1. 1
În atenția
Ministrului Delegat
pentru Dialog Social
Propunere de politică publică în domeniul sănătății
Implementarea cadrului normativ
privind reproducerea umană asistată medical în România
În vederea participării la cea de-a doua sesiune de consultări cu organizațiile
neguvernamentale ce va avea loc pe data de 30 septembrie, ora 15:00, Grupul de
lucru consultativ pentru sănătate, regăsiți mai jos propunerea formulată de Asociația
SOS Infertilitatea, conform formatului solicitat.
Identificarea problemei
În ceea ce privește reglementarea reproducerii umane asistate medical (RUAM) în
prezent suntem în prezența unui vid legislativ, nefiind definiți termenii din domeniul
RUAM și nefiind stabilite persoanele care au acces la aceste tehnici și proceduri,
condițiile pe care solicitanții trebuie să le îndeplinească, inclusiv vârsta femeii,
procedura care trebuie urmată sau eventualele sancțiuni aplicabile în cazul săvârșirii
unor abuzuri.
În plus, în acest moment, România este singura țară din Uniunea Europeană care nu
finanțează nicio tehnică și nicio etapă din reproducerea umană asistată medical.
În aceste condiții, pe de-o parte, există o multitudine de cazuri a căror soluționare
impune existența unui act normativ în domeniu, cu atât mai mult cu cât absența
acestuia lasă loc abuzurilor, iar pe de altă parte, pacienții ar beneficia nu numai de
existența unei reglementări specifice (care să le protejeze drepturile) ci și de
implementarea unei politici naționale coerente care să permită accesul la procedurile
de tratament specifice infertilității persoanelor asigurate în sistemul public al
asigurarilor naționale de sănătate.
Definirea problemei și contextul acesteia
În România, singurele norme aplicabile în prezent tehnicilor de RUAM sunt cuprinse în
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și
completările ulterioare (Titlul VI). Dispozițiile din Legea nr. 95/2006 care fac referire
la acest domeniu sunt însă doar prevederi generale privind condițiile prelevării și
transplantului, donatorul și consimțământul necesar. Astfel, nu există reglementări

2. 2
precise, specifice privind reproducerea umană asistată medical.
Îmbătrinirea populației este una dintre cele mai importante provocări sociale și
economice cu care se confruntă în prezent societatea românească, alături de celelalte
state din Europa. Lipsa unor politici coerente de creștere a natalității va duce la
scăderea populației, reducând semnificativ numeric persoanele active și crescând
numărul beneficiarilor fondurilor publice, cu consecințe dramatice asupra capacității
Bugetului de Stat de a face față nevoilor populației, în ceea ce privește plata pensiilor
sau a serviciilor medicale. În lipsa unor politici coerente de încurajare a natalității,
rata fertilității în România a scăzut semnificativ, situându-se sub media europeană.
În acest context, consecințele negative, pe plan economic, dar și la nivel individual,
pot fi diminuate prin intermediul introducerii unui cadru normativ pentru reproducerea
umană asistată medical, care poate influența pozitiv, în același timp, rata fertilității,
proporția populației active, precum și contribuțiile la Bugetul de Stat.
Un alt aspect relevant este cel care ține de înmulțirea recentă a situațiilor în care au
existat diverse forme de abuz în domeniu (e.g. afaceri ilegale cu trafic de ovocite,
încălcarea deontologiei profesionale de către anumiți profesioniști în domeniul
reproducerii umane asistate medical în raport cu pacienții, apelarea la mame
purtătoare în absența unor reglementări specifice care să acopere aspectele specifice
de natură etică și juridică etc.). Existența unui cadru normativ clar privind RUAM ar
putea preveni majoritatea acestor abuzuri și ar permite sancționarea promptă a celor
care le săvârșesc.
Nu în ultimul rând, un cadru normativ care să reglementeze și să faciliteze, printre
altele, și accesul pacienților la tratamentele specifice infertilității, ar aduce România cu
un pas mai aproape de practica tuturor celorlalte state din Uniunea Europeană.
