Carte despre ecologie în creștinismul ortodox

1. 1
RADU TEODORESCU
ECOLOGIA SAU PĂCATUL POLUĂRII MEDIULUI CA
DESACRALIZARE A NATURII
Cugir 2020

2. 2
CUPRINS
Introducere
1. Ecologia în viziune creștin ortodoxă
2. De ce este un păcat poluarea naturii?
3. Echilibrul sau balanța omului cu natura
4. De ce natura este un lucru sacru în sens creștin ortodox?
5. Desacralizarea naturii în contextul industrializării și lăcomiei omului de azi
6. Desacralizarea naturii ca imposibilitate de manifestare a comuniunii cu Dumnezeu Sfânta Treime
Concluzii

3. 3
INTRODUCERE
Atunci când Dumnezeu Tatăl a făcut lumea l-a așezat pe om în mediul înconjurător. Acest mediu
înconjurător este unul care ajunge să definească viața omului fiindcă nu se poate vorbii de viață umană fără de un
mediu înconjurător. În acest sens după cartea Facerii una dintre misiunile omului în rai (Eden) era să păzească și
să lucreze grădina Edenului. Prin urmare putem să ne dăm seama că grija față de mediu nu a fost o acțiune care
era proprie numai vieții pe pământ a omului, după cădere, ci la fel de bine ea era un lucru care trebuia să aibă loc
și în rai. Omul este o ființă care nu poate să trăiască fără de mediul înconjurător. De ce? Fiindcă mediul
înconjurător îi oferă mai multe lucruri vitale:
- hrană,
- îmbrăcăminte,
- un loc pentru habitat (casă),
- apa de care are nevoie,
- resurse minerale,
- lemne sau gaz pentru a se încălzii etc.
Acestea sunt numai câteva dintre lucrurile fundamentale pe care le oferă mediul înconjurător. Iată de ce
fiindcă este condiționat de mediul înconjurător este bine să știm că omul are nevoie la fel de bine să protejeze
acest mediu.1
Fiindcă sunt mai multe persoane care nu vor să aibă de grijă de mediul înconjurător și ajung să îl polueze s-a
născut o știință anume ce se numește ecologia. Ce este ecologia credem că știe mai toată lumea. În sens literal
ecologia înseamnă: știință care se ocupă cu studiul interacțiunii dintre organisme și mediul lor de viață.2 Ceea ce
trebuie să știm este că termenul de ecologie provine din grecescul οικολογια. Este vorba de un cuvânt format din
alte două cuvinte οικος (oikos) casă și λογια (loghia) știință. Prin urmare care este sensul termenului în limba
greacă? În sens etimologic ecologia este știința studierii habitatului. Cu toții ajungem să trăim în mediul
înconjurător și ajungem să interacționăm cu el. Aceasta este ceea ce ne face să ne dăm seama că avem nevoie să
protejăm acest mediu înconjurător. De ce? Fiindcă sunt din ce în ce mai mulți cei care ajung să nu protejeze
mediul înconjurător. Acest mediu înconjurător după cum putem să ne dăm seama este un lucru ce ajunge să fie
definitoriu pentru noi fiindcă fără de el nu putem să ne ducem viața. La fel de bine vom evidenția mai mult în
această carte că mediul înconjurător este un spațiu sacru dintr-un anume punct de vedere. Aceasta fiindcă el este
o creație a lui Dumnezeu. Cartea Facerii ne spune că atunci când Dumnezeu a creat lumea, după ce a făcut
pământul și toată vegetația și animalele din el, ei bine Dumnezeu Tatăl a aruncat o privire retrospectivă asupra la
ceea ce crease și a putut vedea că: toate erau bune foarte. Prin urmare tot ceea ce a creat Dumnezeu Tatăl este
bun.3
Deși acest lucru a fost prezent în mai toate epocile mai ales în ultimele 200 de ani s-a putut vedea că mediul
înconjurător a avut mult se suferit. Aceasta fiindcă omul a uitat că el este pus în această lume și pentru a avea
grijă de mediul înconjurător. Așa se face că am ajuns să ne confruntăm în zilele noastre cu poluarea. Cum este
prezentă popularea în zilele noastre:
- prin gunoaie aruncate în natură,
- prin deversarea de substanțe chimice în râuri, fluvii, mări, oceane,
- prin distrugerea faunei și a florei,
- prin contaminarea cu substanțe chimice a pământului roditor,
- prin defrișări iraționale ale pădurilor,
1Jean Claude Larchet, Fundamentele spirituale ale crizei ecologice (București, 2019).
2După Dicționarul explicativ.
3Sacrul ajunge să se manifeste și prin natură. Sunt mai multe spații sacre ce le avem în lumea noastră:
1. Țara Sfântă (Israel),
2. Muntele Athos,
3. Spațiul mănăstirilor ortodoxe,
4. Spațiul bisericilor ortodoxe.
Este evident că lumea nu este un lucru fără de nici un spațiu sacru. Menirea omului poate să fie și una care ajunge să definească spațiul
sacru din jurul lui. Aceasta fiindcă este bine să știm că spațiul sacru este un fapt de care cu toții suntem responsabili. Nu înseamnă că
dacă am ajuns să vorbim despre spațiul sacru am căzut în panteism. Știm că panteismul este un lucru care a ajuns să susțină că între
natură și Dumnezeu nu este nici o diferență. Este evident că nu se poate să identificăm natura cu Dumnezeu însă fiindcă este creată de
Dumnezeu putem să afirmăm că natura are ceva sacru în ea. Orice vine de la Dumnezeu nu poate să fie lipsit de un element sacru.

4. 4
- prin eliminarea în aer a fumului toxic etc.
Acestea sunt numai câteva dintre formele în care se manifestă poluarea în zilele noastre. Așa se face că de
multe ori se ajunge la adevărate dezastre ecologice. Este bine să știm că din cele mai vechi vremuri omul a fost
pus să trăiască într-o stare de echilibru cu natura. Așa se face că omul antic și omul medieval au trăit cât se poate
de armonios cu ecosistemul din jurul lui. În zorii modernității însă omul a ajuns să uite de faptul că una dintre
obligațiile lui fundamentale a fost acea de a avea grijă de mediul lui. Dacă ne uităm în mai toate orașele și satele
noastre vom vedea:
- gunoaie,
- reziduuri,
- râuri și pârâiri poluate,
- tot felul de lucruri murdare aruncate prin parcurile noastre
Aceasta ne spune că echilibrul ecologic al lumii noastre este frânt. Este frânt fiindcă omul a uitat că natura
este un lucru creat de Dumnezeu Tatăl. Fiindcă omul s-a desacralizat pe sine ei bine odată cu acest lucru s-a
ajuns și la o desacralizare a naturii și a mediului înconjurător.4
Este bine să știm că problema crizei ecologice este ușor de rezolvat: tot ceea ce trebuie să facem este să ne
apucăm și să curățăm orașele noastre de gunoaie și de mizerie. Ei bine realitatea este că cei mai mulți dintre noi
nu o facem. De ce? Din două motive în special:
1. din lene,
2. dintr-un simț al desacralizării naturii.
Dacă primul motiv credem că este evident prin sine ei bine asupra celui de al doilea motiv vom ajunge să
insistăm mai mult. Sunt mai mulți dintre noi are nu prea suntem siguri dacă există vreo diferență dintre sfințenie
și sacru. Trebuie să știm că aceste două noțiuni sunt sinonimice. Totuși, este bine să știm că în sens religios când
se vorbește de sacru s-a ajuns să se cuprindă mai mult un fel de generalitate a sfințeniei la mai toate religiile lumii.
Sfințenia este un lucru care etimologic a ajuns să fie înțeleasă ca aparținând creștinismului ortodox. Prin urmare
este evident că în sens creștin ortodox există o profundă legătură dintre natură și sacru. Aceasta fiindcă după
cum am spus natura este creată de Dumnezeu Tatăl. Acest lucru este uitat de din ce în ce mai mulți dintre
oamenii de azi. În acest sens este bine să nu avem nici o îndoială: a polua natura este un păcat. Este un păcat
fiindcă:
- ajungem să stricăm ceea ce a făcut Dumnezeu,
- desconsiderăm creația lui Dumnezeu,
- ne batem joc de creația lui Dumnezeu,
- nu mai ținem cont de sacralitatea creației lui Dumnezeu,
- ajungem să ne distrugem pe noi înșine.
Mentalitatea celui care poluează mediul înconjurător trebuie să știm că este una destul de primitivă: el nu
trebuie să se gândească ce va face mediul înconjurător cu reziduurile șu gunoaiele pe care le aruncă sau le
deversează în natură ci ceea ce contează în cele din urmă este ca el să se descotorosească de ceea ce nu are
nevoie.5
Adevărul este că mai toți oamenii de bine au ajuns să fie unii care să fie interesați de criza ecologică din zilele
noastre. Aceasta fiindcă sunt mulți oameni de bine în lumea noastră. Așa se face că fiindcă politicieni și-au dat
seama că oamenii de bine și oamenii simplii sunt unii care sunt sensibili la problema ecologică în cele din urmă
au ajuns să exploateze ecologia în sens politic. Mai în toate țările lumii există sau a existat un partid ecologist sau
cel puțin o mișcare ecologistă. Aceasta fiindcă după cum putem să ne dăm seama în lumea politicii orice poate
aduce capital politic este exploatat la maxim. În România sfârșitului de secol al XX-lea a existat un partid
ecologist care promitea mult și care a susținut că vrea un fel de mobilizare generică a oamenilor și a populației
4Gheorghe Coman, Ecologie spirituală (București, 1996).
5Așa se face că în zilele noastre orașele și râurile din ele au devenit adevărași factori de infecție. Aceasta fiindcă omul pur și simplu nu
mai vrea să știe ce va face natura cu gunoaiele pe care le deversează în ea. În sens ecologic este bine să știm că omul de azi este un om
care a ajuns să aplice mentalitatea struțului. Știm că atunci când un pericol se apropie ei bine struțul este el care își bagă capul în nisip
crezând că dacă el nu vede pericolul ei bine nici pericolul nu îl va vedea pe el. Omul de azi ajunge să polueze natura fără să se
gândească la faptul că această poluare este una care ajunge să îl afecteze și pe el. Sunt din ce în ce mai mulși specialiști care ne spun că
în mări peștii au ajuns să conțină mari cantități de plastic din cauza la multele reziduuri de plastic aruncat de oameni în natură. Sunt
lucruri care ar trebuii să ne îngrijoreze aceasta fiindcă după cum am spus mergem cu pași siguri spre o mare catastrofă ecologică.
Aceasta fiindcă omul de azi a ajuns să nu mai fie interesat de natura din jurul lui.

