1. Europa - direct la tine
Newsletter Centrul de Informare
EUROPE DIRECT V@lcea
BIBLIOTECAJUDE|EAN~
„ANTIMIVIREANUL”V^LCEA
Nr. 10
- octombrie 2014 -
Reuniunea Anual` General`
Europe Direct, la Bonn (Germania)
Reeaua Centrelor Europe Direct
din Europa se [ntrune]te anual [n vederea
tras`rii direciilor de urmat pentru urm`-
toarea perioad` de activitate. Aceste
[nt@lniri la nivel european au [n vedere
necesitatea disemin`rii informaiei nece-sare
alc`tuirii planurilor de aciune ale
Centrelor Europe Direct [n concordan` cu noile priorit`i cuprinse [n
agenda Comisiei.
{n perioada 13-15 octombrie 2014, Reuniunea Anual` General`
pentru 2014 a avut loc la Bonn, [n Germania, ]i a num`rat [n jur de 500
de participani, oficiali din cadrul instituiilor ]i organismelor Uniunii
Europene al`turi de oficialit`i locale, precum ]i reprezentani ]i coor-donatori
la nivel naional ai Reelei Centrelor Europe Direct, din cele 28
de state membre. Din partea Centrului ED V@lcea a participat Dana
R`dulescu, consilier de comunicare.
{n urma unei retrospective asupra principalelor etape din istoria
Uniunii Europene, subiectele discursurilor rostite [n plen au fost
provoc`rile pe care noua Comisie le va [nt@mpina [n exerciiul s`u. Cele
zece domenii de politic` prioritare expuse de c`tre Pre]edintele Comisiei,
Jean-Claude Juncker, au fost sintetizate [n trei teme principale, ]i anume:
Competitivitate ]i ocuparea forei de munc`, Europa [n slujba cet`eanu-lui
]i UE ca actor global. S-au discutat, de asemenea, strategia de comu-nicare
]i obiectivele anului 2015, Anul European al Dezvolt`rii, primul
an concentrat pe partea de politic` extern` a UE ]i pe rolul acesteia [n
context mondial. S-a accentuat importana Reelei Europe Direct ca
leg`tur` direct` cu cet`eanul.
{n agenda de lucru au figurat ]i sesiuni de informare pe domenii
cheie de interes pentru cet`eni, [n cadrul c`rora reprezentanii EDIC au
putut obine clarific`ri ]i exprima principalele preocup`ri [n ce prive]te
informarea comunit`ilor din diferite regiuni ale Uniunii. Reuniunea a
cuprins, de asemenea, ateliere de lucru ]i sesiuni de dialog ce au consti-tuit
oportunit`i de schimb de bune practici ]i creare de leg`turi [n vede-rea
unor viitoare colabor`ri [ntre Centrele Europe Direct localizate [n `ri
diferite.
Concluzia general` a acestui AGM a fost una optimist`, [n cu-vintele
doamnei Vivianne Hoffmann, Director General al Direciei
„Cet`eni”, [n cadrul Comisiei Europene. Aceasta a transmis mesajul de
a simplifica procedurile ]i limbajul de operare folosit de c`tre instituiile
UE [n relaia cu cet`eanul ]i a subliniat intenia Comisiei de a r`spunde
nevoilor reale ]i specifice fiec`rui stat membru.
Parlamentul European
a aprobat noua
Comisie European`
Deputaii din Parlamentul
European au aprobat noul colegiu
de 27 de comisari, prezentat pe 22
octombrie de Pre]edintele ales,
Jean-Claude Juncker (Luxemburg),
cu 423 de voturi pentru, 209 îm-potriv`
]i 67 abineri.
Noua Comisie urmeaz` s`
fie acum numit` oficial de ]efii de
stat sau de guvern din UE, astfel
încât s` poat` s` preia mandatul la 1
noiembrie, pentru o perioad` de
cinci ani.
