dezvoltare personala

1. 1
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului ”Un model integrat pentru asigurarea accesului la servicii
medicale și sociale pentru adolescente însărcinate și mame adolescente în zonele rurale dezavantajate”,
finanțat de MSD și MSD for Mothers, implementat de către Centrul de Informare și Documentare pentru
Drepturile Copilului (CIDDC), Asociația „Sănătate pentru Tineri” și Organizația Salvați Copiii România, în
parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Programul „Prevenirea sarcinii în adolescență”
Lecția 2: Manipularea deciziilor
Timp: 45 minute
Obiective operaționale:
 Să recunoască situațiile în care exprimarea consimțământului a fost afectată
 Să identifice strategiile de manipulare a deciziei
 Să conștientizeze necesitatea solicitării și acordării consimțământului pentru orice activitate
sexuală
Strategii didactice: brainstorming, studii de caz; discuția ghidată, lucru în grupuri mici,
prezentarea, problematizare, prelegerea, reflecția.
Mijloace/materiale didactice:
 o copie a fișei resursă „Studii de caz”;
 câte o copie pentru elevi a fișei resursă „Strategii de manipulare a deciziilor”;
 spotul „Ceașca cu ceai” (versiunea în limba română a spotului:
https://youtu.be/pj1rFhVJI7w; în limba rusă: https://youtu.be/-asMgeIqfl0; în limba
engleză: https://youtu.be/oQbei5JGiT8)
 calculator, proiector, boxe, la necesitate prelungitor;
 hârtie de flipchart;
 carioci (1 set).
Notă pentru profesori: în cazul în care lucrați online puteți utiliza aplicațiile:
www.jamboard.google.com; www.menti.com; www.padlet.com
Structura lecției:
 Reactualizarea cunoștințelor (5 min)
 Reamintirea regulilor de lucru (3 min)
 Lucru în grupuri mici în baza studiilor de caz (20-22 min)
 Exercițiul „Ceașca de ceai” (10 min)
 Reflecții finale (5 min)

2. 2
Reactualizarea cunoștințelor (5 minute)
Profesorul va saluta elevii, apoi va iniția o discuție referitoare la subiectele discutate în cadrul lecției
trecute (consimțământul în relații sexuale). Posibile întrebări de reflecție:
 Ce vă reamintiți de la prima lecție? Puteți vorbi despre informațiile relevante pentru voi,
emoții pe care le-ați trăit sau imagini care vă apar în minte.
 Ce a fost util pentru voi reieșind din ceia ce am discutat?
 S-ar putea să fi apărut careva lucruri neclare sau întrebări. Vă rog să le adresați. Care sunt
acestea?
Reamintirea regulilor de lucru (3 minute)
Profesorul va reveni la regulile de grup stabilite împreună cu elevii la prima lecție. Acestea sunt
fixate pe o foaie de flipchart sau într-un document, atunci când lucrează online.
Lucru în grupuri mici în baza studiilor de caz (20 min)
Profesorul va împărți elevii în perechi sau în 12 grupuri mici și va împărți fiecărui grup un studiu de
caz din anexa nr. 3. Le va cere elevilor ca timp de 5-7 minute să analizeze cazul reflectând asupra
următoarelor întrebări:
- În situația ilustrată fata sau băiatul și-au exprimat liber consimțământul. Dacă „DA” să aducă
argumente de ce. Dacă „NU” să exemplifice ce i-a făcut să considere astfel.
- Să listeze ce a influențat eroul principal (cel care și-a exprimat consimțământul) să ia o
anumită decizie. După părerea lor, ce strategii de convingere/ influențare a folosit cel care a
solicitat consimțământul.
Discuții (15 min). Profesorul roagă fiecare grup să identifice câte un reprezentant care va prezenta
concluziile în grupul mare. Este bine ca toate ideile exprimate de către participanți să fie notate de
către profesor sau un elev pe tablă. După notarea ideilor generate de elevi, profesorul va menționa
cât de bune sunt toate ideile și le va completa/ corecta cu informațiile, în dependență de caz, de mai
jos:
- Persoanele aflate sub influența alcoolului sau drogurilor nu sunt apte de consimțământ.