5. 5
pentru protecția mediului. Ei bine la fel de subit cum a apărut acest partid ecologic la fel de subit a și dispărut
din viața României. Iată cum ecologia a ajuns să fie un fel de problemă politică. Nu trebuie să ne folosim de
ecologia ca la cacealma fiindcă nu este cazul. Este bine să știm că ecologia este un fapt care ajunge să ne
influențeze viața. De ce? Fiindcă la nici unul dintre noi nu ne place să trăim în gunoaie și mizerie dar adevărul
este că cei mai mulți dintre noi ajungem să ne complăcem în gunoaie și mizerie. Ecologia este mult mai largă
decât am crede. În ecologie se folosesc multe metode împrumutate din alte discipline:
- metode matematice pentru a modela evoluția populațiilor,
- metode fiziologice pentru a înțelege viața organismelor,
- metode geologice pentru a descrie proprietățile solului, etc.
Prin urmare este bine să știm că ecologia este un domeniu mai vast decât am crede.6
Se spune că erau doi zidari la muncă. La un moment dat primul zidar a găsit o găsit o cărămidă strâmbă. A
dat să o pună în zid.
- Ce faci? A întrebat celălalt zidar Petre.
- Cum adică ce fac?
- Da ce faci?
- Nu se vede?
- Se vede dar nu este bine.
- Nu este bine să fac un zid?
- Nu mă refeream la aceasta.
- Dar la ce?
- Tu nu vezi că acea cărămidă este strâmbă.
- Și ce este cu asta?
- O să strici zidul.
- Tu chiar crezi că o cărămidă mai strâmbă o să afecteze acest zid?
- Da, cum să nu.
- E doar o cărămidă, nu mai multe.
- Eu zic să nu o pui în zid.
- Ei lasă, nu are nimic.
A doua zi cei doi zidari au venit din nou la lucru. S-au apucat de lucru.
- Nu se poate, a început Petre.
- Ce anume?
- Zidul nu mai merge drept.
- Ai verificat cu bolobocul?
- Cum să nu.
- Și ce să facem acum?
- Cum ce să facem? Tu ești de vină.
- De ce?
- Fiindcă de la cărămida ta strâmbă nu mai merge zidul.
Ziua a trecut și a venit noaptea. Fiindcă a fost strâmb zidul s-a prăbușit. A treia zi de dimineață cei doi
zidari au venit din nou la muncă.
- Nu se poate! A început primul.
- Vai zidul este prăbușit!
- Asta din vina ta.
- Îmi pare rău. Ce facem acum?
- Nu știi ce trebuie să facem?
- Să refacem zidul?
- Evident. Ai tu o soluție mai bună.
- Să știi că nu.
- Să îți fie o învățătură de minte: să nu mai pui cărămizi strâmbe în ziduri.
În cele din urmă cei doi zidari nu au avut nimic altceva de făcut decât să refacă zidul.7
6DK, The ecology book, (DK Publishing, 2019).
7Grigorie Comșa, 1000 de pilde pentru viața creștină (Arad, 1929).

6. 6
Avem aici un caz care ne spune și nouă prin această parabolă modul în care gândesc mai mulți semeni de ai
noștri în cazul ecologiei. Vedem că mai toate râurile și pâraiele noastre de apă din orașele noastre sunt murdare
și poluate dar credem că ele nu ne pot afecta pe noi fiindcă în cele din urmă viața poate să fie trăită și în mizerie
și între gunoaie. În cele din urmă putem vedea că poluarea din orașele noastre ajunge să fie un focar de infecție.
Aceasta fiindcă după cum am spus la fel ca în cazul zidarului de mai sus care a pus o cărămidă strâmbă la zidul
său, la fel de bine poluarea ajunge să ne afecteze pe toți dintre noi. Pădurile noaste nu numai că de multe ori sunt
pline de gunoi dar la fel de bine au ajuns să fie defrișate fără de nici o remușcare. Auzim din ce în ce mai des de
faptul că pădurile sunt defrișate de multe ori irațional numai din dorința de câștiga cât mai mulți bani. Trebuie să
știm că natura noastră este un lucru ce este mai presus de bani. Ei bine adevărul este că pentru omul de azi totul
are un preț. Să aibă și poluarea un preț? Fără doar și poate că nu. După cum știm Dumnezeu Tatăl ne-a lăsat să
trăim în această lume în funcție de anumite legi ale naturii. Trebuie să respectăm aceste legi dacă voim să ducem
o viață sănătoasă. Mai recent, emisia de mai multe gaze în aer au creat o altă dimensiune a crizei ecologice:
încălzirea globală. Fiindcă sunt emise mai multe gaze poluante în aer, ei bine ecosistemul nostru a ajuns să aibă
de suferit și să fie modificat: temperaturile din aer încep să crească.8
Ceea ce putem vedea este că ecologia are mai multe implicații:
- implicații economice,
- implicații sociale,
- implicații demografice,
- implicații geografice,
- implicații religioase.
Ei bine în această ne vom centra mai mult pe implicațiile religioase ale ecologei. Aceasta fiindcă ele sunt
unele care nu mai sus luate în considerare în zilele noastre. Omul de azi uită că natura este un dar al lui
Dumnezeu Tatăl făcut către noi. Dacă cu toții am fii conștienți de lucrarea lui Dumnezeu cu siguranță că nu am
mai ajunge să poluăm natura. Ne vom referii de mai multe ori în această carte la actualul Patriarh Ecumenic
Bartolomeu al Constantinopolului care a devenit în ultimii anii unul dintre cei mai mari purtători de cuvânt la
nivel mondial asupra ecologiei. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu este unul care a organizat mai multe întâlniri și
simpozioane la nivel internațional în care a fost dezbătută problema ecologiei. Ceea ce sunt mai puțini conștienți
în zilele noastre este că există o problemă ecologică. Sunt combinate chimice care își revarsă reziduurile în natură
și sunt mai întreprinderi care nu își duc deșeurile la locuri sigure ci tot în natură. În fața acestei mari crize
ecologice cu care ne confruntăm în zilele noastre noi creștinii ortodocși nu putem să stăm cu mâinile în sân.
Aceasta fiindcă și noi creștinii ortodocși suntem unii care trăim pe această planetă. Fiindcă suntem cetățeni ai
acestei planete evident că avem datoria să ajutăm la protecția planetei noastre. Planeta noastră are mare nevoie
de grija noastră și noi creștinii ortodocși trebuie să fim unii care să ajungem să nu fim indiferenți față de criza
ecologică. De ce? Fiindcă această criză ecologică ajunge să ne afecteze
- apa pe care o bem,
- mâncarea pe care o mâncăm,
- pământul pe care mergem,
- aerul pe care îl respirăm
- anotimpurile,
- mediul de viață.
Devine evident că nu putem să fim indiferenți față de criza ecologică ce tinde să se agraveze din ce în ce mai
mult. Buletinele noastre de știrii sunt unele care tot mai des ne prezintă cazuri de poluare masivă a naturii. Fie că
este vorba de un mare petrolier care a deversat în mare mai multe zeci de tone de petrol sau fie că este vorba de
un combinat chimic care elimină în aer mai multe gaze toxice, ei bine cu toții vedem că sunt din ce în ce mai
puțini cei care ajung să se intereseze de mediul lor înconjurător.9
8Edmond A Mathez, Climate change: the science of global warming and our energy future (Columbia University Press, 2018).
9Mediul înconjurător este un fapt pe care trebuie să îl protejăm și de care trebuie să ne interesăm fiindcă dacă nu o facem în cele din
urmă este bine să știm că vom avea de suferit. Sunt mai mulși care cred că natura este unul care la fel de bine are datoria de a elimina
din sine mai toate impuritățile pe are noi le aruncăm în ea. Este adevărat că mai multe impurități pe care le aruncăm în natură sunt
lucruri care ea ajunge să ne eradicheze pe cale natură. Ce facem cu surplusul impurități de cele mai multe ori de origine chimică? Putem
să nu ne interesăm și de el? Cei mai mulși dintre semenii noștri adevărul este că nu se interesează de ce se va întâmpla cu aceste
impurități naturale. Iată de ce trebuie să ajungem să tragem un semnal de alarmă fașă de toate aceste probleme ecologice cu care ne
confruntăm azi. Aceasta fiindcă este bine că a sta cu mâinile în sân și a nu face nimic nu este soluția la criza ecologică. Un mare

7. 7
Adevărul este că la mai toți dintre noi nu ne place mizeria și să trăim între gunoaie. Totuși când vine vorba
să curățăm gunoaiele din orașele și satele noastre nu o facem. De ce?
1. Fiindcă așteptăm ca alții să o facă,
2. Fiindcă așteptăm ca autoritățile să o facă.
Iată cum am ajuns să trăim în gunoaie și în mizerie fără ca noi să ne socotim vinovați. Se spune că un mare
șeic din Orientul Mijlociu avea multe bogății. Fiindcă era zgârcit a dat ordin să i se facă un turn mare. A pus în
acest turn toate bogățiile lui. Ce a făcut mai apoi? S-a închis și turn și toată ziua nu făcea decât să pipăie și să își
numele comorile. I s-a făcut foame. Zgârcenia lui atât de mare era că nu a voit să își cheltuiesc nimic din bani
pentru a îi cumpăra de mâncare. În cele din urmă se spune că șeicul a murit de foame fiindcă a preferat să moară
de foame decât a cheltui din comorile sale. Și trebuie să știm că avea multe comori, atât de multe că i-ar fi permis
să trăiască mai multe vieți. Ei bine în ceea ce privește poluarea și noi suntem asemenea acestui șeic. În loc să
mergem și să curățăm murdăria din orașele și satele noastre nu facem nimic și ajungem să ne contaminăm cu
gunoi și mizerie. Iată de ce am considerat că a scrie încă o carte despre criza ecologică nu este deloc fără de
actualitate. Prin ea sperăm să se trezească cât mai mulți la realitate și să ajungă să își dea seama de gravitatea
crizei ecologice din zilele noastre.10
CAPITOLUL 1
ECOLOGIA ÎN PERSPECTIVĂ CREȘTIN ORTODOXĂ
Când cu 2000 de ani Sfântul Apostol Pavel le scria evreilor că: nu avem aici cetate stătătoare. Aceste cuvinte
au fost considerate fără de prea multă noimă și de sens de oamenii acelor timpuri. De ce? Fiindcă omul are
tendința de a se considera pe sine un fel de persoană eternă pe acest pământ. Trăim în medie cam 70 de ani și
alții cu mare greutate ajung să prindă 80 de ani. Ei bine, în toți acești ani ajungem să ne dăm seama că trăim
într-un spațiu geografic. Acest spațiu este format din mai multe forme de relief:
- munți,
- podișuri,
- dealuri
- câmpii.
La fel de bine putem să ne dăm seama că toate aceste forme de relief sunt unele care ne condiționează viața.
De ce?
1. Dacă suntem la mare trebuie să trăim din pescuit,
2. Dacă suntem la munte trebuie să trăim din vânat,
3. Dacă suntem la câmpie trebuie să trăim din agricultură,
Acestea sunt numai câteva dintre mediile în care ajungem să ne dăm seama că geografia ajunge să ne
influențeze modul de viață. La fel de bine ceea ce se poate observa din viața omului este că natura este un fel de
ștafetă pe care nu numai că o primim de la strămoșii noștri dar la fel de bine trebuie să ajungem să o dăm mai
departe la urmașii noștri. Ceea ce putem vedea este că strămoșii noștri din antichitate și din evul mediu ne-au
lăsat o natură curată și nepoluată. Se cuvine ca noi drept răspuns să ajungem să le lăsăm urmașilor noștri o
natură poluată și murdară? Evident că nu.11
gânditor spunea că pentru ca răul să ajungă să învingă în lumea noastră tot ceea ce trebuie să facă oamenii este nu întreprindă nimic
împotriva lui. Ei bine poluarea este un rău al timpurilor noastre. Se cuvine să ne luptăm cu el.
10John Chrissavgis, Bruce V. Foltz, Bill MacKibben, Toward an ecology of transfiguration: Orthodox Christian perspective on evironment, natura and
creation (Fordham University Press, 2013).
11Noi cei de azi am ajuns să ne comportăm ca și unii care suntem singuri pe acest pământ și ca unii care putem să abuzăm de natura
noastră fără să ne mai facem mari probleme în ceea ce privește natura. Aceasta fiindcă după cum putem vedea omul de azi a ajuns să
fie dominat de două mari impulsuri:
- egoismul,
- lăcomia.
Trebuie să știm că avem datoria de a predă celor care vor venii după noi natura la fel cum am primit-o. Aceasta fiindcă acesta este
cursul firesc al vieții. Că suntem mai mulși care doar gândim așa dar nu facem așa nu este nici o îndoială. Nu este nici o îndoială fiindcă
omul de azi este un om care se gândește numai la sine și la nevoile lui imediate. Un astfel de mod de gândire este eronat și trebuie să fie
evitat.

