Raport_serviciu_vinatoare_2015_VG080216

APROB:
___________ Dumitru GALUPA
director ICAS
“ ___ ” ____________ 2016
Aprobat
la şedinţa Secţiei/Centrului
______________________
„___” _____________2016
Şeful Serviciului Vânătoare şi Amenajare Cinegetică
Vitalie GULCA_______________
semnătura
RAPORT
privind activitatea tehnico-ştiinţifică
a Serviciului Vânătoare şi Amenajare Cinegetică
pentru anul 2015
Chişinău – 2016
Vizat
Vicedirector ICAS
„___” _____________2016
Valeriu CAISÎN ______________
semnătura

2
I. INFORMAŢII GENERALE
Scopul activităţii Serviciului este ridicarea eficienţei cercetărilor ştiinţifice şi transferului
de tehnologii în sectorul naţional al conservării biodiversităţii faunei de interes vânătoresc, a
efectivelor şi a calităţii acestora, în contextul conservării biodiversităţii generale. Vânatul îl
considerăm ca „resursă naturală regenerabilă”, iar vânătoarea o putem practica acum doar în
condiţiile respectării principiului durabilităţii. Pe parcursul anului 2015, Serviciul Vânătoare și
Amenajare Cinegetică a activat în componenţa a 2 angajaţi (de bază). În anul de referinţă
Serviciul Vânătoare şi Amenajare Cinegetică a realizat activităţi de bază conform planului de
activitate aprobat, precum şi un şir de alte activităţi în afara acestuia.
II. ACTIVITĂŢI DE BAZĂ
1.1. Denumirea temei:
Cercetări privind implementarea practicilor de conservare a populaţiilor de vânat ca
serviciu ecosistemic în întreprinderile silvice Călăraşi, Orhei, Cimișlia şi Nisporeni, cu
actualizarea sinergică a bazei metodice de amenajare cinegetică.
1.1.1. Compartimentul I. Conservarea populaţiilor de specii cinegetice
importante economic.
1.1.1.1.Elaborarea proiectului de restabilire şi de conservare a populaţiei de cerb
comun (Cervus elaphus) în întreprinderea silvică Călăraşi.
1.1.1.1.1. Termenul executării: 1.04.2015.
1.1.1.1.2. Executorii: Vitalie GULCA, Alexandru CRUDU.
1.1.1.1.3. Rezumatul rezultatelor obţinute:
- Studiul activității și perspectivelor de dezvoltare a centrelor de reproducere a
cerbului comun (Cervus elaphus) din Republica Moldova în baza investigării
tehnologiei de creștere a cerbului comun în cadrul unor crescătorii de vânat din
Republica Belarus (Anexa nr.4 la Raportul „Cu privire la schimbul de experiență în
domeniu cinegetic” efectuat la Academia Națională de Științe a Bielorusiei
(Национальная академия наук Беларуси) și Ministerul Pădurilor Republicii
Belarus (Министерство лесного хозяйства Республики Беларусь) conform
ordinului ICAS nr. 58-P din 17.06.2015).
- Analiza informației privind tehnologia de creștere a cerbului comun în cadrul unor
crescătorii de vânat în condițiile Republicii Belarus (Anexa nr. 4a la studiul
menționat mai sus).
- Analiza informației privind managementul cinegetic a populațiilor de cerb comun și
dezvoltarea calităților la trofeele acestei specii în locurile de aclimatizare în
condițiile Republicii Belarus (Anexa nr. 4b la studiul menționat mai sus).
- Raportul privind activitatea tehnico-științifică. ”Studiul activității și perspectivelor
de dezvoltare a Centrului Nr.1 de reproducere a cerbului comun (Cervus elaphus)
din Ocolul Silvic Mândrești”, Anexa nr. 4a-6.
1.1.1.1.4. Impactul ştiinţific, tehnologic, socio-economic, etc. al rezultatelor:
- în plan economic se poate manifesta prin: îmbunătăţirea bazei de competenţe
privind conservarea populaţiei de cerb comun (Cervus elaphus); capacitate de
inovare privind restabilirea cerbului comun în unul din locurile cheie corespunzător
necesității speciei Cervus elaphus; îmbunătăţiri în furnizarea serviciilor, precum şi
beneficii economice care nu pot fi cuantificate şi care vor rezulta din perfecţionările
politicilor sociale şi publice de gestionare a populațiilor faunei sălbatice;
- pe plan social se poate manifesta prin: schimbări în atitudinea comunităţii silvice
privind atitudinea față de importanța restabilirii populaţiei de cerb comun (Cervus
elaphus); dezbateri publice în cunoştinţă de cauză şi îmbunătăţiri în elaborarea
politicilor de restabilire și conservare a populaţiei de cerb comun (Cervus elaphus);

3
îmbunătăţirea cunoştinţelor personalului silvic; întărirea echităţii; îmbunătăţirea
ataşamentului social şi a nivelului de drepturi ale speciilor sălbatice.
- în domeniul mediului se poate manifesta prin: îmbunătăţiri ale mediului vor putea
fi cuantificate după elaborarea și implementarea”Proiectului de restabilire şi de
conservare a populaţiei de cerb comun (Cervus elaphus) în ÎS Călăraşi”; o mai bună
gestionare a resurselor cinegetice; reducerea riscurilor asupra mediului; iniţiative de
conservare; îmbunătăţirea serviciilor ecosistemice; adaptarea vânatului la
schimbările climatice.
- în plan cultural se poate manifesta prin: sprijinirea unei înţelegeri mai bune a
rolului faunei sălbatice pentru naţiune şi societate; înţelegerea modului în care ne
raportăm față de fauna sălbatică; stimularea creativităţii în cadrul sistemului silvic și
cinegetic; contribuţie la conservarea şi îmbogăţirea patrimoniului natural şi
înaintarea de noi idei şi noi moduri de experienţă pentru personalul silvic.
1.1.1.1.5. Modul de implementare a rezultatelor obţinute:
- Este necesar de organizat un monitoring permanent al exemplarelor de cerb comun și
în general al tuturor speciilor de vânat.
- Estimarea teritoriului ocupat de populațiile de cerb comun în Republica Moldova.
- Centrele de reproducere de la Strășeni și Telenești pot fi menținute cu condiția
organizării unui control strict al activității și exemplarelor de cerb precum și al
cercetărilor cu diverse aspecte privind funcționarea și optimizarea activității acestor
centre. În acest context după cerințele legislației din Republica Belarus voliera
pentru cerbi nu trebuie să fie mai mică de 100 ha, indiferent de numărul de cerbi din
volieră (cele de la Telenești și Strășeni sunt mai mici de 30 ha).
- Voliera cu destinația creării unei populații noi de cerb comun se construiește în
centrul masivului de unde exemplarele de cerb se eliberează treptat în teren.
- Elaborarea ;Proiectului de restabilire şi de conservare a populaţiei de cerb comun
(Cervus elaphus) în întreprinderea silvică Călăraşi; în baza rezultatelor adunate.
1.1.1.1.6. Etape/sarcini nerealizate (cauzele, consecinţele, etc.): Elaborarea ”Proiectului
de restabilire şi de conservare a populaţiei de cerb comun (Cervus elaphus) în
Întreprinderea Silvică Călăraşi” va continua în anul 2016. În acest scop s-a planificat o
deplasare adăugătoare în Republica Belarus pentru anul 2016 pentru vizitarea volierelor
cu patru destinații (conform legislației din Republica Belarus):
- păstrarea, reproducerea și utilizarea complexă a animalelor sălbatice în scopuri
cinegetice, de cercetare, de selecție, turism și alte scopuri, inclusiv pentru
organizarea vânătorii în condiții de captivitate (voliere cinegetice);
- deținerea de animale sălbatice pentru competiții, testarea, dresarea și educarea
câinilor de vânătoare (voliere pentru dresare);
- întreținerea temporară (până la un an) a animalelor sălbatice, inclusiv în timpul
populării sau repopulării lor, aclimatizării sau încrucișării (voliere temporare);
- întreținerea și reproducerea animalelor sălbatice în scopuri științifice, educative, de
recreere, estetice și de altă natură în procesul de aplicare a activităților culturale, în
scopul de a obține produse folosind obiecte de faună, și ulterior cu popularea,
repopularea, aclimatizarea formând populații cu indici mari (voliere demonstrative).
Întrebările înaintate Ministerului Pădurilor Republicii Belarus cu scopul studierii sunt
următoarele:
 Metodele de prindere a cerbului în teren liber și în volieră;
 Metodele de transportare a cerbului;
 Aspectele economice ale creșterii cerbilor în captivitate;
 Schema diferitor tipuri de volieră;
 Lucrul personalului în fiecare zi în cadrul volierei și cu populația de cerbi nou creată;
 Sistemul de evidență a populației cerbului, inclusiv pe fiecare individ în parte;
 Asigurarea hranei în cadrul volierei și în cazul unor populații nou create în terenul liber;
 Asigurarea adăpostului în cadrul volierei și în cazul unor populații nou create în terenul
liber;