Indicatori relevanți
Pentru ilustrarea celor de mai sus, ar trebui să avem în vedere următorii indicatori
relevanți:
- Un cuplu din șase (15% din populația de vârstă reproductivă) se confruntă în
prezent cu probleme medicale din aria infertilității;
- În termeni de incidență, statistica de mai sus se traduce, în România, chiar în
condițiile unor estimări extrem de optimiste, într-un număr de peste 500.000
pacienți hipofertili. Cu alte cuvinte, jumătate de milion de români
(contribuabili!) a căror problemă semnificativă de sănătate este în prezent
IGNORATĂ de către autorități;
- Până în anul 2025, se estimează că 20% din europeni (statistica fiind relevantă
și pentru România) vor avea cel peste 65 de ani, în același timp producându-se
și o creștere rapidă a numărului celor de peste 80 de ani;
- Indicele conjunctural al fertilității în România este sub 1,4 și în continuă
scădere, raportat la un maxim istoric de 3,7. Din acest punct de vedere ne

3. 3
situăm, de asemenea, sub media europeană, în condițiile în care toate celelalte
state europene au recunoscut public gravitatea acestui fenomen, din punct de
vedere al impactului macroeconomic negativ;
- Din iunie 2014, ne aflăm în situația în care asistăm la stagnarea celui de-al
șaptelea demers legislativ pentru introducerea unui cadru normativ specific în
domeniul RUAM, din motive ce țin, cel mult, de tehnică legislativă și de o
opacitate nejustificată a decidenților politici ce au fost implicați în proces în
legătură cu nevoia acută privind implementarea acestui cadru legislativ în
România.
În acest context, perpetuarea situației în care reglementările normative specifice
lipsesc ar putea fi considerată o dovadă a unei iresponsabilități la nivel politic. Ca
reprezentanți ai pacienților care se confruntă cu infertilitatea, solicităm insistent
remedierea acestui aspect cât de curând posibil.
Soluție
Soluția constă în relansarea promptă a dialogului social între toți factorii implicați
(Ministerul Sănătății, reprezentanți politici, medici specialiști în RUAM, organizații
profesionale și organizații neguvernamentale interesate) și colaborarea eficientă
pentru reformularea propunerii de act normativ și corectarea oricăror aspecte de
natură tehnică astfel încât să permită reluarea procesului legislativ, urmată de
adoptarea în regim de urgență a cadrului normativ specific reproducerii umane
asistată medical cel târziu la începutul anului 2015.
În plus, solicităm reprezentanților Ministerului Sănătății ca, din punct de vedere al
politicii sociale și de sănătate, să reevalueze încadrarea domeniului reproducerii
umane asistate medical într-o arie neprioritară și să recunoască importanța existenței
unor politici coerente de încurajare a natalității la nivel național, dată fiind gravitatea
consecințelor, pe termen mediu și lung, asupra Bugetului de Stat, a actualei situații.
Pacienții hipofertili au dreptul la sprijinul Statului (care este obligat să susțină
consolidarea familiei prin Codul Civil și să ofere drepturile dobândite de contribuabili
prin plata contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate). Soluția propusă este
finanțarea investigațiilor și tratamentelor specifice infertilității la un nivel similar cu
media ajutorului oferit în celelalte State Membre UE din Fondul Național Unic al
Asigurărilor Sociale de Sănătate. România, ca membră a UE, nu poate continua să
ignore recomandările Parlamentului European în acest sens și politicile adoptate de
TOATE celelalte State Membre în acest domeniu.
Vă mulțumim pentru invitația la dialog social și pentru oportunitatea de a ne prezenta
punctul de vedere și de a face propuneri de politici publice de sănătate în interesul
pacienților pe care îi reprezentăm.
Cu deosebită considerație,
Irina Popescu
Coordonator proiecte, Asociația SOS Infertilitatea