8. 8
Sunt din ce în ce mai mulți care gândesc după vechea sintagmă: după mine potopul. Prin urmare ceea ce îi
interesează pe ei este numai timpul prezent. Ei cred că prezentul este tot ceea ce contează și nu trebuie să ne
intereseze mai nimic despre ceea ce va venii în viitor. Aceasta fiindcă este evident că nu putem să ne dăm seama
de ceea ce ne va aduce viitorul. Evident că o astfel de judecată este nu numai eronată dar nu este nici creștin
ortodoxă. Nu este nici creștin ortodoxă fiindcă este bine să știm că omul trebuie să fie unul care are datoria de a
lăsa celor care vor urma natura așa cum au găsit-o. Cei mai mulți uităm că avem fii, nepoți și strănepoți care ne
vor judeca pentru modul în care am ajuns să le lăsăm moștenire natura și mediul înconjurător. Iată de ce trebuie
să știm că avem o obligație morală de a nu ajunge să lăsăm celor care vor urma o natură poluată și distrusă. Cel
mai ușor lucru de făcut în zilele noastre este să distrugem natura. Oamenii uită pur și simplu de Dumnezeu și de
faptul că natura noastră este creată de Dumnezeu Tatăl și noi trebuie să avem grijă de ea. Sunt mai multe lucruri
pe care ajungem să ne facem fără să ne gândim la ce implicații vor avea ele asupra naturii și a mediului
înconjurător. Aceasta fiindcă trebuie să știm că a face o mare combinat industrial nu este un lucru care ține
numai de interesul de a scoate profit ci la fel de bine și de posibilitățile naturii. Sunt mai multe păduri și medii
naturale care ajung să fie defrișate fiindcă oamenii cred că așa este bine și să natura le periclitează habitatul.
Statisticile arată că numai în anul 2019 în Amazon au fost defrișate peste 1700 de kilometrii pătrați de pădure.
Iată cum în cele din urmă se poate vedea că omul de azi nu mai ține la natură și se gândește cât se poate de
îngust numai pentru profitul lui propriu.12
Patriarhul ecumenic spunea că: “viitorul aparține dreptății și iubirii, unei culturi a solidarității și a respectului
și pentru integritatea creației.” Afirmația de mai sus trebuie să înțelegem din creație și natura și mediul
înconjurător. Prin urmare față de natură trebuie să înțelegem că trebuie să avem două lucruri esențiale față de
natură:
1. solidaritate,
2. respect.
Cum putem ne arătăm solidaritatea cu natura? Cel mai bine prin a ajuta natura. Cum ajungem să ajutăm
natura?
1. Plantând păduri,
2. Protejând fauna,
3. Protejând flora,
4. Curățind apele,
5. Protejând aerul de poluare.
Aceste lucruri sunt fapte prin care ajungem să ne manifestăm solidaritatea față de natura din jurul nostru. La
fel de bine față de natură mai putem să avem și respect. Respectul față de natură este un lucru ce ajunge să ne
manifeste prin faptul că suntem conștienți că una dintre dimensiunile naturii este sacră. Este sacră fiindcă după
cum am spus natura vine de la Dumnezeu Tatăl. Prin faptul că respectăm natura ajungem să Îl respectăm pe
Dumnezeu Tatăl. Este de la sine înțeles că trebuie să existe un fel de reciprocitate între respectul față de natură și
respectul față de Dumnezeu Tatăl.13
Prin urmare este bine să știm că omul nu este stăpânul absolut peste natură și de aceea a ajunge să poluezi
natura este un păcat. Noi credem că este cu totul nevinovat faptul că atunci când am ieșit cu familia sau cu
prietenii la un picnic în natură nu este deloc greșit să lăsăm mai multe gunoaie după noi. Ei bine ca noi mai sunt
poate alte câteva milioane de familii care eventual și ele se comportă ca noi. Iată cum în cele din urmă
ecosistemul ajunge să își piardă echilibru. Am ajuns să trăim într-o natură dezechilibrată în care omul nu mai are
rolul de sacerdot al creației ci mai mult de un fel de distrugător al ei. Dacă plantele și copacii ar putea plânge cu
siguranță că ei ar face-o în fața unui om modern care este nemilos cu natura fără să fie conștient că fiind așa este
în cele din urmă nemilos cu sine. De ce? Fiindcă natura este un bumerang. Tot ceea ce ai aruncat ca deșeuri în
natură se va întoarce împotriva ta sau a semenilor noștri. Braconajul este un alt lucru care a ajuns să facă mult
12Manuel Molles, Ecology: concepts and aplications McGraw-Hill Education, 2015).
13Din cele afirmate până acum putem să ne dăm seama că ecologia în sens tradițional are două aspecte:
1. un aspect intern care se referă la protejarea naturii din interior de către om,
2. și un aspect extern prin care omul trebuie să fie conștient că trebuie să lase natura moștenire pentru cei care vor venii.
Omul de azi însă a ajuns să nu mai șină cont de nici unul dintre aceste două aspecte și crede că poate deține controlul și puterea în mod
discreționar asupra ei. Prin aceasta evident că el comite un păcat fiindcă natura este un lucru care aparține în primul rând lui Dumnezeu
Tatăl. Fiindcă omul nu mai prea crede în Dumnezeu Tatăl, în cele din urmă se vede pe sine unul care poate să facă orice cu natura
inclusiv să o distrugă fără să fie conștient că distrugerea naturii aduce cu sine în cele din urmă și distrugerea sa.

9. 9
rău naturii noastre. Sunt mai multe specii de animale care sunt în curs de dispariție și sunt puse să fie protejate.
Ei bine sunt mai mulți care le braconează și le vânează sau le pescuiesc fără să se gândească la urmări și la
consecințe. Am putea să dăm aici mai multe specii de animale care sunt în curs de dispariție:
- dihorii cu labe negre,
- hipopotamii pigmei,
- pisica de nisip,
- vidrele de mare,
- fenecii,
- gibonii cambodgieni,
- axoloții mexicani etc.
Acestea sunt numai câteva dintre animalele care au ajuns să fie pe cale de dispariție. De cele mai multe ori
ele sunt pe cale de dispariție din cauza omului. Aceasta fiindcă ele fie că au ajuns să fie vânate fără de rațiune sau
fie că mediul lor a ajuns să fie poluat și ele să nu mai aibă unde să trăiască. Poluarea mediului este una care
afectează una dintre cele mai importante trăsături ale creației lui Dumnezeu Tatăl: diversitatea. Este vorba de o
diversitate care se manifestă în două lucruri:
- faună și
- floră.
Sunt mai multe specii de animale și la fel de bine sunt mai multe specii de vegetație care trebuie să fie
protejate fiindcă dacă nu se face acest lucru ele vor înceta să mai existe. Cum ar fi o lume fără de animale și fără
de vegetație? Ar fi în primul rând o lume imposibilă. De ce? Fiindcă trebuie să știm că dacă nu ar fi vegetația în
cele din urmă nu am mai avea aer să respirăm. Trebuie să fim conștienți că aerul pe care îl respirăm și pe are noi
ajungem să îl poluăm cu emisii de mult dioxid de carbon este unul fundamental pentru viață. Iată de ce credem
că nu greșim dacă spunem că cine poluează natura este unul care ajunge să lupte împotriva vieții înseși.14
Patriarhul ecumenic spunea că: “experiența euharistică sensibilizează și motivează pe credincios către o
acțiune ecologică în lume.” Ce legătură să fie între euharistie (împărtășanie) și ecologie? Adevărul este că există o
legătură profundă pe care cei mai mulți dintre noi nu o vedem. Știm că euharistia este formată din:
- pâine și
- vin.
Pâinea este una care ajunge să dețină în ea în mod duhovnicesc trupul lui Hristos, în timp ce vinul ajunge să
dețină în el sângele lui Hristos. Iată de ce este bine să știm că pâinea și vinul de la euharistie sunt într-un anume
fel modul prin care Hristos ajunge să își trimită binecuvântarea Sa peste întreaga natură. Pâinea și vinul euharistic
sunt lucruri care sunt luate din natura noastră pentru ca natură să ajungă să se pnevmatizeze sau mai bine spus să
ajungă să fie umplută de harul lui Dumnezeu Tatăl. Acolo unde este harul lui Dumnezeu Tatăl vom vedea că se
poate vorbii de toate binecuvântările. Trebuie să fim cât se poate de deschiși și să înțelegem lucrurile în adevărata
lor amploare. Aceasta fiindcă sunt foarte mulți în zilele noastre care sunt de părere că Dumnezeu Tatăl nu este
deloc prezent în natură. Natura ar fi putut să fie creată de Dumnezeu Tatăl dar adevărul este că ea nu este una
care Îl mai are pe Dumnezeu Tatăl în prezent. Aceasta este concepția deistă despre lume care spune că
Dumnezeu a creat lumea după care S-a retras din ea fiindcă El a înzestrat-o cu tot ceea ce era necesar să
funcționeze. Este adevărat că Dumnezeu a înzestrat natura cu tot ceea ce era necesar să funcționeze dar se poate
vedea că de mai multe ori Dumnezeu a ajuns să acționeze asupra mediului înconjurător. Putem să dăm câteva
exemple? Da, cu siguranță da.
1. Potopul lui Noe a însemnat o creștere inexplicabilă a apei care a ajuns să inunde tot pământul,
2. La trecerea evreilor prin Marea Roșie a fost Dumnezeu cel care a despărțit marea în două,
3. Sfântul prooroc Ilie a fost cel care prin puterea lui Dumnezeu a închis cerurile și nu a mai plouat 3 ani
jumate peste Israel,
4. A fost Iisus cel care când mergea cu apostolii pe mare și a început a furtună a certat valurile și vântul și
furtuna s-a oprit.
Iată prin urmare aici numai 4 cazuri în care putem să vedem că Dumnezeu a acționat asupra naturii.15
14Michael Begon, Colin R. Townsend, John L. Harper,Ecology: From Individuals to Ecosystems, (Wiley, Blackwell, 2006).
15A crede că Dumnezeu Tatăl este total străin de natura pe care a creat-o după cum cred cei mai mulși din zilele noastre este fără doar
și poate o mare eroare. Este o mare eroare fiindcă este bine să știm că Dumnezeu Tatăl nu stă undeva departe de natura pe care a
creat-o. La fel de bine fiindcă este creată de Dumnezeu trebuie să avem respect față de natură. Nu înseamnă că trebuie să ajungem să
îndumnezeim natura ci mai mult că trebuie să fim unii care să ne dăm seama că natura este un dar pe care Dumnezeu ni l-a făcut nouă.

10. 10
La fel de bine și sfinții prin harul lui Dumnezeu ajung să acționeze mai mult asupra naturii și ajung să facă
de multe ori ca legile ei să nu li se mai aplice. Sunt mai mulți sfinți care au ajuns să îmblânzească animale
sălbatice cum sunt: lei, șerpi, urși, tigrii sau alte animale care în mod obișnuit sunt unele care nu pot să fie
îmblânzite sau sunt îmblânzite cu mare greutate. De ce? Fiindcă și animalele au un simț instinctual al lui
Dumnezeu. Animalele nu sunt conștiente ca omul de existența lui Dumnezeu ci conștiința lor este una
instinctuală. Totuși, animalele când simt harul lui Dumnezeu se supun lui și țin să asculte de el. Chiar Iisus a fost
unul care a ajuns să trăiască cu animalele. Care au fost aceste cazuri?
1. Știm că la nașterea lui Iisus în staulul de oi au fost mai multe animale prezente,
2. Când Iisus a mers în pustia Carantaniei pentru a fi ispitit de diavol ei bine El a stat cu animalele sălbatice.
Nici un animal sălbatic se pare că nu L-a atacat pe Iisus fiindcă ele au simțit dumnezeirea Lui.16
Anul 1533 a fost anul când spaniolii au pus piciorul în Peru. Ei bine autohtonii le-au ieșit în cale cu mai
multe daruri.
- Bine ați venit!
- Ne bucurăm să vedem.
- Luați și mâncați din aceste poame.
- Uite luați și mâncați din mâncărurile noastre tradiționale.
- Uitați-vă la aceste vase de argint și aur. Vi le dăm vouă.
Spaniolii zâmbeau sec.
- Unde vreți să mergeți? I-a întrebat mai marele autohtonilor.
- Să vedem cum este pe aici pe aici.
- Nu vreți să veniți în capitala noastră?
- Aveți o capitală?
- Da, cum să nu.
- Bine venim.
- Pe aici, urmați-ne.
Spaniolii au ajuns în capitala autohtonilor din Peru unde au putut să vadă multe obiecte de aur.
- Acum trageți acum, au strigat spaniolii.
Dintr-o dată tunurile de pe corăbiile spaniolilor au început să tragă în capitală. Când au auzit bubuiturile
tunurilor indigenii din Peru s-au spăimântat.
- Ce o fi asta? Se întrebau ei.
- Vizitatorii noștri au arme.
- Ce ne facem?
- Să cădem în genunchi că poate vizitatorii se vor milostivii și ne vor cruța.
Spaniolii au văzut că băștinașii au căzut în genunchi.
- Hahaha, ce proști.
- Aveți milă de noi, au început să strige indigenii.
- Voi nu știți ce este aceasta?
- Nu, nu știm. Ce este?
- Imediat veți afla.
Spaniolii și-au scos săbiile și au ucis pe toți indigenii. Ei bine nu s-au mulțumit numai cu atât. Au adunat
copii, femeile și bătrânii.
- De ce ne-ați adunat aici?
- Știți voi de ce v-am adunat.
- Nu, nu știm.
- Unde sunt comorile și aurul pe care îl țineți ascuns?
- Nu avem nici un aur și nici o comoară ascunsă.
- Mințiți, spuneți-ne adevărul.
Iată prin urmare că este bine să fim convinși că natura este un lucru care ne poate duce la Dumnezeu. Este vorba de ceea ce spunea
teologii creștin ortodocși ca fiind REVELAȘIA NATURALĂ. Revelația naturală este cea care ne spune că Dumnezeu este Cel care a
creat tot ceea ce există. Iată de ce trebuie să știm că natura poate să fie o lecție teo-pedagogică pentru om: adică îi poate spune despre
Dumnezeu. Ce îi spune natura omului despre Dumnezeu: că Dumnezeu este viața, fiindcă El a dat viață la tot ceea ce există.
16Jean Claude Larchet, Animalele în spiritualitatea ortodoxă (București, 2019).

