SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 25
Downloaden Sie, um offline zu lesen
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
Cuvant Introductiv
Acest ghid a fost creat in speranta ca acesta va incuraja ONG-urile din Oradea sa
acceseze fondurile publice dedicate activitatilor de tineret si sa ii sustina in procesul
de completare a cererii de finantare.
Doresc sa multumesc colegilor Camelia Nistor si Cristian Seidler care m-au ajutat la
conceperea si implementarea acestui curs.
Ghidul poate fi gasit si in varianta electronica pe internet la adresa: www.life.org.
Janina Diana Pasaniuc
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
Brosura contine:
§ Procesul de elaborare a cererii de finantare
§ Structura unui proiect
§ Identificarea, prioritizarea si justificarea problemei
§ Scop
§ Obiectivul
§ Beneficiari - Grup tinta
§ Plan de activitate
§ Implicarea tinerilor in proiect
§ Evaluarea
§ Buget
§ Continuare
§ Glosar de termeni
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
1. Procesul de elaborare a cererii de finantare
Elaborarea este doar o parte a procesului, de Stephen Wilbers
Singurul lucru pe care trebuie sã-l faceþi ca sã primiþi o finantare este sã scrieþi
o cerere bunã. Adevãrat? Fals.
De fapt, cuvîntul “scriere” în expresia “scrierea unei cereri” ne poate induce în
eroare. Cuvinte ca “planificare”, “orchestrare” sau “implementare” descriu mai precis
ce trebuie fãcut pentru a beneficia de finantare. Scrierea cererii este doar un pas dintr-
un lung proces. Sã împãrþim procesul în 4 etape.
Etapa 1. Evaluarea ideii si abilitatea de a o indeplini
Primul lucru care trebuie fãcut este evaluarea valorii ideii. Este necesar acest lucru?
Rezolvã o problemã importantã? Este durabilã, unicã ºi inovatoare? Chiar puteþi sã
realizati ce v-aþi propus?
Programele de finantare în general finanþeazã un proiect luand în considerare 5
criterii: calitatea persoanelor implicate, semnificaþia problemei, importanþa soluþiei,
obiectivele programului de finantare ºi rezonabilitatea pretului.
Etapa 2. Gasirea unei surse potrivite
Citiþi cu grijã ghidul programului, cerintele potrivite ºi criteriile de evaluare. Intrebaþi
prin telefon sau printr-o scurta scrisoare dacã programul e interesat de proiectul
voastu. Cereti o listã a proiectelor finantate anterior. Cereti consultanta pentru cererea
voastra.
Etapa 3. Adunarea sprijinului intern ºi extern
Acesta este stadiul în care sunt implicati oameni, din interiorul sau din afara
organizaþiei. Asiguraþi-vã cã aveþi destul personal necesar pentru proiect. Aflaþi dacã
sunt intresati si dedicati ideii d-voastrã. Depinde de natura proiectului, puteþi aduna o
echipã de supraveghetori sau puteti solicita scrisori de sprijin din partea unor autoritãti
bine cunoscute.
Etapa 4. Proiectarea, revizuirea ºi elaborarea cererii
Structuraþi cererea în concordanþã cu ghidul programului. Puteþi începe scrierea tinand
cont de câteva indicii:
• Subliniaþi de ce organizatia voastra este cea mai calificata în a rezolva problema.
• Documentaþi-vã cererea în mod concret ºi specific, dar nu exageraþi.
• Prezentaþi mai întâi cele mai puternice argumente ºi documentarea obligatorie
• Anticipaþi întrebãrile verificatorului prin expunerea principiilor proiectului
• Concentrati-va asupra punctului cel mai slab al cererii, acesta fiind relevanta
proiectului.
• Fiti consecvent în stil si formã pe tot parcursul cererii
• Asigurati-va cã cererea este completa, fara greseli ºi atractiva. Tabelele graficele
sunt apreciate de cititori
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
• Înainte de a trimite cererea rugati colegii ºi consultantii sã o citeascã si sã o
aprecieze.
Ei bine, e un adevãrat proces, nu-i asa? Nu vreau sã vã descurajez în încercarea Dvs.
Dar luati în considerare urmatoarele: “Scrierea” unei cereri este cea mai uºoarã parte.
Dacã vi se acordã finantarea, munca cea mai grea de acuma începe.
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
2. Structura unui proiect
Întrebari - cheie Componentele propunerii
CE incearca acest proiect sa realizeze ?
CE veti schimba sau influenta prin intermediul
acestui proiect ?
Scopuri si obiective
DE CE sunteti cel mai potrivit pentru a realiza
proiectul ?
CUM veti realiza proiectul ?
Justificarea urgentei rezolvarii problemei si a
capacitatii organizatiei de a o rezolva
CUM va fi condus proiectul ?
UNDE se va desfasura proiectul ?
CAND se vor desfasura activitatile proiectului ?
Planificarea in timp si spatiu a proiectului si a
modului de implemetare
CUM veti controla realizarea proiectului in
derulare ?
CUM veti masura eficienta ?
CUM veti transmite celorlalti ceea ce ati facut?
Monitorizare, evaluare si
raportare
CAT de mult va costa proiectul ?
CE resurse vor fi necesare ? Bugetul
CUM va fi continuat proiectul ?
CE se va intampla dupa ce proiectul initial va fi
incheiat ?
Durabilitate
CE alte materiale puteti oferi in sprijinul
propunerii ? Materiale de sustinere
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
3. Identificarea, prioritizarea si justificarea problemei
Identificarea problemei
De ce?
Identificarea unei probleme specifice si foarte clar definite este primul pas critic spre
implementarea cu succes a unui proces de rezolvare a problemei. Strategia de
imbunatatire a calitatii serviciilor implica rezolvarea problemelor intr-o ordine de
prioritati. De ce este important ca problemele sa fie prioritizate?
§ Resursele si timpul sunt limitate. Nu pot fi rezolvate toate problemele in acelasi
timp, de aceea eforturile ar trebui focalizate, initial, pe cea mai importanta
problema.
§ Pentru a castiga experienta si a acumula expertiza cu procesul de rezolvare a
problemelor, prima problema pe care ar trebui sa lucrati ar trebui sa fie una care sa
poata fi usor studiata si rezolvata. Alegeti o problema pentru care sunt disponibile
multe informatii.
§ Daca rezolvarea primei probleme are succes, acea solutie poate fi reprodusa usor
la nivel local sau national, si chiar mai departe, daca corespunde cu politicile
prioritatare ale institutiei.
Ce?
O problema apare atunci cand exista o diferenta intre ceea ce “ar trebui sa fie” si ceea
ce “este”; intre ideal si situatia actuala. O problema:
1.exprima diferenta intre situatia dorita si situatia actuala;
2.este direct sau indirect corelata cu situatia grupului afectat
3.este exprimata in termeni de procese, efecte, impact si satisfactie.
Cum?
Puteti selecta o problema folosind una din urmatoarele tehnici:
§ o tehnica de observare directa, precum sondajele populatiei
§ un tehnica de consens, precum o matrice de prioritizare, care foloseste
brainstorming-ul ca prim pas
§ o tehnica de analizare a datelor, precum folosirea unui grafic de control.
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
Pentru a identifica constelatia de probleme puteti folosii tehnica "mind mapping".
Astfel, folosind modelul desenului de mai joc, scrieti in mijloc efectul observat,
identificati grupurile afectate sau interesate de rezolvarea problemei. O data
identifcatevor fi trecute in dreptul fiecarei liniute, si se va pune intrebarea " Ce crede
grupul identificat care este cauza?"
Prioritizarea problemei
Matricea prioritatilor este o metoda ce ne va ajuta in stabilirea acelei probleme pe care
urmeaza sa o abordeze proiectul nostru. Vom lua toate problemele pe care le-am
identificat si le vom prioritiza. Problema cu cea mai mare prioritate va fi aceea care
apare cel mai frecvent, este cea mai importanta iar abordarea ei de catre noi este cea
mai fezabila.
Prioritizarea problemelor va fi realizata de catre grupul tinta al proiectului. Implicarea
beneficiarilor in acest proces va asigura ca vom gasi problema cea mai importanta
pentru acestia.
Vom considera trei criterii pentru prioritizarea problemelor:
4.Frecventa ( Cat de frecventa este problema ? Apare des sau doar rareori ? )
5.Importanta ( Din punctul de vedere al beneficiarilor care este cea mai importanta,
cea mai stringenta problema ? )
6.Fezabilitatea ( Este realist sa afirmam ca noi vom putea rezolva problema ? )
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
Problemele se introduc intr-un tabel dupa cum urmeaza
Probleme Frecventa Importanta Fezabilitatea TOTAL
Problema 1
Problema 2
Problema 3
Problema 4
Fiecare participant la procesul de prioritizare va vota de trei ori pentru fiecare
din cele trei criterii ce apar in coloanele principale ale tabelului.
In cadrul unei coloane-criteriu, un participant poate acorda toate cele trei
voturi pentru o singura problema, poate acorda cate un punct pentru trei dintre
probleme sau poate acorda doua voturi uneia dintre probleme si un punct unei alte
probleme.
Acelasi procedeu se repeta pentru fiecare din cele trei coloane-criteriu.
In ultima coloana se cumuleaza punctele acumulate de fiecare problema in parte,
insumand punctele de pe cele trei coloane-criteriu. In cadrul proiectului va fi abordata
acea problema care a obtinut cel mai mare punctaj.
Justificarea problemei
Justificarea unei problemei porneste intotdeauna de la misiunea si scopurile
organizatiei cu care trebuie sa fie in relatie. Problema trebuie sa faca parte din aria
geografica si domeniul de activitate in care organizatia actioneaza.
Explicati de ce organizatia voastra este in masura sa abordeze problema si sa o
rezolve. Exemple cu succesele anterioare sunt binevenite. Acest lucru va aduce un
plus de credibiliate organizatiei ca fiind capabila sa rezolve problema. Dorinta de a
solutiona sau ameliora problema trebuie sa stea la baza construirii proiectului.
Problema justificata trebuie sa fie reala. De aceea se descrie situatia actuala
intr-un anumit loc si perioada, precum si populatia afectata de problema. Se prezinta
problema sau nevoia care se cere a fi rezolvata, motivul pentru care este necesara
rezolvarea ei si modul in care se va ameliora aceasta dupa incheierea proiectului. Este
importanta descrierea strategiei prin care se ajunge de la situatia actuala in care exista
problema la situatia dorita. In acest capitol se descrie beneficiarii si grupul tinta care
vor face parte din proiect.
Pentru a fi credibila problema, se prezinta dovezi, date concrete, usor
verificabile in favoarea ei: studii, analize statistice, cercetari in domeniu, articole de
presa, opiniile expertilor din domeniul respectiv, alte documente oficiale, etc. Se
recomanda folosirea acestui tip de dovezi pentru evita considerarea problemei ca fiind
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
nefondata, fara temei. Nu faceti presupuneri cu privire la existenta problemei si nu
inventati dovezi.
O problema existenta are sustinerea comunitatii. De aceea este bine sa fie
sprijinita de autoritati si de comunitatea in care exista. Sprijinul din partea acestora
este realizat cu ajutorul scrisorilor oficiale de sustinere. Problema trebuie prezentata
din perspectiva beneficiarilor iar rezolvarea ei trebuie dezvoltata tot din aceasta
directie.
In fine, forma pe care justificarea problemei o va avea este importanta.
Persoana care citeste acest capitol trebuie sa aiba o imagine clara asupra contextului
problemei. Astfel justificarea trebuie sa fie cat de simpla posibil, sa fie interesanta de
citit, sa nu contina elemente de jargon, sa aiba dimensiuni rezonabile (adica sa nu
incerce sa rezolve toate problemele din lume) si sa nu fie “ lipsa programului” decat
in situatia in care programul nu functioneaza.
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
4. SCOP
Scopul proiectului este ceea ce dorim sa realizam dupã desfãºurarea lui, adica
starea la care vrem sa ajungem. Atunci când îl formulãm ne gândim la întrebarea:
“Unde vrem sã ajungem?”.
În general proiectele se adreseazã unei probleme majore ºi îºi propun sã
rezolve problema dacã e posibil, sau sã amelioreze situaþia creatã de existenþa
problemei respective. Scopul este stadiul in care dorim sa ajunga problema in urma
proiectului.
Scopul proiectului este unic si se stabileste în conformitate cu misiunea
organizatiei, cu strategia sa de dezvoltare, dar si cu contextul în care se desfãsoarã, cu
nevoile si problemele comunitatii.
Cand formulam scopul, acesta trebuie sa:
Sa contina Sa nu contina
Enunt clar si concis
Un ideal
Un rezultat urmarit pe termen lung
Un verb la forma conjunctiva: “ sa
realizeze...” sau un substantiv verbal:
“realizarea...”
Elemente masurabile
Conjunctia “si” - desparte 2 scopuri
Cuvantul “prin” - descrie metoda
Intrebari de verificare a scopului:
§ Reiese schimbarea pe termen lung din formularea scopului?
§ E clar? Poate fi inteles de cineva care nu cunoaste proiectul?
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
5. Obiectivul
Imaginati-va ca scopul este destinatia la care doriti sa ajungeti. Obiectivele
sunt calea prin care ajungeti la destinatie.
Obiectivele sunt pasi necesari pentru atingerea scopului. Un obiectiv trebuie sa
fie realizabil, specific, concret, atins intr-o perioada de timp masurabila. El trebuie sa
fie in mod logic legat de problema si scop. Obiectivul contine grupul tinta, adica
grupul de implementare a proiectului. Astfel din formularea scopului trebuie sa reiasa
ca proiectul isi propune atingerea unor rezultate.
Pentru o constructie corecta a obiectivului ca propunem un exercitiu simplu
din 7 pasi.
7.Stabilirea rezultatelor.
Rezultatul este dovada concreta ca un obiectiv a fost indeplinit. Pentru a fi siguri
ca obiectivul poate fi indeplinit, ne stabilim ce rezultate dorim sa avem. Rezultatul