Pentru comparaie, prima
Comisie Barroso a fost votat` în
noiembrie 2004 cu 449 voturi la 149
]i 82 abineri. A doua Comisie Bar-roso
a fost aleas` la 9 februarie
2010, cu 488 voturi la 137 ]i 72
abineri.
În deschiderea discursului
s`u, Pre]edintele ales al Comisiei
Europene, Jean-Claude Juncker, a
subliniat modific`rile aduse la
portofoliile comisarilor, în confor-mitate
cu cerinele comisiilor parla-mentare,
dup` audierile comisarilor
desemnai.

2. Pagina 2 Nr. 10 Newsletter
Schema de reducere a certificatelor verzi,
avut` [n vedere de Rom@nia,
respect` normele UE privind ajutoarele de stat
Comisia European` a
apreciat c` schema de re-ducere
a certificatelor verzi,
avut` în vedere de România,
respect` normele UE pri-vind
ajutoarele de stat ]i, în
special, noile orient`ri ale
Comisiei privind ajutoarele
destinate energiei ]i pro-tec
iei mediului. Schema
menionat` const` în dimin-uarea
contribuiilor anumi-tor
consumatori energo-intensivi
la finanarea en-ergiei
din surse regenera-bile.
Conform concluziilor
Comisiei, compensarea par-
ial` a costurilor legate de
finanarea sprijinului pentru
energia din surse regenera-bile
este necesar` pentru a
asigura competitivitatea ma-rilor
consumatori industri-ali,
f`r` a distorsiona în mod
nejustificat concurena pe
piaa unic`.
Schema de reducere a
certificatelor verzi va intra
în vigoare în data de 1 de-cembrie
2014 ]i va expira la
data de 31 decembrie 2024.
Bugetul anual consacrat
schemei este estimat la
Tinerii se pot [nscrie la competiia „Premiul pen-tru
cercetare în domeniul auditului în sectorul pu-blic”,
lansat` de Curtea de Conturi European`.
Ediia din 2014 a premiului Curii de Conturi Eu-ropene
se adreseaz` mediului academic european ]i
vizeaz` recompensarea unor teze în domeniul studii-lor
teoretice ]i/sau empirice legate de auditul în sec-torul
public, în special în contextul Uniunii Europene.
Un premiu în valoare de 5000 de euro va fi acordat
câ]tig`torului.
Data-limit` pentru depunerea candidaturilor este
30 noiembrie 2014.
Mai multe informaii putei obine acces@nd:
http://www.eca.europa.eu/ro/Pages/ECA-Award-
2014.aspx
aproximativ 75 de milioane
de euro, pentru aproximativ
300 de beneficiari.
În iulie 2014, România a
notificat planurile sale de a
reduce contribuia la
finanarea energiei din surse
regenerabile pentru anumite
întreprinderi care î]i
desf`]oar` activitatea în sec-toare
cu un nivel foarte ridi-cat
de electro-intensitate ]i
de expunere comercial`.
Comisia a evaluat compati-bilitatea
acestei m`suri cu
dispoziiile prev`zute în
noile orient`ri privind aju-toarele
destinate proteciei
mediului ]i energiei, adop-tate
în aprilie 2014. În urma
investigaiei, s-a constatat
c` reducerile se limiteaz` la
societ`ile care î]i desf`-
]oar` activitatea în sectoa-rele
recunoscute în cadrul
orient`rilor ca fiind în
acela]i timp electro-inten-sive
]i expuse la comerul
internaional. Celelalte con-di
ii aplicate pentru selec-tarea
beneficiarilor eligibili
sunt obiective, transparente
]i nu fac discrimin`ri între
societ`ile care se afl` într-o
situaie de fapt similar`.