11. 11
- Tot aurul pe care îl avem vi l-au arătat cei de ai noștri pe care i-ați ucis.
- Bine, nu spuneți adevărul.
- Da acesta este adevărul.
Atunci se spune că spaniolii au ucis pe toți copii, femeile și bătrânii indigenilor fiindcă au crezut că ei știau
de mai multe comori ascunse dar nu au voit să le spună despre ele unde sunt.
Care să fie morala acestei întâmplări? Natura ne primește și ne oferă tot ceea ce are ea mai bun la fel cum
indigenii din Peru i-au primit pe spanioli. Care este răspunsul nostru? Ajungem să distrugem natura fiindcă
suntem singuri că ea deține mult mai multe comori.17
Citind aceste citând aceste rânduri unii ar putea să spună că nu facem nimic mai mult decât să exagerăm.
Aceasta fiindcă în cele din urmă natura nu are viață. Trebuie să știm că nu are viața numai flora fiindcă fauna
(animalele) are viață. Prin urmare nu este nimic exagerat în ceea ce privește natura și modul în care ajunge să se
manifeste omul cu ea. Aceasta fiindcă este bine să știm că omul este capabil de foarte multă cruzime. Este o
cruzime care de cele mai multe ori este nejustificată. Cum ajunge omul la această cruzime față de natură? Din
mai multe motive care sunt mai mult de natură religioasă:
- omul nu are frică de Dumnezeu,
- omul nu știe că a distruge natura este un păcat împotriva lui Dumnezeu care a creat natura,
- omul se vede pe sine stăpân absolut asupra naturi,
- omul a ajuns să nu mai aibă nimic sfânt în el,
- omul a ajuns la un mare grad de răutate.
Toate aceste lucruri sunt unele care ne spun că trebuie să fim unii care să ne dăm seama de implicațiile
religioase ale raportului nostru cu natura. Aceasta fiindcă această natură este în sens generic casa noastră. Nu fără
de nici un motiv în greacă, termenul de ecologie vine de la casă. Aceasta fiindcă în sens inițial grecii a privit
natura ca fiind casa lor.18 Nu trebuie să ajungem să desconsiderăm natura fiindcă nici un om nu ajunge să își
distrugă propria casă. Natura este de fapt casa noastră mai mare. Cum putem să ne dăm seama că natura este
casa noastră mai mare?
- din ea facem lemne cu care să ne încălzim iarna
- din ea scoatem gaze pentru sobele noastre,
- din ea pescuim,
- din ea vânăm,
- din ea respirăm,
- prin ea ajungem să ne delectăm,
- mergem în drumeții sau în vacanță la munte sau la mare,
- natura este cea care face agricultura posibilă,
- natura ne oferă materia primă pentru industrie,
- natura este cea care ne oferă condiții pentru ca să facem comerț.
Am enumerat aici numai câteva dintre lucrurile care ne fac să considerăm că natura este casa noastră mai
mare. Mai mult decât toate natura este la fel de bine obiectul nostru de:
- admirație,
- investigația științifică.
Ce motive avem să admirăm natura? Ei bine adevărul este că nu putem să nu ajungem să admirăm natura.
Este adevărat că nu la toți ne plac aceleași lucruri din natură:
- la unii le plac semeția munților,
- la alții le place unduirea dealurilor,
- la alții le plac câmpiile mănoase,
- la alții le place peisajul maritim subacvatic,
- alții le plac valurile învolburate.
Fără să ne dăm seama vom descoperii că natura însemnă pentru noi mult mai mult decât o natură moartă și
fără de viață. Sunt enorm de multe peisaje care ajung să imortalizeze frumusețea naturii. Cum se poate că sunt
17Shankar IAS Academy, Environment, (Ahankar, IAS Academy, 2018).
18Marie Joseefortin, Markr T. Dale, Spatian analysis. A guide for ecologists (Cambridge, 2005).

12. 12
atât de mulți care deși privesc frumusețea naturii ajung să o desconsidere și să nu țină cont de ea? Este cu
adevărat un lucru cât se poate de aberant și de care trebuie să ne ferim.19
Omul de azi este de fapt un iubitor al frumuseții naturii numai la nivel teoretic. El este un om care fiindcă a
ajuns să fie individualist și egoist nu mai vede frumusețea naturii ca un lucru bun de păstrat și apărat. Aceasta
fiindcă omul de azi este o ființă ce a ajuns să nu mai prețuiască frumusețea de lângă el. Pentru omul de azi:
- pădurea este un lucru care produce bani prin lemnul tăiat,
- marea este un lucru care și ea poate produce bani prin pescuit,
- câmpia este un lucru care produce bani prin agricultură,
- apele sunt și ele unele care produc bani fiindcă se pot face hidrocentrale care produc energie electrică etc.
Din ce în ce mai des ni se spune în zilele noastre că valorează numai ceea ce produce bani și ceea ce aduce
câștig. Ei bine trebuie să știm că aceste lucruri nu sunt unele care pot să ne facă să reducem natura și tot ceea ce
poate să ne ofere ea numai la bani. Dacă ajungem să reportăm natura numai la bani ei bine adevărul este că nu
facem decât să dăm natura demonului banilor care este Mamona. Sunt demonii unii care au aprecieze față de
natura noastră? Fără doar și poate că nu. Probabil că dacă ar fi lăsați de Dumnezeu Tatăl ar distruge tot mediul
înconjurător. Totuși, oamenii răi prin poluare și braconaj ajung să distrugă natura și să o facă să numai fie una
care să ne fie de folos. Aceasta fiindcă după cum am spus trebuie să știm că omul poate cădea destul de jos în
sens moral. Nu putem spune că Iisus a fost un ecologist în mod direct fiindcă evident El nu a venit în lume
pentru o misiune ecologică. Nu trebuie să confundăm misiunea ecologică cu misiunea mesianică a lui Iisus.
Aceasta fiindcă ele nu pot să fie confundate. Totuși, trebuie să știm că sunt mai multe lucruri care ne spun că
Iisus este pentru ecologie. Aceasta fiindcă Iisus nu a fost adeptul distrugerii după cum sunt mai mulți oameni în
zilele noastre.20
Patriarhul ecumenic Bartolomeu era cât se poate de concludent în acest sens: “lumea aceasta nu este numai
un dar al lui Dumnezeu, ci şi o provocare pentru oameni. Cel puţin am ajuns să cunoaştem adevărul că ne-am
comportat inadecvat cu mediul natural şi resursele lui. Consecinţele sunt simple şi dureroase. Sunt evidente în
aerul pe care îl respirăm, în apa pe care o bem, în mâncarea pe care o consumăm, în problemele de sănătate
emoţională şi fizică pe care le confruntăm, precum şi în relaţiile dintre noi pe plan local, regional, naţional şi
global.” Din aceasta trebuie să înțelegem că omul trebuie să aibă un fel de relație cât se poate de echilibrată cu
mediul în care trăiește el. Aceasta fiindcă este bine să știm că a trăii presupune o anumită relație cu natura.
Natura este un lucru sacru pentru om fiindcă după cum am spus dacă nu ar fi ea omul nu ar mai putem să își
realizeze cele mai vitale acțiuni ale sale:
- a mânca,
- a se adăpa,
- a se îmbrăca,
- respira,
- a se bucura de mediul înconjurător.
Faptul că nu mai punem preț pe mediul înconjurător ne periclitează în cele din urmă însăși viața noastră.
Aceasta fiindcă după cum am spus omul are nevoie de natură. Natura ar putea să trăiască și fără de om. Știm din
Biblie că omul a fost creat chiar la finalul creației lui Dumnezeu. Aceasta fiindcă omul a voit să fie după sfinții
părinți “coroana creației lui Dumnezeu.” Prin urmare omul a fost pus să fie stăpân peste natură dar nu un
distrugător al ei. În zilele noastre nu se poate să nu remarcăm cum omul a ajuns un fel de distrugător la naturii.
Ei este unul care a uitat că natura vine de la Dumnezeu și prin natură ajungem în cele din urmă tot la Dumnezeu.
Iată prin urmare că concepția de viață și despre natură a omului de azi este una profund necreștină.21
19Dacă am fi mai atenți cu frumusețea eventual am ajunge să ne dăm seama că există extrem de multă frumusețe în natura din jurul
nostru. De ce? Fiindcă natura este un fapt care ne face să fim cât se poate de împliniți. Ce poate să fie mai frumos decât o plimbare
prin aerul răcoros al pădurii sau o plimbare prin valurile năstrușnice ale mării? Sunt lucruri pe care cei mai mulși dintre noi le-am uitat.
Le-am uitat fiindcă am uitat pe Cel care a făcut toate aceste lucruri posibil: Dumnezeu Tatăl. Sunt unii care obiectează și spun că în nici
un fel frumusețea naturii nu este una artistică fiindcă este sălbatică. Ei bine lor le spunem că Dumnezeu Tatăl a intenționat această
natură să fie numai ca un fel de prefigurare a frumuseților raiului. Totuși dacă suntem oameni cu bun simț vom admite că răsăritul și
apusul soarelui pot să fie lucruri extrem de frumoase și care ne impresionează.
20Pradyot Patnaik, Handbook of environmental analysis: chemical pollutions in air, water, soil, and solid wastes (CRC Press, 2010).
21Poate să existe o concepție creștin ortodoxă despre natură și mediul înconjurător? Cu siguranță. Dacă este să privim lucrurile prin
prisma Noului Testament Dumnezeu Tatăl a făcut toate lucrurile prin Fiul, adică prin Logosul care este Rațiunea a tot ceea ce există.
Toată rațiunile care există în natură provin de la Iisus și trebuie să ne ducă spre Iisus. Iată că lucrurile se leagă. A fi ecologist înseamnă a
își face datoria ta creștin ortodoxă față de natură și de mediul înconjurător. Trebuie să fim mult mai precauți cu mediul nostru