determina o schimbare, o imbunatatire pe care proiectul a produs-o asupra
beneficiarilor.
Intrebarea la care trebuie sa raspudem este care sunt rezultatele pe care dorim sa le
atingem la sfarsitul proiectului?
Exemplu de rezultat: mar, curs de instruire
8.Determinarea indicatorului de performanta.
Performanta este nivelul la care dorim sa se realizeze un rezultat. Indicatorul de
performanta este unitatea de masura a rezultatului. El ne ajuta sa vedem cat de
aproape am ajuns comparativ cu rezultatele anticipate.
Pentru a determina indicatorul trebuie sa raspundem la intrebarea cu ce masuram
rezultatul pe care l-am stabilit?
Exemplu de indicator al rezultatului – bucata, kilogram, zile (merele se masoara in
bucati sau kilogram; cursul de instruire se masoare in zile)
9.Determinarea standardului de performanta
Standardul reprezinta cantitatea unitatii de masura. El ne arata care ar trebui sa fie
valoarea indicatorilor de performanta pentru a fi siguri ca am atins rezultatul.
De exemplu: 2 mere, 7 zile, etc.
10.Determinarea beneficiarilor.
Beneficiarul este persoana in folosul careia realizezi proiectul. Beneficiarul trebuie
descris clar in obiectiv pentru a putea fi verificat.
De exemplu, in programul de finantare a Primariei Oradea beneficiarii pot fi tineri
cu varsta cuprinsa intre 14 si 29 ani.
11.Determinarea timpului necesar pentru atingerea rezultatului. Timpul trebuie sa
fie exprimat clar astfel incat sa se stie in ce interval de timp vom desfasura
proiectul. Timpul poate fi exprimat in ore, zile, luni.
De exemplu, in programul de finantare al Primariei Oradea, proiectele trebuie sa se
incheie cel tarziu la 31 decembrie a anului in care a inceput proiectul.
12.Scrierea obiectivului
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
Acest pas presupune combinarea informatiilor rezultate din parcurgerea celor 5
pasi anteriori. Enuntul care exprima obiectivul trebuie sa fie coerent si clar.
13.Evaluarea obiectivului
Pentru a verifica daca obiectivul este corect trebuie sa raspundem la cateva
intrebari de verificare:
- Ce? Cand? Unde? Pentru cine? Daca ai raspunsuri la aceste intrebari inseamna ca
ai un obiectiv Specific.
- Ce cantitate de rezultat voi obtine? Daca raspunzi la aceasta intrebare inseamna
ca ai un obiectiv Masurabil.
- Rezultatul pe care ti l-ai propus poate fi indeplinit de organizatia ta cu resursele
de care dispune (persoane, timp, bani)? Daca raspunsul la aceasta intrebare este
afirmativ inseamna ca ai un obiectiv Abordabil, adica poate fi atins.
- Exista in realitate posibilitatea sa indeplinesti rezultatul pe care ti l-ai propus?
Daca da, ai un obiectiv Realist. (de exemplu, daca iti propui sa calatoresti pe
planeta Jupiter, chiar daca ai persoanele, timpul si banii suficienti in realitate nu
poti faci acesta calatorie)
- Obiectivul exprima clar intervalul de timp necesar pentru realizarea sa? Timpul
se exprima in zile sau luni. Daca da, atunci obiectivul este incadrat in Timp.
Daca ai raspunsuri pentu toate aceste intrebari legate de obiectivul pe care l-ai
scris inseamna ca obiectivul tau este SMART. Programul de finantare al Primariei
Oradea pretinde ca obiectivele scrise in proiect sa fie SMART.
Cate obiective putem avea intr-un proiect?
E bine de retinut ca un numar mare de obiective nu inseamna ca proiectul e bun.
De aceea pentru Programul de finantare al Primariei Oradea se recomanda scrierea
unui numar de maxim 3 obiective SMART intr-un proiect.
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
6. BENEFICIARI – GRUP TINTA
Grup tinta - Beneficiari directi - Beneficiari indirecti
Definirea corecta a acestor categorii de persoane este importanta pentru ca
finantatorul sa inteleaga cine va realiza proiectul si cui i se vor adresa activitatile din
cadrul acestuia, rezultatele lui.
Grup tinta
Grupul tinta reprezinta grupul prin intermediul caruia actiunea isi atinge scopul. El va
fi reprezentat mereu de un singur grup de persoane. Atunci cand se defineste grupul
tinta trebuie precizate urmatoarele :
§ numarul exact al membrilor grupului, varsta lor
§ elemente de identificare a grupului, caracteristica lor comuna dar nu faptul ca sunt
membri ai organizatiei aplicante
Grupul de beneficiari sunt persoanele fizice sau juridice in folosul carora se produce
schimbarea urmarita. Categoria beneficiarilor poate fi subclasificata in categoria
beneficiarilor directi si cea a beneficiarilor indirecti.
Beneficiari directi
Beneficiarii directi reprezinta segmentul de populatie, institutiile, structurile care
beneficiaza in mod direct, nemijlocit de rezultate/efecte. El va fi reprezentat mereu de
unul sau mai multe grupuri de persoane fizice clar diferentiate ( sa nu existe intre ele
legatura directa de tip intreg-parte) sau de persoane juridice.
Atunci cand se definesc beneficiarii directi, persoane fizice, trebuie precizate
urmatoarele:
§ numarul rotunjit al membrilor grupului, varsta lor
§ ( in cazul in care grupul este foarte mare – locuitorii orasului – sau nu poate fi
estimata dimensiunea lui – biciclistii din Oradea –, nu e neparat necesara
precizarea numarului persoanelor din grup);
§ elemente multiple de identificare a grupului, caracteristicile lor comune cat mai
exacte.
Atunci cand se definesc beneficiarii directi, persoane juridice, trebuie precizate
urmatoarele:
§ numele complet al acesteia, fara abrevieri;
§ scurta descriere a modului in care acestea vor beneficia de pe urma proiectului.
Trebuie precizat numarul rotunjit al beneficiarilor directi. Exagerarile vor fi
depunctate de finantator, in plus, din raportul final va reiesi numarul real al
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
beneficiarilor, deci ar fi bine sa faceti un calcul realist al beneficiarilor proiectului
vostru de la bun inceput. Daca numarul beneficiarilor va fi mai mare decat numarul
prevazut initial, in proiectul scris, acest lucru nu reprezinta neaparat un punct negativ,
insa daca numarul acesta va fi mult mai mic decat cel prevazut, asta denota lipsa
voastra de realism sau de capacitate organizatorica.
Beneficiari indirecti
Beneficiarii indirecti reprezinta segmentul de populatie care beneficiaza in mod
indirect de rezultate/efecte, urmare a efectului multiplicativ. El va fi reprezentat
mereu de unul sau mai multe grupuri de persoane fizice clar diferentiate ( sa nu existe
intre ele legatura directa de tip intreg-parte) sau de persoane juridice.
Atunci cand se definesc beneficiarii indirecti, persoane fizice, trebuie precizate
urmatoarele:
§ numarul aproximativ al membrilor grupului, varsta lor ( in cazul in care grupul
este foarte mare – locuitorii orasului – sau nu poate fi estimata dimensiunea lui –
biciclistii din Oradea –, nu e neparat necesara precizarea numarului persoanelor
din grup) ;
§ elemente multiple si cat mai concrete de identificare a grupului, caracteristicile lor
comune cat mai exacte, detaliate;
§ scurta descriere a modului in care vor beneficia de pe urma proiectului.
Atunci cand se definesc beneficiarii indirecti, persoane juridice, trebuie precizate
urmatoarele:
§ numele complet al acesteia, fara abrevieri;
§ scurta descriere a modului in care va beneficia de pe urma proiectului.
Dat fiind ca nu aveti controlul direct asupra acestei categorii de beneficiari, gradul de
aproximare poate fi mai ridicat in cazul acestora. Precizarea cat mai multor elemente
de identificare a grupului precum si descriere modului in care grupul va beneficia de
pe urma proiectului arata insa ca stiti exact cui vreti sa va adresati, cine vreti sa
beneficieze de pe urma proiectului vostru.
Definirea clara a acestor categorii de persoane va poate aduce 12 puncte din cele
100 de puncte ale grilei de evaluare a proiectelor din cadrul programului de
finantare al Primariei Municipiului Oradea.
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
7. Plan de activitate
Planul se referã la modalitatea în care proiectul se va desfãºura ºi va rezolva problema
El trebuie sa includa detalii legate de :
• Grupul tinta si implicarea acestuia in activitate. Numarul oamenilor pe care
intentionati sa ii serviti. Unele proiecte se adreseaza la doua tipuri de public:
participantii directi(muzicienii din formatia locala,copii care fac curatenie in
parcuri) si beneficiarii indirecti ( iubitorii de muzica,oamenii care se plimba in
parcuri). In acest caz, descrieti ambele tipuri de public.
• Ce urmeaza sa faceti. Descrieti activitatile. Informati-l pe finantator asupra
obiectivelor proiectului asupra numarului de activtati pe care le veti face intr-o
perioada de timp, cate intalniri cu cati membri ai grupului tinta etc. Asigurati-
va ca nu faceti promisiuni care nu pot fi indeplinite
• Ce planificari au fost facute deja in proiect. Daca ati facut deja cercetari, ati
asigurat numarul participantilor sau ati facut alte munci initiale, informati-l pe
finantator pentru a vedea ca sunteti bine intentionati.
• Data la care se va desfasura proiectul. Trebuie sa existe o data de incepere si
de terminare a acestuia In general, spunem despre un proiect ca a inceput, in
momentul in care ati inceput sa cheltuiti bani.
• Unde se va desfasura proiectul. In momentul in care inaintati cererea de
finantare, s-ar putea sa nu stit raspunsul la toate aceste chestuni. Dar cu cat
stiti mai mult, cu atat va arata mai bine propunerea. Nu uitati ca puteti
continua sa inaintati informatii reactualizate pana in momentul in care
consiliul incepe efectiv sa analizeze propunerea.
• Activitãþile care apar, resursele ºi personalul necesar în desfãºurarea
proiectului
• De câte ori e posibil justificaþi cursul acþiunii fãcute. Metoda cea mai
economicã care ar trebui folositã este aceea care nu compromite calitatea
proiectului.
• Subliniaþi trãsãturile inovatoare care pot fi considerate distincte faþã de altele.
De câte ori este posibil folosiþi anexe pentru a da detalii, informaþii
suplimentare ºi informaþii pentru o analizã în amãnunt. Aceste tipuri de
informaþie, deºi necesare cererii, dacã sunt incluse în plan pot îngreuna
lecturarea acestuia . Anexele oferã cititorului un acces imediat la detalii dacã
sau cand clarificarea unei idei sau concluzii este necesarã. Orare, planuri de
lucru, activitãþi, metodologii, acte juridice, date autobiografice, scrisori de
recomandare ºi aprobãri sunt exemple de anexe.
Concluzii:
§ trebuie sa rezulte din obiective si sa duca la indeplinirea lor
§ sa fie bine definite
§ sa includa implementarea efectiva; locul de desfasurare; resurse; metodologie;
persoane responsabile; mod de evaluare
- CE(activitatile)- - care vor fi activitatile principale in cadrul proiectului ?
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
- CUM (metodele)- isi va atinge proiectul obiectivele ?
- va fi administrat proiectul ?
- UNDE - se va desfasura proiectul ?
- CÂND - se vor desfasura activitatile ?
- care sunt termenele-cheie in derularea proiectului ?
- cand / cum isi va coordona organizatia activitatile cu cele ale
agentiilor donatoare / partenere ?
- CU CE(resurse) - buget
- CIT DE BINE(evaluare)
7 pasi in scrierea activitatilor
Pasul 1: identificati rezultatele pe care le aveti la fiecare obiectiv. Fiti atenti caci
acestea pot fi mai multe atat la nivel de individ cat si la nivel de organizatie.
Pasul 2: Identificati cel putin un indicator masurabil pentru fiecare rezultat.
Indicatorii fac rezultatele observabile. Ei descriu rezultatele in termeni masurabili. Iei
include deseori numere si/sau procente
Pasul 3: Scrieti rezulatele asteptate, in coloana din tabel, cuprinzand si indicatorii
identificati
Pasul: 4: Indetificati activitatea/ activitatile care duc la realizarea rezultatului.
Specificati in mod clar procesul sau seria de evenimente care duc la realizarea ei.
Pasul 5: Identifcati resursele de care aveti nevoie pentru a indeplinii activitatea
Pasul 6: Identificati: de cat timp aveti nevoie, cine este responsabil pentru fiecare
activitate
Pasul 7: Reviziurea planului de actiune: Vor duce activitatile la realizarea
rezlutatelor? Activitatile si rezultatele duc la realizarea obiectivelor?
ResurseObiectivul Activitatea Metodologia Locul
umane materiale De timp
Evaluare
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
8. Implicarea tinerilor in proiect
Programele de tineret din Romania, inclusiv programul de finantare al
Primariei urmareste implicarea activa a tinerilor in derularea proiectelor si cresterea
spiritului antreprenorial al acestora.
Tinerii trebuie inplicati atat in pregatirea cererii de finantare, cat si in
pregatirea proiectului; derularea proiectului; evaluarea proiectului.
Cum pot fi implicati tinerii:
- etapa de pregatire a cererii: ar fi de indicat ca ideea proiectului sa porneasca de
la tinerii implicati in proiect; ei sa completeze si cererea de finantare
- etapa de pregatire si implementare a cererii de finantare: tinerii sunt cei care
implementeaza proiectul, activitatile, descrieti in ce mod vor fi implicati ei, care
activtati sunt implementate de ei.
- Evaluarea proiectului: este evaluarea realizata de catre tineri, care este produsul
evaluarii, va fi ea condusa de catre tineri
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
9. Evaluarea
Evaluarea are douã pãrþi: a produsului ºi a procesului.
Evaluarea produsului ofera rezultate care pot fi atribuite proiectului, precum
ºi masura în care proiectul si-a atins obiectivele.
Evaluarea procesului aratã cum a fost condus proiectul, în legãturã cu planul
de acþiune stabilit ºi cu eficienta diverselor activitati din plan.