Mai multe detalii:
http://ec.europa.eu/ro-mania/
news/15102014_re-ducerea_
certificatelor_verz
i_pentru_marii_consuma-tori_
ro.htm
„Premiul pentru cercetare
în domeniul auditului
în sectorul public”
Ocuparea forei de munc`:
împrumuturi valorând 182 de milioane de euro
au fost acordate
prin instrumentul de microfinanare Progress
Peste 20 000 de antreprenori au beneficiat deja
de împrumuturi ]i garanii în valoare total` de 182 de
milioane de euro în cadrul Instrumentului european de
microfinanare Progress, conform celui mai recent ra-port
al Comisiei Europene cu privire la implementarea
acestui instrument financiar. În particular, raportul con-stat`
c` instrumentul de microfinanare Progress a con-tribuit
în mod semnificativ la crearea de locuri de
munc`, prin acordarea de credite ]omerilor sau per-soanelor
inactive care au dificult`i în a împrumuta bani
de la instituii financiare. Noul instrument financiar de
microfinanare, care va fi operaional în a doua
jum`tate a anului 2014 în cadrul Programului pentru
ocuparea forei de munc` ]i inovare social` (EaSI), se
va baza pe aceast` experien`.
Mai multe informaii:
http://ec.europa.eu/romania/news/20102014_impru-muturi_
prin_instrumentul_de_microfinantare_prog
ress_ro.htm

3. Nr. 10 Newsletter Pagina 3
Taxele ]i bursele studene]ti difer` mult în Europa
Valorile taxelor de
]colarizare, ale burselor ]i ale
împrumuturilor acordate stu-den
ilor continu` s` difere mult
în Europa, potrivit unui raport
publicat de reeaua Eurydice a
Comisiei Europene. Raportul,
care cuprinde date din 33 de `ri
europene, relev` faptul c` sis-temele
de taxe au r`mas relativ
stabile pe continent, în pofida
unor excepii notabile. Germa-nia
este singura ar` care, recent,
a eliminat taxele de ]colarizare,
în pofida faptului c` le-a intro-dus
abia în 2007.
Estonia ]i-a modificat
în mod semnificativ sistemul de
finanare în 2014, stabilind o
relaie între taxe ]i rezultatele la
înv``tur`: taxele se pl`tesc doar
de c`tre studenii care nu in
pasul cu studiile (adic`, nu obin
num`rul necesar de credite în
fiecare an). În mod similar, taxe-le
sunt legate de rezultatele slabe
la înv``tur` ]i în alte `ri, in-cluzând
Republica Ceh`,
Spania, Croaia, Ungaria, Aus-tria,
Polonia ]i Slovacia.
Cele mai mari taxe de
]colarizare în Europa se practic`
în Regatul Unit (Anglia), în
urma unei resistematiz`ri ma-jore,
în 2012, a sistemului s`u de
înv``mânt superior. Taxele nu
sunt pl`tite imediat, ci doar dup`
absolvire, atunci când câ]tigurile
studenilor dep`]esc un anumit
prag – un model unic în Europa.
Studenii din Irlanda, Italia,
Letonia, Lituania, Ungaria,
Olanda ]i Slovenia pl`tesc, în
avans, taxe relativ mari.
„Exist` o necesitate
stringent` ca în Europa accesul
tinerilor no]tri la înv``mântul
superior s` fie îmbun`t`it.
Acest fapt nu ar însemna doar
cre]terea ]anselor acestora de a
obine un loc de munc` bun, ci
]i o impulsionare a economiilor
noastre, care au nevoie de spiri-tul
inovator ]i de creativitatea
absolvenilor talentai”, a de-clarat
Androulla Vassiliou,
comisarul european pentru edu-ca
ie, cultur`, multilingvism ]i
tineret. „În cazul în care statele
membre decid s` introduc` taxe
de ]colarizare, ele ar trebui în-totdeauna
s` aib` la dispoziie
m`suri, incluzând acordarea de
burse, pentru a asigura un acces
egal la înv``mântul superior
pentru toi, în special pentru stu-den
ii din mediile nefavorizate.”