4
 Măsurile de biotehnie în cadrul volierei și în cazul unor populații nou create în terenul
liber;
 Infrastructură de gestionare a unei populații de cerbi nou create;
 Metodele de evaluare a efectivului aplicate în cadrul volierei și în teren liber;
 Modalitatea de alegere a proporției pe sexe si vârste în cadrul volierei;
 Organizarea vânătoarei în volieră (firme turistice, documentație și aspecte financiare);
 Paza și lupta cu braconajul în cadrul volierei și în teren liber;
 Utilizarea exemplarelor din voliere pentru carne (legislație și detalii);
 Nivelul de grijă a vânatului (clasificări și deosebiri în funcție de deținător);
 Hrana complementară, biopreparate, vaccinări și medicamente (serviciul veterinar) în
voliere și teren liber;
 Sursele de finanțare a cercetărilor;
 Metodele de apreciere a priorităților de dezvoltare și cercetare;
 Implementarea cercetărilor (metode, plan, finanțe, grup de lucru etc.)
 Conlucrarea cu studenții și universitățile în contextul gestionării volierelor (inclusiv
cercetare);
 Activitatea volierei în unison cu ocolul silvic, întreprinderea silvică și ministerul
pădurilor (zi, săptămână, luna, an, longevitatea cerbului comun; turism cinegetic).
1.1.1.2.Elaborarea proiectului de restabilire şi de conservare a populaţiei de
căprior (Capreolus capreolus) în Întreprinderea Silvică Orhei.
 Problema posibilei dispariții a căpriorului de pe o mare parte a fondului
cinegetic din ÎS Orhei se cere asimilată de personalul responsabil.
 Studiu privind ”Gestionarea și protejarea fondului cinegetic din ÎS Orhei”.
 Studiu privind îmbunătăţirea hranei căpriorului în O.S. Pohrebeni.
 Proiect de organizare și dezvoltare a gospodăriei cinegetice în condițiile
Ocolului Silvic Teleșeu.
privind conservarea populaţiei de căprior (Capreolus capreolus) – în acest context se
poate de preîntâmpinat administrația Agenției ”Moldsilva” că populația căpriorului
din raza ÎS Orhei este pe cale de dispariție; capacitate de inovare privind restabilirea
căpriorului în cadrul unui parc național; îmbunătăţiri în furnizarea serviciilor față de
entitățile silvice și arendași ai terenurilor de vânătoare; precum şi beneficii
economice care nu pot fi cuantificate şi care vor rezulta din perfecţionările politicilor
sociale şi publice de gestionare a populațiilor faunei sălbatice;
privind atitudinea față de importanța restabilirii populaţiei de căprior (Capreolus
capreolus); dezbateri publice în cunoştinţă de cauză şi îmbunătăţiri în elaborarea
politicilor de restabilire și conservare a populaţiei de căprior (Capreolus capreolus);
îmbunătăţirea cunoştinţelor personalului silvic; întărirea echităţii; îmbunătăţirea
ataşamentului social şi a nivelului de drepturi ale speciilor sălbatice.
fi cuantificate după elaborarea și implementarea”Proiectului de restabilire şi de
conservare a populaţiei de căprior (Capreolus capreolus) în Î. S. Orhei”; o mai bună
gestionare a resurselor cinegetice; reducerea riscurilor asupra mediului; iniţiative de
conservare; îmbunătăţirea serviciilor ecosistemice; adaptarea vânatului la
schimbările climatice.

5
 organizarea unui monitoring al exemplarelor de căprior;
 estimarea teritoriului ocupat de populațiile de căprior în Republica Moldova;
1.1.1.2.6. Etape/sarcini nerealizate (cauzele, consecinţele, etc.):
 elaborarea ;Proiectului de restabilire şi de conservare a populaţiei de căprior
(Capreolus capreolus) în Î. S. Orhei”.
1.1.1.3.Elaborarea proiectului de restabilire şi de conservare a populaţiei de mistreţ
(Sus scrofa) în Întreprinderea Silvică Nisporeni.
- Studiu privind restabilirea populaţiei de mistreţ din Ocolul Silvic Nisporeni.
- Luând în considerare că numărul de mistreți din O.S. Nisporeni este în descreștere
permanentă inclusiv pe fonul fragmentării mari a habitatelor naturale, multiplei
influențe antropice, considerăm necesar de a atrage atenția personalului Î.S.
Nisporeni asupra ”conceptului de populație” în activitatea de gestionare a vânatului.
Prin urmare, managementul faunei sălbatice poate fi definit ca managementul
populaţiilor de animale sălbatice, iar cea mai importantă obligaţie este de a alege
scopul drept şi de a şti suficient despre animale şi habitatul lor pentru a-i asigura
realizarea. Populaţia vânatului poate fi gestionată: în creştere; în descreştere; de a o
recolta pentru o productivitate continuă; şi de a o lăsa singură dar de a o urmări.
Acestea sunt doar opţiunile disponibile pentru manager (este el pădurar al unui
canton sau director de întreprindere). Trei decizi însă sunt necesare: (i) care este
scopul dorit; (ii) care opţiune managerială este potrivită; şi (iii) cu care măsură se
poate realiza mai bine opţiunea managerială. Prima decizie necesită o examinare a
valorică; celelalte două o examinare tehnică.
- Dacă evidența mistrețului și măsurile de protecție și ajutorare ale acestei specii vor fi
aplicate în practică fără cunoașterea infrastructurii populațiilor (inclusiv a indicilor
populaționali: numărul sau efectivul indivizilor, densitatea, frecvenţa, agregarea,
acoperirea, structura dimensională, biomasa, productivitatea, structura vârstelor,
structura sexelor, rata apariţiei, rata dispariţiei, rata creşterii, vitalitatea) în teren și
dacă sunt ele populații provizorii sau independente foarte probabil că mistrețul ca și
alte specii din secolul XVIII-XIX să dispară în urmăritorii 5-10 ani.
privind conservarea populaţiei de mistreţ (Sus scrofa); capacitate de inovare privind
restabilirea mistrețului în combinare cu preîntâmpinarea pagubelor aduse culturilor
agricole și silvice; îmbunătăţiri în furnizarea serviciilor, precum şi beneficii
sociale şi publice de gestionare a populațiilor de mistreț;
față de importanța restabilirii populaţiei de mistreţ (Sus scrofa); dezbateri publice în
cunoştinţă de cauză şi îmbunătăţiri în elaborarea politicilor de restabilire și
conservare a populaţiei de mistreţ (Sus scrofa); îmbunătăţirea cunoştinţelor
personalului silvic; întărirea echităţii; îmbunătăţirea ataşamentului social şi a
nivelului de drepturi ale mistrețului în contextul echilibrului silvo-agro-cinegetic.
fi cuantificate după elaborarea și implementarea”Proiectului de restabilire ş i de
conservare a populaţiei de mistreţ (Sus scrofa)”; o mai bună gestionare a resurselor
cinegetice ca resurse naturale regenerabile; reducerea riscurilor asupra mediului;

6
iniţiative de conservare; îmbunătăţirea serviciilor ecosistemice; adaptarea populației
de mistreț la schimbările climatice.
rolului speciei Sus scrofa pentru naţiune şi societate; înţelegerea modului în care ne
raportăm față de această specie; stimularea creativităţii în cadrul sistemului silvic și
- Primul pas în preîntâmpinarea nimicirii este de a recunoaşte problema. Al doilea pas
este de a descoperi cum populaţia a ajuns în această actuală încurcătură. Este oare
cauza declinului un factor singur sau o combinare de factori? Mai funcţionează oare
aceşti factori? Dacă da atunci pot fi ei neutralizaţi?
- Este important de luat în considerare principii noi precum efectele cumulative,
dinamica ecologică, integrarea ecologiei şi planificării.
- Organizarea unui monitoring al exemplarelor de mistreț.
- Estimarea teritoriului ocupat de populațiile de mistreț în Republica Moldova;
 elaborarea ;Proiectului de restabilire şi de conservare a populaţiei de mistreţ (Sus
scrofa) în Î.S. Nisporeni”.
1.1.1.4. Elaborarea proiectului de restabilire şi de conservare a populaţiei de fazan
(Phasianus colchicus) în Întreprinderea Silvică Cimișlia.
 Culegerea materialelor (delegarea în Întreprinderea silvo-cinegetică Cimişlia, în
perioada 23 -26 iunie 2015);
 Verificarea prezenţei şi stării documentaţiei tehnice ce ţine de gestionarea
gospodăriei cinegetice în ocoalele silvice Mihailovca, Cimişlia, Zloți;
 Vizita volierei de stocaj pentru întreţinerea, creşterea şi dezvoltarea fazanului
situat în parcela 19, trupul de pădure “Hârtop”.
 Plan de Afaceri pentru dezvoltarea Centrului de reproducere a fazanului în
cadrul Întreprinderii Silvice ”Întrepridenrea Silvo-Cinegetică Silva-Răzeni”.
- în plan economic se poate manifesta prin: cererea mare a vânătorilor pentru acest
obiect de vânătoare și preferinţa faţă de calităţile gustative mari ale cărnii de fazan;
îmbunătăţirea bazei de competenţe privind conservarea populaţiei de fazan;
capacitate de inovare privind dezvoltarea populațiilor de fazan în combinare cu rolul
de folositor al agriculturii; îmbunătăţiri în furnizarea serviciilor, precum şi beneficii
sociale şi publice de gestionare a populațiilor de fazan;
față de importanța restabilirii populaţiei de fazan; dezbateri publice în cunoştinţă de
cauză şi îmbunătăţiri în elaborarea politicilor de restabilire și conservare a populaţiei
de fazan; îmbunătăţirea cunoştinţelor personalului silvic; întărirea echităţii;
îmbunătăţirea ataşamentului social şi a nivelului de drepturi ale fazanului în
contextul echilibrului silvo-agro-cinegetic.
- în domeniul mediului se poate manifesta prin: importanţa ecologică constă în
rolul fazanului în lanţul trofic de schimbare a energiei şi substanţelor; ca şi
consumator mare de diferite insecte atât în culturile agricole cât şi cele silvice,
fazanul împiedică înmulţirea exagerată a insectelor dăunătoare; acest lucru permite
de a nu folosi substanţele chimice pentru ocrotirea pădurii şi a culturilor agricole;
îmbunătăţiri ale mediului vor putea fi cuantificate după elaborarea și