Majoritatea finantatorilor cer acum o formã de evaluare a programului. Solicitãrile
proiectului trebuie sã fie studiate cu grijã. Evaluãrile pot fi conduse de un membru din
interiorul organizaþiei, de o firmã de evaluare sau de amîndoi. Solicitantul trebuie sã
precizeze durata necesarã pentru evaluare, cum va fi distribuit feedback-ul în cadrul
grupului tinta, si un program pentru revizuire ºi comentarii asupra acestui tip de
comunicare. Planurile de evaluare se pot realiza la începutul, mijlocul sau sfarsitul
proiectului, dar solicitantul trebuie sã specifice punctul de pornire. E practic sã se
prezinte planul de evaluare la începutul proiectului din douã motive:
1. Evaluãrile convingãtoare necesitã colectarea informaþiei potrivite înainte ºi în
timpul desfãºurãrii programului, si
2. Dacã planul nu poate fi pregatit la inceput atunci o revizuire criticã a planului este
de preferat.
Aceastã parte trebuie sã respecte urmãtoarele criterii:
• Sã prezinte un plan pentru realizãrile obiectivelor
• Sã prezinte un plan al metodelor de evaluare
• Sã arate cine va realiza evaluarea ºi cum vor au fost aceºtia aleºi
• Sã prezinte clar criteriile de evaluare
• Sã descrie modul în care informaþiile vor fi adunate
• Sã explice orice chestionare sau teste folosite
• Sã descrie procesul analizei datelor
• Sã arate cum va fi folositã evaluarea pentru a îmbunãtãþi programul
• Sã descrie orice raport de evaluare produs
De ce e nevoie de un proces de evaluare?
Cum veti sti daca ati obtinut impactul dorit ? Daca ati facut treaba buna, tot ce
trebuie sa faceti este sa descrieti informatiile adunate pentru a vedea cat de mult v-ati
indeplinit scopul. Veti tine evidenta telefoanelor primite ? Ii veti pune pe voluntari sa
tina un jurnal al orelor lucrate? Ii veti mai consilia pe beneficiari la sase luni dupa ce
au parasit programul pentru a vedea cum stau ?
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
10. Buget
Ce este un buget
Un buget este un plan financiar al unui proiect. Un astfel de document trebuie
sa includa o preconizarea a cheltuielilor si a venturilor legate de proiect. El reprezinta
un document a carui fezabilitate depinde de sustinerea din partea unui finantator sau a
unui partner.
Totuºi, e mai sigur sã nu anticipãm faptul cã venitul de pe urma finantarii va
fi singurul suport al proiectului. Aceastã consideraþie trebuie datã tuturor solicitãrilor
de buget, ºi în particular, articolelor care se aflã sub presiunea inflatiei.
Bugetul trebuie sa respecte urmãtoarele criterii:
• Sã prezinte aceleaºi lucruri ca ºi în conþinut
• Sã fie detaliatã în toate aspectele
• Sã includã costurile proiectului create la implementarea programului
• Sã nu conþinã sume nefondate
• Sã includã toate punctele cerute de sursã
• Sã includã toate punctele plãtite de alte surse
• Sã includã toþi voluntarii
• Sã includã toþi consultanþii
• Sã detalieze beneficiile, separat de salarii
• Sã detalieze separat toate costurile care nu au legãturã cu personalul
• Sã includã coloane separate pentru listarea tuturor serviciilor donate
• Sã includã costurile indirecte unde e cazul
Sã fie suficiente pentru a îndeplini sarcinile descrise în conþinut
• Sã prezinte un plan specific pentru obþinerea fondurilor dacã programul va fi
continuat
• Sã descrie cum vor fi obþinute alte fonduri
• Sã includã liste cu alþi finanþatori ai proiectului (numele sponsorului, data
expedierii cererii, suma cerutã, statutul prezent)
• Sã depindã cât mai puþin de urmãtoarea finanþare
• Sã nu indice cã organizatia va solicita alte sume de bani.
El trebuie sã conþinã
- planul financiar pentru toatã durata proiectului, inclusiv contribuþiile in
natura, contribuþiile beneficiarilor ºi ale organizaþiei, fondurile cerute/furnizate de
cãtre donatori.
- o scurtã descriere a modului cum vor fi gestionate fondurile în cadrul
organizaþiei, banca folositã, sistemul de raportare financiarã, persoana responsabilã cu
contabilitatea în cadrul organizaþiei
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
- bugetul aratã exact cât (de ce sumã este nevoie) ºi cum va fi alocatã aceastã sumã
Estimarea costurilor
Dupa ce aveti listate toate resursele de care este nevoie in proiect, incercati sa estimati
costul unei unitati si apoi caculati costul total.
Cum se face estimarea costului unitar? De cele mai multe ori este vorba de a ghici
intr-un mod “stiintific”. Pentru a fi cat mai exacti aveti urmatoarele solutii:
• sa obtineti informatii de la furnizori, eventual oferte stampilate pentru a le
prezenta finantatorului,
• sa le cereti membrilor echipei, in special celor din departamentele
specializate, sa faca o estimare,
• sa aflati de la cineva care a facut un proiect similar,
• sa studiati notele de la proiectele anterioare ale organizatiei voastre
Categorii de buget
Urmatoarele categorii de cheltuieli sunt eligibile:
- Administrative: chirie sediu, apa, canal, electricitate, gaze, costuri de incalzire;
- Inchirieri: echipamente, mijloace de transport, sali de activitati (seminarii,
cursuri, expozitii, etc.);
- Salarii, onorarii, consultanta: pentru personalul de specialitate direct implicat in
proiect;
- Transport: bilete si abonamente transport, transport echipamente si materiale,
bonuri de benzina. Transportul se va realiza pe cat posibil cu cele mai ieftine
mijloace de transport, la clasa a doua;
- Cazare si masa: cazarea si masa nu va depasi echivalentul a 25 Euro pe
zi/persoana;
- Consumabile: hartie, toner, cartus imprimanta, markere, etc.;
- Echipamente: se vor finanta echipamente pana la valoarea de 100 Euro (la
echivalentul in lei din ziua achizitiei), reprezentand maxim 10% din valoarea
totala a bugetului;
- Servicii: orice activitate prestata de o persoana juridica sau fizica, care nu se
incadreaza la categoriile onorarii. Exemple: traduceri, tehnoredactare, developari
filme foto, comisioane bancare, montaje filme, reparatii, intretinerea aparaturii,
etc.;
- Comunicatii: telefon, fax, e-mail, internet, posta. Factura de telefon se poate
deconta in proportie de maxim 75% din valoarea totala a facturilor aferente;
- Tiparituri: brosuri, pliante, fluturasi, manuale, afise, etc.;
- Alte costuri: tot ceea ce nu poate intra in categoriile mai sus mentionate, dar care
se justifica pentru activitatile proiectului.
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
Nu se vor finanta achizitii de terenuri, cladiri, burse, deplasari individuale, ajutoare
umanitare, dobanzi, rezerve pentru posibile pierderi.
Contributia aplicantului
Contributia aplicantului se poate realiza prin trei modalitati:
- contributia umana: poate sa fie evaluata prin munca voluntarilor in cadrul
proiectului. Voluntarii pot fi folositi pentru activitati administrative, orice
activitate care este necesara in derularea proiectului, sa ofere in mod sporadic
consultanta, asistenta, instruire profesionala, asistenta legala. Contravaloarea
muncii voluntarilor permanenti va fi stabilita luand ca baza de calcul salariul
minim pe economie, doar in limta a 4 ore pe zi, 5 zile pe saptamana. Cuantificarea
muncii specialistilor, consultantilor, etc. se va face in functie de onorariul pe care
acesta l-ar fi solicitat in cazul in care ar fi fost platiti dar nici acesta nu poate
depasi 3 salarii medii pe economie. Pentru decontarea acestor cheltuieli se vor
incheia contracte de voluntariat individuale.
- contributia materiala: poate sa consiste in folosirea echipamentelor care apartin
organizatiei sau membrilor acesteia, in regim de inchiriere. Contravaloarea acestei
contributii nu poate sa depaseasca mai mult de 30% din valoarea produsului.
Decontarea acestei categorii se va realiza pe baza unei declaratii din partea
aplicantului. De asemenea tot in aceasta categorie intra serviciile si bunurile
materiale primite de catre aplicant in favoarea proiectului de la persoane juridice
si fizice. Decontarea se va realiza pe baza contractului de sponsorizare sau a
contractului intre parti.
- contributia financiara: aplicantul poate sa contribuie la bugetul proiectului si cu
numerar realizat din: cotizatii ale membrilor, de la donatori,de la finantatori, de la
sponsori, din taxe, din venituri realizate din activitati economice, etc.
Contributiile in natura pot fi importante din trei motive:
§ Arata modul in care comunitatea sprijina proiecul vostru , desi nu toti sunt platiti.
§ Arata adevaratul cost al proiectului, ce ar trebui sa cheltuiti daca nu ati avea
sprijinul comunitatii
§ Daca va aflati intr-o situatie de cofinantare, veniturile in natura poate fi folosit ca
aprte a finantarii.
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
11. CONTINUARE
Intrebarile la care trebuie sa raspundeti in acest capitol sunt urmatoarele:
§ ce se va intampla cu proiectul dupa incheierea activitatilor propuse ?
§ cum se va manifesta impactul proiectului dupa ce acesta s-a incheiat ?
§ s-au creat sau sunt posibilitati de identificare a altor resurse pentru continuarea
proiectului ?
§ cum va fi finantat proiectul in viitor ?
§ cum va fi administrat proiectul dupa ce se incheie activitatile finantate ?
§ cum vor continua activitatea persoanele implicate ?
Din punct de vedere financiar, finantatorii doresc sa stie cum veti asigura finantarea
proiectului dupa ce se termina fondurile primite de la ei. Ei doresc sa stie daca este
cazul sa investeasca in proiectul vostru. Pentru a nu le da crezul ca banii lor vor fi
aruncati pe geam trebuie sa le oferiti perspective de viitor palpabile. De aceea este
cazul sa va ganditi la o strategie de finantare pe termen lung.
Din punct de vedere institutional trebuie sa aratati daca organizatiile implicate in
proiect vor mai avea dispozitia si resursele (umane, materiale) de a continua proiectul.
Nu trebuie sa lasati impresia ca ideea proiectului este una trecatoare, ca nu va
intereseaza prea mult, in timp, ce se va intampla cu problema pe care incercati sa o
rezolvati, ce se va intampla cu nevoile grupului tinta. Interesul vostru fata de
problema abordata trebuie sa fie cu bataie lunga, mai lunga decat durata acestui
proiect punctual.
Puteti si trebuie sa aratati care vor fi efectele pe termen lung ale proiectului vostru,
impactul pe care il va avea si dincolo de perioada pentru care ati semnat contractul de
finantare. Schimbarea pe care o aduce proiectul vostru nu trebuie sa fie trecatoare.
Daca ulterior derularii proiectului se va reveni la situatia anterioara, problematica,
proiectul nu si-a atins cu adevarat scopul.
Descrieti cum va continua proiectul dupa terminarea finantarii:
§ se va dezvolta
§ va continua in aceasi forma, cu alte mijloace de sustinere
§ va avea ca rezultat un alt proiect
§ proiectul i-a sfarsit in momentul incheierii finantarii
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
GLOSAR de termeni
Activitate
Actiune complexa ce implica consumarea unor resurse (timp, bani, munca) pentru a
obtine un rezultat.
Beneficiari
persoanele care beneficiaza de rezultatele activitatilor noastre
Buget
Planul financiar de venituri si cheltuieli al unui proiect sau al unei organizatii.
Coordonator
Persoana care supervizeaza toate activitatile din cadrul unui proiect si imparte
responsabilitatile intre celelalte persoane implicate.
Comunitate
grup de persoane care au o caracteristica comuna (locul in care traiesc, varsta,
perocuparile etc)
Efect
rezultatul unei cauze, a unei probleme lasata nerezolvata.
Evaluare
identificarea diferentelor intre ceea ce ne-am propus si ceea ce am reusit sa facem
Finantare
suma de bani nereturnabila acordata unei organizatii de catre o institutie publica sau
privata pe baza unui proiect scris.
Finantator
institutie publica sau privata care acorda bani nereturnabili organizatiior pe baza unor
proiecte scrise.
Grup tinta
Persoanele care se ocupa de realizarea proiectului, a activitatilor din cadrul acestuia.
Misiune
ideal pe care organizatia il tinteste pe termen lung sau foarte lung.
Nevoie
Element lipsa, ceea ce ne trebuie pentru a evolua, pentru a rezolva o problema.
Obiective
pasi necesari pentru atingerea scopului propus.
Organizatie
grup de persoane care actioneaza impreuna si in mod organizat pentru un scop comun.
17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri
Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri
ONG
Organizatie Non-Guvernamentala, poate lua forma unei fundatii sau asociatii.
Prioritate
Cel mai important dintr-o grupa de elemente.
Problema
O lacuna existenta intre situatia actuala si cea pe care ne-o dorim in viitor.
Program
Mai multe proiecte ce urmaresc acelasi scop, desfasurate intr-o perioada mai mare de
timp.
Program de finantare
Suma de bani alocata pentru o anumita categorie de activitati precum si setul de reguli
aferente referitoare la modul de acordare a banilor.
Personalitate juridica
Recunoasterea legala a unei organizatii ce se obtine la judecatorie.
Proiect
mai multe activitati desfasurate intr-un interval dat de timp ce urmaresc aceleasi
obiective si acelasi scop.
Relevanta
importanta unei probleme intr-un loc dat, la un anumit moment pentru o categorie de
persoane.
Rezultat
Produsul final al unei activitati dintr-un proiect.
Scop
ceea ce dorim sa realizam prin intermediul proiectului.
Scriere de proiecte
procesul de completare a formularelor de cerere de finantare necesar obtinerii de
fonduri nereturnabile.
Solicitant
organizatia care solicita suma de bani nereturnabila de la o institutie publica sau
privata, pe baza unui proiect scris.
Voluntar
Persoana care lucreaza in cadrul unei organizatii fara sa fie platita pentru munca
depusa.

