Album de Crestaturi in Lemn (Dimitrie Comşa) - Sibiu 1979.pdf
Girlshare.ro anatomia omului
1.
2. Florica Ţ I B EA
,
Ed i ţ i e revizu ită
Lucrare avizată de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării O,GPI.
cu nr, 36075/2708,2001
./
-CORINT
Bucureşti, 2002
3. CUPRINS
Structura celulei animale ................2
Structura internă a muşchi ului striat .......22
Tipuri de ţesuturi - imagini microscopice ...3
Sistemul digestiv ..................... 23
Elementele figurate ale sângelui . . . . . . . . . . .4
Mandibula şi tipurile de dinti ............24
Neuronul ............................5
Structura stomacului ..................25
Măduva spinării .......................6
Structura intestinului subţire ............26
Secţiune longitudinală prin encefal .........7
Faţa externă a encefalului. Localizări ale
Ficatul şi pancreasul ..................27
diferiţilor centri nervoşi .................8
Sistemul respirator ..... . .............28
Structura globului ocular ................9
Căi digestive şi căi respiratorii.
Structura urechii .................... .1 O
Laringe ............................29
Structura limbii ...................... 11
Sistemul circulator ................ . ..30
Structura pielii ...................... .12
Inima .............. ... ...... .. ....31
Sistemul endocrin .................... 13
Structura peretilor vaselor sangvine .......32
Scheletul fătului la 4 luni .............. .14
Sistemul limfatic .....................33
Sistemullocomotor - vedere anterioară ... 15
Sistemul excretor ....................34
Sistemullocomotor - vedere posterioară ... 16
Scheletul capului ..................... 17
Structura internă a rinichiului ...........35
Cavitatea toracică. Bazinul .............. 18
Sistemul reproducător feminin .......... .36
Coloana vertebrală. Tipuri de vertebre .....19
Sistemul reproducător masculin ..........37
Tipuri de articulaţii ...................20
Ovulaţia, fecundatia, nidatia ............38
Structura osului lung ..................21
Etapele dezvoltării embrionului uman .....39
BlliLIOGRAFIE SELECTIVĂ
• Cârrnaciu R., Niculescu C. TH., Leila Torsan, Anatomia şi fiziologia omului - îndrumător pentru elevi,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
• Tatiana Ţipiic, Stoica N., Anatomia şi fiziologia omului (voI. 1), Editura Aktis, Bucureşti, 1996.
• Teodorescu Dem., Mic atlas de anatomia omului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
• Atlas de anatomia omului (voI. 1), Moscova, Editura Medicina, 1978.
• Biosphere, the realm oflife, Scott, Foresman and company, 1984.
• Understanding biology, Mosby College Publishing, 1986.
Redactor: Tehnoredactor: Coperta şi grafica:
AUGUSTINA SmoEscu CORINA RONCEA WALTER RIESS
Editura CORINT
Str. Teodosie Rudeanu nr.21 , Sector 1, Bucureşti
Tel.: 222.19.49; 223.19.28 Fax: 222.40.34 E-mail: corint@dnt.ro
Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii CORINT
ISBN: 973-653-192-9
Format: 8/ 61x86. Coli tipo: 5.
Tiparul executat la Tipografia ROMPRINT
4. Celula este unitatea morfofuncţion ală şi genetică a organismelor vii. Componentele fundamentale ale
celulei sunt: citoplasma, nucleul şi membrana celul ară.
reticul endoplasmatic neted
centrozomi
ribozomi
vezicule Golgi
.. ... : ... . ...
•
. ... . . ..
".
• -4
" .../ .
e. .. . . ..
" . .,•".
'". j
mitocondrie membrana membrana nucleu microvili complex
celul ară nucleului Golgi
ORGANITE
CELULARE
RETICUL
ENDOPLASMATIC RUGOS MITOCONDRIE COMPLEX GOLGI
5. ŢESUT MUSCULAR ŢESUTMUSCULAR ŢESUT MUSCULAR
NETED STRIAT DE TIP CARDIAC
- alcătuit din fibre muscu - alcătuit din fibre muscu - formează miocardul: fibre
lare netede omogene cu lare striate: celule alungite cu musculare striate cu un singur
aspect fusiform. În partea numeroşi nuclei situaţi peri nucleu, dispuse în reţea, arti
centrală îngroşată este situat
feric, cu aspect striat. culate prin discuri intercolare.
nucleul.
.1 • •
ŢESUT EPITELIAL MULTISTRATIFICAT ŢESUT NERVOS
- alcătuit din celule strâns legate între ele, - format din celule specializate numite neu
aşezate în mai multe straturi. roni şi celule cu rol de hranire şi susţinere a
neuronilor (celule gliale).