13. 13
Sunt unii care sunt pentru ecologie și eventual fac și mai multe lucruri pentru a salva natura dar în nici un fel
ei nu sunt pentru o viziune creștin ortodoxă a naturii. De ce? Fiindcă ei consideră că una este ecologia și alta este
creștinismul ortodox. Să fie lucrurile chiar așa? Vom vedea că nu. În nici un caz nu se poate să ajungem să
vedem lucrurile:
- reducționist,
- simplist.
Aceasta fiindcă trebuie să știm că ortodoxia este fără doar și poate o viziune holistică a vieții. Ea cuprinde
mai tot ceea ce se referă la om. Ceea ce trebuie să fim conștienți este că nici unde în Biblie nu ni se spune:
- să distrugem natura,
- să poluăm mediul,
- să fim agresivi și să ucidem animalele,
- să facem din acest pământ un fel de iad.
Nici vorbă de o asemenea atitudine în Biblie. Din contră Biblie spune că omul trebuie să sfințească și să
sanctifice pământul. Aceasta fiindcă aceasta este menirea lui în această lume. Se cuvine prin urmare să vedem
care este sensul naturii în Biblie. Vom evidenția acest lucru cu două episoade din Biblie care exprimă foarte bine
concepția creștin ortodoxă despre natură:
1. Când îngerul Dumnezeu i se arată lui Moise într-un rug ce ardea dar nu se mistuia ei bine îngerul lui
spune lui Moise: «nu te apropia aici! Ci scoate-ţi încălţămintea din picioarele tale, că locul pe care calci este
pământ sfânt!» (Ieșire, 3, 5).
2. Când la Schimbarea la față trei dintre apostoli Îl văd pe Iisus ca Dumnezeu și om, Petru îi spune lui Iisus:;
bine este nouă aici. Să facem trei colibe: una pentru Tine (Iisus), una pentru Moise și una pentru Ilie (aceștia doi
s-au arătat apostolilor dimpreună cu Iisus).22
Avem aici două manifestări ale din Biblie care ne spun foarte clar că se poate vorbii de o concepție creștin
ortodoxă a spațiului și a mediului înconjurător. Aceasta fiindcă trebuie să știm că mediul înconjurător este unul
care poate să fie plin de prezența lui Dumnezeu sau de prezența demonilor. Trebuie știm că acolo unde sunt
demonii lucrurile la un moment dat vor ajunge să se manifeste și în sens natural sau mai bine spus va avea efect
și asupra mediului. Știm din capitolul din Biblie (Noul Testament) când Iisus fiindcă un demonizat din ținutul
Gadara că demonii îi cer lui Iisus să îi lase să intre într-o turmă de porci din apropiere. Ei bine Iisus le permite și
demonii intrați în porci vor ajunge să arunce toată turma în mare și porcii au murit în acest mod înecați. De ce
un astfel de lucru? Fiindcă demonii sunt unii care distrug orice inclusiv mediul înconjurător. Iată de ce trebuie să
știm că cei care poluează mediul dintr-un motiv sau altul sunt persoane care vor ajunge să facă ceea ce vor
demonii: distrugerea mediului înconjurător. Ce este distrugerea mediului înconjurător decât numai distrugerea
lumii? Aceasta fiindcă omul de azi este un om care a ajuns la un asemenea grad de nesimțire că se crede unul care
are drept de a face tot ceea ce vrea cu natura din jurul lui fără să dea seama de acesta în fața lui Dumnezeu.23
Omul care nu are o concepția de viață creștin ortodoxă este un om care ajunge să fie un exploatator. El se
vede pe sine:
- fără de nici o îngrădire,
- Dumnezeu nu poate să fie împotriva exploatării,
- exploatarea este în firescul lucrurilor (fiindcă te duce la îmbogățire),
- omul trebuie să scoată maximul de profit din natură,
înconjurător fiindcă prin aceasta ne facem o datorie față de Dumnezeu care a creat acest mediu. A distruge natura după bunul plac este
mai mult o concepție ateistă și a necredinței în Dumnezeu. Din moment ce Dumnezeu nu există și natura este produsul evoluției după
cum cred mai mulți din zilele noastre, ei bine putem să facem orice voim și să distrugem cât voim natura. Cei mai mulși o distrug dar
știu că nu o pot distruge toată (total) fiindcă dacă ar face-o nici ei nu ar mai putea trăi.
22Radu Teodorescu, Iisus Histos șansa umanitășii (Cugir, 2017).
23Patriarhul ecumenic Bartolomeu este cât se poate de concludent când spune că: “ortodoxia este angajată din punct de vedere ecologic.
Ea este Biserica „verde” prin excelenţă. Credinţa şi cultul nostru ne întăresc angajamentul luat de a ocroti creaţia şi de a promova
„utilizarea euharistică” a lumii, solidaritatea cu creaţia. Atitudinea creştinului ortodox este opusul instrumentalizării şi exploatării lumii.”
Ceea ce ne spune patriarhul ecumenic că este rău și că trebuie să evităm cu toate puterile este:
- instrumentalizarea naturii,
- exploatarea naturii.
Din aceasta trebuie să înțelegem că omul ajunge să nu mai aibă nici un fel de relație naturală că natura ci una care ajunge să devină
nefirească și neobișnuită.

14. 14
- natura este un bun care este menit numai pentru a îi face omului plăcerile,
- cursul firesc al lumii este natura.
Când acest om al exploatării ajunge să își dea seama că natura se întoarce împotriva lui, ei bine el dă vina pe
Dumnezeu. Aceasta fiindcă Dumnezeu este de vină fiindcă nu a oferit o natură mai potrivită pentru așteptările și
nevoile lui. Un sfântul părinte al Bisericii Ortodoxe spunea destul de bine că mentalitatea exploatatorului naturii
este una identică cu cea a lacomului care “cuprins de lăcomia pântecelui, afirmă că el nu se satură chiar dacă ar
mânca tot grâul din Egipt şi dacă ar bea toată apa din Nil.” Iată prin urmare că exploatatorul este unul care
evident că nu are nici un fel de simț al echității în raport cu mediul din jurul lui. Aceasta fiindcă el este unul care
tot ceea ce face este profite la nesfârșit de natură. Evreii din vechime se pare că erau mult mai spirituali decât cei
de azi. Aceasta fiindcă ei erau conștienți că nu se cuvine să nu exploatezi natura și să ajungi să o folosești numai
pentru a te desfăta. Așa se face că exista în tradiția evreilor ca la fiecare al VII-lea an pământul să nu mai fie
lucrat și să fie lăsat să se odihnească. Această practică evreiască ce mai era denumită și ca anul sabatic avea în
special două motivații:
- acea de a nu-l transforma pe om într-un exploatator,
- de a nu folosii pământul fără de nici un sens când el are nevoie de odihnă.
Acestea sunt numai câteva dintre motivele pentru care este bine să știm că trebuie să avem o înțelegere
creștin ortodoxă a ecologiei. Creștinismul ortodox nu este departe de ecologia și este bine să știm că el este unul
care ajunge să susțină toate întreprinderile ecologiei. Sunt mai multe organizații ecologice internaționale care
și-au propus să salveze mediul înconjurător de cei care îl poluează. Aici vom amintii numai de:
1. Uniunea internațională pentru conservarea naturii,
2. ONU (Organizația Națiunilor Unite) are mai multe programe ecologice în prezent (cel mai cunoscut este
Programul națiunilor unite pentru mediu),
3. Direcția generală Mediu din cadrul Uniunii Europene,
4. Consiliul de mediu al Uniunii Europene,
5. Agenția europeană de mediu,
6. Mișcarea Anti-nucleară,
7. Conservarea Internațională,
8. Consiliul Administrării Forestiere,
9. Friends of the Earth,
10. Greenpeace,
11. International Union for Conservation of Nature (IUCN),
12. World Wide Fund for Nature.
Am enumerat aici numai 12 dintre principalele organizații internaționale ecologice. Este bine să știm că
este sunt mult mai multe dar aici nu ne vom referii la organizațiile naționale pe care fiecare popor a ajuns să le
aibă.24
Sunt mulți care privind la toate programele internaționale și naționale pe care le fac mai multe țări au ajuns
să considere că în nici un fel nu mai trebuie să îi facă probleme pentru ecologie și pentru protecția mediului.
Aceasta fiindcă acești oameni nu prea pot să îi înțeleagă pe cei care ajung să lucreze pentru protecția mediului.
Totuși care să fie motivația primă pentru care ajunge un ecologist să acționeze. Fără doar și poate că sunt mai
multe motivații:
- iubirea naturii,
- dorința de curățenie,
- disprețul mizeriei și a gunoaielor,
- dorința de a nu ajunge să exploatezi irațional natura,
- și de ce nu iubirea de Dumnezeu.
Trebuie să știm că este foarte greu să spunem că un om ajunge sau poate să spună că Îl iubește pe
Dumnezeu dacă El este unul care este cât se poate de nemilos cu natura pe care o exploatează fără de nici un fel
de sens.25
24Eldor Paul, Soilmicrobiology, ecology and biochemestry (Academic Press, 2014).
25Pentru a evidenția aici cât se departe este concepția creștin ortodoxă despre ecologia cu mentalitatea marilor exploatatori ai naturii
vom da aici numai un citat din actualul Patriarh Ecumenic Bartolomeu: “o Biserică neglijentă în rugăciune pentru mediul natural este o
Biserică ce refuză să ofere hrană şi băutură unei omeniri suferinde.” Știm că sunt mai multe ectenii din cultul ortodox care se roagă
pentru “îmbelșugarea roadelor pământului.” Din aceasta trebuie să înțelegem că oricât de multe chimicale ar băga omul în fructe și

15. 15
Perspectiva și viziunea creștin ortodoxă asupra naturii este cât se poate de clară: Dumnezeu ne-a lăsat
această natură și pentru a o exploata până la distrugere ci ca să trăim într-o armonie și un echilibru cu ea. Prin
urmare care sunt lucrurile de care avem nevoie pentru a trăii cu natura?
1. Armonia,
2. Echilibrul.
Aceasta fiindcă trebuie să știm că avem o obligație destul de mare față de Dumnezeu de avea grijă de natura
din jurul nostru. Dacă unii sunt mult prea preocupați de a exploata natura ei bine sunt alții care nu sunt interesați
deloc de ea. Sunt de exemplu incendii care au apărut în păduri și au ars zeci de hectare. Omul este cel care este
chemat să intervină aici. El trebuie să cultive puieți și să ajungă să reîmpădurească locurile arse de incendii. Ei
bine acest lucru are loc de foarte puține ori. Aceasta fiindcă omul de azi a devenit din ce în ce mai tributar unei
mentalități a exploatatorului. El este cel care trebuie să profite la maxim de pe natură și natura nu trebuie
înțeleasă și nici ajutată. O astfel de concepție este total străină de creștinismul ortodox.26
Anul 1187 este un an care a trecut în istorie fără de știrea multora. Ei bine în acest an viteazul sultan al
Egiptului Saladin a ocupat Ierusalimul. Saladin era musulman. În Egipt erau mai mulți creștini. Creștinii erau
neliniștiți.
- Ce ne vom face acum?
- Da, au venit musulmanii peste noi.
- Măcar cu iudaicii ne putem înțelege.
- Să știți că nu sună a bine.
- Ce ar fi să îi cerem o întrevedere lui Saladin.
- De ce?
- Ca să ne spună ce intenții are cu noi creștinii.
- Dacă mai mult îl vom mânia?
- Nu putem știi decât numai dacă vom încerca.
Dintre creștinii s-a făcut o delegație care a mers înaintea lui Saladin.
- Vă mulțumim că ne-ați primit mărite sultan.
- Nici o problemă.
- Am venit la tine mărite sultan fiindcă voim să știm ce ai de gând?
- Cu ce?
- Cu noi creștinii.
- De ce?
- Fiindcă aici în Ierusalim suntem mai mulți creștini.
- Știam asta.
- Luminăția ta mărite Saladin nu ești creștin.
- Da nu sunt creștin dar nu am de gând să le fac rău creștinilor.
- Vai, nici nu știți cât de mult ne bucurăm.
- Ce aveți de gând să faceți voi creștinii?
- Mărite sultan dacă ai fi bun noi am vrea să părăsim cetatea.
- Și unde să mergeți?
- Sunt mai multe alte comunități de creștini unde ne putem refugia.
- Bine puteți pleca.
- Dar nu ni se va întâmpla nimic rău?
- Aveți cuvântul meu și eu sunt un om de cuvânt.
Saladin a dar ordin mai înainte de a pleca creștinii:
- Celor mai săraci creștini să le dați mai multe bunuri.
Creștinii s-au adunat și au părăsit Ierusalimul. Cei mai mulți creștini s-au retras la Tripolis. Aici domnea un
domnitor creștin care deși era creștin era foarte zgârcit.
- Aha, creștinii vin în Tripolis. Ei bine vor avea surpriza vieții lor.
legume dacă Dumnezeu nu vrea ca ele să răsară în cele din urmăm ele nu vor răsării. Devine evident că trebuie să fim mult mai atenți
cu mediul fiindcă el este unul în care prin legi naturale ajunge să lucreze Dumnezeu. În zadar am semăna noi recoltele noastre dacă nu
ar fi Dumnezeu care să le facă să încolțească.
26Colin R. Townsend, Michael Begon, John L. Harper, Essensials of ecology (Blackwell, 2008).