7
implementarea”Proiectului de restabilire şi de conservare a populaţiei de fazan
(Phasianus colchicus) în Î.S. Cimișlia”; reducerea riscurilor asupra mediului;
adaptarea populației de fazan la schimbările climatice.
- în plan cultural se poate manifesta prin: evidentă şi valoarea estetică a fazanului,
întâlnirea fazanului în pădure sau la o margine de teren agricol este foarte importantă
pentru menţinerea unui echilibru între om şi natură; numărul mare de fazani nu poate
aduce pagube nici culturilor agricole nici celor silvice; sprijinirea unei înţelegeri mai
bune a rolului speciei Phasianus colchicus pentru naţiune şi societate; înţelegerea
modului în care ne raportăm față de această specie; stimularea creativităţii în cadrul
sistemului silvic și cinegetic; contribuţie la conservarea şi îmbogăţirea patrimoniului
natural şi înaintarea de noi idei şi noi moduri de experienţă pentru personalul silvic.
- Analiza detaliată a factorilor care influențează populațiile de fazan.
 elaborarea ;Proiectului de restabilire şi de conservare a populaţiei de fazan
(Phasianus colchicus) în Î.S. Cimișlia”.
1.1.2. Compartimentul II. Actualizarea bazei metodice privind
amenajarea cinegetică:
1.1.2.1. Elaborarea instrucţiunilor privind elaborarea proiectelor de amenajare
cinegetică.
 Analiza ”Normelor tehnice privind folosirea, conservarea și dezvoltarea
pădurilor din Republica Moldova”;
 Participarea la 2 conferințe de amenajare silvică în Î.S. Bălți și Î.S. Edineț
(Alexandru CRUDU).
- Amenajamentul cinegetic face parte integrantă din amenajarea generală a teritoriului,
lucru adoptat azi de numeroase ţări deoarece prin aceasta se realizează o contribuţie
importantă, în unele ţări, pentru consumul de proteine animale al populaţiei,
dezvoltarea turismului şi conservarea faunei.
- Importanţa amenajării fondului de vânătoare şi/sau pescuit. Amenajarea
teritoriului pe care se îngrijeşte şi se recoltează vânatul se impune ca necesară în
contextul în care habitatele sunt supuse unor continue schimbări care afectează atât
capacitatea trofică, cât şi adăpostul necesar vânatului. Unitatea de gospodărire a
vânatului este fondul de vânătoare. Mărimea acestor fonduri de vânătoare trebuie să
fie în concordanţă cu raza de activitate a speciilor ce populează acel fond.
- Amenajarea fondului de vânătoare presupune în primul rând mărirea capacităţii
trofice, printr-o suită de măsuri care să asigure hrana necesară efectivului de vânat
existent în fond, iar în perspectivă la nivelul efectivului normal, eventual potenţial al
speciilor de interes pentru fiecare fond. Concomitent cu aceasta este necesară
asigurarea condiţiilor de adăpost pentru animalele respective.
- Concepţii de amenajare. Concepţiile privind amenajarea unui fond de vânătoare
diferă de la ţară la ţară şi pornesc de la suprafaţa fondului. Sunt ţări în care nu există
o delimitare a teritoriului în fonduri, iar în altele există o astfel de delimitare, dar ea
se bazează fie pe proprietatea asupra terenului, fie pe mijloacele financiare ale celui
ce exploatează potenţialul cinegetic sau pe etologia speciei, respectiv pe raza de
activitate a vânatului.

8
- Preocupările pentru hrana vânatului oscilează între indiferenţa totală şi hrănirea
intensivă artificială. La fel, se remarcă lipsa preocupării pentru adăpost şi linişte la
cea mai mare parte a celor care valorifică vânatul sau peştele. Amenajările pentru
administrarea sau producerea hranei, patrularea terenului, observarea vânatului se
regăsesc doar într-un număr mic de ţări, cu excepţia administrării de hrană ca
momeală lângă locuri de pândă sau capcane. Amenajările având ca obiectiv
recoltarea vânatului sunt mai frecvent întâlnite şi cuprind o gamă destul de variată de
lucrări, pornind de la cele mai simple, până la observatoare speciale cu dotări
complexe. Lucrările cu caracter cinegetic s-ar putea împărţi în trei categorii:
amenajări simple, instalaţii şi construcţii. Amenajările simple ar cuprinde lucrări
precum potecile, scăldătorile, adăpătorile. Instalaţiile ar cuprinde hrănitoarele şi
observatoarele, iar construcţiile s-ar referi la depozitele de hrană, colibe de
vânătoare, cabane şi case de vânătoare.
1.1.2.1.6. Etape/sarcini nerealizate (cauzele, consecinţele, etc.): elaborarea
instrucțiunilor v-a continua în anul 2016.
1.1.2.2. Elaborarea instrucţiunilor privind calculul estimativ al costului unui
hectar şi unei ore de amenajare cinegetică a terenurilor de vânătoare.
1.1.2.2.1. Termenul executării: 1. 07.2015.
1. Colectarea materialelor.
1.1.2.2.4. Impactul ştiinţific, tehnologic, socio-economic, etc. al rezultatelor: va putea
fi cuantificat după elaborarea instrucțiunilor.
1.1.2.2.5. Modul de implementare a rezultatelor obţinute: va putea fi stabilit după
elaborarea instrucțiunilor.
1.1.2.2.6. Etape/sarcini nerealizate (cauzele, consecinţele, etc.): elaborarea
instrucțiunilor v-a continua în anul 2016.
1.1.2.3. Elaborarea unui proiect model de amenajare cinegetică a terenurilor de
vânătoare.
- Proiect de combinare a vânătorii şi ecoturismului în cadrul unui fond de vânătoare.
Teză de master în domeniul de studiu – 61. Ştiinţe agricole.
CZU:639.1.05+338.48](478). Specializarea – Managementul ecosistemelor
forestiere. Autor Leonid Paraschiv. Conducător ştiinţific Dr. ing. Vitalie Gulca.
Chișinău: UASM. 63 pagini.
- Obiectivele calitative sunt: dezvoltarea unei imagini favorabile pe piaţa serviciilor
cinegetice şi a ecoturismului; poziţionarea în mintea potenţialilor clienţi ca fond de
vânătoare de la care se poate obţine cel mai simplu servicii cinegetice şi ale
ecoturismului; concentrarea activităţii asupra a două specii principale fazanul şi
epurele de câmp şi ca specii secundare căpriorul, potârnichea şi prepeliţa.
- Obiectivele cantitative sunt: dezvoltarea unui portofoliu de minim 1000 turişti pe an;
asigurarea adăpostului permanent pentru 20 de iepuri comuni, 100 fazani, 30
potârnichi şi atragerea temporară a 10 căprioare; crearea zonei de refugiu pe 5 ha;
- Segmentul ţinta: vânătorii locali, populaţia rurală, elevi şi studenţi, populaţia urbană,
cetăţeni străini.
- Principala barieră de intrare pe piaţă este lipsa practicii fondului de vânătoare. A
doua barieră este subtilităţile legislative neclare din domeniile silvic şi cinegetic. A
treia barieră este serviciile publice slab dezvoltate.

9
1.1.2.4.Impactul ştiinţific, tehnologic, socio-economic, etc. al rezultatelor: Administrarea
faunei este strâns legată de cea a pădurilor, dar în multe ţări ea depinde de forurile agricole sau
chiar veterinare. Gospodărirea în comun a pădurii şi faunei, avându-se în vedere şi interesele
agriculturii şi zootehniei, acolo unde este cazul, permite o unitate de acţiune în conservarea
naturii, o mai bună interpretare şi corelare a factorilor biologici, realizarea echilibrului silvo-
agro-cinegetic, fiind mai raţională şi din punct de vedere economic. În acest context există cinci
teoreme care exprimă aproximativ relaţiile dintre valoarea de agrement, densitatea vânatului, şi
densitatea umană:
- Cu cât este mai densă populaţia umană, cu atât mai intens trebuie să fie sistemul de
management cinegetic necesar pentru a asigura aceeaşi proporţie de oameni cu
servicii de vânătoare.
- Valoarea de recreere a unei administraţii cinegetice este inversă faţă de
artificialitatea originii vânatului, şi, prin urmare într-un mod larg faţă de intensitatea
sistemului de management care produce acest vânat.
- O politică cinegetică adecvată urmăreşte un mediu fericit (optim) între intensitatea
de management necesară pentru a menţine o aprovizionare cu vânat şi cea care ar
deteriora calitatea vânatului sau valoarea de recreere.
- Timpul poate demonstra costuri mai mici pentru o mărime inferioară a populaţiei de
vânat.
- Numai proprietarul de teren poate practica ieftin managementul cinegetic.
1.1.2.5.Modul de implementare a rezultatelor obţinute: Între turism şi mediul înconjurător
există o relaţie complexă, legăturile dintre ele manifestându-se în ambele direcţii (mediul
natural, prin componentele sale: apă, aer, sol, floră, faună, etc.) reprezintă resursele de bază ale
turismului, iar pe de altă parte activitatea turistică are influenţă asupra mediului ecologic,
modificându-i elementele componente. Ecoturismul este o formă de turism în care principalul
obiectiv este observarea şi conştientizarea valorii naturii şi a tradiţiilor locale şi care trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
- să contribuie la conservarea şi protecţia naturii;
- să utilizeze resursele umane locale;
- să aibă caracter educativ, respect pentru natură - conştientizarea turiştilor şi a
comunităţilor locale;
- să aibă impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural şi socio-cultural.
Destinaţia ecoturistică este destinaţia turistică care întruneşte, în plus şi următoarele
principii:
- proiecteaza o imagine de marketing responsabilă;
- în destinaţie predomină afacerile cu un management durabil;
- la nivelul destinaţiei există o susţinere reală pentru comunităţile locale;
- la nivelul destinaţiei se implementează măsuri concrete de conservare a naturii.
- la nivelul destinaţiei se face conştientizarea şi informarea turiştilor şi a localnicilor
cu privire la caracterul natural al acesteia.
În cadrul proiectului nominalizat pot fi incluse următoarele:
- tipuri de activităţi de aventură (de exemplu, turism ecvestru pe trasee prestabilite,
schi de tură, excursii cu biciclete pe trasee amenajate etc.);
- excursii / drumeţii organizate cu ghid;
- tururi pentru observarea naturii (floră, faună);
- excursii de experimentare a activităţilor de conservare a naturii;
- excursii în comunităţile locale (vizitarea de obiective culturale, vizitarea fermelor
tradiţionale, vizionarea de manifestări cultural tradiţionale, consumul de produs e
alimentare tradiţionale, achiziţionarea de produse tradiţionale non alimentare etc.).
1.1.2.5.1. Etape/sarcini nerealizate (cauzele, consecinţele, etc.): Combinarea vânătorii
cu ecoturismul are următoarele deficienţe:
- Lipsa unui act legislativ care ar stabili parametrii juridici ai ecoturismului.