'.~,'<-' f '
, I .K ~ , '/' '. .:&-....
'.' -
,
"
. 'J.:- ."
. ~":{.'~'
• . _ , t o l ~: ~.fi~.~-*'~'" • J,
' . ' .• , " ,j'
J
.,J. '.,J
4 , .;
=:::........ _.,~~" ..
"
""
~~~~~
~..,:~~
. ' " ..:
~
'J
,j " ,~' " . .
.f:- ,->. <"
(7,,·iT~.~. .,'
.. " ·t'~)
" . 'J' 1,
/ţ:;'~:' " . jo~"":'.j~'.,;" .
J' ' ,~
-
,.' .
..
""4'
~>
'
.......
,-#.
,
,/.~.: ",~ ':t.. ~"
,
1" '1(:
'. '':~j
~1~1
• !'",
. . .~ )ţ,j
." ~ " ~4;:i~. ...'
:"~'L~' :' J
. '.''1 .'
• .' ., .-:.... . j l°ţJj
." '~" ~.,
~... ~'!f/ ;?~1~:". L .,,;•..i'.~~ ,t.
r'
·f·
~
, . .".;'t}~ ,i
'.'
, .
," ,'1.. ' < i)
,.'
"
!
"
~, ,
" .,..1 ţi.
t:ft{. •
:', 'f' .,fI~;"'~'.'~"~' '. "-,
l' . - ~ .
~ .
. . ,.....;.;
".~' l
:,t, ~.J.''',
• ~n .,, •
~
'. ' ~ )~j
ŢESUT OSOS COMPACT ŢESUT OSOS SPONGIOS
- alcătuit din canale haversiene, lame osoase - este format din lame osoase, care delimi
concentrice şi celule osoase aşezate în cavităţi tează cavităţi de diferite mărimi, în care se află
osoase. măduvă roşie.
6. ELEMENTELE FIGURATE ALE SÂNGELUI
Sângele este o varietate de ţesut conjunctiv cu substanţa fundamentală lichi dă.
GLOBULE ROŞII (HEMATII) - imagine electronomicroscopică
Hematiile sunt celule anuc1eate, de formă discoidală biconcavă, care conţin hemoglobină.
Granulocite
GLOBULE ALBE
(LEUCOCITE)
- imagini microscopice -
Monocite Limfocite
Leucocitele sunt celule mobile capabile să emită pseudopode.
TROMBOCITE (plachete sangvine) - imagini microscopice
- sunt fragmente celulare anuc1eate, de formă variabilă.
7. NEURONUL
Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos, alcătuită din corp celular şi prelun
giri (dendrite şi axon).
axon
nucleu _ _ _
teacă. de
mielină
corpul celular e--- d
' I
dendrite e~'::::-
_ _ -----~
strangulaţie Ranvier
C arborizaţi~ terminală
a axonulUl
'
r- =- butoni terminali
dendrite
corp celular
axon U
Legătura dintre fibra ner
voasă şi fibra musculară se
numeşte placă motone.
În apropierea fibrei muscu
lare, axonul neuronului îşi
pierde teaca de mielină şi se
sensul conducerii - - - - - - -
ramifică în numeroşi b':ltoni ter
influxului nervos
minali care pătrund în nişte
adâncituri din membrana fibrei
musculare. Astfel se transmite fibre musculare
impulsul nervos de la
terrninaţiile nervoase la fibrele
musculare.
PLACĂ MOTORlE
8. Măduva spinării este aşezată în canalul vertebral şi are formă cilindrică. Pe suprafaţa ei se găsesc mai
multe şanţuri dispuse longitudinal.
~~~
- substanţă
albă
MĂDUVA SPINĂRII
(secţiune transversală)
- imagine microscopică
cenuşle
canal ependimar
şanţ posterior şanţ lateral
::""-~+J:;A~=~===========- coarne posterioare
::~~~-l--------- substanţă cenuşie
cordoane de
substanţă albă
coarne anterioare
şanţ anterior
rădăcina ventrală
(fisura mediană
anterioară)
(motorie)
ttffilţ"'"---.;=--~-- piamater
cele 3
foiţe
ale
meningelui
care
protejează
măduva
SUBSTANŢA ALBĂ DIN MĂDUVA SPINĂRII SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVA SPINĂRII
- imagine microscopică - imagine microscopica
este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale.
este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale.
10. şanţuri superficiale ~~_ _- - - - - şanţ profund
lob parietal
lob frontal
~ lob occipital
şanţ profund
cerebel
lob temporal
Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de bulb rahidian
şanţuri adânci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin
adânci, acestea, la rândullor, delimitând girusuri.
LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI
În emisferele cerebrale, substanţa cenuşie este dispusă la exterior, formând scoarţa cerebrală care prezintă un
mare număr de arii corticale.
scoarţă
cerebrală - - --:=--
,, "
,' (
I
, I
I
I " aPlt
vizuală
-1
I
I
I
• centrul scrisului
• centrul vorbirii
• centrul gustului
aria auditivă
• centrul înţelegerii cuvintelor auzite
• centrul înţelegerii cuvintelor scrise
11. STRUCTURA GLOBULUI OCULAR
;
ligament care
menţine poziţia
cristalinului
sclerotică
(tunica externă)
pata galbenă
venă
pupila
arteră
pata oarbă
iris ~
r ( coroidă
cornee transparentă J (tunica mijlocie)
cristalin retina
(tunica interna)
,
,,
,,
,,
celule celule ,, epiteliu
,,
cu bastonaşe ,,, : pigmentar Peretele globului ocular
I
I
I
este fonnat din trei tunici
I
I
concentrice:
I
I
I
1. scJerotica este fibroasă,
I
I alb-sidefie şi opacă, iar la
I
I partea anterioară este trans
: fibre ale.
I parentă, fonnând comeea.
I
nervulm 2. coroida este vasculari
optic zată, ea asigurând nutriţia
ochiului.
3. retina este tunica ner
voasă alcătuita din celule
';' ~ ...
nervoase aşezate în straturi.
.. ' '
zone de sinapsa RETINA
- imagine microscopică
12. ureche
ureche externă medie ureche intern ă
II II
canale fibre
semicirculare nervoase
conduct
auditiv
ex t e /
lobul urechii parte a osului timpan lanţde oscioare trompa lui
temporal (ciocan, nicovală Eustachio
şi scăriţă)
Urechea intern ă este formată din
canale semicirculare labirintul osos în interiorul căruia
orientate în cele 3 se află labirintul membranos.
direcţii ale spaţiului
utriculă nervul auzului
şi echilibrului
melc
membranos
saculă
LABIRINT MEMBRANOS
13. omuşor-------- __________ ~ ________ ~
rădăcina
limbii
amigdală
papile circumvalate
ve
papile foliate ~
C
corpul
limbii
Zone diferite ale gustului: b
a. - dulce
papile
b. - sărat fungifonne
c. - acru
d. - amar a
_ ---'--_ _ _ __ _ _ __ ___ vârful
limbii
În mucoasa linguală, mugurii gustatlVl sunt
grupaţi în papile gustative. Papilele foliate sunt cili
răspândite pe marginile posterioare ale limbii.
celule
~ senzitive
, ... celule
de susţinere
fibre
nervoase
senzitive
PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV
- microfotografie
14. STRUCTURA PIELII
receptor tactil
zonă de
papile
dennice
muşchi
al firulUI
de păr ] epidennă
fibre
dennă
bulbul
firului ---:~k----I---I---f-:'-':
de păr
arteră
venă
I
celule cu grăsime/" glandă sudoripară glandă sebacee
I
Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat. Denna, ţesut conjunctiv dens, prezintă, la contactul cu
epidenna, papile dermice.
epidennă
-~~~--~~~---dennă
RECEPTOR TACTIL PIELE
(corpuscul Pacini) - imagine microscopică
- imagine microscopică
15. , - - - -
Sistemul endocrin
cuprinde
totalitatea glandelor
cu secreţie internă epifiză
din organism.
Glandele endocrine
au în structura lor
epitelii secretorii
ale căror celule produc
...
~,.l ,.
:
- hipofiză
hormoni
care se varsa tiroidă
direct în sânge.
trahee
~ , ~~
plămân inimă
pancreas
glande
suprarenale
rinichi
d
ovare testicule
laringe
TIROIDA TIROIDA
- faţa anterioară - - faţa posterioară
-
este situată în partea ante prezintă patru glande
lobi r= , / rioară a gâtului, la baza mici numite paratiroide.