Raportul, intitulat
„Sistemele naionale de taxe ]i
de burse studene]ti în înv``-
mântul superior european
2014/2015”, evideniaz` o mare
diversitate în ceea ce prive]te
num`rul de studeni care pl`tesc
taxe în instituiile de înv``mânt
superior finanate din fonduri
publice. Un num`r semnificativ
de `ri – Cipru, Danemarca, Ger-mania,
Grecia, Malta, Finlanda,
Suedia, Regatul Unit (Scoia),
Norvegia ]i Turcia – nu percep
nicio tax` de ]colarizare. La
cel`lalt cap`t al scalei, toi stu-den
ii care urmeaz` un program
de licen` pl`tesc taxe în nou`
`ri Republica Ceh`, Olanda,
Portugalia, Slovacia, Regatul
Unit (Anglia, |ara Galilor ]i Ir-landa
de Nord), Islanda, Liecht-enstein.
În cele mai multe `ri
europene, doar un num`r mic de
studeni beneficiaz` de sprijin
sub form` de burse. În nou` `ri,
toi (Cipru, Danemarca, Malta,
Finlanda) sau o majoritate a stu-den
ilor [n Luxemburg, Olanda,
Regatul Unit (Scoia), Suedia,
Norvegia beneficiaz` de burse.
Islanda este singura ar` care nu
dispune de un sistem public de
acordare de burse, de]i acest
subiect este în curs de dezbatere.
În 35 de sisteme de înv``mânt
(unele `ri au mai multe sisteme,
de exemplu, BE, UK), bursele
sunt acordate pe baz` de nece-sit`
i financiare unor studeni
sau tuturor studenilor (Dane-marca,
Finlanda ]i Suedia ofer`
burse universale studenilor la
zi, cu condiia obinerii unor
rezultate minime la înv``tur`);
23 de sisteme ofer` burse pe
baz` de merite, în urma unei
evalu`ri a rezultatelor la
înv``tur`. Aproape toate aceste
sisteme combin` bursele sociale
cu cele de merit.
Împrumuturile acor-date
studenilor subvenionate
din fonduri publice au un rol
semnificativ în sprijinirea stu-den
ilor în aproximativ jum`tate
dintre `rile cuprinse în raport.
În mod similar, tot în aproxima-tiv
jum`tate dintre `ri, unele ele-mente
ale sprijinului depind de
circumstanele familiale gene-rale,
ele nefiind sub forma unor
pl`i directe c`tre studeni, ci sub
form` de avantaje fiscale pentru
p`rini sau de alocaii de familie.
Context
Acest raport anual al
reelei Eurydice conine o ana-liz`
comparativ` a taxelor apli-cate
studenilor ]i a sistemelor
de sprijinire a acestora (burse ]i
împrumuturi). El cuprinde date
din 33 de `ri europene (statele
membre ale UE, precum ]i Is-landa,
Liechtenstein, Norvegia,
Muntenegru ]i Turcia).
De asemenea, rapor-tul
include informaii specifice
fiec`rei `ri, inclusiv:
Taxele (difereniate
pe ciclu – licen`/master), pre-zentate
per an (atât pentru stu-den
ii la zi, cât ]i pentru cei cu
frecven` redus`) ]i dac` stu-den
ii internaionali pl`tesc taxe
diferite în comparaie cu cei
naionali/din UE. Taxele includ
toate costurile care revin stu-den
ilor – incluzând cele pentru
înregistrare, admitere ]i certifi-care.
Sprijinul sub form`
de burse, difereniate pe baz` de
merit ]i de situaie social`.
Trei elemente supli-mentare
sunt incluse, în cazul în
care acestea reprezint` o carac-teristic`
principal` a sprijinului
acordat studenilor: împrumu-turile
(dac` exist` un sistem
naional de împrumuturi c`tre
studeni ]i dac` mai mult de 5%
dintre studeni iau un împru-mut);
avantajele fiscale pentru
p`rini ]i alocaiile de familie.
