia

The Casino at Sinaia

Castelul Pele[

Pele[ Castle

Sinaia, vedere general~

General view of Sinaia

Valea Râ[noavei, sanatoriul
Vatra Dornei
Rasnoava Valley, the sanatorium
The Dornei Valley


Text | Text
Matei Cazacu

Concep]ie grafic~ | Graphic Design
TANIT DESIGN Srl. – Mihaela Dulea
Mecena Consult – Adrian Sorin Georgescu

Sursa imaginilor | Photograph Credits
Funda]ia ARTEXPO
NOI Media Print
Biblioteca Academiei Române
Colec]ii private

DTP
Gabriel Nicula
Rodica Gâlea
Roxana Enciu

Redactare | Editing
Ovidiu Morar

Versiune englez~ | English version
Alina Cârâc

Corectur~ | Proof reading
Dana Voiculescu
Irina Spirescu

Coordonatori proiect | Project co-ordinators
Ovidiu Morar
Arpad Harangozo

© NOI MEDIA PRINT
B-dul. Nicolae B~lcescu nr. 18
bloc Dalles, Bucure[ti
Tel.: 021 222 79 72
Fax: 021 202 91 82
e-mail: nmp@nmp.ro
www.nmp.ro

Romania interbelica

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Was ist angesagt? (20)

Andere mochten auch

Andere mochten auch (13)

Ähnlich wie Romania interbelica

Ähnlich wie Romania interbelica (20)

Kürzlich hochgeladen

Kürzlich hochgeladen (20)

Romania interbelica