16. 16
Ce a făcut acest domnitor? Când creștinii s-au apropiat de Tripolis el cu armatele lui s-a năpustit peste
creștini și i-a jefuit. Pe o femeie care era săracă ce nu avea mai nimic cu ea a luat-o și a aruncat-o în mare.
Creștinii care au supraviețuit masacrului discutau:
- Să știi că uneori necreștinii pot să fie mai buni decât creștinii.
- De ce?
- Sultanul Saladin care nu era creștin nu ne-a prădat deloc, ba a mai și ajutat pe cei săraci și stăpânul care
este creștin din Tripolii a jefuit pe cei de aceiași credință cu el.27
Avem aici o întâmplare care ne spune că de multe ori sunt chiar creștini care sunt mai răi decât păgânii.
Aceasta fiindcă ei vor să câștige și să aibă cât mai mult. Sunt mai mulți mai exploatatori ai naturii care au ajuns să
exploateze în mod masiv natura fără ca să își ridice semne de întrebare dacă acest lucru este creștinesc. Cei mai
mulți adevărul este că se mulțumesc cu credința că nu este nici o problemă să ajungi să exploatezi natura dincolo
de puterile ei fiindcă nici unde nu scrie în Biblie să ajungi să îți exploatezi natura și mediul înconjurător. Ei bine
ceea ce trebuie să știm este că trebuie să citim Biblia nu numai în litera ei ci la fel de bine și în duhul ei. Duhul
Bibliei este unul care ne spune că trebuie să evităm mai multe lucruri:
- exploatarea,
- distrugerea (a semenilor și a mediului),
- neglijența față de natură,
- lipsa de interes total față de natura din jurul nostru.
Aceasta ca să enumerăm numai câteva dintre cele mai grave atitudini pe care omul le poate avea față de
natură și mediul înconjurător.28
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu este cât se poate de categoric când spune că: “a afecta creația lui
Dumnezeu este echivalent cu a păcătuii.” Prin urmare este bine să știm că păcatul nu este numai unul de natură
morală:
- minciună,
- viclenie,
- înșelăciune,
- duplicitate,
- invidie (gelozie) etc.
Sunt la fel de bine și păcate care se pot referii la mediul din jurul nostru. Sunt mai mulți teologi care sunt de
părere că păcatul strămoșesc la primilor oameni Adam și Eva a avut cu sine și unele implicații cosmice. Care au
fost aceste implicații cosmice:
- sălbăticirea animalelor,
- dezastrele naturale,
- bolile și îmbolnăvirea,
- pierderea echilibrului mediului înconjurător.
Se știe că în lumea noastră sunt mai multe dezastre ecologice ce apar pe cale naturală:
- inundații,
- incendii,
- cutremure de pământ,
- mișcări ale plăcilor tectonice,
- avalanșe,
- frig și îngheț la Polul sud și nord,
- căldură excesivă la ecuator.
Toate aceste lucruri ei bine nu au fost intenționate de Dumnezeu să apără în creația Lui. A fost păcatul
omului cel care a lăsat ca aceste lucruri să intervină în natură. Păcatul strămoșesc cred mai mulți teologi creștin
ortodocși au avut mai multe implicații ecologice. Dacă nu exista păcatul strămoșesc ei bine este cât se poate de
posibil ca lumea și natura noastră să fi existat în condiții cu totul diferite.29
27Grigorie Comșa, 1000 de pilde pentru viața creștină (Arad, 1929).
28Simon A Levin, Princeton guide to ecology (Princeton, 2009).
29După cum spunea teologul ortodox francez Jean Claude Larchet trebuie să știm că criza ecologică este în primul rând o criză
spirituală. Este o criză spirituală fiindcă trebuie să știm că omul care ajunge să polueze și să exploateze natura de cele mai multe ori este
un om bolnav spiritual. El este unul care vrea să facă profit și nu mai ține cont de nimic. Vedem tot mai multe cazuri de persoane care
au ajuns să încalce legislația unor țări fiindcă au emis prea multă poluare în mediul din jur. Mai recent una dintre cele mai mari

17. 17
Patriarhul ecumenic Bartolomeu spunea că: “distrugerea mediului natural în epoca noastră este asociată cu
aroganța umană împotriva naturii și cu relația dominatoare asupra mediului, precum și cu modelul
eudemonismului sau înclinarea spre lăcomie ca atitudine generală în viață.” Vedem aici că există două lucruri care
ajung să deprezieze pe omul și relația lui cu mediul înconjurător:
1. Aroganța umană împotriva naturii,
2. Relația dominatoare asupra mediului.
Omul este un om care în zilele noastre a ajuns să fie arogant. Când el este desconsiderat de cei din jur
ajunge să nu mai poată să își manifeste aroganța lui față de semenii lui care l-au discreditat și ajunge să distrugă
natura într-o încercare de a reușii să își satisfacă aroganța. Este un lucru de aroganță să arunci gunoaie în spații
desemnate curățeniei, să faci mizerie în păduri, să deversezi tot felul de mizerii în apele potabile. De cele mai
multe ori aceste acțiuni au efect asupra celor din jur care evident că vom avea de suferit. Sunt mai multe fântâni
din localitățile noastre la care unii au săpat cu mare greutate. Ei bine alții plini de aroganță au venit și și-au
aruncat gunoaiele în ele pentru ca să își bată joc de cei care scoteau apa. La fel de bine omul de azi este un om
care are sete de dominare. De la jocurile pe calculator în care se pot conduce galaxii sau toată planeta până la
filmele pe care le vizionăm în zilele noastre ne putem să ne dăm seama că omul de azi este un om care vrea să
domine. A fi dominat în zilele noastre este:
- o rușine,
- un semn de slăbiciune.
Iată că din această dorință de dominare sunt mai mulți care ajung să chinuiască animalele și să polueze
mediul înconjurător. Toate aceste lucruri sunt la extrema opusă a concepției de viață și a concepției ecologice a
creștinismului ortodox.30
CAPITOLUL 2
DE CE ESTE UN PĂCAT POLUAREA NATURII?
În timpurile noastre sunt din ce în ce mai mulți care se întreabă ce este păcatul și ce legătură poate să fie
între el și poluarea naturii și a mediului înconjurător? Aceasta fiindcă la prima vedere nu poate să fie nici o
legătură între păcat și poluare. Ceea ce ne spune morala și mistica ortodoxă este că păcatul este tot ceea ce
încalcă voia lui Dumnezeu. Există o voie a lui Dumnezeu pe care noi o cunoaștem din Sfânta Tradiție și din
Biblie. Ei bine omul poate să încalce voia lui Dumnezeu fiindcă omul este o ființă care are libertate. După cm am
evidențiat în rândurile de mai sus în nici unul din textele sfinte ale creștinismului ortodox și a creștinismului în
mare nu ni se spune că trebuie să poluăm natura. Aceasta înseamnă că a polua natura este un păcat. Este un
păcat fiindcă datoria noastră este de a proteja natura. Iată de ce trebuie să fim mult mai atenți cu natura din jur.
Patriarhul ecumenic Bartolomeu spunea destul de inspirat: “suntem chemaţi – de fapt, suntem obligaţi – să ne
asumăm rolul de a conserva pământul ca un dar şi resursă oferită omenirii de un Creator iubitor.” Devine
evident că putem să facem o punte de dialog prin natură cu Dumnezeu. Cum putem să facem aceasta?
1. Protejând natura,
2. Îngrijind natura,
3. Conservând natura,
4. Menținând natura curată și nepătată.31
probleme este emisia de pe țeava de eșapament al mașinilor. Acest lucru mai ales în marile metropole este o mare problemă fiindcă
sunt unii care au ajuns să nu mai poate respira aerul așa cum se cuvine. În marile metropole chineze (trebuie să amintim aici că
Șanhaiul este un oraș cu o populația care este ridică la aproximativ 24 de milioane de locuitori) ei bine de multe ori există un smog așa
de puternic că vizibilitatea pe stradă este extrem de redusă. Acesta fiindcă gazele de pe țeava de eșapament sunt mult prea mari.
30Elizabeth Theokritoff, Trăind creația lui Dumnezeu. Perspective ortodoxe asupra ecologiei (Iași, 2016).
31Devine evident că natura și mediul înconjurător ar merita mai mult interesul nostru. Cei mai mulși dintre noi ne dăm înapoi din a
ajunge să ne raportăm la natură fiindcă suntem persoane care credem că autoritățile sunt cele responsabile de ecologie. De fapt este
bine să știm că dacă nu am fi atât de împietriți la inimă în ceea ce privește mediul înconjurător natura din jurul nostru ar arăta diferit.
Aceasta fiindcă am face mult mai mult pentru ea și am ajuta-o mult mai mult. Natura are nevoie de ajutorul nostru. Ea se poate apăra
numai instinctual de dușmanii care o atacă și o poluează. Noi oamenii avem șansa de a venii în ajutorul naturii. Iată de ce este bine să
știm că natura ne poate ajuta să facem fapte bune. Fără de nici o îndoială a proteja și a ajuta natura este o faptă bună. Prin urmare
natura poate să fie șansa noastră de a face fapte bune. Iată că ne putem folosii în mod firesc de natură pentru a ajunge să progresăm
moral și duhovnicește.

