1. 6 dezbatere
Campanie Transilvania repOrTer
Cum putem schimba România? (VIII)
România de afară poate
schimba România de acasă
P
reşedintele Academiei Române, găsit recent un răspuns parţial, participând
clujeanul Ionel Haidic ne scrie: la Gala Studenţilor Români din Străinătate.
„De când Transilvania Reporter a Am făcut parte din juriul care a selecţionat
iniţiat dezbaterea pe tema schim- premianţii Ligii Studenţilor Români din
bării României m-am gândit mult la acest Străinătate. Au fost mai multe categorii de
subiect. Am găsit recent un răspuns parţial, finalişti, şi la fiecare a fost foarte greu de
participând la Gala Studenţilor Români ales. Citind biografiile acestor tineri şi per-
din Străinătate. Am făcut parte din juriul formanţele lor la universităţi dintre cele mai
care a selecţionat premianţii Ligii Studen- prestigioase din lume, am înţeles că, dacă
ţilor Români din Străinătate. Au fost mai numai zece la sută din cei peste 50.000 de
multe categorii de finalişti, şi la fiecare a studenţi şi doctoranzi români care studiază
fost foarte greu de ales. Citind biografiile în afara ţării s-ar întoarce, s-ar putea
acestor tineri şi performanţele lor la uni- schimba (sau îmbunătăţi) multe în ţara.
versităţi dintre cele mai prestigioase din Am văzut la aceşti «copii» nu numai per-
lume, am înţeles că, dacă numai zece la formanţe profesionale de excepţie ci şi un
sută din cei peste 50.000 de studenţi şi entuziasm, un optimism, o dorinţă de a
doctoranzi români care studiază în afara face ceva pentru ţară, chiar şi la cei care nu
ţării s-ar întoarce, s-ar putea schimba (sau plănuiesc sa revină. Ei ar putea contribui
îmbunătăţi) multe în ţara. Am văzut la semnificativ la o schimbare. Contactul cu
aceşti «copii» nu numai performanţe pro- acesti tineri m-a dus cu gândul la paşoptiştii
fesionale de excepţie, ci şi un entuziasm, din mijlocul secolului al XIX-lea, care re-
un optimism, o dorinţă de a face ceva pen- venind în ţară după studii în străinătate au
tru ţara, chiar şi la cei care nu plănuiesc modernizat România.
sa revină. Ei ar putea contribui semnificativ Din păcate noi nu avem, ca alte ţări,
la o schimbare. Contactul cu acesti tineri un program naţional de repatriere a spe-
m-a dus cu gândul la paşoptiştii din mij- cialiştilor formaţi în străinătate, un program
locul secolului al XIX-lea, care revenind în necesar, care să le asigure nu numai un
ţară după studii în străinătate au moder- post ci, şi facilităţi deosebite, ba chiar unele
nizat România.” privilegii, pentru a-şi desfăşura activitatea
«Sunt mulţi români valoroşi în străinătate,
profesională, pentru a-şi valorifica expe- acest lucru este cunoscut şi, dacă nu este, va deveni tot mai
Ionel Haiduc rienţa şi cunoştinţele. Aceşti tineri s-ar în- clar, an de an. Aceşti români pregătiţi în străinătate trebuie
toarce şi cu alte mentalităţi. Dar, deocam-
academician dată este practic imposibilă angajarea în
să contribuie la înnoirea rangurilor universitare şi a clasei politice.»
Am găsit un răspuns sistemul public (inclusiv în Academia Ro-
mâna) a unui tânăr repatriat, indiferent de
Sergiu Paşca (foto), studentul anului la Stanford
performanţele sale, din cauza blocării pos-
Cum shimbăm România ? La această turilor şi a birocraţiei legate de recunoşte- de cinste, cu procente mari din PIB alocate şi ajunge să condamne făptaşul furtului.
întrebare se poate răspunde cu un singur rea diplomelor. folosite cu eficienţă, cu taxe în concordanţă Sancţiunea penală trebuie să impună şi
cuvânt: GREU! Este greu de imaginat o Nu trebuie să fim pesimişti. Există şi cu veniturile, o politică bună a preţurilor, re- blocarea conturilor jefuitorului şi recupe-
schimbare în timp scurt fiindcă înainte acum în ţară persoane şi personalităţi ca- nunţarea la birocraţie şi altele. Îmi doresc o rarea din ele a sumelor jefuite, precum şi
de orice este necesară o schimbare a pabile să producă o schimbare în bine. societate în care nu maşinile luxoase şi in ge- interzicerea ocupării unor funcţii de con-
mentalităţilor. Aceasta se poate produce Este nevoie de o reprofesionalizare, de în- neral nu luxul exorbitant să fie trendul, ci o ducere în societatea românească. Pentru
numai treptat. România va fi altfel când curajarea meritocraţiei, de recunoaşterea viaţă îndestulată pentru toţi, o societate în ca justiţia să-şi îndeplinească menirea,
va fi mai puţină lăcomie, dezbinare, im- şi răsplătirea meritelor. Rămâne întrebarea: care iniţiativa, competenţa şi competiţia să aceea de a condamna furtul şi corupţia,
postură şi mai multă seriozitate, mai Cine şi cum poate asigura îndeplinirea fie stimulate. Dar, pentru asemenea societate, trebuie să nu fie aservită nimănui, să fie
multă preocupare pentru lucrul bine fă- acestui deziderat? La noi încă democraţia independentă şi depolitizată. Libertatea
cut. Şi parafrazând o afirmaţie a preşe- nu funcţionează cu adevărat. Apatia elec- «Multe am învățat de când trăiesc în presei să nu fie doar legiferată, dar şi res-
dintelui Kennedy, lucrurile se vor schimba toratului, mai ales a celui tânăr, care în mijlocul Europii civilizate, unde e pectată.