10
- Legislaţia ecologică naţională nu conţine prevederi ce ar corespunde standardelor
internaţionale în domeniul ecoturismului.
- Interesul scăzut al autorităţilor locale pentru promovarea activităţilor ecoturistice.
- Lipsa totală a managementului zonelor ecoturistice (lipsa cunoştinţelor elementare în
domeniul ecoturismului şi administrării zonelor ecoturistice).
- Nivelul scăzut sau lipsa totală a infrastructurii rutiere în zonele de interes turistic.
- Lipsa studiilor de marketing al pieţei ecoturistice.
- Lipsa unui program naţional şi local de promovare şi educaţie ecoturistică.
- Practicarea turismului "sălbatic" în fondul ariilor naturale protejate compromite
încrederea în turismul durabil, inclusiv în ecoturism.
1.1.3. Compartimentul III. Continuarea temei „Relația elan, cerb comun
(cerb cu pete) - pădure în Suedia, Belarus și Republica Moldova”.
1.1.3.1. Termenul executării: 31.10.2015.
1.1.3.2. Executorii: Vitalie Gulca, Alexandru Crudu.
1.1.3.3. Rezumatul rezultatelor obţinute:
 Luarea interviurilor privind relaţia elan – pădure în Republica Belarus (18 iunie 4 iulie
2015); deplasarea la Academia Națională de Științe a Bielorusiei (Национальная
академия наук Беларуси); 20 cercetătorii și specialiștii în domeniul gestionării
populațiilor de elan și cerb de la care s-au luat 15 interviuri privind relația între elan
(cerb comun) și pădure.
 Raport „Cu privire la schimbul de experiență în domeniu cinegetic” efectuat la
Academia Națională de Științe a Bielorusiei conform ordinului ICAS nr. 58-P din
17.06.2015 în baza Planului activităţilor ştiinţifico-tehnice al SVAC pentru anul 2015:pe
parcursul acestei deplasări s-au discutat întrebările legate de ultimele descoperiri și
metode de cercetare în domeniul lanțului vegetație - ierbivore - prădători - vânătoare -
conservare (biodiversitate) și de numărul de elani și cerbi și cantitatea de hrană. De
asemenea s-au discutat consecințele daunelor cauzate de elani și cerbi asupra pădurii. De
asemenea s-a pus în discuție înțelegerea interacțiunilor dintre animale sălbatice și
ecosisteme, identificarea bonității terenurilor de vânătoare în condiții de teren; modul de
a echilibra interesele între pădure, vânătorii și a publicului larg; conflictele între elan și
păduri la nivel de regiune; precum și metodele politice de reglementare a daunelor aduse
de elan și cerb arborilor, densitatea animalelor și a îmbunătăți habitatul lor; cum de
anticipat și de evitat contradicțiile între pagubele aduse arboretelor, densitatea elanului
și a cerbului comun și conservarea diversității biologice. În acest context au fost
acceptate două abstracte ["Managementul Integrat al Interacțiunilor Trofice: Elanul,
Cerbul comun și Pădurea din Suedia, Belarus și Republica Moldova", și ”Factorii de
care depinde bonitatea pentru principalele specii de vânat” pentru a fi prezentate la al V-
lea Congres Internațional privind Managementul Faunei Sălbatice (IWMC2015) în
parteneriat cu Societatea Lumii Sălbatice (The Wildlife Society, TWS) din Statele Unite
ale Americii si Societatea Mamologică din Japonia (MSJ) care a avut loc în perioada 26
– 30 iulie 2015, la Sapporo, Hokkaido (Japonia).
1.1.3.4.Impactul ştiinţific, tehnologic, socio-economic, etc. al rezultatelor: Elanul și cerbul
comun ca specii principale de vânat iar stejarul ca specie forestieră sunt comune pentru Suedia,
Republica Belarus și Republica Moldova, deși există diferențe în ceea ce privește densitatea
cerbului comun și a elanului precum și eficiența exploatării forestiere. Situația în sudul Suediei,
care este în prezent problematică în ceea ce privește regenerarea arboretelor de pin, chiar și în
zonele cu densitate moderată a populației de elan poate deveni un bun exemplu pentru Republica
Belarus și Republica Moldova în contextul actualului obiectiv de creștere a eficienței fondului
cinegetic. După cum este bine cunoscut în Suedia, există cea mai mare densitate de elani în
Europa. Ecosistemele din această țară sunt o rampă bună pentru compararea și analiza diferitelor
activități forestiere și de gestionare și menținere a populațiilor de elan în ecosistemele forestiere

11
similare din Belarus și Moldova. Prin urmare, folosind aceste exemple se pot evita pagubele și
costurile suplimentare aduse fondului forestier.
1.1.3.5. Modul de implementare a rezultatelor obţinute: Cu ajutorul informațiilor metodelor
colectate noi vom putea determina în ce măsură, este recomandabil să se mărească numărul
efectivelor de cerb comun și elan fără a amenința ecosistemele forestiere. La baza punerii în
aplicare a scopurilor și obiectivelor va sta dezvoltarea unor abordări de determinare a numărului
optim de cerb comun și elan, metodelor moderne de management a populațiilor de cerb comun și
elan, și ale politicii de stat privind managementul fondului cinegetic.
1.1.3.6. Etape/sarcini nerealizate (cauzele, consecinţele, etc.):
 Participarea la al V-lea Congres Internațional privind Managementul Faunei Sălbatice
(IWMC2015) în parteneriat cu Societatea Lumii Sălbatice (The Wildlife Society, TWS)
din Statele Unite ale Americii si Societatea Mamologică din Japonia (MSJ) care a avut
loc în perioada 26 – 30 iulie 2015, la Sapporo, Hokkaido (Japonia) n-a fost posibilă. Cu
toate că: realizarea acestei teme de cercetare este legată de îndeplinirea obiectivelor
Concepţiei de Dezvoltare a Gospodăriei Cinegetice Naţionale, Strategiei dezvoltării
durabile a sectorului forestier din Republica Moldova și soluționării problemelor actuale
cu care se confruntă sectoarele cinegetic și forestier din Republica Moldova: creșterea
sincronică a potențialului forestier și cinegetic, care în mod sinergic se asociază cu
evitarea pagubelor aduse de speciile sălbatice speciilor forestiere și păstrarea rolului
vânatului în conservarea biodiversității.
1.1.4. Compartimentul IV. Sporirea, restabilirea, gestionarea şi
protejarea habitatului lumii sălbatice.
1.1.4.1. Elaborarea îndrumărilor privind îmbunătăţirea condiţiilor de hrană,
adăpost şi linişte a arboretelor pentru vânat.
1.1.4.1.1. Termenul executării: 1.12.2015;
2. Ca un punct de plecare în abordarea filozofică a problemei cinegetice naționale
ar fi Vechiul Testament cu punctul 28 conform căruia Dumnezeu le-a zis oamenilor:
”…stăpâniți peste peștii mării, peste păsările cerului, și peste orice viețuitoare care se
mișcă pe pământ”; punctul 29 ”… orice iarbă care face sămânță și care este pe fața
întregului pământ, și orice pom, care are în el rod cu sămânță: aceasta să fie hrana
voastră”; punctul 30 ”…tuturor fiarelor pământului, tuturor păsărilor cerului, și tuturor
vietăților care se mișcă pe pământ, cari au în ele o suflare de viață, le-amdat hrană toată
iarba verde”. Rumegând aceste puncte din Vechiul Testament considerămde a scoate în
evidență că rolul principal al vietăților sălbatice, cel puțin, nu este de ale împușca.
Valoarea ecologică a faunei sălbatice este indirect confirmată şi prin Articolul 37,
punctul 1 al Constituției Republicii Moldova conform căruia ”fiecare om are dreptul la
un mediu înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viață și
sănătate, precum și la produse alimentare și obiecte de uz casnic inofensive”. Orișicare
silvicultor, ecolog şi agronom care se stimează înțelege destul de bine rolul zoocenozei
în circuitul materiei dintr-un ecosistem. Similar, fauna sălbatică își are rolul său în
circuitul informației și a materiei într-un sistem social și ecologic cum este de exemplu
Republica Moldova. Conform punctului 4 al articolului menționat mai sus, ”persoanele
fizice și juridice răspund pentru daunele pricinuite sănătății și avutului unei persoane ca
urmare a unor contravenții ecologice”. Este considerată oare admiterea scoaterii
speciilor sălbatice din circuitul ecosistemelor din Republica Moldova ca contravenție
silvică? Sau este considerată contravenție ecologică lipsirea cel puțin a unei jumătăți din
populația Republicii Moldova de posibilitatea de a vedea o căprioara în vecinătatea
satului sau de a aude sunetul zborului unei rațe sălbatice deasupra iazului de către un
potențial ministru al mediului care în copilărie își va păzi harbujii. Aici este ușor de

12
înțeles ca în Republica Moldova este o ruptură mare în relația dintre populație și natură
(în special fauna sălbatică care n-a văzut-o vie nici când și de care nici nu are nevoie),
dar mai mare este între stat (în persoana guvernului și parlamentului care ignorează
fauna cinegetică din lipsă de cunoștințe și spirit patriotic) și valoarea faunei sălbatice în
contextul altor resurse naturale de care depinde evoluția durabilă a populațiilor de specii
sălbatice inclusiv și a lui Homo sapiens.
 În plan științific și social punctul de vedere din Biblie prezentat mai sus se
poate manifesta practic: din punctul nostru de vedere conform ideii conservării prin
„utilizarea chibzuită” promovată de vânătorul Theodore Roosevelt (al 26-lea prezident
al S.U.A. în perioada 1901-1909) şi de silvicultorul Gifford Pinchot (primul șef al
Serviciului Silvic din S.U.A în perioada 1905-1910) în anul 1910, conform căreia
”animalele sălbatice, pădurile, terenurile de vânătoare, şi alte resurse naturale
similare au fost concepute ca regenerabile, şi de aceea ar putea fi transmise din
generaţie în generaţie dacă ar fi gospodărite în baza unei informaţii ştiinţifice. Grija
faţă de aceste resurse în S.U.A. a fost recunoscută ca responsabilitate publică, iar
proprietatea asupra animalelor sălbatice ca datorie publică. Printre primii paşi în
recunoaşterea rolului statului (naţiunii) pentru animalele sălbatice a fost
responsabilitatea morală pentru transmiterea generaţiilor viitoare a speciilor şi
habitatelor ameninţate. Pentru a asigura această obligaţie au fost necesare de
aranjamente instituţionale, mijloace şi măsuri pentru a menţine şi produce lumea
sălbatică în populaţii viabile folosite de oameni”.
 În plan economic de interes vânătoresc se poate manifesta prin: habitatele
lumii sălbatice (păduri, fâneţe, terenuri agricole, păşuni, mlaştini, lacuri şi râuri) de pe
teritoriul Republicii Moldova care constituie fondul ei cinegetic naţional. Respectiv
acest fond cinegetic îmbină în sine principalele resurse naturale naţionale (pământurile,
pădurile şi apele) care constituie habitatul speciilor de vânat, despre bogăţia şi valoarea
economică a cărora s-a menţionat încă din anul 1715 de Domnitorul Dimitrie Cantemir
în lucrarea sa “Descriptio Moldoviae”. În acelaşi secol, Adam Smith, unul din
reprezentanţii de seamă ai economiei politice clasice burgheze, menţionează că
„bunăstarea ţării se dobândeşte doar prin utilizarea organizată a tuturor resurselor pe
care le are în posesiune”. Prin urmare eficienţa utilizării fondului cinegetic ar putea fi
asigurată prin îndeplinirea punctului 2 (e) al articolului 126 din Constituţia Republicii
Moldova care prevede ca statul să asigure exploatarea raţională a pământului şi a
celorlalte resurse naturale, în concordanţă cu interesele naţionale. Un interes naţional
este şi „... necesitatea gospodăririi unitare a fondurilor de vânătoare”, „... pentru că
aceasta constituie de fapt premisa fundamentală a obţinerii unor rezultate bune, menite
să satisfacă deopotrivă atât pe proprietarul terenului, cât şi pe beneficiarul dreptului de
vânătoare. Cred ca avantajele gospodăririi în sistem unitar a terenurilor este confirmată
cel mai bine de rezultatele obţinute în S.U.A., unde proprietăţile sunt de ordinul miilor
de hectare, comparativ cu statele Europei de Vest, unde sunt de ordinul sutelor şi apoi
cu cele din estul continentului, care sunt doar de ordinul zecilor de hectare. Desigur, nu
va fi uşor de gospodărit fondul cinegetic al ţării când vor fi pe un teren de vânătoare
zeci sau chiar sute de proprietari, dar cred că factorii de răspundere ai cinegeticii vor fi
capabili să-i facă să înţeleagă atât avantajele, cât şi necesitatea gospodăririi unitare a
patrimoniului vânătoresc naţional” după Bodea 2000:15-16.
 În domeniul mediului: sunt două tipuri de scopuri politice pe care factorii de
răspundere ai cinegeticii de la noi le aplică volens nólens şi de care cinegeticianul sau
pădurarul de vânătoare trebuie să ştie în caz că se lovesc de ele în alegerea opţiunii
manageriale: apolitice şi politice nerealizabile, menţionate de Caughley şi Sinclair
(1994) în manualul de Ecologie şi Management al Faunei Sălbatice utilizat de
instituţiile de învăţământ din Australia, S.U.A., Canada şi alte ţări. Prin urmare
„apolitica” stipulează scopuri care nu sunt clar definite. Ca exemplu „protecţia
intrinsecă a valorilor naturale sau o buna parte din Legea Regnului Animal”. Se citeşte