18. 18
Totuși trebuie să știm că în sens moral și duhovnicesc natura este una care poate să devină un mediu de
dialog între noi și Dumnezeu. S-a putut observa că oamenii credincioși au mai mult respect față de natură decât
au oamenii necredincioși. Aceasta fiindcă un om credincios știe că natura este o creație a lui Dumnezeu. Iată de
ce el știe că respectând natura în cele din urmă ajunge să îl respecte pe Dumnezeu. Cu alte cuvinte omul
credincios vede în natură o faptă a lui Dumnezeu. Ei bine omul necredincios nu are o o astfel de viziune a
naturii. El consideră că natura este eventual produsul evoluției și este evident că nu are nici un interes să
protejeze o natură care nu îi spune mai nimic în sens moral și spiritual. Pentru omul credincios o polua natura
este un păcat. Pentru omul necredincios a polua natura este de fapt cursul firesc al vieții. Aceasta fiindcă el
consideră că natura nu merită prea mult. Este bine să fim unii care să avem mai multă grijă de natură și să ne
dăm seama că făcând aceasta ne facem chiar noi un bine. Mai nou sunt mai mulți care au devenit conștienți de
importanța protejării naturii și chiar au ajuns să îl facă un brand de țară. Sunt țări în care copiii sunt educați
sistematic să se îngrijească de natură fiindcă se consideră că acesta este un act de civilizație. Este bine să știm că
ecologia este o importantă componentă a civilizației. Aceasta fiindcă orice civilizație este una care admiră natura.
Totuși, sunt și unii care au numai un fel de admirație externă a naturii fără ca ea să aibă consecințe interne. Cu
alte cuvine ei recunosc că admiră natura dar când au ocazia o poluează fără de nici o remușcare. La nivel de
umanitate trebuie să știm că lumea noastră ar arăta diferit dacă oamenii și-ar ridica problema ecologiei serios.
Adevărul este că sunt puțini cei care i-au ecologia în serios. Mai ales în țările din lumea al III-a unde sărăcia este
lucie ei bine oamenii ajung să trăiască de multe ori în mizerie fiindcă ei pur și simplu nu mai sunt interesați de
natură. Nu că am avea antipatii cu oamenii din lumea a III-a ci mai mult sărăcia este una care ne facem să uităm
că ne putem îngrijii de mediul înconjurător.32
Știm că odată cu modernitatea populația pe glob a crescut destul de mult. Așa se face că au apărut mai mulți
care au spus că poluarea mediului și exploatarea lui este de fapt o necesitate. Este o necesitate fiindcă dacă în
antichitate oamenii nu consumau prea multe lucruri fiindcă erau mai puțini, ei bine în zilele noastre consumul a
crescut. A crescut în așa măsură că o eventuală poluare a naturii a devenit un lucru ce nu poate să fie evitat.
Trebuie să știm că creșterea demografică a populației nu este una care este dincolo de puterile planetei noastre.
Se pare că deși suntem aproape 8 miliarde de locuitori pe această planetă, planeta este resurse să ne hrănească pe
toți. Patriarhul ecumenic Bartolomeu era destul de concludent când spunea că: “această planetă este un organism
dătător de viaţă, care este mai mult decât suficient pentru cei care ştiu şi practică moderaţia.” Prin urmare este
bine să știm că dacă am fi mai moderați în nici un fel nu am ajunge să nu mai avem resurse pentru toată lumea.
Adevărul este însă cu totul altul. Omul de azi este un om lacom după cum vom vedea și pentru aceasta ajunge
să:
- abuzeze natura,
- să o exploateze,
- să o considere ca un instrument de utilitate imediată,
- să nu mai vadă în ea creația și mâna lui creatoare a lui Dumnezeu,
- să reducă natura (creația) la scopurile lui egoiste.
Iată care sunt cauzele pentru care echilibrul cu natura este unul sfânt. Fiindcă este un om care vrea numai
lucruri concrete pentru cei mai mulți dintre noi natura nu este o creație a lui Dumnezeu ci mai mult un fel de
produs amorf al hazardului. Omul de azi studiază legile naturii și ajunge la concluzia că ele trebuie să fie
corectate.33
După cum am spus păcatul are de multe ori consecințe cosmice în sensul că el ajunge să îl implice pe om și
toată viața lui. Ceea ce ne spune spiritualitatea creștin ortodoxă este că nu numai trebuie să respectăm natura ci la
fel de bine trebuie să ajungem să apreciem natura. Ajungem să apreciem natura prin:
32Cosmosul între frumos și apocaliptic. Un recurs etic asupra ecologiei, (Alba Iulia, 2007).
33Fiindcă omul este o ființă spirituală și la fel de bine și o ființă materială ei bine de cele mai multe ori păcatele pe care el le face ajung să
se manifeste și asupra naturii. Aceasta fiindcă omul ajunge:
- să se lăcomească,
- să vrea să scoată profit nelimitat,
- să desconsidere natura,
- să vrea să pervertească tot ceea ce este în jurul lui.
Este evident că omul nu este unul care vrea să păstreze un echilibru cu natura când este stăpânit de patimi și păcate. Aceasta fiindcă ele
nu îl mai fac să devină transparent lui Dumnezeu. Prin urmare omul trebuie să fie unul care să ajunge să vadă natura așa cum este ea: o
creație oferită în dar omului de Dumnezeu Tatăl.

19. 19
- frumusețea ei și prin
- utilitatea ei.
Natura nu este numai un lucru util care ne procură hrană și apă de băut ci la fel de bine ne oferă frumusețe.
A distruge sau a altera frumusețea naturii este un păcat. Este un păcat fiindcă nu avem dreptul de a altera această
frumusețe. Ei bine se găsesc din ce în ce mai multe voci în zilele noastre care susțin că nu este nici o problemă
dacă ajungem să alterăm natura fiindcă trebuie să știm că există două categorii de frumusețe:
- frumusețe naturală,
- frumusețe artificială.
Ei bine pentru mai multă lume frumusețea artificială este net superioară frumuseții naturale. De ce? Fiindcă
aceștia consideră că frumusețea naturală după cum se poate vedea este una sălbatică. Animalele sălbatice sunt
unele care nu pot să fie frumoase și pentru aceasta nici nu pot să fie unele care merită
- respectul și
- protecția noastră.
După cum am spus după sfinții părinți animalele nu trebuiau să ajungă să fie sălbatice și să se întoarcă
împotriva omului. A fost păcatul original sau păcatul strămoșesc cel care a ajuns să altereze creația lui Dumnezeu.
Animalele erau menite să fie într-o stare de comuniune cu omul. Când omul a păcătuit după cum am spus acest
echilibru cu natura s-a rupt, s-a frânt. Așa se face că mai ales animalele au devenit unele sălbatice. Este evident că
omul industrializat de azi ajunge să nu mai vadă nici un fel de frumusețe în sălbăticia naturii. Deși natura este de
multe ori sălbatică este bine să știm că totuși ea nu și-a pierdut total și definitiv frumusețea. Există destul de
multă frumusețe în natură pe care noi putem să o vedem. Aceasta fiindcă este bine să știm că natura s-a alterat
după păcatul strămoșesc dar nu s-a alterat deplin.34
Că criza ecologică este mai profundă decât am crede ne-o spune tot Patriarhul Ecumenic Bartolomeu:
“considerăm că rădăcinile crizei mediului nu sunt în principal economice sau politice, nici tehnologice, ci în mod
profund şi esenţial religioase, spirituale şi morale. Este o criză despre şi din interiorul inimii omului.” Prin
urmare este bine să știm că păcatul poluării naturii este unul care începe în sufletul omului. În sufetul său omul
este unul care ajunge la concluzia că nu mai trebuie să aibă grijă de natură și că natura este un lucru ce nu trebuie
să fie protejată. Ea este o creația a lui Dumnezeu dar ea nu mai poate să fie un mediu transparent al lui
Dumnezeu față de om ci a devenit mai mult un lucru ce nu are nici o valoare și care este fără de nici un simț
sacru. Prin urmare criza din sufletul omului este una care provine din faptul că:
- omul nu mai vrea să știe ce este sfințenia,
- omul uită ce este sfințenia,
- natura nu mai este văzută ca facere a lui Dumnezeu,
- natura trebuie folosită numai la timpul prezent și nu trebuie să ne facem probleme referitor la viitorul ei,
- natura în nici un fel nu ne poate duce la Dumnezeu.
Iată aici numai câteva considerente care mai toate se leagă de existența lui Dumnezeu și care ne spun că nu
mai trebuie să fim unii care să ajungem să vedem harul lui Dumnezeu ca unul care poate să sfințească natura.
După cum am putut vedea sunt mai multe lucruri care ne spun că trebuie să fim unii care să nu ajungem să
despărțim natura de Dumnezeu. Pești, animale, copaci și insecte sunt cu toate produsul voinței creatoare a lui
Dumnezeu. Prin faptul că ajungem să studiem și ajungem să înțelegem mai bine natura în cele din urmă învățăm
câteva ceva despre Dumnezeu Tatăl. De ce? Fiindcă deși pe Dumnezeu Tatăl nu îl putem vedea este bine să știm
că totuși putem să înțelegem câte ceva din el.35
Devine evident că se poate vorbii de un păcat al poluării naturii. De ce? Fiindcă nu este moral să ajungem să
distrugem natura care ne susține viața. Știm că există și un proverb care exprimă acest lucru cât se poate de bine
și de frumos: nu mușca niciodată mâna care te hrănește. Prin urmare nu se cuvine să mușcăm mâna care ne
34Ioanis Romanides, Păcatul strămoșesc (București, 2017).
35Deși pentru mai multă lume natura este un lucru imperfect este bine să știm că ea totuși poate să ne spună unele lucruri despre
Dumnezeu și la fel de bine ne poate duce în spre Dumnezeu. Aceasta este funcția sacră a naturii asupra căreia vom insista mai mult în
paginile care vor urma. Prin urmare natura trebuie să fie pentru noi o carte deschisă despre Dumnezeu. Se știe cazul că pe vremea
Sfântului Antonie cel Mare mai mulși filosofi au devenit invidioși pe el fiindcă mai multă lume venea în pustie să îl asculte pe sfânt
decât venea să îi asculte în lume pe filosofi. Așa se face că mai mulți filosofi au mers la Sfântul Antonie cel Mare și l-au întrebat ce cărți
citește de adună atât de multă lume care să îl asculte? Sfântul Antonie cel Mare a răspuns că citește numai o singură carte și a arătat cu
mâna spre natura din jur. Filosofii au plecat rușinați fiindcă ei deși citeau multe cărți nu au ajuns să citească cartea naturii. Ei bine, la fel
și noi trebuie să ajungem să citim cartea naturii. Ea este nul care fără doar și poate că în cele din urmă ne va duce la Dumnezeu Tatăl.

20. 20
hrănește, adică natura. Ei bine deși mai toată lumea știe acest fapt sunt destui de mulți care ignoră acest îndemn.
Așa se face că ajungem:
- să avem apele râurilor și mărilor poluate,
- orașele și satele pline de deșeuri,
- pădurile pline cu resturi și murdării,
- câmpiile pline cu reziduuri etc.
Toate aceste lucruri sunt în sens creștin ortodox un păcat. De ce? Fiindcă omul ajunge să nu mai țină cont
de sacralitatea naturii și ajunge să vadă natura ca un fel de depozit de gunoaie. O concepție de acest fel este una
care ne duce cu mulți ani înapoi la o concepție retrogradă a naturii și a mediului înconjurător. Patriarhul
ecumenic Bartolomeu era cât se poate de concludent în acest caz: “pe măsură ce lăcomia pune stăpânire pe
comunităţile noastre, consumul creşte dincolo de ceea ce poate susţine pământul. Cu alte cuvinte, cei lacomi
devastează mai multe resurse decât ceea ce poate pământul să reînnoiască. Deţinerea pământului într-o manieră
atât de egoistă îl privează de proprietăţile sale dătătoare de viaţă şi atrage o mare ameninţare asupra restului
creaţiei.” Este evident că trebuie să fim unii care să fim realiști cu natura: natura nu poate să se sufere la nesfârșit
abuzurile pe care le facem împotriva ei. Așa se face că în cele din urmă ea va ajunge să cedeze și să îl facă să se
confrunte cu marile dezastre ecologice.36
Se spune despre împăratul Sigismund al Austriei că la un moment dat a ajuns să fie biruit de patima iubirii
de arginți.
- Banii sunt cel mai important lucru din această lume, îi tot spunea el unui sfetnic de al său.
- Depinde majestate.
- De ce să depindă?
- De situația în care te afli.
- Spune-mi tu o situație în care banii nu sunt de ajutor?
- Sunt mai multe situații în care banii nu sunt de folos.
- Spune-mi și mie numai una.
Sfetnicul a stat puțin pe gânduri după care a spus:
- În iubirea din familie.
- Cum adică?
- Pot banii să cumpere iubirea din familie?
Împăratul a fost cumva mirat de acest răspuns după care a zis:
- Prostii, banii sunt cei mai importanți.
- Cum credeți majestate.
Într-o zi împăratul Sigismud a făcut o călătorie în Ungaria. Acolo a primit 24000 de galbeni. Era o sumă
mare pentru acele vremuri.
Pe drum împăratul se tot uita la galbeni.
- Oh scumpii mei. Câte nu pot face ei cu voi.
A ajuns la palat.
- Ce voi face acum acești bani?
Împăratul se uita în stânga și dreapta pentru a găsii un loc unde să îi pună.
- Să îi pun în seif? Nu. Nu este sigur.
În cele din urmă împăratul a luat banii și i-a dus cu sine în dormitorul lui.
- Oh banii mei, of bănuții mei ce să fac eu cu voi.
Așa se face că împăratul se tot uita la bani și nu se sătura să îi tot privească.
- Dacă cineva va venii să îmi fure banii?
Cu astfel de gânduri împăratul nu a închis un ochi toată noaptea.
- Am ajuns ca din cauza banilor să nu mai dorm noaptea. Nu este bine. Acest lucru trebuie să înceteze
acum.
Împăratul a dat ordin să fie chemat comandantul armatei.
- M-ați chemat majestate? A început el.
- Da te-am chemat.
- Ce este majestate?
- Vezi acei bani de acolo? A spus împăratul arătând spre ce 24000 de galbeni.
36Martin Gorke, The death of our planten’s species: a challange to ecology and ethics (Island Press, 2003).