- Câteodată o persoană nu poate spune "nu" cu voce tare, dar ar putea să o spună în alte
moduri, cum ar fi "nu chiar acum", "nu sunt sigur" sau prin tăcere. Limbajul corpului ar
putea semnala, de asemenea, lipsa consimțământului - de exemplu, prin întoarcere, prin
curbare sau prin faptul că nu răspundeți pozitiv la atingere.
- De prea multe ori consimțământul este privit ca un simplu da sau nu, dar este mult mai
complex decât asta. O persoană poate fi manipulată sau forțată să facă lucruri pe care nu
dorește să le facă. Unele chiar pot spune da. Dar asta nu este consimțământul. Este important
să oferim tinerilor posibilitatea de a explora toți factorii implicați în acordarea
consimțământului: presiunea colegilor, alcoolul și drogurile, principiul simpatiei (a se vedea
Fișa resursă nr. 4).

3. 3
- Consimțământul este reciproc (ambii trebuie să fie de acord) și trebuie să fie continuu.
Poți să te oprești în orice moment, poți să te răzgândești și doar pentru că ai spus da la
un anumit moment, nu înseamnă că ai consimțit la altceva.
- Vârsta consimțământului sexual în Republica Moldova este 16 ani. Orice activitate sexuală
cu un minor este considerată abuz sexual sau viol.
Exercițiul „Ceașca de ceai” (10 minute)
Profesorul invită elevii să urmărească cu atenție spotul „ceașca cu ceai” (are durata de 2'52
minute și a fost creat în Marea Britanie și tradus în mai multe limbi). Spotul este o
modalitate amuzantă (mai aproape de copii) de a explica consimțământul - în special în jurul
zonelor gri/scenariilor în care acordarea consimțământului nu este atât de evident.
Scopul acestei activități este pentru a întări informațiile discutate anterior referitoare la
consimțământ. Profesorul va iniția o discuție de cca 7 minute despre aspectele referitoare la
consimțământ pe care le-au observat în video. Profesorul poate începe cu întrebarea „Când
este valabil consimțământul?”.
Apoi poate concluziona: consimțământul este valabil atunci când este informat (consimțim
doar pentru detaliile pe care le știm: de ex. ne sărutăm doar pe obraz, nu și pe buze), liber
exprimat (fără a fi constrânși sau manipulați), ferm exprimat, când este reversibil (poți să îl
oferi și să îl retragi fără a te teme de consecințe, la orice etapă) și atunci când avem
capacitatea deplină pentru al exprima (vârsta 16 ani pentru relații sexuale; nu ne aflăm într-o
stare de vulnerabilitate etc.)
Spațiu de reflecție (7 minute)
Profesorul invită elevii la reflecții referitor la conținuturile discutate în această lecție. Ar putea fi
utile următoarele întrebări pentru reflecție:
 Ce a fost util pentru voi, reieșind din discuția de azi?
 Cum vă simțiți la moment? Care sunt senzațiile pe care le aveți?
 Care sunt gândurile cu care ieșiți din această activitate?

4. 4
FIȘA RESURSĂ NR. 3
STUDII DE CAZ
Studiul de caz 1: Andrei și Ioana s-au întâlnit la petrecerea organizată cu ocazia Crăciunului într-un
local din Chișinău. Ei se simt bine împreună – Andrei, se arată drăguț și îi cumpără Ioanei multe
băuturi. Ioana începe să se simtă destul de beată, așa că Andrei spune că ei pot merge acasă la el, în
apropiere. Când ajung la destinație, Andrei o întreabă pe Ioana dacă vrea să facă sex. Ioana nici nu
poate merge bine. Când Andrei o întreabă dacă dorește să facă sex, ea doar chicotește. Andrei începe
să o dezbrace și face sex cu ea.
Studiul de caz 2: Vera și Marin sunt împreună de un an. Până acum ei doar s-au sărutat și mângâiat.