atunci când ne vom gândi mai mult la ce alegeri preferă să nu participe, demons- Mai multă zgârcenie în utilizarea bu-
putem face noi pentru ţară decât ce poate trează aceasta afirmaţie.
dreptate la tribunale fiindcă e și pe nului public! Niciodată şi mai ales în pe-
face ţara pentru noi. Este nevoie de mai multă educaţie, de stradă, și între una mai ales, că omul rioadă de criză, guvernul să nu permită
De când Transilvania REPORTER a ini- mai multa cultură. Timpul rezolvă multe, trebuie să spună europenește, nu nimănui luxul din bani publici, nici gu-
ţiat dezbaterea pe tema schimbării Româ- dar noi ne-am cam pierdut răbdarea. Trep- vernanţilor, nici parlamentarilor. De exem-
greco-țigănește ceea ce crede! ... iar plu: vilele de protocol (sute), a căror între-
niei m-am gândit mult la acest subiect. Am tat, generaţiile următoare poate că vor
schimba România în modul pe care ni-l mai apoi eu nu scriu decât despre viața ţinere, în zilele nefolosite, costă atât de
«Există şi acum în ţară persoane dorim. noastră și pentru viața noastră, căci mult, trebuie întroduse în circuitul turistic
public, într-o asemenea perioadă de aus-
şi personalităţi capabile să alta nu cunosc și nici mă interesează. teritate, în care 9 milioane de oameni tră-
Azaduhi Varduca Împrejurările prin care a trecut şi trece
producă o schimbare în bine. Este iesc la limita sărăciei.
preşedinte Asociaţia Armenilor ţara asta a noastră îmi întristează Modificările Constituţiei să fie făcute
nevoie de o reprofesionalizare,
de încurajarea meritocraţiei, de Gânduri pentru adânc sufletul, aşa că după un prealabil studiu al Constituţiilor
ţărilor avansate de către o comisie specia-
recunoaşterea şi răsplătirea viitorul României vă-ndemn la dragoste pentru patrie.
Mă rog la Dumnezeu să vă facă vremuri
lizată în acest sens. În elaborarea legilor
meritelor. Rămâne ţării să fie îmbinată experienţa seniorilor
cu iniţiativa tinerilor care doresc să-şi do-
întrebarea: Cine şi cum poate Am acceptat invitaţia de a scrie acest mai bune la bătrâneţe. Dumnezeu să vedească prin acţiunile lor capacitatea de
articol, deşi nu sunt nici analist politic, nici
asigura îndeplinirea acestui economic, sunt doar cel mai cunoscut pic-
vă aibă-n pază! Fiţi sănătoşi şi veseli!» a scoate ţara din criză. Condiţia funda-
deziderat? La noi, încă, tor dintre chimişti, respectiv, cel mai cunos- Al vostru, Caragiale mentală de propăşire a României, a naş-
terii României moderne este investiţia în
democraţia nu funcţionează cu cut chimist dintre pictorii din Cluj şi preşe-
conducătorii şi parlamentarii pe care îi alegem învăţământ, în pregătirea omului: a copii-
dinte al filialei Cluj a Uniunii Armenilor
adevărat. din România, dar ştiu că fiecare dintre noi trebuie să fie competenţi, inteligenţi şi oneşti lor şi a tinerilor. În acest fel au fost con-
Apatia electoratului, mai ales a avem obligaţia de a pune o cărămidă la să preţuiască şi să iubească oamenii. Avem struite toate ţările civilizate.
nevoie de conducători nu dornici de înavuţire România doreşte să fie membră a UE,
celui tânăr, care în alegeri preferă schimbarea în bine societăţii româneşti. Îmi
proprie, ci, în primul rând, dornici de înavuţi- dar nu ca o colonie, ci ca un partener egal,
doresc o Românie civilizată şi îmbelşugată.
să nu participe, demonstrează Îmi doresc o societate cu o cultură şi cu o rea ţării. Din păcate, oportunismul domină cu drepturi egale. Guvernanţii să guverneze
aceasta afirmaţie» tehnică înaintată, cu un standard de viaţă ri- în politică. pentru cetăţenii ţării!
Trebuie tăiată pofta de furt şi jaf din Pagină realizată de
Ionel Haiduc, academician dicat, cu legile respectate de către toţi cetăţenii
bunul public. Justiţia să-şi facă datoria! Nu Ruxandra Hurezean
ţării, în care sănătatea şi educaţia să fie la loc
Luni, 28 ianuarie 2013 - Transilvania REPORTER