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

PROIECTUL „NE JUCĂM ÎN CULORI”
PROIECTUL „NE JUCĂM ÎN CULORI”PROIECTUL „NE JUCĂM ÎN CULORI”
PROIECTUL „NE JUCĂM ÎN CULORI”Daniela Munca-Aftenev
 
CREAREA FIȘELOR CU EDUCATIEINTERACTIVA.MDpptx
CREAREA FIȘELOR CU EDUCATIEINTERACTIVA.MDpptxCREAREA FIȘELOR CU EDUCATIEINTERACTIVA.MDpptx
CREAREA FIȘELOR CU EDUCATIEINTERACTIVA.MDpptxDaniela Munca-Aftenev
 
Proba „Interviul de evaluare a competențelor profesionale”
Proba „Interviul de evaluare a competențelor profesionale”Proba „Interviul de evaluare a competențelor profesionale”
Proba „Interviul de evaluare a competențelor profesionale”Daniela Munca-Aftenev
 
„Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu
 „Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu „Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu
„Managementul clasei de elevi”, Tatiana LunguDaniela Munca-Aftenev
 
fisa de lectura Malul Siretului.docx
fisa de lectura Malul Siretului.docxfisa de lectura Malul Siretului.docx
fisa de lectura Malul Siretului.docxDianaLctu
 
Gestionarea-conflictelor-in-organizatii
 Gestionarea-conflictelor-in-organizatii Gestionarea-conflictelor-in-organizatii
Gestionarea-conflictelor-in-organizatiibubuta
 
Vasile alecsandri
 Vasile alecsandri Vasile alecsandri
Vasile alecsandripaladish
 
Standarde de competență profesională ale cadrelor didactice
Standarde de competență profesională ale cadrelor didacticeStandarde de competență profesională ale cadrelor didactice
Standarde de competență profesională ale cadrelor didactice dorinavacari
 
Stereotipuri, prejudecati, discriminare
Stereotipuri, prejudecati, discriminareStereotipuri, prejudecati, discriminare
Stereotipuri, prejudecati, discriminareRodica B
 
Proiect didactic
Proiect didacticProiect didactic
Proiect didacticnasy1985
 
ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI NON-VERBAL (MIMICO- GESTUAL) LA COPI...
ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI NON-VERBAL (MIMICO- GESTUAL) LA COPI...ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI NON-VERBAL (MIMICO- GESTUAL) LA COPI...
ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI NON-VERBAL (MIMICO- GESTUAL) LA COPI...Livia Dobrescu
 
Avantaje si dezavantaje proiectarii itemilor
Avantaje si dezavantaje proiectarii itemilorAvantaje si dezavantaje proiectarii itemilor
Avantaje si dezavantaje proiectarii itemilorsavatage22
 
Fundamentele pedagogiei
Fundamentele pedagogieiFundamentele pedagogiei
Fundamentele pedagogieiGalaczi Monika
 
Valorificarea copiilor dotaţi la adevarata lor valoare _ Stroe Monica.pptx
Valorificarea copiilor dotaţi la adevarata lor valoare _ Stroe Monica.pptxValorificarea copiilor dotaţi la adevarata lor valoare _ Stroe Monica.pptx
Valorificarea copiilor dotaţi la adevarata lor valoare _ Stroe Monica.pptxMaxDanyCekan
 

Was ist angesagt? (20)

PROIECTUL „NE JUCĂM ÎN CULORI”
PROIECTUL „NE JUCĂM ÎN CULORI”PROIECTUL „NE JUCĂM ÎN CULORI”
PROIECTUL „NE JUCĂM ÎN CULORI”
 
CREAREA FIȘELOR CU EDUCATIEINTERACTIVA.MDpptx
CREAREA FIȘELOR CU EDUCATIEINTERACTIVA.MDpptxCREAREA FIȘELOR CU EDUCATIEINTERACTIVA.MDpptx
CREAREA FIȘELOR CU EDUCATIEINTERACTIVA.MDpptx
 
Proba „Interviul de evaluare a competențelor profesionale”
Proba „Interviul de evaluare a competențelor profesionale”Proba „Interviul de evaluare a competențelor profesionale”
Proba „Interviul de evaluare a competențelor profesionale”
 
Prezentare STEM
Prezentare STEMPrezentare STEM
Prezentare STEM
 
„Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu
 „Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu „Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu
„Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu
 
Prezentare educatia-incluziva
Prezentare educatia-incluzivaPrezentare educatia-incluziva
Prezentare educatia-incluziva
 
fisa de lectura Malul Siretului.docx
fisa de lectura Malul Siretului.docxfisa de lectura Malul Siretului.docx
fisa de lectura Malul Siretului.docx
 
Gestionarea-conflictelor-in-organizatii
 Gestionarea-conflictelor-in-organizatii Gestionarea-conflictelor-in-organizatii
Gestionarea-conflictelor-in-organizatii
 
Parinte copil
Parinte copilParinte copil
Parinte copil
 
Prezentare personalitatea
Prezentare personalitateaPrezentare personalitatea
Prezentare personalitatea
 
Atelierul-de-lectură.pptx
Atelierul-de-lectură.pptxAtelierul-de-lectură.pptx
Atelierul-de-lectură.pptx
 
Vasile alecsandri
 Vasile alecsandri Vasile alecsandri
Vasile alecsandri
 
Standarde de competență profesională ale cadrelor didactice
Standarde de competență profesională ale cadrelor didacticeStandarde de competență profesională ale cadrelor didactice
Standarde de competență profesională ale cadrelor didactice
 
Stereotipuri, prejudecati, discriminare
Stereotipuri, prejudecati, discriminareStereotipuri, prejudecati, discriminare
Stereotipuri, prejudecati, discriminare
 
Proiect didactic
Proiect didacticProiect didactic
Proiect didactic
 
ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI NON-VERBAL (MIMICO- GESTUAL) LA COPI...
ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI NON-VERBAL (MIMICO- GESTUAL) LA COPI...ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI NON-VERBAL (MIMICO- GESTUAL) LA COPI...
ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI NON-VERBAL (MIMICO- GESTUAL) LA COPI...
 