" .r
laringelui. Este fonnată din
doi lobi laterali, uniţi
trahee '. printr-un istm. paratiroide
16. SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI
os frontal
os parietal oase nazale
os VA.lj.}.'.Ul........ maxilar
vertebră cervicală atlas
vertebră toracală
falange
' - - - - -- - vertebră 10mbară
coaste
vertebră sacrală --------t1~ ~ombilical
cordon
oasele centurii inferioare ..c:::.~---;--;~
.
osul coapsei
..~--- rotula
oasele gambei
oasele piciorului
17. VEDERE ANTERIOARĂ
muşchi frontal f. ~ os frontal
muşchi orbiculari ==:::::::::::: Jl I VI orbită
.~ maxilar
muşchi masticator -'1
mandibulă
muşchii gâtului--- ---------::;
~ claviculă
muşchi deltoid
omoplat
muşchi biceps
~ f i il ( coaste (12 perechi)
muşchii toracici~ ----~-----t1
-
şicei "'- I I humerus - osul braţului
abdominali
.... - II «~ţ coloana vertebrală
muşchii antebraţului
oasele
. . ~ ulnă ] antebraţului
muşchii mâinii
oasele
mâinii
muşchii coapsei osul sacrum
femur - osul coapsei
rotula
..
, • fibulă ----,
muşchii gambei _ _-----J oasele
gambei
muşchii piciorului - --1 1---- -- - oasele piciorului
Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase, articulaţii şi muşchi .
19. .."""..~
os frontal
)ro
~
8 os parietal
.~
....
u
ro
'.0 orbită
G
'-"
;::3
.~
....
u
o
~ os nazal
(l)
c
oase ale pomeţilor
obrajilor (zigomatice)
cavitate nazală
;::3
.~
b maxilar superior
~
......
(/)
(maxilă)
;>
mandibulă
(maxilar inferior)
Neurocraniul adăposteşte encefalul.
Viscerocraniul cuprinde oasele feţei. VEDERE LATERALĂ
os frontaI
os
os parietal "---~ sfenoid
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern os
maxilar
mandibulă ..,~~ " "
20. CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale, împreună cu coastele şi stemul, formează cavitatea toracică.
arc osos
cartilaj
costal
7 perechi
de coaste
adevărate
3 perechi
de coaste
false
2 perechi
de coaste
flotante - regiunea toracică -
LA BĂRBAT LA FEMEIE
os
coxal
Centura pelviană, formată din oasele coxale împreună cu osul sacrum, alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos.
21. COLOANA VERTEBRALĂ
regmne
cervicală
(7 vertebre)
VERTEBRA ATLAS
(prima vertebră cervicală)
regiune
toracală
(12 vertebre)
regiune
lombară
(5 vertebre) VERTEBRA AXIS
(a doua vertebră cervicală)
regmne osul
sacrală . sacrum
(5 v. sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre, care
diferă ca formă, mărime şi număr pe regiuni.
apofize VERTEBRĂ CERVICALĂ
'" orificiul
arc vertebral vertebral
corp
vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r;
22. TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------,4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--:~~. . .~l
vertebral
suprafaţă de
articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULA ŢIE SEMIMOBILĂ
- permite o mobilitate redusă, deoarece
~femur suprafeţele articulare sunt aproape plane.
rotulă [~,....~--- tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă
articulară
cavitate
articulară
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI
CRANIENE
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL
- nu permit mişcarea, deoarece oasele sunt sutu
GENUNCHIULUI
rate.
'.;11
23. STRUCTURA OSULUI LUNG
ţesut osos spongios
,ro • '. ° 0
!, cu măduvă roşie
N
5
8'
cartilaj de creştere
lame
osoase
iiiEH ţesut osos compact
canal central
celule periost :
cu măduvă galbenă
osoase (ţesut . :
periost
(osteocite) conjunctiv) :
I
I
I
I
,ro
N
~
0-<
"O
,,
,,
,,
~
tEl
o§
cartilaj articular
os compact
24. STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
teacă musculară
conjunctivă
corpul _ _...J....M
muşchiului
tendon - - ----->;
Un muşchi striat scheletic este alcătuit fascicule
din corp muscular şi tendoane. Corpul de fibre musculare
muscular este constituit din fibre muscu
lare striate, grupate în fascicule separate fascicul muscular
prin septuri conjunctive.
~iiP;;:s.T--------:::::' fibre musculare
membrana fibrei
musculare
(sarcolema)
.......---------------">..miofibrile
VASCULARIZAREA
Miofibrilele sunt elementele con
FIBRELOR MUSCULARE
tractile ale fibrei musculare striate.
- imagine e1ectronomicroscopică
Sunt formate din discuri clare şi dis
Vascularizaţia este abundentă, capi
curi întunecate, care se succed con
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu
ferind fibrei aspectul striat.
fibrele musculare.
25. Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor în care se realizează toate transfonnările
alimentelor.
glande cavitate bucală
glande parotide
salivare
(glande
anexe ale faringe
" tubului
digestiv)
glande
sublinguale
esofag
diafragmă
I stomac
ficat
(glandă anexă a
sistemului digestiv) pancreas
f?;. 3,! (
.....?".. ; ..........