O scurt` descriere a
reformelor planificate care afec-teaz`
sistemul public de taxare ]i
de sprijin al studenilor ]i care
sunt în curs de dezbatere de
c`tre guverne.
Un raport separat pu-blicat
de Comisia European` în
luna iunie a ar`tat c` introduce-rea
unor taxe de ]colarizare are,
în general, efectul de a spori val-oarea
total` a resurselor pentru
înv``mântul superior, de]i noile
venituri provenite din taxe nu
sunt întotdeauna investite în mij-loace
– cum ar fi posturi de
predare suplimentare – care
îmbun`t`esc în mod direct ex-perien
a studenilor.
De asemenea, el a
ar`tat c` taxele de ]colarizare nu
au un impact global negativ
asupra înscrierilor în înv``mân-tul
superior, chiar ]i în rândul
studenilor provenii din grupuri
socio-economice nefavorizate,
cu excepia cazului în care am-ploarea
modific`rii este excep-
ional`. Cu toate acestea,
majorarea taxelor poate avea
drept consecin` o sc`dere a
num`rului de înscrieri în rândul
studenilor mai în vârst`. Re-spectivul
raport a evideniat c`
bursele ]i/sau împrumuturile
sunt eseniale pentru compen-sarea
consecinelor potenial ne-gative
ale taxelor sau ale
major`rii taxelor asupra în-scrierilor
la nivel universitar,
mai ales în cazul grupurilor vul-nerabile.
Eurydice
Reeaua Eurydice a
Comisiei Europene ofer` in-forma
ii ]i analize privind sis-temele
]i politicile de educaie
europene. Ea const` din 40 de
unit`i naionale, din 36 de `ri
participante la programul UE
„Erasmus+” (statele membre ale
UE, Bosnia ]i Heregovina, Is-landa,
Liechtenstein, Muntene-gru,
Fosta Republic` Iugoslav`
a Macedoniei, Norvegia, Serbia
]i Turcia). Reeaua este coordo-nat`
]i gestionat` deAgenia Exe-cutiv`
pentru Educaie,
Audiovizual ]i Cultur` a UE, cu
sediul în Bruxelles, care reali-zeaz`
proiectele de studii ]i
ofer` o gam` de resurse on-line.

4. Pagina 4 Nr. 10 Newsletter
Colul de lectur` EUROPE DIRECT
Cei interesai putei pro-cura
gratuit de la Centrul de
Informare EUROPE DI-RECT
V@lcea din Bi-blioteca
Judeean` bro]ura
„Europa 2020: Strategia de
cre]tere a Europei”.
Din cuprins: „De ce
avem nevoie de strategia
pentru cre]tere economic`
Europa 2020 - Reforme
pentru sporirea competi-tivit`
ii; Cum procedeaz`
UE - Coordonare ]i sprijin
financiar; Ce face UE -
Iniiative; Perspective -
crearea de locuri de munc`
]i cre]tere favorabil` incluziunii”.
Bro]ura este editat` de Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Eu-ropene
]i face parte din seria „S` [nelegem politicile Uniunii Eu-ropene”.
• Este bine s` ]tii! • Este bine s` ]tii! •
Eurodesk
Despre
Eurodesk informeaz` tinerii ]i pe cei care lucreaz` cu tinerii
despre oportunit`ile de mobilitate ]i finanare ale Uniunii
Europene. De asemenea, Eurodesk organizeaz` sesiuni de
instruire, sesiuni de informare, ateliere de lucru ]i pre-zent`
ri/evenimente publice [n aproape 33 de `ri europene.
Se adreseaz`
Tinerilor interesai de voluntariat, finanare european`,
burse, stagii, c`l`torii, precum ]i speciali]tilor care lucreaz`
cu tinerii.
}tiai c`?
Partenerii Eurodesk pot prezenta oportunit`i precum studii,
locuri de munc`, schimburi de tineri, stagii europene de vo-luntariat
sau c`l`torii [ntr-o alt` ar` european`.