Avantaje si dezavantaje proiectarii itemilor
Avantaje si dezavantaje proiectarii itemilorAvantaje si dezavantaje proiectarii itemilor
Avantaje si dezavantaje proiectarii itemilor
 
Fundamentele pedagogiei
Fundamentele pedagogieiFundamentele pedagogiei
Fundamentele pedagogiei
 
Comunicarea.ppt
Comunicarea.pptComunicarea.ppt
Comunicarea.ppt
 
Valorificarea copiilor dotaţi la adevarata lor valoare _ Stroe Monica.pptx
Valorificarea copiilor dotaţi la adevarata lor valoare _ Stroe Monica.pptxValorificarea copiilor dotaţi la adevarata lor valoare _ Stroe Monica.pptx
Valorificarea copiilor dotaţi la adevarata lor valoare _ Stroe Monica.pptx
 

Andere mochten auch

What Makes Great Infographics
What Makes Great InfographicsWhat Makes Great Infographics
What Makes Great InfographicsSlideShare
 
Masters of SlideShare
Masters of SlideShareMasters of SlideShare
Masters of SlideShareKapost
 
STOP! VIEW THIS! 10-Step Checklist When Uploading to Slideshare
STOP! VIEW THIS! 10-Step Checklist When Uploading to SlideshareSTOP! VIEW THIS! 10-Step Checklist When Uploading to Slideshare
STOP! VIEW THIS! 10-Step Checklist When Uploading to SlideshareEmpowered Presentations
 
10 Ways to Win at SlideShare SEO & Presentation Optimization
10 Ways to Win at SlideShare SEO & Presentation Optimization10 Ways to Win at SlideShare SEO & Presentation Optimization
10 Ways to Win at SlideShare SEO & Presentation OptimizationOneupweb
 
How To Get More From SlideShare - Super-Simple Tips For Content Marketing
How To Get More From SlideShare - Super-Simple Tips For Content MarketingHow To Get More From SlideShare - Super-Simple Tips For Content Marketing
How To Get More From SlideShare - Super-Simple Tips For Content MarketingContent Marketing Institute
 
How to Make Awesome SlideShares: Tips & Tricks
How to Make Awesome SlideShares: Tips & TricksHow to Make Awesome SlideShares: Tips & Tricks
How to Make Awesome SlideShares: Tips & TricksSlideShare
 

Andere mochten auch (7)

What Makes Great Infographics
What Makes Great InfographicsWhat Makes Great Infographics
What Makes Great Infographics
 
Masters of SlideShare
Masters of SlideShareMasters of SlideShare
Masters of SlideShare
 
STOP! VIEW THIS! 10-Step Checklist When Uploading to Slideshare
STOP! VIEW THIS! 10-Step Checklist When Uploading to SlideshareSTOP! VIEW THIS! 10-Step Checklist When Uploading to Slideshare
STOP! VIEW THIS! 10-Step Checklist When Uploading to Slideshare
 
You Suck At PowerPoint!
You Suck At PowerPoint!You Suck At PowerPoint!
You Suck At PowerPoint!
 
10 Ways to Win at SlideShare SEO & Presentation Optimization
10 Ways to Win at SlideShare SEO & Presentation Optimization10 Ways to Win at SlideShare SEO & Presentation Optimization
10 Ways to Win at SlideShare SEO & Presentation Optimization
 
How To Get More From SlideShare - Super-Simple Tips For Content Marketing
How To Get More From SlideShare - Super-Simple Tips For Content MarketingHow To Get More From SlideShare - Super-Simple Tips For Content Marketing
How To Get More From SlideShare - Super-Simple Tips For Content Marketing
 
How to Make Awesome SlideShares: Tips & Tricks
How to Make Awesome SlideShares: Tips & TricksHow to Make Awesome SlideShares: Tips & Tricks
How to Make Awesome SlideShares: Tips & Tricks
 

Ähnlich wie ghid-scriere-de-proiecte

Ghid e learning web@dlt abordarea problemelor comunitare 5
Ghid e learning web@dlt abordarea problemelor comunitare 5Ghid e learning web@dlt abordarea problemelor comunitare 5
Ghid e learning web@dlt abordarea problemelor comunitare 5Tomoniu Antonio
 
Manualul Scolii lui Andrei editia 2010
Manualul Scolii lui Andrei editia 2010Manualul Scolii lui Andrei editia 2010
Manualul Scolii lui Andrei editia 2010taraluiandrei
 
Întâlnirea I de reflecţie şi autoevaluare
Întâlnirea I de reflecţie şi autoevaluareÎntâlnirea I de reflecţie şi autoevaluare
Întâlnirea I de reflecţie şi autoevaluareFundatia Noi Orizonturi
 
Ghid e learning web@dlt planificarea 6
Ghid e learning web@dlt planificarea 6Ghid e learning web@dlt planificarea 6
Ghid e learning web@dlt planificarea 6Tomoniu Antonio
 
NEWs Training - Mapa follow-up
NEWs Training - Mapa follow-upNEWs Training - Mapa follow-up
NEWs Training - Mapa follow-upadina.antonie
 
Prezentare_NoteMari.ro
Prezentare_NoteMari.roPrezentare_NoteMari.ro
Prezentare_NoteMari.ronotemari
 
Facilitator’s handbook on “Online Employment Toolkit” in Romanian
Facilitator’s handbook on “Online Employment Toolkit” in RomanianFacilitator’s handbook on “Online Employment Toolkit” in Romanian
Facilitator’s handbook on “Online Employment Toolkit” in RomanianTELECENTRE EUROPE
 
Program antfcr 2010
Program antfcr 2010Program antfcr 2010
Program antfcr 2010YWCARO
 
Ludmila Corghenci- "Proiect BNRM Prin competențe de cultură a informației -bi...
Ludmila Corghenci- "Proiect BNRM Prin competențe de cultură a informației -bi...Ludmila Corghenci- "Proiect BNRM Prin competențe de cultură a informației -bi...
Ludmila Corghenci- "Proiect BNRM Prin competențe de cultură a informației -bi...Biblioteca Națională a Republicii Moldova
 
Proiect consiliere vocationala
Proiect consiliere vocationala  Proiect consiliere vocationala
Proiect consiliere vocationala Maricica Botescu
 
Modul 4_abilitati de comunicare pentru furnizarea de servicii.pdf
Modul 4_abilitati de comunicare pentru furnizarea de servicii.pdfModul 4_abilitati de comunicare pentru furnizarea de servicii.pdf
Modul 4_abilitati de comunicare pentru furnizarea de servicii.pdfToporanCristina
 
Propunere de dezvoltare a carierei universitare
Propunere de dezvoltare a carierei universitarePropunere de dezvoltare a carierei universitare
Propunere de dezvoltare a carierei universitareTraian Rebedea
 

Ähnlich wie ghid-scriere-de-proiecte (20)

Ghid e learning web@dlt abordarea problemelor comunitare 5
Ghid e learning web@dlt abordarea problemelor comunitare 5Ghid e learning web@dlt abordarea problemelor comunitare 5
Ghid e learning web@dlt abordarea problemelor comunitare 5
 
Manualul Scolii lui Andrei editia 2010
Manualul Scolii lui Andrei editia 2010Manualul Scolii lui Andrei editia 2010
Manualul Scolii lui Andrei editia 2010
 
p1.pdf
p1.pdfp1.pdf
p1.pdf
 
Întâlnirea I de reflecţie şi autoevaluare
Întâlnirea I de reflecţie şi autoevaluareÎntâlnirea I de reflecţie şi autoevaluare
Întâlnirea I de reflecţie şi autoevaluare
 
Curs ghid cariera
Curs ghid carieraCurs ghid cariera
Curs ghid cariera
 
Curs ghid cariera
Curs ghid carieraCurs ghid cariera
Curs ghid cariera
 
Aplicatie gala
Aplicatie galaAplicatie gala
Aplicatie gala
 
Ghid e learning web@dlt planificarea 6
Ghid e learning web@dlt planificarea 6Ghid e learning web@dlt planificarea 6
Ghid e learning web@dlt planificarea 6
 
NEWs Training - Mapa follow-up
NEWs Training - Mapa follow-upNEWs Training - Mapa follow-up
NEWs Training - Mapa follow-up
 
Prezentare_NoteMari.ro
Prezentare_NoteMari.roPrezentare_NoteMari.ro
Prezentare_NoteMari.ro
 
Facilitator’s handbook on “Online Employment Toolkit” in Romanian
Facilitator’s handbook on “Online Employment Toolkit” in RomanianFacilitator’s handbook on “Online Employment Toolkit” in Romanian
Facilitator’s handbook on “Online Employment Toolkit” in Romanian
 
Program antfcr 2010
Program antfcr 2010Program antfcr 2010
Program antfcr 2010
 
Ludmila Corghenci- "Proiect BNRM Prin competențe de cultură a informației -bi...
Ludmila Corghenci- "Proiect BNRM Prin competențe de cultură a informației -bi...Ludmila Corghenci- "Proiect BNRM Prin competențe de cultură a informației -bi...
Ludmila Corghenci- "Proiect BNRM Prin competențe de cultură a informației -bi...
 
Proiect consiliere vocationala
Proiect consiliere vocationala  Proiect consiliere vocationala
Proiect consiliere vocationala
 
educatie.docx
educatie.docxeducatie.docx
educatie.docx
 
Modul 4_abilitati de comunicare pentru furnizarea de servicii.pdf
Modul 4_abilitati de comunicare pentru furnizarea de servicii.pdfModul 4_abilitati de comunicare pentru furnizarea de servicii.pdf
Modul 4_abilitati de comunicare pentru furnizarea de servicii.pdf
 
GO curs VIII
GO curs VIIIGO curs VIII
GO curs VIII
 
Propunere de dezvoltare a carierei universitare
Propunere de dezvoltare a carierei universitarePropunere de dezvoltare a carierei universitare
Propunere de dezvoltare a carierei universitare
 
Programele educationale cros
Programele educationale crosProgramele educationale cros
Programele educationale cros
 