13
bine dar e lipsit de sens. Spre deosebire de apolitica relativ blândă, politica nerealizabilă
poate fi păgubitoare. Cu toate că ea poate da fiecărei grupe interesate ceva din ceea ce
ea doreşte, uneori consecinţele logice sunt că două sau mai multe obiective tehnice sunt
reciproc nepotrivite. Astfel în Codul silvic, Articolul 59, punctul 1 – păşunatul
bovinelor pe terenurile din fondul forestier este interzis, iar în punctul 2 – în cazuri
excepţionale păşunatul vitelor pe terenurile din fondul forestier este permis. Permiterea
păşunatului pe cel puţin 30% din pădurile republicii care constituie 11% din teritoriu
este diametral opusă protejării habitatului faunei sălbatice. Sunt absolut inutile toate
cheltuielile financiare pentru protecţia şi îngrijirea faunei sălbatice dacă nu sunt ţinuţi
sub control factorii antropici negativi ca braconajul, chimizarea din silvicultură şi
agricultură, câinii hoinari, mecanizarea în agricultură, și în special când este hrana
complementară în timpul iernii. Efectivul de vânat (cerb, căprior, mistreţ, iepure şi
fazan) pe 70% din fondul cinegetic al Republicii Moldova este aproape de limita
dispariţiei anume din cauza unei politici nerealizabile.
 În epoca primitivă, vânatul nu aparţinea nimănui; fiecare avea dreptul să vâneze
oriunde, şi orice specie de animale fără nici o restricţie, căci în acele timpuri, dreptul de
proprietate era necunoscut; toţi aveau drepturi egale şi o nemărginită libertate, existând
starea unei indiviziuni generale. Primele documente clare cu un sistem complet de
gestionare a faunei cinegetice cu scopuri de conservare sunt găsite nu în Europa ci în
Imperiul Mongol. Astfel Marco Polo menţionează în scrierile sale referitoare la
călătoriile care le-a făcut prin Asia, despre reglementările (din anii 1259-1294) privind
perioadele de prohibiţie între martie şi octombrie, cultivarea ogoarelor pentru hrana
vânatului, crearea adăposturilor pe timpul iernilor grele şi paza vânatului. Analizând
rezultatele sectorului cinegetic din cadrul entităților Agenției ”Moldsilva” pe parcursul
ultimilor 20 de ani putem aprecia ca doar maximum 30 de procente din terenurile de
vânătoare au beneficiat de asigurarea deplină a reglementărilor prevăzute în secolul XIII
în Imperiul Mongol. În acest context considerăm oportun de adus aminte de principiul
întâi al termodinamicii conform căruia ”Pentru orice sistem termodinamic există o
funcție de stare numită energie internă. În orice transformare prin care trece sistemul,
variația energiei interne este egală cu suma dintre lucrul mecanic efectuat asupra
sistemului și cantitatea de căldură transferată către sistem”. Prin urmare înainte de”a
băga mâna” în sistemul cinegetic epuizat se cere de ”lucrul mecanic efectuat
asupra habitatului lumii sălbatice” pentru a obține ”energia internă” reprezentată
prin condiţiile de hrană, adăpost şi linişte împreună cu vânatul sau cu alte cuvinte
fondul cinegetic.
 A. Leopold (1933) prezintă evoluţia managementului vânatului printr-un şir de
etape: limitarea vânătoarei, controlul prădătoarelor, rezervarea terenurilor de vânătoare
(parcuri, păduri, refugii etc.), completarea artificială (repopularea şi creşterea în
captivitate), controlul mediului ambiant (controlul hranei, adăpostului, factorilor
speciali şi bolilor). Adăugător la aceste cinci etape care s-au desfăşurat pe parcursul
ultimilor două sute de ani în America de Nord, P.R. Krausman (2002) adăugă
restaurarea şi managementul habitatului ca a şasea etapă, apărută accentuat în perioada
modernă a evoluţiei sectorului cinegetic.
 Toate aceste etape de gestionare a faunei sălbatice de la cea primitivă până la cea
modernă pot fi trecute doar „...fără ignorarea problemei celei mai importante din acest
domeniu şi anume: specialistul, adică omul de bază care aplică direct în teren
reglementările legate cu privire la vânătoare şi gospodăria vânatului. Este vorba deci
despre omul care are în primire, în gestiune, fondul de vânătoare. Acesta a fost şi mai
este: paznicul de vânătoare sau pădurarul de vânătoare. Practica a dovedit că acolo unde
el există, este bine pregătit şi lucrează cu profesionalism, rezultatele se văd şi ele se
concretizează prin vânat numeros şi de bună calitate” Cotta, Bodea, Micu, 2001:767-
768.

14
1.1.4.1.6. Etape/sarcini nerealizate (cauzele, consecinţele, etc.): Însă nu este funcţia
cinegeticianului de a oferi examinări valorice privind determinarea scopului cum nu este
în competenţa generalului de a declara război (Caughley şi Sinclair, 1994). Însă, când
este timpul de a decide care opţiune managerială este realizabilă (odată ce scopul este
stabilit) şi cum scopurile pot fi atinse mai bine, atunci cinegeticienii au avantajul
cunoştinţelor lor profesionale; ei au de afacere cu date verificate. Prin urmare ei trebuie
să ştie dacă cunoştinţele curente sunt suficiente pentru a permite o decizie tehnica
imediată sau sunt necesare mai întâi cercetări. Ei pot informa de asemenea ca că scopul
stabilit este imposibil de atins, că realizarea lui va costa foarte mult, sau ca el va cauza
efecte secundare neintenţionate. Specialistul în cinegetică va lua în considerare căi
alternative pentru realizarea scopului şi va aprecia timpul şi banii de care sunt nevoie.
1.1.5. Compartimentul V. Susţinerea sistemului naţional de învăţământ
în domeniul cinegetic
1.1.5.1.Organizarea a trei seminare privind economia şi etica cinegetică.
1.1.5.1.3. Rezumatul rezultatelor obţinute: Seminarul cu tematica: „Economia şi
etica cinegetică.” 29 ianuarie 2015:
3. 09.00 – 10.30 Vitalie Gulca, şef Serviciul Vânătoare şi Amenajare
Cinegetică, ICAS – „Statutul moral al animalelor. Valoarea faunei sălbatice”.
4. 11.30 – 12.15 Alexandru Crudu, inginer Serviciul Vânătoare şi Amenajare
Cinegetică, ICAS – „Protecţia vânatului.”
5. 14.15– 15.00 Vitalie Gulca, şef Serviciul Vânătoare şi Amenajare
Cinegetică, ICAS – „Etica vânătorească”.
- în plan economic se poate manifesta prin: îmbunătăţirea bazei de competenţe;
capacitate de inovare; îmbunătăţiri în furnizarea serviciilor, precum şi beneficii
economice care nu pot fi cuantificate şi care rezultă din perfecţionările politicilor
sociale şi publice;
privind atitudinea față de speciile sălbatice; dezbateri publice în cunoştinţă de cauză
şi îmbunătăţiri în elaborarea politicilor; îmbunătăţirea cunoştinţelor personalului
silvic; întărirea echităţii; îmbunătăţirea ataşamentului social şi a nivelului de drepturi
ale speciilor sălbatice;
- în domeniul mediului se poate manifesta prin: îmbunătăţiri al mediului şi al
modului de viaţă; o mai bună gestionare a resurselor cinegetice; reducerea riscurilor
asupra mediului, iniţiative de conservare, conservarea biodiversităţii, îmbunătăţirea
serviciilor ecosistemice; adaptarea vânatului la schimbările climatice.
1.1.5.1.5. Modul de implementare a rezultatelor obţinute: informația adunată a fost
distribuită personalului silvic prin intermediul publicației (Gulca, V., Covali, V., Crudu,
A., Chirița, Gh. Materialul didactic ”Economia și etica cinegetică”, Chișinău, 29 ianuarie,
2015; editat în cadrul Seminarului 1 ”Economia şi etica cinegetică”, organizat pe 29
ianuarie, 2015 pentru inginerii șefi și responsabilii pentru sectorul cinegetic din cadrul
entităților silvice ale Agenției ”Moldsilva”. ICAS, tiraj 200, 76 pagini.).
1.1.5.1.6. Etape/sarcini nerealizate (cauzele, consecinţele, etc.): 2 seminare; cauza a fost
dificultatea de a urmări legătura între obiectivele stabilite (pentru organizarea a trei