Oficial, partenerii naionali Eurodesk funcioneaz` ]i ca
structur`-suport pentru Programul Tineret [nAciune al Uni-unii
Europene ]i ofer` tinerilor ]i celor care lucreaz` cu
tinerii informaii ]i [ndrum`ri de [nalt` calitate despre Eu-ropa.
Eurodesk este, de asemenea, o platform` profesional` pen-tru
speciali]tii [n domeniul informaiilor europene care lu-creaz`
cu tinerii.
Contact: Eurodesk Rom@nia
ANPCDEFP - Agenia Naional` pentru Programe Comu-nitare
[n Domeniul Educaiei ]i Form`rii Profesionale
Sursa: bro]ura Reele de informare ]i asisten` ale Uni-unii
Europene
Grupul UE la nivel înalt solicit` finan`ri direcionate
pentru a stimula utilizarea noilor tehnologii în
înv``mântul superior
Grupul la nivel înalt al Uniunii Europene pentru modernizarea înv``mân-tului
superior î]i public` raportul referitor la „moduri noi de înv`are ]i
predare în universit`i”. Prezidat de fosta pre]edint` a Irlandei Mary
McAleese, grupul formuleaz` 15 recomand`ri care subliniaz` necesitatea
unei mai bune direcion`ri a resurselor în scopul de a promova dezvoltarea
]i folosirea unor metode digitale mai flexibile pentru înv`are ]i predare în
înv``mântul superior. Androulla Vassiliou, comisarul european pentru
educaie, cultur`, multilingvism ]i tineret, a salutat raportul grupului. Re-sursele
educaionale din întreaga lume sunt din ce în ce mai liber accesibile
]i tot mai interactive, dep`]ind graniele simplei prelegeri on-line. Înv`area
]i predarea digitale pot fi adaptate mai bine la nevoile fiec`rui student, iar
progresele înregistrate în analitica înv``rii le permit profesorilor s` ofere
un feedback mai rapid privind nivelul de performan` al studenilor ]i s`
identifice domeniile în care este nevoie de mai mult sprijin.
Metodele de predare care recurg la suporturi digitale încep s` fie integrate
atât în campusuri, cât ]i on-line, pe m`sur` ce numeroase instituii de
înv``mânt superior din Europa utilizeaz` noile oportunit`i oferite de
tehnologie. Evoluiile se bazeaz` îns` de prea multe ori pe câiva membri
entuzia]ti ai personalului ]i nu exist` o utilizare strategic` coerent` în cadrul
instituiilor sau în diferitele `ri. În urma unei analize detaliate a situaiei ac-tuale
]i a bunelor practici din întreaga UE ]i din afara acesteia, grupul la
nivel înalt a identificat modalit`i de sprijinire a introducerii unui
înv``mânt bazat pe noi tehnologii. De]i recunoa]te c`, în ceea ce prive]te
realizarea unor schimb`ri, rolul principal revine instituiilor de înv``mânt
superior, grupul a subliniat c` responsabilitatea de a crea un mediu favora-bil
schimb`rii este a autorit`ilor publice.
Mai multe informaii: http://ec.europa.eu/romania/news/22102014_fi-nantarea_
utilizarii_noilor_tehnologii_in_invatamantul_superior_ro.htm
Centrul de Informare EUROPE DIRECTV@lcea
Biblioteca Judeean`
„Antim Ivireanul” V@lcea
Str. Carol I, nr. 26, Rm. V@lcea, cod 240591
Telefon/fax: 0350/424 540
E-mail: europedirect.valcea@yahoo.com, bibliotecavl_cic@yahoo.com
www.cicvalcea.ro
Proiectul
este finanat
de
Comisia
European`
]i
Consiliul Judeean
V@lcea
Coninutul acestei publicaii nu reprezint` [n mod necesar poziia oficial` a Uniunii Europene