Într-o seară, în timp ce se îmbrățișau, Marin decide că au așteptat destul de mult și începe să o
preseze pe Vera să facă sex cu el. El îi spune că dacă îl iubește cu adevărat, ar face sex cu el. Vera
își exprimă verbal ezitarea să facă sex, dar apoi tace. Marin interpretează tăcerea Verei ca un semn
că ea s-ar fi răzgândit și continuă să facă sex cu ea. Vera, este copleșită, nu poate spune nimic, nu-și
continuă protestele nici verbal, nici fizic.
Studiul de caz 3: Ana și Daniel sunt într-o relație și au făcut sex de câteva ori. Într-o seară încep să
facă sex, dar după o vreme Ana spune că o doare și că ar dori să se oprească. Daniel spune că au
ajuns "prea departe" și nu se poate opri, așa că continuă.
Studiul de caz 4: Cristina are 13 ani. Ea s-a împrietenit online cu un oarecare "Victor". Ea avea
insuficient respect față de sine, iar el a profitat de asta, spunându-i că este "frumoasă" și făcând-o să
simtă că înțelege prin ce trece. După un timp, a încurajat-o să-i transmită fotografii în ipostaze sexy,
apoi nud, după a început să o amenințe, spunându-i că le va povesti părinților în cazul în care ea nu-i
mai scrie și nu-i mai trimite imagini intime.
Studiul ce caz 5: Alina și Marc, ambii au 19 ani, sunt într-o relație de ceva timp. Periodic Alina
merge în vizită la Marc și rămâne peste noapte. Într-o seară, când stăteau în pat și priveau un film,
Marc i-a spus că și-ar dori să facă dragoste. Alina i-a spus că ea nu dorește, că este prea obosită și
vrea să se culce. Marc se plânge că în ultimul timp ea permanent îl respinge, dar Alina a mers la
culcare oricum. Ea se trezește de la faptul că Marc este deasupra ei, o sărută și o penetrează.
Studiul de caz 6: Profesoara de matematică i-a cerut lui Victor să se așeze la ora ei în bancă cu
Maria. Victor s-a simțit puțin flatat. Maria este una dintre cele mai populare fete din școală și el
crede că ea tare drăguță (simpatică). A doua zi, pe hol, înainte de a intra la lecția de matematică,
Maria îl întâlnește pe Victor cu un zâmbet și o lovitură peste fese. Victor se grăbește să intre în
clasă, sperând că nimeni nu a văzut ce sa întâmplat.
Studiul de caz 7: Denis are 17 ani și este fără adăpost. Este foarte frig afară și ar avea nevoie
undeva să stea pentru noapte. Un bărbat mai în vârstă care și altă dată a fost bun cu el, cumpărându-i
ceai și ceva de mâncare, s-a oferit să îl adăpostească o noapte. Într-o seară i-a spus lui Denis că
poate dormi pe canapea lui. A doua seară, bărbatul îi spune lui Denis că trebuie să-l răsplătească
făcând sex cu el. Denis nu vrea să doarmă din nou pe stradă, așa că face ceea ce îi cere bărbatul.
Studiul de caz 8: Iana are reputație de „fată ușoară” Ea a avut relații sexuale cu un băiat. Într-o zi ea
este acasă la el împreună cu câțiva dintre colegii săi. El spune că acum după ce a făcut sex cu el, ea

5. 5
trebuie să facă sex cu colegul său - așa stau lucrurile. Ea se simte stânjenită și puțin speriată, dar face
sex cu acesta.
Studiul de caz 9: Un băiat pe care-l știe Dorina a invitat-o pe ea și pe prietena ei la o petrecere.
Când ajung, își dau seama că sunt singurele fete de acolo. Băieții urmăresc porno. Unul dintre ei le
oferă le băuturi și canabis (droguri). Băiatul gazdă flutură o armă în fața lor, lăudându-se că tatăl lui
este un om cu autoritate și îl poate scoate din orice năpastă. Unul dintre băieți a tras-o pe prietena
Dorinei întro cameră să facă sex.