Pantea&Mirisan
Pantea&MirisanPantea&Mirisan
Pantea&Mirisan
 

ghid-scriere-de-proiecte

  • 1.
  • 2. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri Cuvant Introductiv Acest ghid a fost creat in speranta ca acesta va incuraja ONG-urile din Oradea sa acceseze fondurile publice dedicate activitatilor de tineret si sa ii sustina in procesul de completare a cererii de finantare. Doresc sa multumesc colegilor Camelia Nistor si Cristian Seidler care m-au ajutat la conceperea si implementarea acestui curs. Ghidul poate fi gasit si in varianta electronica pe internet la adresa: www.life.org. Janina Diana Pasaniuc
  • 3. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri Brosura contine: § Procesul de elaborare a cererii de finantare § Structura unui proiect § Identificarea, prioritizarea si justificarea problemei § Scop § Obiectivul § Beneficiari - Grup tinta § Plan de activitate § Implicarea tinerilor in proiect § Evaluarea § Buget § Continuare § Glosar de termeni
  • 4. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri 1. Procesul de elaborare a cererii de finantare Elaborarea este doar o parte a procesului, de Stephen Wilbers Singurul lucru pe care trebuie sã-l faceþi ca sã primiþi o finantare este sã scrieþi o cerere bunã. Adevãrat? Fals. De fapt, cuvîntul “scriere” în expresia “scrierea unei cereri” ne poate induce în eroare. Cuvinte ca “planificare”, “orchestrare” sau “implementare” descriu mai precis ce trebuie fãcut pentru a beneficia de finantare. Scrierea cererii este doar un pas dintr- un lung proces. Sã împãrþim procesul în 4 etape. Etapa 1. Evaluarea ideii si abilitatea de a o indeplini Primul lucru care trebuie fãcut este evaluarea valorii ideii. Este necesar acest lucru? Rezolvã o problemã importantã? Este durabilã, unicã ºi inovatoare? Chiar puteþi sã realizati ce v-aþi propus? Programele de finantare în general finanþeazã un proiect luand în considerare 5 criterii: calitatea persoanelor implicate, semnificaþia problemei, importanþa soluþiei, obiectivele programului de finantare ºi rezonabilitatea pretului. Etapa 2. Gasirea unei surse potrivite Citiþi cu grijã ghidul programului, cerintele potrivite ºi criteriile de evaluare. Intrebaþi prin telefon sau printr-o scurta scrisoare dacã programul e interesat de proiectul voastu. Cereti o listã a proiectelor finantate anterior. Cereti consultanta pentru cererea voastra. Etapa 3. Adunarea sprijinului intern ºi extern Acesta este stadiul în care sunt implicati oameni, din interiorul sau din afara organizaþiei. Asiguraþi-vã cã aveþi destul personal necesar pentru proiect. Aflaþi dacã sunt intresati si dedicati ideii d-voastrã. Depinde de natura proiectului, puteþi aduna o echipã de supraveghetori sau puteti solicita scrisori de sprijin din partea unor autoritãti bine cunoscute. Etapa 4. Proiectarea, revizuirea ºi elaborarea cererii Structuraþi cererea în concordanþã cu ghidul programului. Puteþi începe scrierea tinand cont de câteva indicii: • Subliniaþi de ce organizatia voastra este cea mai calificata în a rezolva problema. • Documentaþi-vã cererea în mod concret ºi specific, dar nu exageraþi. • Prezentaþi mai întâi cele mai puternice argumente ºi documentarea obligatorie • Anticipaþi întrebãrile verificatorului prin expunerea principiilor proiectului • Concentrati-va asupra punctului cel mai slab al cererii, acesta fiind relevanta proiectului. • Fiti consecvent în stil si formã pe tot parcursul cererii • Asigurati-va cã cererea este completa, fara greseli ºi atractiva. Tabelele graficele sunt apreciate de cititori
  • 5. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri • Înainte de a trimite cererea rugati colegii ºi consultantii sã o citeascã si sã o aprecieze. Ei bine, e un adevãrat proces, nu-i asa? Nu vreau sã vã descurajez în încercarea Dvs. Dar luati în considerare urmatoarele: “Scrierea” unei cereri este cea mai uºoarã parte. Dacã vi se acordã finantarea, munca cea mai grea de acuma începe.
  • 6. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri 2. Structura unui proiect Întrebari - cheie Componentele propunerii CE incearca acest proiect sa realizeze ? CE veti schimba sau influenta prin intermediul acestui proiect ? Scopuri si obiective DE CE sunteti cel mai potrivit pentru a realiza proiectul ? CUM veti realiza proiectul ? Justificarea urgentei rezolvarii problemei si a capacitatii organizatiei de a o rezolva CUM va fi condus proiectul ? UNDE se va desfasura proiectul ? CAND se vor desfasura activitatile proiectului ? Planificarea in timp si spatiu a proiectului si a modului de implemetare CUM veti controla realizarea proiectului in derulare ? CUM veti masura eficienta ? CUM veti transmite celorlalti ceea ce ati facut? Monitorizare, evaluare si raportare CAT de mult va costa proiectul ? CE resurse vor fi necesare ? Bugetul CUM va fi continuat proiectul ? CE se va intampla dupa ce proiectul initial va fi incheiat ? Durabilitate CE alte materiale puteti oferi in sprijinul propunerii ? Materiale de sustinere
  • 7. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri 3. Identificarea, prioritizarea si justificarea problemei Identificarea problemei De ce? Identificarea unei probleme specifice si foarte clar definite este primul pas critic spre implementarea cu succes a unui proces de rezolvare a problemei. Strategia de imbunatatire a calitatii serviciilor implica rezolvarea problemelor intr-o ordine de prioritati. De ce este important ca problemele sa fie prioritizate? § Resursele si timpul sunt limitate. Nu pot fi rezolvate toate problemele in acelasi timp, de aceea eforturile ar trebui focalizate, initial, pe cea mai importanta problema. § Pentru a castiga experienta si a acumula expertiza cu procesul de rezolvare a problemelor, prima problema pe care ar trebui sa lucrati ar trebui sa fie una care sa poata fi usor studiata si rezolvata. Alegeti o problema pentru care sunt disponibile multe informatii. § Daca rezolvarea primei probleme are succes, acea solutie poate fi reprodusa usor la nivel local sau national, si chiar mai departe, daca corespunde cu politicile prioritatare ale institutiei. Ce? O problema apare atunci cand exista o diferenta intre ceea ce “ar trebui sa fie” si ceea ce “este”; intre ideal si situatia actuala. O problema: 1.exprima diferenta intre situatia dorita si situatia actuala; 2.este direct sau indirect corelata cu situatia grupului afectat 3.este exprimata in termeni de procese, efecte, impact si satisfactie. Cum? Puteti selecta o problema folosind una din urmatoarele tehnici: § o tehnica de observare directa, precum sondajele populatiei § un tehnica de consens, precum o matrice de prioritizare, care foloseste brainstorming-ul ca prim pas § o tehnica de analizare a datelor, precum folosirea unui grafic de control.
  • 8. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri Pentru a identifica constelatia de probleme puteti folosii tehnica "mind mapping". Astfel, folosind modelul desenului de mai joc, scrieti in mijloc efectul observat, identificati grupurile afectate sau interesate de rezolvarea problemei. O data identifcatevor fi trecute in dreptul fiecarei liniute, si se va pune intrebarea " Ce crede grupul identificat care este cauza?" Prioritizarea problemei Matricea prioritatilor este o metoda ce ne va ajuta in stabilirea acelei probleme pe care urmeaza sa o abordeze proiectul nostru. Vom lua toate problemele pe care le-am identificat si le vom prioritiza. Problema cu cea mai mare prioritate va fi aceea care apare cel mai frecvent, este cea mai importanta iar abordarea ei de catre noi este cea mai fezabila. Prioritizarea problemelor va fi realizata de catre grupul tinta al proiectului. Implicarea beneficiarilor in acest proces va asigura ca vom gasi problema cea mai importanta pentru acestia. Vom considera trei criterii pentru prioritizarea problemelor: 4.Frecventa ( Cat de frecventa este problema ? Apare des sau doar rareori ? ) 5.Importanta ( Din punctul de vedere al beneficiarilor care este cea mai importanta, cea mai stringenta problema ? ) 6.Fezabilitatea ( Este realist sa afirmam ca noi vom putea rezolva problema ? )
  • 9. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri Problemele se introduc intr-un tabel dupa cum urmeaza Probleme Frecventa Importanta Fezabilitatea TOTAL Problema 1 Problema 2 Problema 3 Problema 4 Fiecare participant la procesul de prioritizare va vota de trei ori pentru fiecare din cele trei criterii ce apar in coloanele principale ale tabelului. In cadrul unei coloane-criteriu, un participant poate acorda toate cele trei voturi pentru o singura problema, poate acorda cate un punct pentru trei dintre probleme sau poate acorda doua voturi uneia dintre probleme si un punct unei alte probleme. Acelasi procedeu se repeta pentru fiecare din cele trei coloane-criteriu. In ultima coloana se cumuleaza punctele acumulate de fiecare problema in parte, insumand punctele de pe cele trei coloane-criteriu. In cadrul proiectului va fi abordata acea problema care a obtinut cel mai mare punctaj. Justificarea problemei Justificarea unei problemei porneste intotdeauna de la misiunea si scopurile organizatiei cu care trebuie sa fie in relatie. Problema trebuie sa faca parte din aria geografica si domeniul de activitate in care organizatia actioneaza. Explicati de ce organizatia voastra este in masura sa abordeze problema si sa o rezolve. Exemple cu succesele anterioare sunt binevenite. Acest lucru va aduce un plus de credibiliate organizatiei ca fiind capabila sa rezolve problema. Dorinta de a solutiona sau ameliora problema trebuie sa stea la baza construirii proiectului. Problema justificata trebuie sa fie reala. De aceea se descrie situatia actuala intr-un anumit loc si perioada, precum si populatia afectata de problema. Se prezinta problema sau nevoia care se cere a fi rezolvata, motivul pentru care este necesara rezolvarea ei si modul in care se va ameliora aceasta dupa incheierea proiectului. Este importanta descrierea strategiei prin care se ajunge de la situatia actuala in care exista problema la situatia dorita. In acest capitol se descrie beneficiarii si grupul tinta care vor face parte din proiect. Pentru a fi credibila problema, se prezinta dovezi, date concrete, usor verificabile in favoarea ei: studii, analize statistice, cercetari in domeniu, articole de presa, opiniile expertilor din domeniul respectiv, alte documente oficiale, etc. Se recomanda folosirea acestui tip de dovezi pentru evita considerarea problemei ca fiind
  • 10. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri nefondata, fara temei. Nu faceti presupuneri cu privire la existenta problemei si nu inventati dovezi. O problema existenta are sustinerea comunitatii. De aceea este bine sa fie sprijinita de autoritati si de comunitatea in care exista. Sprijinul din partea acestora este realizat cu ajutorul scrisorilor oficiale de sustinere. Problema trebuie prezentata din perspectiva beneficiarilor iar rezolvarea ei trebuie dezvoltata tot din aceasta directie. In fine, forma pe care justificarea problemei o va avea este importanta. Persoana care citeste acest capitol trebuie sa aiba o imagine clara asupra contextului problemei. Astfel justificarea trebuie sa fie cat de simpla posibil, sa fie interesanta de citit, sa nu contina elemente de jargon, sa aiba dimensiuni rezonabile (adica sa nu incerce sa rezolve toate problemele din lume) si sa nu fie “ lipsa programului” decat in situatia in care programul nu functioneaza.
  • 11. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri 4. SCOP Scopul proiectului este ceea ce dorim sa realizam dupã desfãºurarea lui, adica starea la care vrem sa ajungem. Atunci când îl formulãm ne gândim la întrebarea: “Unde vrem sã ajungem?”. În general proiectele se adreseazã unei probleme majore ºi îºi propun sã rezolve problema dacã e posibil, sau sã amelioreze situaþia creatã de existenþa problemei respective. Scopul este stadiul in care dorim sa ajunga problema in urma proiectului. Scopul proiectului este unic si se stabileste în conformitate cu misiunea organizatiei, cu strategia sa de dezvoltare, dar si cu contextul în care se desfãsoarã, cu nevoile si problemele comunitatii. Cand formulam scopul, acesta trebuie sa: Sa contina Sa nu contina Enunt clar si concis Un ideal Un rezultat urmarit pe termen lung Un verb la forma conjunctiva: “ sa realizeze...” sau un substantiv verbal: “realizarea...” Elemente masurabile Conjunctia “si” - desparte 2 scopuri Cuvantul “prin” - descrie metoda Intrebari de verificare a scopului: § Reiese schimbarea pe termen lung din formularea scopului? § E clar? Poate fi inteles de cineva care nu cunoaste proiectul?