15
seminare privind economia şi etica cinegetică) şi măsura în care abordarea tematicii
privind etica cinegetică este adecvată priorităţilor şi politicilor grupului ţintă,
beneficiarului şi autorităţii de management. Schimbările privind natura problemelor
identificate iniţial și anumite circumstanţe în care are loc gestionarea fondului cinegetic
(fizice, economice, instituţionale și politice) fac irelevante următoarele două seminare
pentru problemele/nevoile pe care a fost menit să le rezolve.
1.1.5.2.Elaborarea notei informative privind priorităţile mondiale şi locale ale
cercetării şi educaţiei în domeniul cinegetic.
 Conservarea lumii sălbatice și gestionarea durabilă.
 Vânatul și speciile amenințate: ecologia și comportamentul.
 Instrumentele pentru managementul și cercetare speciilor sălbatice.
 Dimensiunea umană în contextual faunei sălbatice.
 Medicina de conservare.
 Păsărilor de vânat: management și conservare.
 Evaluarea bunăstării animalelor pentru o bună practicare a creșterii vânatului în
condiții de captivitate.
 Libertatea de a-și exprima un comportament normal la animale captive.
 Abordarea comportamentală pentru gestionarea animalelor sălbatice.
 Interacțiunile om-animal și cunoașterea (percepția) animalului.
 Conceptul ”O Sănătate” se bazează pe recunoașterea faptului că sănătatea umană
și animală sunt legate indisolubil. Oamenii și animalele au interacțiuni socio-
economice prin contact fizic direct, lanțul alimentar și mediul înconjurător. Prin
urmare, sănătatea și bunăstarea tuturor speciilor pot fi protejate numai prin
consolidarea cooperării și colaborării între medici, medici veterinari, si a
cadrelor medicale științifice. Acest lucru va fi realizat prin cuplarea în mod
eficient a know-how-ului cu infrastructura disponibilă în domeniul veterinar-
agricol uman și; ABORDAREA ”O SĂNĂTATE”: recunoaște interdependența,
și caută să îmbunătățească sănătatea umană, sănătatea animalelor și a mediului,
are o viziune largă și include alte discipline, cum ar fi economia și
comportamentul social, în același timp recunoaște că înțelegerea ecosistemelor
este o parte esențială a conceptului ”O Sănătate”, recunoscând în același timp că
conceptual ”O Sănătate” este o componentă majoră a securității și siguranței
alimentare.
Eficacitatea profesioniștilor în domeniul faunei sălbatice în secolul XXI va depinde de
priceperea lor de a integra dimensiunile biologice și umane ale managementului
animalelor sălbatice. Acest lucru va trebui să fie făcut bine, deoarece interesele părților
cointeresate și implicate în mediul natural și speranțele acestora pentru participare în
managementul faunei sălbatice se schimbă. Deoarece practicienii se adaptează la aceste
schimbări, o nouă abordare a managementului faunei sălbatice este în curs de dezvoltare.
Dependența tradițională aproape exclusivă în domeniul științeilor biologice și experienței
de luare a deciziilor este înlocuită de integrarea multidisciplinara si participarea părților
interesate ca 2 noțiuni cheie ale managementului animale sălbatice. Managerii din ce în
ce mai mult folosesc complementar știința biologică și socială în timp ce încearcă intrarea
și implicarea mai extinsă a părților interesate. Ca parte a acestei transformări, este nevoie
de un concept de bază care ar pune accentul antropocentric esențial al gestionării faunei
sălbatice. Noi credem că esența managementului vieții sălbatice poate fi distilată la
gestionarea impacturilor legate de animale sălbatice, care sunt efectele semnificative ale
evenimentelor sau interacțiunile care implică oameni și animale, intervențiilor de

16
management ale animale sălbatice sau părților interesate. Credem că impacturile pot fi
gestionate adaptiv, iar noi propunem conceptul de management al impactului adaptiv
(MIA), care se bazează pe punctele forte ale managementului adaptiv convențional,
(Shawn et al., 2002).
- "Dimensiunile umane ale Managementului Lumii (faunei) Sălbatice" este un lucru
ambițios care oferă managerilor activi (sau în curs de pregătire) ai animalelor
sălbatice, cu o privire de ansamblu a al domeniului lor. Perspectiva autorilor este un
public țintă orientat practic în domeniul științelor naturale și biologie (mai ales din
America de Nord). În secvența sa de capitole, cartea stabilește complexitatea
gestionării situațiilor de animale sălbatice și conduce trei strategii principale pentru a
îmbunătăți gestionarea curentă: 1) o bază de-științe sociale în perspectiva
dimensiunii umane interdisciplinare pentru complementarea cunoștințelor din
științele naturale; 2) părțile interesate trebuie să fie incluse de la bun început pentru a
îmbunătăți politicile și de a crește legitimitatea, și 3) managementul trebuie privit ca
un proces ciclic și adaptiv pe termen lung de învățare, care necesită o dezvoltare pe
tot parcursul vieții a competențelor și cunoștințelor managerilor (Cinque et al.,
2013).
i. Oferirea personalului în domeniul cinegetic cu o abordare sistematică de luare a
deciziilor pentru activitățile de gestionare a faunei sălbatice (United States
Department of Agriculture, 2014). Model de implementare:
 Primirea cererii pentru asistență.
 Estimarea problemei.
 Evaluarea metodelor de management.
 Formularea strategiei de management.
 Asigurarea asistenței.
 Monitorizarea și Evaluarea rezultatelor acțiunilor de management.
 Finisarea proiectului.
1.1.6. Compartimentul VI. Colaborarea internaţională:
1.1.6.1. Colaborarea cu instituţiile şi organizaţiile naţionale şi internaţionale în
domeniul gestionării durabile a fondului cinegetic.
a. Uniunea Internațională a Biologilor Cinegeticieni (International Union of
Game Biologists). Scrierea unui abstract acceptat pentru al 32-lea congres al
acestei organizații care a avut loc la Puebla - México 2015 între 24 și 28 August
2015; titlul abstractului: ”O abordare sistematică a gestionării faunei sălbatice:
un exemplu din MOLDOVA”. Următorul congres al acestei organizații va fi în
2017 în Franța.
b. Participarea în cadrul ”Forumului lumii sălbatice” (Wildlife Forum) organizat în
cadrul Congresului Silvic Internațional al XIV-lea care a avut loc în perioada 7 –
11 Septembrie 2015, la Durban, Africa de Sud de: Collaborative Partnership on
Sustainable Wildlife Management; International Council for Game and Wildlife
Conservation; CITES (the Convention on International Trade in Endangered
Species of Wild Fauna and Flora); Convention on the Conservation of Migratory
Species of Wild Animals; The International Council for Game and Wildlife
Conservation (CIC); The International Indigenous Forum on Biodiversity
(IIFB); IUCN, International Union for Conservation of Nature; TRAFFIC;
World Organisation for Animal Health.

17
„Evenimente și interacțiuni pertinente pentru managementul vieții sălbatice pot fi de mai
multe tipuri generale: interacțiuni între animale sălbatice, interacțiuni dintre animale
sălbatice cu mediul, interacțiunile dintre natură și oameni, interacțiunile dintre oameni și
animale sălbatice, habitatul și interacțiunile între oameni care se referă la fauna
sălbatică. Toate aceste evenimente sau interacțiuni au efecte de un anumit tip și grad,
dar acestea prezintă interes de administrare (gestionare) numai în cazul când oamenii le
percep (de exemplu, dacă acestea sunt cunoscute) și apoi să le interpreteze (de exemplu,
valoarea lor) ca producătoare de impacte (de exemplu efecte, suficient de importante
pentru a justifica atenția conducerii). Efectele nu pot fi întotdeauna percepute sau
perceptibile, caz în care acestea nu pot avea un impact “(Shawn, et al., 2002).
ii. Experiența sugerează că procesul de participare cetățenească, facilitat de către
agențiile de animale sălbatice, în colaborare cu comunitățile locale, sunt
eficiente în organizarea comunități pentru a ajunge la un acord cu privire la
efectele dorite, obiectivele acceptabile pentru managementul și rolurile
respective în punerea în aplicare a managementului (Shawn, et al., 2002) (în
cazul nostru al faunei sălbatice.
iii. “componentele esențiale ale managementului cu impact adaptiv (MIA) sunt
similare cu procesele adaptive stabilite (Holling 1978). Acestea includ analiza
situației,definirea scopurilor și obiectivelor,dezvoltarea unor modele de sistem,
identificarea și selectarea alternativelor, intervenții de management,
monitorizare și reglare a modelelor și de management. Pentru a asigura
eficacitatea, MIA ar trebui să fie puse în aplicare cu rigurozitate și atenție la
principii cheie ale managementului adaptiv (Kendall 2001)” (Shawn, et al.,
2002).
iv. “Noi încurajăm adoptarea unei abordări de management care implică părțile
interesate, urmărește impactul identificat de părțile interesate ca obiective de
management, și urmează căile de decizie, cum ar fi MIA. Eforturile deliberative
și conștiente de a defini obiective fundamentale în ceea ce privește impactul ar
trebui să fie aspectul prezentat de gestionare a faunei sălbatice. managerii
faunei sălbatice vor trebui să fie mai puțin strâns îmbinați cu un set limitat de
activități de management și mai creativ în aplicarea unei game mai largi de
intervenții pentru atingerea obiectivelor fundamentale. Atunci când se întâmplă
acest lucru, noi credem că părțile interesate vor fi mult mai mulțumite,
managerii faunei sălbatice vor găsi lucru lor să fie mai plin de satisfacții, și
agenții faunei sălbatice vor fi mai în măsură să îndeplinească mandatele lor
legale. Societatea va fi mai bine servită de managerii de animale sălbatice care
adoptă o perspectivă de management care integrează dimensiunile umane și
ecologice,angajează părțile interesate în toate aspectele legate de procesele de
management, și în mod explicit identifică și urmărește obiective concentrate
asupra valorilor umane. Noi susținem că esența managementului faunei
sălbatice este un accent pe efectele pozitive și negative ale vieții sălbatice cu
privire la oameni (adică, valori umane). Această idee poate fi înțeleasă
conceptual de 2 principii cheie și un concept de bază. Principiile pentru
gestionarea eficientă a faunei sălbatice sunt integrarea multidisciplinară și
managementul participativ. Conceptul de bază este impactul (adică, efectele
importante ale animalelor sălbatice asupra oamenilor definite de părțile
interesate). Luate împreună, aceste concepte ar trebui să permită managerilor
faunei sălbatice să servească societatea” (Shawn, et al., 2002).
 Conceptul managementului adaptiv al impactului (MAI) este necesar să fie
acceptat la nivel de fond cinegetic național. Cauzele neacceptării sunt două:

18
lipsa cunoștințelor și frica față de urmări care rezultă din prima. Consecințele
ignorării acestei concepții de gestionare a fondului cinegetic pot menține starea
actuală a fondului cinegetic încă cel puțin 50-100 ani, sau poate provoca și
dereglări ecosistemice cu eventuale dispariții a unor specii de mamifere și păsări
și înmulțiri spontane a unor specii de rozătoare și insecte care pot afecta
securitatea ecologică a societății (printre altele destul de vulnerabilă mai ales în
contextul schimbărilor climatice globale și continentale). În același timp
atitudinea nepăsătoare față de importanța gestionării integrate a fondului
cinegetic va urma să ”amorțeze” și în continuare una din puținele resurse
naturale de care dispune Republica Moldova cumeste fondul cinegetic. Această
resursă gestionată de toate părțile interesate este un factor economic potențial
direct și indirect în crearea noilor locuri de muncă și a serviciilor ecosistemice
importante pentru relansarea economiei locale și naționale.
1.1.6.2. Forest Sciences Centre of Catalonia (CTFC), Spain.
1. Scrierea articolului "Raportul dintre suprafața împădurită, serviciile bazinelor
hidrografice, numărul de fântâni și a consumului de apă în Moldova" în comun cu
Fabrice GOURIVEAU colaborator al CTFC Spania. Articolul a fost acceptat de al
XIV-lea Congres Silvic Internațional în Durban, Africa de Sud. Key findings:
 În acest context, folosind Indicele Dezvoltării Umane (HDI - o măsură rezumat
de realizare a dezvoltării umane: o viață lungă și sănătoasă, de a fi informat și să
aibă un nivel de trai decent), noi am găsit Republica Moldova la nivelul 114 din
195 de țări în 2013. În comparație putem vedea în aceeași sursă despre HDI că
primele 17 țări cu dezvoltare umană foarte mare au o mare suprafață acoperită
de apă sau chiar sunt înconjurate de apa, instalații sanitare dezvoltate și cele mai
multe dintre ele au un procent ridicat de pădure și munți.
 În RM rețeaua hidrografică este format din 4 bazine.
 ~ 70% din populație utilizează apele subterane (~ 200.000 fântâni) pentru băut.
 Majoritatea fântânilor au nivelul de apă care între 5 și 35 m sub pământ.
 Fântânile publice sunt utilizate de multe familii și sunt în administrarea
primăriei.
 Relația dintre păduri și asigurarea oamenilor cu apă influențează puternic
percepția publicului față de apă.
 Relația dintre resursele de apă și schimbările climatice globale sunt
indisociabile.
 Locuitorii consuma 64 L în raionul Vulcănești (4% pădure), 180 L în raionul
Orhei (17% pădure).
 În Constituția Africii de Sud (1996), art. 27 (1.2) se prevede că"Orice persoană
are dreptul de a avea acces la hrană și apă suficientă”.
 O mare parte din populația umană din Moldova se bazează pe resurse de apă
subterană pentru băut și gătit, și au în prezent puține opțiuni alternative.
Principalele surse de poluare sunt fermele de animale, zone rurale, care de obicei
nu dispun de sisteme de canalizare, a deșeurilor care nu există sau nu sunt
folosite în mod corespunzător, de utilizare irațională a îngrășământului mineral,
uzine de tratare a apelor uzate, evacuările industriale. Autoritățile sunt
concentrate mai mult asupra legislației și elaborării unor noi documente decât în
schimbarea situației. Recomandări: măsuri preventive pentru reducerea poluării
(împădurire, silvicultură pentru mici suprafețe și mici proprietari, beneficiile
forestiere); asigurarea cu apă de calitate corespunzătoare din surse alternative;

19
conectarea populației din mediul rural la instalațiile de canalizare și epurare a
apelor uzate; bio-energie.
 Conștientizarea populației privind: legătura între procentul terenului acoperit cu
păduri și sursele de apă potabilă; dependența gradului de impurificare a
fântânilor de activitatea populației silvicultură sau agricultură, creșterea
animalelor domestice sau activitatea cinegetică și ecoturism, etc.
 Adaptarea legislației la noile cerințe ale populației și la schimbările climatice
care determină adaptarea populației pentru a supraviețui.
 Proiecte intersectoriale și interdisciplinare.
1.1.6.2.6. Etape/sarcini nerealizate (cauzele, consecinţele, etc.): tema este indirect
legată de specificul Serviciului Vânătoare și Amenajare Cinegetică, prin urmare sarcini
nerealizate nu sunt; cu toate că această temă poate genera alte teme de cercetare utile
populației rurale.
1.1.6.3. IUFRO (International Union of Forest Research Organizations).
1. Participarea la ”Dialogul internațional privind pădurile și apa” coordonat de IUFRO
în cadrul XIV-lea Congres Silvic Internațional în Durban.
materialele adunate la al XIV-lea Congres Silvic Internațional în Durban urmează a fi
analizate.
1.1.6.3.5. Modul de implementare a rezultatelor obţinute: va fi scris un articol privind al
XIV-lea Congres Silvic Internațional în Durban și legătura cu IUFRO.
1.1.6.3.6. Etape/sarcini nerealizate (cauzele, consecinţele, etc.): scrierea unui articol.
1.1.6.4.Member of the Commission on Education and Communication, IUCN
(International Union for Conservation of Nature).
1. Participarea la ”Forumului lumii sălbatice” organizat de IUCN în cadrul XIV-lea
Congres Silvic Internațional în Durban, Africa de Sud (prezentat detaliat în punctul
1.1.6.1.3.b. ).
1.1.6.4.4. Impactul ştiinţific, tehnologic, socio-economic, etc. al rezultatelor: impactul
de colaborare cu această organizație poate fi mai mare și destul de util.
1.1.6.4.5. Modul de implementare a rezultatelor obţinute: toată informația analizată și
promovată de IUCN este benefică atât publicului larg cât și specialiștilor în domeniu.
1.1.6.4.6. Etape/sarcini nerealizate (cauzele, consecinţele, etc.): implicarea mai
activă în lucrările IUCN și scrierea unui articol.
1.1.7. Compartimentul VII. Aplicarea la granturi şi căutarea de finanţe
pentru conservarea fondului cinegetic naţional.
1.1.7.1. Termenul executării: 1.12.2015;
1.1.7.2. Executorii: Vitalie GULCA, Alexandru CRUDU.
1.1.7.3. Rezumatul rezultatelor obţinute:

20
 S-a aplicat pentru grant și s-au căutat finanțe pentru participarea la V-lea Congres
Internațional privind Managementul Faunei Sălbatice (IWMC2015) care a avut loc în
perioada 26 – 30 iulie 2015, la Sapporo, Hokkaido (Japonia).
 S-au căutat și s-au găsit finanțe din exterior pentru participarea la al 16-lea Simpozion
Internațional privind Aspectele Legale al Dezvoltării Durabile ale Pădurilor din Europa
(16th International Symposium on Legal Aspects of European Forest Sustainable
Development) care a avut loc în Mai 19 – 23, 2015 în Brasov, Romania”.
 S-a primit asistență financiară din exterior cu suportul Organizației pentru Alimentație
și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO - Food and Agriculture Organization of the
United Nations) pentru participarea la al XIV-lea Congres Silvic Internațional organizat
în perioada 7 – 11 Septembrie 2015 la Durban, Africa de Sud.
1.1.7.4. Impactul ştiinţific, tehnologic, socio-economic, etc. al rezultatelor: poate fi estimat
prin informația prezentată la simpozion și congres, și respectiv schimbul de experiență.
1.1.7.5. Modul de implementare a rezultatelor obţinute: informația acumulată este utilizată în
activitatea științifică și pedagogică.
1.1.7.6. Etape/sarcini nerealizate (cauzele, consecinţele, etc.): scrierea articolului despre
congres.
1.1.8. Compartimentul VIII. Conştientizarea populaţiei.
1.1.8.1. Scrierea unui articol în presa locală privind rolului faunei sălbatice
naţionale în domeniul industriei farmaceutice, ocrotirii sănătăţii, educaţiei
şi culturii.
1.1.8.1.3. Rezumatul rezultatelor obţinute: transferat pentru 2016.
1.1.8.1.4. Impactul ştiinţific, tehnologic, socio-economic, etc. al rezultatelor:-
1.1.8.1.5. Modul de implementare a rezultatelor obţinute:-
1.1.8.2. Scrierea unui articol în presa locală privind importanţa cunoaşterii de
către fiecare cetăţean a informaţiei despre starea fondului cinegetic
naţional.
1.1.8.3.Editarea a 3 broşuri privind beneficiile faunei sălbatice, influenţa
braconajului, şi activitatea specialistului în cinegetică.