Studiul de caz 10: Darius se duce acasă la prietena sa. El e foarte entuziasmat și se gândește că în
acea seară relația lor ar putea merge la un alt nivel. Când ajunge, el începe să aibă emoții în legătură
cu ce urmează să se întâmple. Prietena lui este cu adevărat dulce și îi spune că va fi atentă. El îi zice
că nu este sigur dacă vrea să facă sex. Prietena continuă să insiste cu „hai, fii bărbat”, Darius nu vrea
să o supere și cedă.

6. 6
FIȘA RESURSĂ NR. 4
STRATEGII DE MANIPULAREA DECIZIILOR
Strategiile de manipulare a deciziilor urmăresc schimbarea percepției sau comportamentului
celorlalți cu ajutorul unor tactici ascunse, amăgitoare sau chiar abuzive. Acestea nu se bazează pe
argumente și dovezi, așa cum ar fi în cazul convingerii (de ex. argumente și dovezi că fumatul aduce
daune sănătății). Amintiți-vă că manipulatorul își urmărește doar propriile interese, deseori în
detrimentul altora.
1. Utilizează autoritatea pentru ați influența direct sau indirect deciziile (principiul autorității)
Manipulatorul se folosește de autoritatea pe care o are (este mai în vârstă, are un stat social sau în
grup mai ridicat, este o persoană de care depinzi: părinte, rudă mai mare, profesor, medic, polițist
etc.) pentru a te determina să iei decizii sau să îți dai acordul chiar și atunci când tu nu ai vrea, sau
decizia luată îți aduce daune. Iar noi avem tendința, încă din copilărie să ne supunem la tot ce vine
de la o autoritate (vedeți de exemplu experimentul lui Stanley Milgram).
Cum te poți apară?
 Cere dovezi de acreditare ale autorității și nu te grăbi să răspunzi automat. Întreabă-te „Are
aceasta persoana o autoritate reala?” E bine să știi că unii oameni (tineri sau adulți) se pot
folosi de această strategie de manipulare, dar în realitatea să nu aibă autoritatea pe care o
pretind.
 Antrenează-te să recunoști când trebuie să urmezi îndemnurile autorității și când trebuie să
le reziști.
 Amintește-ți că nu tot ce vine de la cineva cu autoritate este neapărat bine pentru tine.
2. Te fac să te simți îndatorat (regula reciprocității)
Această strategie de manipulare se bazează pe o convingere adânc înrădăcinată în cultura noastră
care spune ca ar trebui să răsplătim într-un mod asemănător gestul unei alte persoane. Manipulatorul
îți va face complimente, o mică favoare, daruri sau invitații la anumite evenimente etc., astfel va
accesa în conștiința ta acel sentiment de îndatorare, de obligație. Așa, o mică favoare inițială,
nesolicitată poate produce un sentiment de obligație ce va fi exploatat spre a obține o favoare
substanțiala drept răspuns sau schimburi neoneste.
Cum te poți apăra?
 Gândește critic atunci când cineva îți oferă favoruri nesolicitate, gestul lui ar putea fi o
strategie de manipulare;
 Refuză favorurile, darurile etc. dacă simți că îți creează un sentiment de jenă, de îndatorare (ai
sentimentul că nu le meriți, că e prea mult sau au fost oferite prea devreme);
 Respectă granițele tale (doar tu știi ce e bine și ce nu pentru tine) și nu fă concesii;

7. 7
 Amintește-ți că ceea ce dai/ oferi nu trebuie să te prejudicieze.
3. Te presează să fii consecvent (Principiul consecvenței)
Această strategie se bazează pe necesitatea noastră, dar și presiunea socială de a fi consecvenți.
Odată ce am luat o decizie sau am intrat într-o anumită activitate vom fi tentați să o continuăm, chiar
dacă înțelegem că ceea ce se întâmplă ne dăunează. Cu cât mai mult ne aflăm într-o situație sau am
investit în ceva, cu atât mai greu ne va fi să ieșim din ea sau să punem limitele corect. Uneori
continuăm pentru că ne este frică să dezamăgim pe cineva sau că dorim să dovedim că noi putem.