  • 12. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri 5. Obiectivul Imaginati-va ca scopul este destinatia la care doriti sa ajungeti. Obiectivele sunt calea prin care ajungeti la destinatie. Obiectivele sunt pasi necesari pentru atingerea scopului. Un obiectiv trebuie sa fie realizabil, specific, concret, atins intr-o perioada de timp masurabila. El trebuie sa fie in mod logic legat de problema si scop. Obiectivul contine grupul tinta, adica grupul de implementare a proiectului. Astfel din formularea scopului trebuie sa reiasa ca proiectul isi propune atingerea unor rezultate. Pentru o constructie corecta a obiectivului ca propunem un exercitiu simplu din 7 pasi. 7.Stabilirea rezultatelor. Rezultatul este dovada concreta ca un obiectiv a fost indeplinit. Pentru a fi siguri ca obiectivul poate fi indeplinit, ne stabilim ce rezultate dorim sa avem. Rezultatul determina o schimbare, o imbunatatire pe care proiectul a produs-o asupra beneficiarilor. Intrebarea la care trebuie sa raspudem este care sunt rezultatele pe care dorim sa le atingem la sfarsitul proiectului? Exemplu de rezultat: mar, curs de instruire 8.Determinarea indicatorului de performanta. Performanta este nivelul la care dorim sa se realizeze un rezultat. Indicatorul de performanta este unitatea de masura a rezultatului. El ne ajuta sa vedem cat de aproape am ajuns comparativ cu rezultatele anticipate. Pentru a determina indicatorul trebuie sa raspundem la intrebarea cu ce masuram rezultatul pe care l-am stabilit? Exemplu de indicator al rezultatului – bucata, kilogram, zile (merele se masoara in bucati sau kilogram; cursul de instruire se masoare in zile) 9.Determinarea standardului de performanta Standardul reprezinta cantitatea unitatii de masura. El ne arata care ar trebui sa fie valoarea indicatorilor de performanta pentru a fi siguri ca am atins rezultatul. De exemplu: 2 mere, 7 zile, etc. 10.Determinarea beneficiarilor. Beneficiarul este persoana in folosul careia realizezi proiectul. Beneficiarul trebuie descris clar in obiectiv pentru a putea fi verificat. De exemplu, in programul de finantare a Primariei Oradea beneficiarii pot fi tineri cu varsta cuprinsa intre 14 si 29 ani. 11.Determinarea timpului necesar pentru atingerea rezultatului. Timpul trebuie sa fie exprimat clar astfel incat sa se stie in ce interval de timp vom desfasura proiectul. Timpul poate fi exprimat in ore, zile, luni. De exemplu, in programul de finantare al Primariei Oradea, proiectele trebuie sa se incheie cel tarziu la 31 decembrie a anului in care a inceput proiectul. 12.Scrierea obiectivului
  • 13. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri Acest pas presupune combinarea informatiilor rezultate din parcurgerea celor 5 pasi anteriori. Enuntul care exprima obiectivul trebuie sa fie coerent si clar. 13.Evaluarea obiectivului Pentru a verifica daca obiectivul este corect trebuie sa raspundem la cateva intrebari de verificare: - Ce? Cand? Unde? Pentru cine? Daca ai raspunsuri la aceste intrebari inseamna ca ai un obiectiv Specific. - Ce cantitate de rezultat voi obtine? Daca raspunzi la aceasta intrebare inseamna ca ai un obiectiv Masurabil. - Rezultatul pe care ti l-ai propus poate fi indeplinit de organizatia ta cu resursele de care dispune (persoane, timp, bani)? Daca raspunsul la aceasta intrebare este afirmativ inseamna ca ai un obiectiv Abordabil, adica poate fi atins. - Exista in realitate posibilitatea sa indeplinesti rezultatul pe care ti l-ai propus? Daca da, ai un obiectiv Realist. (de exemplu, daca iti propui sa calatoresti pe planeta Jupiter, chiar daca ai persoanele, timpul si banii suficienti in realitate nu poti faci acesta calatorie) - Obiectivul exprima clar intervalul de timp necesar pentru realizarea sa? Timpul se exprima in zile sau luni. Daca da, atunci obiectivul este incadrat in Timp. Daca ai raspunsuri pentu toate aceste intrebari legate de obiectivul pe care l-ai scris inseamna ca obiectivul tau este SMART. Programul de finantare al Primariei Oradea pretinde ca obiectivele scrise in proiect sa fie SMART. Cate obiective putem avea intr-un proiect? E bine de retinut ca un numar mare de obiective nu inseamna ca proiectul e bun. De aceea pentru Programul de finantare al Primariei Oradea se recomanda scrierea unui numar de maxim 3 obiective SMART intr-un proiect.
  • 14. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri 6. BENEFICIARI – GRUP TINTA Grup tinta - Beneficiari directi - Beneficiari indirecti Definirea corecta a acestor categorii de persoane este importanta pentru ca finantatorul sa inteleaga cine va realiza proiectul si cui i se vor adresa activitatile din cadrul acestuia, rezultatele lui. Grup tinta Grupul tinta reprezinta grupul prin intermediul caruia actiunea isi atinge scopul. El va fi reprezentat mereu de un singur grup de persoane. Atunci cand se defineste grupul tinta trebuie precizate urmatoarele : § numarul exact al membrilor grupului, varsta lor § elemente de identificare a grupului, caracteristica lor comuna dar nu faptul ca sunt membri ai organizatiei aplicante Grupul de beneficiari sunt persoanele fizice sau juridice in folosul carora se produce schimbarea urmarita. Categoria beneficiarilor poate fi subclasificata in categoria beneficiarilor directi si cea a beneficiarilor indirecti. Beneficiari directi Beneficiarii directi reprezinta segmentul de populatie, institutiile, structurile care beneficiaza in mod direct, nemijlocit de rezultate/efecte. El va fi reprezentat mereu de unul sau mai multe grupuri de persoane fizice clar diferentiate ( sa nu existe intre ele legatura directa de tip intreg-parte) sau de persoane juridice. Atunci cand se definesc beneficiarii directi, persoane fizice, trebuie precizate urmatoarele: § numarul rotunjit al membrilor grupului, varsta lor § ( in cazul in care grupul este foarte mare – locuitorii orasului – sau nu poate fi estimata dimensiunea lui – biciclistii din Oradea –, nu e neparat necesara precizarea numarului persoanelor din grup); § elemente multiple de identificare a grupului, caracteristicile lor comune cat mai exacte. Atunci cand se definesc beneficiarii directi, persoane juridice, trebuie precizate urmatoarele: § numele complet al acesteia, fara abrevieri; § scurta descriere a modului in care acestea vor beneficia de pe urma proiectului. Trebuie precizat numarul rotunjit al beneficiarilor directi. Exagerarile vor fi depunctate de finantator, in plus, din raportul final va reiesi numarul real al
  • 15. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri beneficiarilor, deci ar fi bine sa faceti un calcul realist al beneficiarilor proiectului vostru de la bun inceput. Daca numarul beneficiarilor va fi mai mare decat numarul prevazut initial, in proiectul scris, acest lucru nu reprezinta neaparat un punct negativ, insa daca numarul acesta va fi mult mai mic decat cel prevazut, asta denota lipsa voastra de realism sau de capacitate organizatorica. Beneficiari indirecti Beneficiarii indirecti reprezinta segmentul de populatie care beneficiaza in mod indirect de rezultate/efecte, urmare a efectului multiplicativ. El va fi reprezentat mereu de unul sau mai multe grupuri de persoane fizice clar diferentiate ( sa nu existe intre ele legatura directa de tip intreg-parte) sau de persoane juridice. Atunci cand se definesc beneficiarii indirecti, persoane fizice, trebuie precizate urmatoarele: § numarul aproximativ al membrilor grupului, varsta lor ( in cazul in care grupul este foarte mare – locuitorii orasului – sau nu poate fi estimata dimensiunea lui – biciclistii din Oradea –, nu e neparat necesara precizarea numarului persoanelor din grup) ; § elemente multiple si cat mai concrete de identificare a grupului, caracteristicile lor comune cat mai exacte, detaliate; § scurta descriere a modului in care vor beneficia de pe urma proiectului. Atunci cand se definesc beneficiarii indirecti, persoane juridice, trebuie precizate urmatoarele: § numele complet al acesteia, fara abrevieri; § scurta descriere a modului in care va beneficia de pe urma proiectului. Dat fiind ca nu aveti controlul direct asupra acestei categorii de beneficiari, gradul de aproximare poate fi mai ridicat in cazul acestora. Precizarea cat mai multor elemente de identificare a grupului precum si descriere modului in care grupul va beneficia de pe urma proiectului arata insa ca stiti exact cui vreti sa va adresati, cine vreti sa beneficieze de pe urma proiectului vostru. Definirea clara a acestor categorii de persoane va poate aduce 12 puncte din cele 100 de puncte ale grilei de evaluare a proiectelor din cadrul programului de finantare al Primariei Municipiului Oradea.
  • 16. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri 7. Plan de activitate Planul se referã la modalitatea în care proiectul se va desfãºura ºi va rezolva problema El trebuie sa includa detalii legate de : • Grupul tinta si implicarea acestuia in activitate. Numarul oamenilor pe care intentionati sa ii serviti. Unele proiecte se adreseaza la doua tipuri de public: participantii directi(muzicienii din formatia locala,copii care fac curatenie in parcuri) si beneficiarii indirecti ( iubitorii de muzica,oamenii care se plimba in parcuri). In acest caz, descrieti ambele tipuri de public. • Ce urmeaza sa faceti. Descrieti activitatile. Informati-l pe finantator asupra obiectivelor proiectului asupra numarului de activtati pe care le veti face intr-o perioada de timp, cate intalniri cu cati membri ai grupului tinta etc. Asigurati- va ca nu faceti promisiuni care nu pot fi indeplinite • Ce planificari au fost facute deja in proiect. Daca ati facut deja cercetari, ati asigurat numarul participantilor sau ati facut alte munci initiale, informati-l pe finantator pentru a vedea ca sunteti bine intentionati. • Data la care se va desfasura proiectul. Trebuie sa existe o data de incepere si de terminare a acestuia In general, spunem despre un proiect ca a inceput, in momentul in care ati inceput sa cheltuiti bani. • Unde se va desfasura proiectul. In momentul in care inaintati cererea de finantare, s-ar putea sa nu stit raspunsul la toate aceste chestuni. Dar cu cat stiti mai mult, cu atat va arata mai bine propunerea. Nu uitati ca puteti continua sa inaintati informatii reactualizate pana in momentul in care consiliul incepe efectiv sa analizeze propunerea. • Activitãþile care apar, resursele ºi personalul necesar în desfãºurarea proiectului • De câte ori e posibil justificaþi cursul acþiunii fãcute. Metoda cea mai economicã care ar trebui folositã este aceea care nu compromite calitatea proiectului. • Subliniaþi trãsãturile inovatoare care pot fi considerate distincte faþã de altele. De câte ori este posibil folosiþi anexe pentru a da detalii, informaþii suplimentare ºi informaþii pentru o analizã în amãnunt. Aceste tipuri de informaþie, deºi necesare cererii, dacã sunt incluse în plan pot îngreuna lecturarea acestuia . Anexele oferã cititorului un acces imediat la detalii dacã sau cand clarificarea unei idei sau concluzii este necesarã. Orare, planuri de lucru, activitãþi, metodologii, acte juridice, date autobiografice, scrisori de recomandare ºi aprobãri sunt exemple de anexe. Concluzii: § trebuie sa rezulte din obiective si sa duca la indeplinirea lor § sa fie bine definite § sa includa implementarea efectiva; locul de desfasurare; resurse; metodologie; persoane responsabile; mod de evaluare - CE(activitatile)- - care vor fi activitatile principale in cadrul proiectului ?
  • 17. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri - CUM (metodele)- isi va atinge proiectul obiectivele ? - va fi administrat proiectul ? - UNDE - se va desfasura proiectul ? - CÂND - se vor desfasura activitatile ? - care sunt termenele-cheie in derularea proiectului ? - cand / cum isi va coordona organizatia activitatile cu cele ale agentiilor donatoare / partenere ? - CU CE(resurse) - buget - CIT DE BINE(evaluare) 7 pasi in scrierea activitatilor Pasul 1: identificati rezultatele pe care le aveti la fiecare obiectiv. Fiti atenti caci acestea pot fi mai multe atat la nivel de individ cat si la nivel de organizatie. Pasul 2: Identificati cel putin un indicator masurabil pentru fiecare rezultat. Indicatorii fac rezultatele observabile. Ei descriu rezultatele in termeni masurabili. Iei include deseori numere si/sau procente Pasul 3: Scrieti rezulatele asteptate, in coloana din tabel, cuprinzand si indicatorii identificati Pasul: 4: Indetificati activitatea/ activitatile care duc la realizarea rezultatului. Specificati in mod clar procesul sau seria de evenimente care duc la realizarea ei. Pasul 5: Identifcati resursele de care aveti nevoie pentru a indeplinii activitatea Pasul 6: Identificati: de cat timp aveti nevoie, cine este responsabil pentru fiecare activitate Pasul 7: Reviziurea planului de actiune: Vor duce activitatile la realizarea rezlutatelor? Activitatile si rezultatele duc la realizarea obiectivelor? ResurseObiectivul Activitatea Metodologia Locul umane materiale De timp Evaluare
  • 18. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri 8. Implicarea tinerilor in proiect Programele de tineret din Romania, inclusiv programul de finantare al Primariei urmareste implicarea activa a tinerilor in derularea proiectelor si cresterea spiritului antreprenorial al acestora. Tinerii trebuie inplicati atat in pregatirea cererii de finantare, cat si in pregatirea proiectului; derularea proiectului; evaluarea proiectului. Cum pot fi implicati tinerii: - etapa de pregatire a cererii: ar fi de indicat ca ideea proiectului sa porneasca de la tinerii implicati in proiect; ei sa completeze si cererea de finantare - etapa de pregatire si implementare a cererii de finantare: tinerii sunt cei care implementeaza proiectul, activitatile, descrieti in ce mod vor fi implicati ei, care activtati sunt implementate de ei. - Evaluarea proiectului: este evaluarea realizata de catre tineri, care este produsul evaluarii, va fi ea condusa de catre tineri