21
III. ELABORAREA ŞI EDITAREA PUBLICAŢIILOR/ARTICOLELOR/ÎNDRUMĂRILOR
METODICE
Pe parcursul perioadei de raportare cu concursul colaboratorilor Serviciului Vânătoare şi
Amenajare Cinegetică au fost elaborate şi editate următoarele publicaţii:
1. Gulca, V., Covali, V., Crudu, A., Chirița, Gh. Materialul didactic ”Economia și etica cinegetică”,
Chișinău, 29 ianuarie, 2015; editat în cadrul Seminarului 1 ”Economia şi etica cinegetică”, organizat
pe 29 ianuarie, 2015 pentru inginerii șefi și responsabilii pentru sectorul cinegetic din cadrul entităților
silvice ale Agenției ”Moldsilva”. ICAS, tiraj 200, 76 pagini.
2. Gulca, V., Deal, R., Caisin, V., Talmaci, I., Gouriveau, F., Galupa, D. 2015. Relationship between
forest cover, watershed services, number of wells and water consumption in Moldova. XIV WORLD
FORESTRY CONGRESS, Durban, South Africa, 7-11 September 2015. 8 pages. Available at:
http://foris.fao.org/wfc2015/api/file/555815fa865bd9db0c14b443/contents/11595431-9036-402b-
8e93-c152c5a930d8.pdf
3. Gulca, V. 2015. Wildlife in local livelihood development: collision between regulations in forest laws
and hunting legislation in the Republic of Moldova. XIV WORLD FORESTRY CONGRESS, Durban,
South Africa, 7-11 September 2015. 8 pages. Available at:
http://foris.fao.org/wfc2015/api/file/55594002865bd9db0c14b46a/contents/afb25bd4-c391-4715-acb9-
d41bc5390f16.pdf
4. Gulca, V., Herbst, P. 2015. Moldawiens Forst hat Schutzfunktion. “Forstzeitung”, 126. Jg, No.
10/2015, pp. 24-25.
IV. ELABORAREA REGULAMENTELOR/PROIECTELOR DE NORME ŞI
REGLEMENTĂRI TEHNICE, ALTE DOCUMENTE
1. Elaborarea proiectelor de norme şi reglementări tehnice
1.1.Elaborarea documentelor/materialelor/scrisorilor
În perioada de referinţă colaboratorii Serviciului Vânătoare şi Amenajare Cinegetică au
examinat/elaborat scrisori, ordine, traduceri, etc. La acest compartiment au fost întreprinse
următoarele:
a) Elaborarea a 4 scrisori/adresări/răspunsuri în diferite instanţe şi organizaţii,
inclusiv (a enumăra pe cele mai importante):
 4 scrisori privind activitatea cinegetică.
V. ORGANIZAREA ŞI PARTICIPAREA LA SEMINARE
REPUBLICANE/INTERNAŢIONALE, ŞEDINŢE TEHNICE, etc.
1. Pe parcursul perioadei de referinţă au fost organizate (coparticipare la organizare):
a) Seminarul ”Economia şi etica cinegetică”, organizat pe 29 ianuarie, 2015 în
cadrul ICAS pentru inginerii șefi și responsabilii pentru sectorul cinegetic din
cadrul entităților silvice ale Agenției ”Moldsilva”.
VI. PARTICIPĂRI LA FORURI ŞTIINŢIFICE
Pe parcursul perioadei de referinţă colaboratorii secţiei/centrului au participat la
1simpozion ştiinţific internaţional, 1 seminar internațional și 1 congres internațional:
 Vitalie GULCA. 16th International Symposium on Legal Aspects of European Forest Sustainable
Development, in May 19 – 23, 2015 in Brasov, Romania” cu comunicarea ”Game Laws and
Liability for Harm”.
 Vitalie GULCA. Participarea la seminarul internațional ” "The role of lifelong learning (lll) in the
life sciences modern education model" care a avut loc în perioada 22-29 iunie, 2015 în cadrul
Universității Agrare de Stat a Moldovei, Chișinău; cu comunicarea “Climate Change Integrated

22
Education: A Model for Lifelong Learning System” (O educație integrată privind schimbările
climatice: un model pentru sistemul de învățare pe tot parcursul vieții).
 Vitalie GULCA, în perioada 7 – 11 Septembrie 2015, a participat la Durban, Africa de Sud în al
XIV-lea Congres Silvic Internațional organizat de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a
Națiunilor Unite (FAO - Food and Agriculture Organization of the United Nations) în colaborare
cu Uniunea Internațională a Organizațiilor de Cercetare în Silvicultură (IUFRO), Uniunea
Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) și alte organizații internaționale, cu două lucrări
"Raportul dintre suprafața împădurită, serviciile bazinelor hidrografice, numărul de fântâni și a
consumului de apă în Moldova" prezentată în cadrul ”Dialogului internațional privind pădurile și
apa” coordonat de IUFRO și ”Rolul Faunei Sălbatice în Dezvoltarea Traiului local: coliziune între
reglementările din legile forestiere și a legislației de vânătoare în Republica Moldova” prezentată
în cadrul ”Forumului lumii sălbatice”.
VII. CURSURI DE PERFECŢIONARE/STAGII/INSTRUCTAJE A PERSONALULUI
SECŢIEI/CENTRULUI ÎN ŢARĂ ŞI PESTE HOTARE
În perioada de referinţă membri secţiei/centrului nu au beneficiat de cursuri de
perfecţionare/stagii/instructaje.
VIII. ALTE ACTIVITĂŢI
1. Au fost elaborate:
 RAPORT privind activitatea ştiinţifico-tehnică a Serviciului Vânătoare şi Amenajare Cinegetică în
anul 2014;
 Plan de Afaceri pentru dezvoltarea Centrului de reproducere a fazanului în cadrul Întreprinderii
Silvice ”Întrepridenrea Silvo-Cinegetică Silva-Răzeni”;
 Analiza activității cinegetice a Agenției ”Moldsilva” pentru perioada 2000-2015.
 ”Cercetarea rolului cultural şi practic al zimbrului pentru Republica Moldova” (Исследование
культурного и практического значения зубра для Республики Молдова);
 Două abstracte acceptate pentru al V-lea Congres Internațional privind Managementul Lumii
Sălbatice care a avut loc la Sapporo, Japonia pe 26–30 iulie, 2015: ”Managementul integrat al
relațiilor trofice: elan, cerb comun și pădurile din Suedia, Belarus și Republica Moldova”;
”Factorii care influențează bonitatea terenurilor de vânătoare pentru speciile de vânat”.
 Un abstract acceptat pentru Congresul Internațional al Uniunii Biologilor Cinegeticieni care a avut
loc la Puebla - México 2015 între 24 și 28 August 2015; titlul abstractului: ”O abordare
sistematică a gestionării faunei sălbatice: un exemplu din MOLDOVA”.
 RAPORT privind activitatea tehnico-ştiinţifică a Serviciului Vânătoare şi Amenajare Cinegetică
pentru semestrul I al anului 2015.
 Prezentări (http://moodle.uasm.md/moodle/course/index.php?categoryid=198) pentru citirea
cursului ”Industrializarea primara a lemnului” la Specialitatea 616.1 – Silvicultură şi Grădini
Publice în cadrul Universității Agrare de Stat din Moldova.
cursului ”Ecologie forestieră” la Specialitatea 616.1 – Silvicultură şi Grădini Publice în cadrul
Universității Agrare de Stat din Moldova.
cursului ”Analiza şi gestionarea populaţiilor faunei sălbatice” pentru programa de master
(Programul 61.MC.12 - Managementul ecosistemelor forestiere) în cadrul Universității Agrare de
Stat din Moldova.
cursului ”Politici și legislație silvică” pentru programa de master (Programul 61.MC.12 -
Managementul ecosistemelor forestiere) în cadrul Universității Agrare de Stat din Moldova.
2. Citirea cursurilor:

23
 ”Industrializarea primara a lemnului” la Specialitatea 616.1 – Silvicultură şi Grădini Publice în
cadrul Universității Agrare de Stat din Moldova.
 ”Ecologie forestieră” la Specialitatea 616.1 – Silvicultură şi Grădini Publice în cadrul Universității
Agrare de Stat din Moldova.
 ”Analiza şi gestionarea populaţiilor faunei sălbatice” pentru programa de master (Programul
61.MC.12 - Managementul ecosistemelor forestiere) în cadrul Universității Agrare de Stat din
Moldova.
 ”Politici și legislație silvică” pentru programa de master (Programul 61.MC.12 - Managementul
ecosistemelor forestiere) în cadrul Universității Agrare de Stat din Moldova.
3. Conducător la tezele de licență și master:
 Corman, D. 2015. Studiului activității și perspectivelor de funcționare a Centrului Nr.1 de
reproducere a cerbului comun (Cervus elaphus) din Ocolul Silvic (O.S.) Mândrești.
 Darii, G. 2015. Măsuri de restabilire a cerbului comun în Întreprinderea Silvocinegetică Străşeni.
 Cojocaru, M. 2015. Starea de sănătate a pădurilor din Ocolul Silvic Teleneşti în baza datelor de
monitoring forestier pe perioada 2008-2013.
 Negru, I. 2015. Studiul atribuirii terenurilor de vânătoare în arendă pentru perioada 1997-2015:
conflicte și oportunități (masterat).
 Paraschiv, L. 2015. Proiect de combinare a vânătorii şi ecoturismului în cadrul unui fond de
vânătoare.
IX. ACTIVITATEA DE COLABORARE CU INSTITUȚII DIN ȚARĂ ȘI PESTE HOTARE
Se va specifica forma de colaborare (acord de colaborare, contract, proiect comun de
cercetare etc.) și principalele rezultate obținute (teoretice sau practice, evenimente organizate în
comun etc.).
1. Din țară.
a. Universitatea Agrară de Stat din Republica Moldova
2. Peste hotare.
a. Forest Sciences Centre of Catalonia (CTFC), Spain.
b. Academia Națională de Științe a Bielorusiei (Национальная академия наук Беларуси).
c. Ministerul Gospodăriei Silvice a Republicii Belarus (Министерство лесного хозяйства
Республики Беларусь).
BIBLIOGRAFIE
1. United States Department of Agriculture. Animal and Plant Health Inspection Service. WS Decision
Model. 2014. Wildlife Services Directive 2.201, July 15, 2014.
https://www.aphis.usda.gov/wildlife_damage/directives/2.201_ws_decision_model.pdf
2. Cinque Serena, Maria Johansson &Andrea Morf. 2013. Human Dimensions of Wildlife Management.
Source: Wildlife Biology, 19(3):335-336. Published By: Nordic Board for Wildlife Research DOI:
http://dx.doi.org/10.2981/0909-6396-19.3.335. URL: http://www.bioone.org/doi/full/10.2981/0909-6396-
19.3.335
3. Shawn J. Riley, Daniel J. Decker, Len H. Carpenter, John F Organ, William F Siemer, George F Mattfeld,
and Gary Parsons.The Essence of Wildlife Management. Source: Wildlife Society Bulletin, Vol. 30, No. 2
(Summer, 2002), pp. 585-593Published by: Allen PressStable URL: http://www.jstor.org/stable/3784519 .

Raport_serviciu_vinatoare_2015_VG080216

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Andere mochten auch

Andere mochten auch (8)

Ähnlich wie Raport_serviciu_vinatoare_2015_VG080216

Ähnlich wie Raport_serviciu_vinatoare_2015_VG080216 (6)

Raport_serviciu_vinatoare_2015_VG080216