Alteori, nu dorim să renunțăm pentru că ne este greu să acceptăm pierderea sau să acceptăm că am
greșit (de exemplu în jocurile de noroc). Am putea, de exemplu să acceptăm o relație sexuală chiar
dacă nu ne-o dorim doar pentru că anterior am acceptat să fim sărutați, să mergem acasă la cineva;
sau să acceptăm să facem sex fără prezervativ, dacă tot am acceptat relația sexuală etc. Să ne
înțelegem, consecvența este bună, ea devine dăunătoare atunci când e automată, necugetată.
Cum te poți apăra?
 Ascultă-ți emoțiile atunci când decizi să continui ceva. Dacă îți creează jenă, disconfort (ca
în cazul relațiilor sexuale), dacă simți multă adrenalină (ca în cazul jocurilor de noroc),
dacă îți este frică că vei dezamăgi s-ar putea să te afli sub influența acestui mecanism de
manipulare;
 Când ești in fata unor situații noi, chiar daca sunt similare cu experiențe anterioare, nu te
grăbi sa acționezi, oferă-ți timp pentru a gândi;
 Antrenează-te să recunoști și să eviți consecvența necugetată, automată.
4. Utilizează presiunii grupului pentru ați influența deciziile sau comportamentele (principiul
conformității sociale)
Încă din mica copilărie suntem învățați să ne orientăm și adaptăm comportamentul în dependență de
fac ceilalți din jurul nostru. Deci, percepem un comportament ca fiind corect într-o anumita situație
în măsura în care ii vedem și pe alții ca procedează la fel. Această presiune se manifestă în mai
multe feluri:
a) mai mulți oameni (prieteni, colegi, cunoscuți) pun presiune pe noi să facem anumite lucruri,
fie prin cerințe directe sau constrângeri indirecte – apreciază doar pentru anumite
comportamente (de ex. apreciază doar postările în care apărem în poziții sexy, nud etc.); ne
hărțuiesc, adică supun bullying-ului (se amuză pe seama noastră, ne ridiculizează etc.).
b) sunt mai mulți prieteni (oameni) care au același comportament sau opinie despre ceva și noi
preluăm comportamentul sau opinia lor automat, fără a o gândi. Uneori, am putea avea o
opinie diferită, însă din dorința de a nu ne diferenția, a nu părea ciudați, a nu fi excluși vom
expune opinia sau vom demonstra comportamentul celorlalți membri ai grupului (de ex.:
dacă toți prietenii noștri fumează sau consumă alcool, vom face și noi la fel, dacă toți până la
noi au spus că mapa are culoarea roșie, chiar dacă noi vedem că ea este de culoare verde,
vom răspunde că aceasta e roși etc.).

8. 8
c) noi, însăși avem convingeri personale, eronate și generalizate cu privire la anumite
comportamente sociale pe care considerăm că majoritatea le manifestă (de ex: convingerea
că toți prietenii au avut deja experiențe sexuale ne va determina să acceptăm sau inițiem și
noi o relație sexuală, chiar dacă nu suntem pregătiți sau nu ne dorim).
Cum te poți apăra?
 Cunoaște-te pe tine însuți. Vezi care sunt punctele tale puternice și care își sunt
vulnerabilitățile. Când știi cine ești, este mai ușor să faci față presiunii dinafară sau
dinăuntru. Poți solicita ghidarea și sprijinul unui psiholog/ psihoterapeut pentru
procesul de cunoaștere, dar și pentru a învăța ce să faci cu vulnerabilitățile tale;
 Alege atent prietenii în anturajul cărora dorești să te afli. Amintește-ți că anturajul
are o mare influență, mai ales în copilărie și la vârsta adolescenței;
 Recunoaște informațiile incorecte sau contradictorii din ceea ce ți se propune sau
cere să faci și ia decizii în favoarea ta;
 Comunică asertiv și pune limite;
 În situațiile în care presiunea exterioară este prea mare și dăunătoare (ești șantajat,
hărțuit, supus bullying-ului) cere ajutorul unei persoane de încredere sau a unui
serviciu specializat (poliție – la telefonul unic 112; telefonul copilului 116111) .