  • 19. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri 9. Evaluarea Evaluarea are douã pãrþi: a produsului ºi a procesului. Evaluarea produsului ofera rezultate care pot fi atribuite proiectului, precum ºi masura în care proiectul si-a atins obiectivele. Evaluarea procesului aratã cum a fost condus proiectul, în legãturã cu planul de acþiune stabilit ºi cu eficienta diverselor activitati din plan. Majoritatea finantatorilor cer acum o formã de evaluare a programului. Solicitãrile proiectului trebuie sã fie studiate cu grijã. Evaluãrile pot fi conduse de un membru din interiorul organizaþiei, de o firmã de evaluare sau de amîndoi. Solicitantul trebuie sã precizeze durata necesarã pentru evaluare, cum va fi distribuit feedback-ul în cadrul grupului tinta, si un program pentru revizuire ºi comentarii asupra acestui tip de comunicare. Planurile de evaluare se pot realiza la începutul, mijlocul sau sfarsitul proiectului, dar solicitantul trebuie sã specifice punctul de pornire. E practic sã se prezinte planul de evaluare la începutul proiectului din douã motive: 1. Evaluãrile convingãtoare necesitã colectarea informaþiei potrivite înainte ºi în timpul desfãºurãrii programului, si 2. Dacã planul nu poate fi pregatit la inceput atunci o revizuire criticã a planului este de preferat. Aceastã parte trebuie sã respecte urmãtoarele criterii: • Sã prezinte un plan pentru realizãrile obiectivelor • Sã prezinte un plan al metodelor de evaluare • Sã arate cine va realiza evaluarea ºi cum vor au fost aceºtia aleºi • Sã prezinte clar criteriile de evaluare • Sã descrie modul în care informaþiile vor fi adunate • Sã explice orice chestionare sau teste folosite • Sã descrie procesul analizei datelor • Sã arate cum va fi folositã evaluarea pentru a îmbunãtãþi programul • Sã descrie orice raport de evaluare produs De ce e nevoie de un proces de evaluare? Cum veti sti daca ati obtinut impactul dorit ? Daca ati facut treaba buna, tot ce trebuie sa faceti este sa descrieti informatiile adunate pentru a vedea cat de mult v-ati indeplinit scopul. Veti tine evidenta telefoanelor primite ? Ii veti pune pe voluntari sa tina un jurnal al orelor lucrate? Ii veti mai consilia pe beneficiari la sase luni dupa ce au parasit programul pentru a vedea cum stau ?
  • 20. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri 10. Buget Ce este un buget Un buget este un plan financiar al unui proiect. Un astfel de document trebuie sa includa o preconizarea a cheltuielilor si a venturilor legate de proiect. El reprezinta un document a carui fezabilitate depinde de sustinerea din partea unui finantator sau a unui partner. Totuºi, e mai sigur sã nu anticipãm faptul cã venitul de pe urma finantarii va fi singurul suport al proiectului. Aceastã consideraþie trebuie datã tuturor solicitãrilor de buget, ºi în particular, articolelor care se aflã sub presiunea inflatiei. Bugetul trebuie sa respecte urmãtoarele criterii: • Sã prezinte aceleaºi lucruri ca ºi în conþinut • Sã fie detaliatã în toate aspectele • Sã includã costurile proiectului create la implementarea programului • Sã nu conþinã sume nefondate • Sã includã toate punctele cerute de sursã • Sã includã toate punctele plãtite de alte surse • Sã includã toþi voluntarii • Sã includã toþi consultanþii • Sã detalieze beneficiile, separat de salarii • Sã detalieze separat toate costurile care nu au legãturã cu personalul • Sã includã coloane separate pentru listarea tuturor serviciilor donate • Sã includã costurile indirecte unde e cazul Sã fie suficiente pentru a îndeplini sarcinile descrise în conþinut • Sã prezinte un plan specific pentru obþinerea fondurilor dacã programul va fi continuat • Sã descrie cum vor fi obþinute alte fonduri • Sã includã liste cu alþi finanþatori ai proiectului (numele sponsorului, data expedierii cererii, suma cerutã, statutul prezent) • Sã depindã cât mai puþin de urmãtoarea finanþare • Sã nu indice cã organizatia va solicita alte sume de bani. El trebuie sã conþinã - planul financiar pentru toatã durata proiectului, inclusiv contribuþiile in natura, contribuþiile beneficiarilor ºi ale organizaþiei, fondurile cerute/furnizate de cãtre donatori. - o scurtã descriere a modului cum vor fi gestionate fondurile în cadrul organizaþiei, banca folositã, sistemul de raportare financiarã, persoana responsabilã cu contabilitatea în cadrul organizaþiei
  • 21. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri - bugetul aratã exact cât (de ce sumã este nevoie) ºi cum va fi alocatã aceastã sumã Estimarea costurilor Dupa ce aveti listate toate resursele de care este nevoie in proiect, incercati sa estimati costul unei unitati si apoi caculati costul total. Cum se face estimarea costului unitar? De cele mai multe ori este vorba de a ghici intr-un mod “stiintific”. Pentru a fi cat mai exacti aveti urmatoarele solutii: • sa obtineti informatii de la furnizori, eventual oferte stampilate pentru a le prezenta finantatorului, • sa le cereti membrilor echipei, in special celor din departamentele specializate, sa faca o estimare, • sa aflati de la cineva care a facut un proiect similar, • sa studiati notele de la proiectele anterioare ale organizatiei voastre Categorii de buget Urmatoarele categorii de cheltuieli sunt eligibile: - Administrative: chirie sediu, apa, canal, electricitate, gaze, costuri de incalzire; - Inchirieri: echipamente, mijloace de transport, sali de activitati (seminarii, cursuri, expozitii, etc.); - Salarii, onorarii, consultanta: pentru personalul de specialitate direct implicat in proiect; - Transport: bilete si abonamente transport, transport echipamente si materiale, bonuri de benzina. Transportul se va realiza pe cat posibil cu cele mai ieftine mijloace de transport, la clasa a doua; - Cazare si masa: cazarea si masa nu va depasi echivalentul a 25 Euro pe zi/persoana; - Consumabile: hartie, toner, cartus imprimanta, markere, etc.; - Echipamente: se vor finanta echipamente pana la valoarea de 100 Euro (la echivalentul in lei din ziua achizitiei), reprezentand maxim 10% din valoarea totala a bugetului; - Servicii: orice activitate prestata de o persoana juridica sau fizica, care nu se incadreaza la categoriile onorarii. Exemple: traduceri, tehnoredactare, developari filme foto, comisioane bancare, montaje filme, reparatii, intretinerea aparaturii, etc.; - Comunicatii: telefon, fax, e-mail, internet, posta. Factura de telefon se poate deconta in proportie de maxim 75% din valoarea totala a facturilor aferente; - Tiparituri: brosuri, pliante, fluturasi, manuale, afise, etc.; - Alte costuri: tot ceea ce nu poate intra in categoriile mai sus mentionate, dar care se justifica pentru activitatile proiectului.
  • 22. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri Nu se vor finanta achizitii de terenuri, cladiri, burse, deplasari individuale, ajutoare umanitare, dobanzi, rezerve pentru posibile pierderi. Contributia aplicantului Contributia aplicantului se poate realiza prin trei modalitati: - contributia umana: poate sa fie evaluata prin munca voluntarilor in cadrul proiectului. Voluntarii pot fi folositi pentru activitati administrative, orice activitate care este necesara in derularea proiectului, sa ofere in mod sporadic consultanta, asistenta, instruire profesionala, asistenta legala. Contravaloarea muncii voluntarilor permanenti va fi stabilita luand ca baza de calcul salariul minim pe economie, doar in limta a 4 ore pe zi, 5 zile pe saptamana. Cuantificarea muncii specialistilor, consultantilor, etc. se va face in functie de onorariul pe care acesta l-ar fi solicitat in cazul in care ar fi fost platiti dar nici acesta nu poate depasi 3 salarii medii pe economie. Pentru decontarea acestor cheltuieli se vor incheia contracte de voluntariat individuale. - contributia materiala: poate sa consiste in folosirea echipamentelor care apartin organizatiei sau membrilor acesteia, in regim de inchiriere. Contravaloarea acestei contributii nu poate sa depaseasca mai mult de 30% din valoarea produsului. Decontarea acestei categorii se va realiza pe baza unei declaratii din partea aplicantului. De asemenea tot in aceasta categorie intra serviciile si bunurile materiale primite de catre aplicant in favoarea proiectului de la persoane juridice si fizice. Decontarea se va realiza pe baza contractului de sponsorizare sau a contractului intre parti. - contributia financiara: aplicantul poate sa contribuie la bugetul proiectului si cu numerar realizat din: cotizatii ale membrilor, de la donatori,de la finantatori, de la sponsori, din taxe, din venituri realizate din activitati economice, etc. Contributiile in natura pot fi importante din trei motive: § Arata modul in care comunitatea sprijina proiecul vostru , desi nu toti sunt platiti. § Arata adevaratul cost al proiectului, ce ar trebui sa cheltuiti daca nu ati avea sprijinul comunitatii § Daca va aflati intr-o situatie de cofinantare, veniturile in natura poate fi folosit ca aprte a finantarii.
  • 23. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri 11. CONTINUARE Intrebarile la care trebuie sa raspundeti in acest capitol sunt urmatoarele: § ce se va intampla cu proiectul dupa incheierea activitatilor propuse ? § cum se va manifesta impactul proiectului dupa ce acesta s-a incheiat ? § s-au creat sau sunt posibilitati de identificare a altor resurse pentru continuarea proiectului ? § cum va fi finantat proiectul in viitor ? § cum va fi administrat proiectul dupa ce se incheie activitatile finantate ? § cum vor continua activitatea persoanele implicate ? Din punct de vedere financiar, finantatorii doresc sa stie cum veti asigura finantarea proiectului dupa ce se termina fondurile primite de la ei. Ei doresc sa stie daca este cazul sa investeasca in proiectul vostru. Pentru a nu le da crezul ca banii lor vor fi aruncati pe geam trebuie sa le oferiti perspective de viitor palpabile. De aceea este cazul sa va ganditi la o strategie de finantare pe termen lung. Din punct de vedere institutional trebuie sa aratati daca organizatiile implicate in proiect vor mai avea dispozitia si resursele (umane, materiale) de a continua proiectul. Nu trebuie sa lasati impresia ca ideea proiectului este una trecatoare, ca nu va intereseaza prea mult, in timp, ce se va intampla cu problema pe care incercati sa o rezolvati, ce se va intampla cu nevoile grupului tinta. Interesul vostru fata de problema abordata trebuie sa fie cu bataie lunga, mai lunga decat durata acestui proiect punctual. Puteti si trebuie sa aratati care vor fi efectele pe termen lung ale proiectului vostru, impactul pe care il va avea si dincolo de perioada pentru care ati semnat contractul de finantare. Schimbarea pe care o aduce proiectul vostru nu trebuie sa fie trecatoare. Daca ulterior derularii proiectului se va reveni la situatia anterioara, problematica, proiectul nu si-a atins cu adevarat scopul. Descrieti cum va continua proiectul dupa terminarea finantarii: § se va dezvolta § va continua in aceasi forma, cu alte mijloace de sustinere § va avea ca rezultat un alt proiect § proiectul i-a sfarsit in momentul incheierii finantarii
  • 24. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri GLOSAR de termeni Activitate Actiune complexa ce implica consumarea unor resurse (timp, bani, munca) pentru a obtine un rezultat. Beneficiari persoanele care beneficiaza de rezultatele activitatilor noastre Buget Planul financiar de venituri si cheltuieli al unui proiect sau al unei organizatii. Coordonator Persoana care supervizeaza toate activitatile din cadrul unui proiect si imparte responsabilitatile intre celelalte persoane implicate. Comunitate grup de persoane care au o caracteristica comuna (locul in care traiesc, varsta, perocuparile etc) Efect rezultatul unei cauze, a unei probleme lasata nerezolvata. Evaluare identificarea diferentelor intre ceea ce ne-am propus si ceea ce am reusit sa facem Finantare suma de bani nereturnabila acordata unei organizatii de catre o institutie publica sau privata pe baza unui proiect scris. Finantator institutie publica sau privata care acorda bani nereturnabili organizatiior pe baza unor proiecte scrise. Grup tinta Persoanele care se ocupa de realizarea proiectului, a activitatilor din cadrul acestuia. Misiune ideal pe care organizatia il tinteste pe termen lung sau foarte lung. Nevoie Element lipsa, ceea ce ne trebuie pentru a evolua, pentru a rezolva o problema. Obiective pasi necesari pentru atingerea scopului propus. Organizatie grup de persoane care actioneaza impreuna si in mod organizat pentru un scop comun.
  • 25. 17-19 Octombrie 2003 Curs de scriere de proiecte pentru ONG-uri Fundatia Life, Centrul de Informatii si Resurse pentru ONG-uri ONG Organizatie Non-Guvernamentala, poate lua forma unei fundatii sau asociatii. Prioritate Cel mai important dintr-o grupa de elemente. Problema O lacuna existenta intre situatia actuala si cea pe care ne-o dorim in viitor. Program Mai multe proiecte ce urmaresc acelasi scop, desfasurate intr-o perioada mai mare de timp. Program de finantare Suma de bani alocata pentru o anumita categorie de activitati precum si setul de reguli aferente referitoare la modul de acordare a banilor. Personalitate juridica Recunoasterea legala a unei organizatii ce se obtine la judecatorie. Proiect mai multe activitati desfasurate intr-un interval dat de timp ce urmaresc aceleasi obiective si acelasi scop. Relevanta importanta unei probleme intr-un loc dat, la un anumit moment pentru o categorie de persoane. Rezultat Produsul final al unei activitati dintr-un proiect. Scop ceea ce dorim sa realizam prin intermediul proiectului. Scriere de proiecte procesul de completare a formularelor de cerere de finantare necesar obtinerii de fonduri nereturnabile. Solicitant organizatia care solicita suma de bani nereturnabila de la o institutie publica sau privata, pe baza unui proiect scris. Voluntar Persoana care lucreaza in cadrul unei organizatii fara sa fie platita pentru munca depusa.