, I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
vezică biliară
duoden intestin subţire
cecum intestin gros
rect
apendice
anus
26. MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari
(M)
premolari
(Pm)
canin
(C)
(1)
'------------ mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN canin (C)
alveole dentare
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]'ădăCină ~J rădăcină
PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare în alveole. La adult, numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar
şi 16 pe mandibulă). După forma coroanei, după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le îndeplinesc,
dinţii sunt de patru tipuri: incisivi, canini, premolari şi molari. 2 I . _1_ C . 2 p .~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară: 2 '1 '2 m , 3
(pentru jumătate de arcadă)
27. STRUCTURA STOMACULUI
Stomacul, segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, prezintă trei părţi: fundul stomacului, corpul
şi porţiunea orizontală.
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale
mucoasei
gastrice
corpul
stomacului
porţiunea
orizontală
duoden ,, Tunica musculară este for
,,
mată din
fibre musculare netede,
,,
,, aşezate în trei straturi. În
,,
,, grosimea mucoasei se găsesc
,,
glande gastrice care secretă
,,
,,, sucul gastric.
,,
,,
,,
,,
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ..
~::'::'."~ .,, ; ~:':.:;. ' ::". ' ..::.. '. :..;~
29. FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul, cea mai mare glandă exocrină, prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă
inferioară.
lobi
lobul
drept a.; , lobul
stâng
canal hepatic
canalul
coledoc
,,
,,
I ,
,
I
I
,,
I
I
,,
I
I ,,
I
I
,
I
I
I
,1
,,
I
I
,,
I
I
,,
I
I
,,
I
I
,,
I
I
,,
I
I
I
,,
I ,,
faţa faţa canal I
I
I
,,
I ,,
superioară inferioară duoden pancreatic I
I
,
J!""'J ~ v
~ > "'/
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează în
, " . . .. ..
vezica biliară, în intervalul dintre mese.
Pancreasul este o glandă mixtă. Are funcţie exocrină, ce
!iri
...... . :1.
'- ./ _.........! .. , "' c:- V" .. '. ,
,i
'.
ţ;f "" - ' o , _ -... I . -....
". ~ .. '..
J'
constă în elaborarea sucului pancreatic, şi funcţie endocrină ce
_ "' ~- '.:.4""
l' .. ", , ~ ',-..... .) ... . -
. .,'
constă în elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon.
[Ii
. :i" " " .~:t J<. 0
~ .' ), "", ''' lL......-- . . .... ~
- • • ,. __ :
. ....
'ţ" ~.
~
'. " ,,, "
.. .... ~ ·).t . <. .._(.
"",' ··~' ~bl.. c Y-., ,""'•..;.,...,
<'"
f ·- .. ;
" . .:;..,... ••
t'
• • '. ;~·-::.~~·c.:?, ,
• • ~~... , •.,""' - I
I~
' ''~~y
,t.. , • ' _-" /'
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC
v:."" .. .0: .
-...
' ~;.- ..' . .. .. o&;
cu insulele lui Langerhans
". ,. ../
~ "..
- ~~
- imagine microscopică Oi
. .. . "
I '" .-
.,
... os
•-
.
r ........ ' _
"
- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol în reglarea concentraţiei glucozei din sânge.
I '-.!.'.i •
,
30. SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămâni. Căile aeriene sunt: fosele nazale,
faringele, laringele, traheea, bronhiile.
fose
nazale faringe
bronhie
laringe
bronhie
secundară
trahee
~1115'1~---~ bronhiole
plămân
drept plămân
stâng
I
I
inimă I
1.
I
I
I
I
I
I
I
I
diafragmă I
I
I
pulmonari
I
I
I
I
I
I
I
alveole I
acin
pulmonare::::::::::::::::::::- - - - - - --.,j"- r--------~
pulmonar
bronhiolă
alveole
pulmonare
arteriolă - - - -------:=-=
venulă bronhiolă
31. CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
faringe
cavitate
nazală
,
cavitate
bucală
epiglotă
deschisă
vertebre
1WJWfI'1'1A. "':;- '.
. ;::·.~1(1...'. 1111 ~ r.l'rvir.~11'
o"
limbă
epiglota
blochează
_laringele
în timpul corzi vocale
deglutiţiei
laringe
esofag
esofag
cavitate 'v' ~ t bolul
t · .'-------- alimentar trahee
bucală
închisă
spre stomac
LARINGE
epiglotă c, / baza limbii
/ /' epiglotă "
cartilaj
tiroid - - - - : - - -
"mărul lui
Adam"
trahee
glotă corzi vocale
VEDERE FRONTALĂ VEDERE DE SUS