5. Se folosește de atractivitate pentru a te influența (efectul de halo sau principiul simpatiei)
Efectul de halo sau principiul simpatiei este o eroare de percepție care ne face să atribuim oamenilor
anumite trăsături în baza unei impresii generale (a primei impresii) sau a unei singure caracteristici.
De exemplu, o persoană simpatică, atrăgătoare ni se va părea că este și inteligentă, cumsecade,
binevoitoare sau bogată. Acest principiu este folosit și de manipulator care se va strădui să devină
întâi simpatic iar apoi, când se va asigura de faptul ca este așa, va solicita și ne va conduce către
comportamentul răspuns de care are nevoie. Uneori, manipulatorii se fac simpatici prin atitudinea
mult prea binevoitoare pe care o manifestă în raport cu noi, alteori folosesc aspectul fizic (se
îmbracă frumos, își pun accesorii scumpe etc.).
Cum te poți apăra?
 I-ați timp pentru a cunoaște un om mai bine, nu te opri la prima impresie;
 Observa cu atenție daca simpatia care iți este oferită este potrivita contextului în care te afli.
Daca un străin este mult prea atent cu tine, atunci el va cere cu siguranța ceva înapoi;
 Amintește-ți că suntem tentați să spunem „DA” unei persoane pe care o simpatizăm.
6. Utilizează efectul deficitului pentru a te determina să iei o decizie favorabilă lor
Această strategie se bazează pe crearea unui deficit artificial pentru a da impresia unei situații de
urgență. Cu scopul de a naște în noi o agitație interioară, o frică de pierdere, astfel încât să nu mai
putea gândi la rece asupra tuturor posibilităților și consecințelor. Ideea unei posibile pierderi, joaca

9. 9
un rol important în luarea unei decizii. Suntem, se pare, mai motivați de gândul ca am putea pierde
ceva decât gândul ca am putea câștiga altceva de valoare egala. În acest fel, manipulatorul se asigură
că vom prelua decizia/ opinia lui. Deficitul poate fi de mai multe feluri:
a) Îți lasă prea puțin timp pentru a lua o decizie (presiunea/ deficitul timpului). Poate formula cerințe ca
„acum sau niciodată”, trebuie să dai răspuns în câteva ore, doar astăzi mai poți face asta, o altă
șansă nu va mai exista etc.
b) Îți prezintă posibilitățile doar ca Ocazie/ Raritate. Orice situație sau bun pare mai valoros atunci
când este disponibil un timp limitat.
Cum te poți apăra?
 Ascultați emoțiile. Agitația ta interioară este un important semnal de avertizare;
 I-ați timp pentru a analiza situația sau propunerea pe îndelete, astfel încât să poți vedea
care sunt beneficiile și pierderile reale;
 Pune limite (spune STOP) atunci când te simți presat. Deciziile trebuie să fie luate în
avantajul tău;
 Antrenează-ți capacitatea de a amâna satisfacțiile imediate, de moment și concentrează-te
pe câștiguri mai semnificative, de durată.
7. Se folosește de alcool sau droguri pentru a ne da „garda jos”
Manipulatorul va fi drăguț cu noi și ne va propune alcool sau droguri pentru a ne relaxa sau a ne
crea o stare de euforie. De asemenea, pot pune droguri în băutura noastră fără ca noi să știm. Este
important să ne amintim că stimulanții, oricare ar fi natura lor, ne schimbă percepția asupra lumii, ne
predispun spre îndeplinirea dorințelor ale noastre, dar și ale altor persoane (ne face victime ușoare
ale manipulării). Tot sub influența alcoolului/ drogurilor vom spune sau face cele mai nechibzuite
sau regretabile lucruri.
Cum te poți apăra?
 Amintește-ți că atunci când cineva îți propune alcool sau droguri s-ar putea să își dorească să
obțină ceva de la tine pe care nu i l-ai oferi atunci cânt te afli cu mintea trează;
 Refuză asertiv propunerea sau îndepărtează-te de acel grup/ loc dacă nu poți pune limite;
 Când te afli la o petrecere, fii atent la băutura ta (nu o lăsa din mână până nu ai consumat-o)
pentru a te asigura, pe cât este posibil că nu ți-au pus droguri fără știrea ta.