21. 21
- Da, îi văd.
- Sunt cel mai mare dușman al meu. Nu m-au lăsat să dorm toată noaptea.
- Și ce să fac eu majestate?
- Ia-i și împarți la soldați.
Comandantul a luat banii și a mers și i-a împărțit la soldați. Împăratul a auzit mai multe strigăte de bucurie
ale soldaților care au primit banii.37
- E bine, s-a îndepărtat de mine cel ce mă tortura. Acum voi avea liniște, și-a spus în sine împăratul.
Avem aici o poveste clasică despre cum ajunge să se manifeste patima și păcatul în om. De cele mai multe
ori ele ne promit numai lucruri bune ca în cele din urmă să ne transforme în sclavii lor. Aceasta fiindcă omul care
este pătimaș ajunge să nu mai gândească normal și să nu mai vadă lucrurile cum sunt ele ci să fie fără doar și
poate unul care nu mai vede lucrurile normal și firesc. Trebuie să fim oameni realiști și să vedem lucrurile în
adevărul sens al lor. Natura nu este un lucru pe care Dumnezeu Tatăl l-a lăsat să învățăm mai multe lucruri
despre ea dar la fel de bine și despre Dumnezeu Tatăl cel care a ajunge să o creeze. Știm câteva științe care
provin din studiul naturii?
1. Geografia,
2. Geologia,
3. Botanica,
4. Biologia,
5. Microbiologia,
6. Fizica,
7. Chimia,
8. Ecologia în cele din urmă.
Iată urmare că natura nu este numai un obiect al exploatării ci la fel de bine și al cunoașterii. Au fost mari
exploatatori care și-au dedicat viața studierii faunei și florei. Cum se face că noi în zilele noastre nu mai ajungem
să vedem aceste lucruri frumoase din natură și ajungem să o poluăm și să o abuzăm? Aceasta fiindcă unul dintre
lucrurile care caracterizează omul păcătos este că mintea lui ajunge să ne întunece. Nu este orb de un întuneric
material ci un de un întuneric spiritual. Ei bine acest întuneric spiritual este unul care ne face să nu mai vedem
lucrurile așa cum sunt ele ci le vedem strâmb.38
Un alte lucru care ajunge să afecteze natura din jurul nostru este risipa. Aceasta fiindcă:
- un produc prea mult și risipesc,
- alții produc prea puțin și sunt în lipsă.
Aceasta fiindcă este bine să știm că omul este de multe ori o ființă a extremelor. El ajunge să cadă în
extreme. Aceasta fiindcă omul care este robit de păcat și de patimi nu mai știe să ducă o viață de echilibru ca
unul care a pierdut simțul balanței cu mediul din jurul nostru. Tot Patriarhul Ecumenic Bartolomeu spunea în
acest sens: “viitorul nu aparține omului atunci când acesta urmărește persistent plăcerea artificială și satisfacția
nouă – trăind într-o risipă egoistă și provocatoare, ignorând pe ceilalți sau exploatând pe nedrept pe cei
vulnerabili.” Prin urmare omul care păcătuiește împotriva naturii este unul care:
- urmărește persistent o plăcere
- satisfacție nouă,
- trăiește într-o risipă egoistă și provocatoare,
- ignoră pe ceilalți.
Toate aceste lucruri sunt unele care fac portretul omului exploatator al naturii din zilele noastre.39
37Grigore Comșa, 1000 de pilde pentru viașa creștină (Arad, 1929).
38Sun-Kee Hong, John A. Lee, Byung-Sun Ihm, A. Farina, Yowhan Son, Kim Eun-Shik, Jae C. Choe, Ecological Issues in a changing world:
status, response and strategy (Spirnger, 2005).
39După cum știm nu numai a exploata natura este un păcat ci la fel de bine și a exploata omul din jurul tău este la fel de bine un păcat.
Pentru cei mai mulși bogați din zilele noastre ei bine trebuie să știm că nu este nici un rău a ajunge să exploatezi semenul și natura.
Aceasta fiindcă exploatarea indiferent de ce natură este ea aduce:
- profit și
- plăcere.
Iată cum în cele din urmă trebuie să știm că am ajuns la o concepție destul de primară a naturii. Natura nu mai este văzută ca una care
oferă frumusețe și știință ci este unul acre ajunge numai să satisfacă setea de plăceri nelimitate a omului. Aceasta fiindcă trebuie să știm
că în nici un fel nu vom ajunge să ne limităm numai la o plăcere ce ne vine din naturi ci vom face ca tot ceea ce este natura să fie
exploatat la maxim pentru a ne oferii cât mai mule plăceri.

22. 22
Din cele mai vechi timpurii creștinii ortodocși au fost conștienți că natura este o creație a lui Dumnezeu și
un dar pe care El l-a făcut fiului Său adoptat omul. Aceasta fiindcă este bine să știm că omul este o ființă care
este chemat să își arate recunoștința față de Dumnezeu prin intermediul naturii. Știm de exemplu că în Vechiul
Testament aveau loc mai multe jertfe de animale:
- viței,
- miei,
- porumbei.
Ei bine toate aceste jertfe erau unele care erau luate din natură și în acest mod natura devenea un mediu
transparent lui Dumnezeu. Prin urmare în Vechiul Testament omul își arăta recunoștința față de Dumnezeu prin
animalele din natură. Aceasta ne spune că natura poate ajunge să se sfințească și la fel de bine să se sacralizeze.
Trebuie să fim unii care să fim conștienți de acest lucru și să ne dăm seama că trebuie să fim unii care să vedem
sensul final al jertfei. Este vorba fără doar și poate de a face din natură un dialog dintre om și Dumnezeu.
Dumnezeu este Cel care a inițiat acest dialog. Aceasta fiindcă este bine să știm că El este Cel care a dat natura în
dar omului și prin jertfele sale din natură omul a răspuns iubirii lui Dumnezeu. Este adevărat că în Noul
Testament jertfele de animale au fost înlocuite de jertfa de pâine și vin care după cum am spus sunt și ele tot
lucruri care vin din natură. Vedem că și în ceea ce privește jertfa sa omul recurge tot la natură. Aceasta fiindcă
prin om natura se personalizează. S-a și spus de mai mulți mari gânditori că în acest univers imens omul este
chemat să fie conștiința lui. Dacă nu ar fi omul universul nu ar avea conștiință de sine.40
Fiindcă trăim într-o lume materialistă este adevărat că sunt din ce în ce mai puțini cei care văd păcatul și
devin conștienți de sensul lui. Pentru mai mulți omul nu este nimic mai mult decât o ființă biologică și nimic
altceva. Fiindcă este strict biologic adevărul este că omul nu are cum să fie unul care să afecteze ființa lui cu
păcatul. De fapt sunt și religii care nu cred în păcat. Este adevărat că mai toate religiile sunt unele care cred în
păcat dar sunt și excepții. Trebuie să fim realiști și să ne dăm seama că omul nu este numai trup (materie) ci la fel
de bine și suflet (spirit). Spiritul este unul care tinde să se desprindă de materie și să ducă un mod de viață
superior materiei. Este vorba de viața spirituală. Este viața spirituală cea care a dat naștere spiritualității. Există o
spiritualitate creștin ortodoxă care se manifestă prin mai multe lucruri:
- asceză,
- mistică,
- lectură de cărți sfinte,
- conștiința sfințeniei lui Dumnezeu,
- iubirea de semeni,
- faptele bune,
- conștiința morală din om,
- moralitatea în sens generic,
- lupta împotriva răului,
- virtuțile,
- evitarea păcatului.
Toate aceste lucruri sunt cele care ajung să formeze spiritualitatea creștin ortodoxă ce este una care ajunge
să ne facă să transcendem lumea materială. Ei bine pentru omul care trăiește numai la nivel material de cele mai
multe ori natura devine un mediu al contradicției. De ce? Fiindcă omul este unul care trăiește numai la nivel
material și ajunge să își suprime sufletul care vrea viață duhovnicească. Așa se face că se naște ceea ce am putea
spune că este: criza lăuntrică a omului. Deși omul păcătos trăiește numai la nivel material el ajunge să își dea
seama că viața materiei i-a devenit ca un fel de închisoare. Aceasta fiindcă el a ajunge să suprime viața sufletului.
Prin urmare tot ceea ce există pentru el este numai materie și natura este materie. Iată cum omul ajunge să sufere
fiindcă materia nu îi aduce plăcerea mult căutată.41
40Lawrence B. Solobodkin, A citizen’s guide to ecology (Oxford, 2003).
41Când omul devine o ființă ce este purtată numai de gânduri materialiste ei bine trebuie să știm că se naște o mare criză în sufletul lui.
De ce? Fiindcă după cum am spus omul este o ființă ce este chemată să mențină o stare de echilibru cu lucrurile din jur. Ei bine, el
ajunge să nu mai mențină acest echilibru fiindcă păcatul este unul care ajunge să fie întors numai spre materie. Unii ar putea să găsească
aceste rânduri banale. Cu ce afectează că eu arunc câteva hârtii în natură când am fost la un picnic cu prietenii sau familia? Nu este prea
mult ceea ce spunem? Adevărul este că nu este. Când vedem că mari corporații industriale elimină reziduuri chimice pe câmpuri și când
vedem că în mările și oceanele noastre zilnic se depozitează zeci de tone de gunoaie adevărul este că nu mai putem spune că exageram.

23. 23
Cei mai mulți mari poluatori și exploatatori ai naturii știu că natura este nu lucru ce trebuie să fie protejat
dar ei se gândesc că ei sunt doar câțiva oameni care poluează natura și cu siguranță nu va conta. Ei bine la scară
de planetă sunt mai mulți oameni care gândesc așa și în cele din urmă rezultate pot să fie văzute: planeta noastră
a ajuns un mare morman de gunoaie. Pe fluviile noastre de multe ori se pot vedea mormane de gunoaie care
merg încet spre mare. Este un peisaj dezolant dar care nu se poate să nu îl remarcăm. Patriarhul Ecumenic
Bartolomeu spunea și el despre de inspirat: “viața Bisericii Ortodoxe este o ecologie aplicată, un respect tangibil
și inviolabil pentru mediul natural.” A fi creștin ortodox înseamnă a trăii în armonie cu natura și a nu ajunge să
depreciezi ecosistemul ei. Iată de ce este bine să știm că viața naturală este unul care nu are nimic împotrivă cu
modul de viață creștin. Aceasta fiindcă creștinismul din cele mai vechi timpuri a fost unul care a ajuns să aibă o
concepție de viață ecologistă. După cum am spus în materie de ecologie se poate lucra pe 3 planuri:
- pe plan local,
- pe plan național,
- pe plan internațional.
Toate aceste planuri sunt bune însă se poate vedea că planul internațional de cele mai multe ori nu ajunge să
se intersecteze cu planul local. Aceasta fiindcă sunt mulți care își fac planuri mari la nivel internațional fără să
ajungă să le poate pune în aplicare la nivel local. În acest sens adevărul este că la nivel internațional se fac mai
multe comitete și subcomitete care în realitate nu ajung să facă mai nimic concret pentru viața de zi cu zi a
oamenilor de rând. Trebuie să venim cu soluții viabile ce pot să fie în practică și pe plan local. Adevărul este că
în zilele noastre oamenii dau vina unii pe alții: cei care lucrează în probleme de ecologie la nivel internațional dau
vine pe de pe planul local că nu fac nimic și cei de pe plan local dar vina pe cei de pe planul internațional că nu
fac nimic.42
Prin urmare este bine să știm că Biserica Ortodoxă are dreptul să predice împotriva poluării mediului și a
ajunge să ia atitudine în societatea noastră împotriva poluării. Aceasta fiindcă ea trebuie să îi conștientizeze pe cât
mai mulți că a polua mediul este un păcat. Cei mai mulți dintre cei care poluează sunt conștienți că există ceva
rău în ceea ce fac dar ei nu l-ar numii un păcat. Nu merge ortodoxia mult prea departe? Este vorba numai de:
- deversarea unor substanțe toxice în natură,
- de aruncarea unor deșeuri chimice în natură,
- de emisia de gaze poluante în aer,
- de exploatări și defrișări ale pădurilor,
- de braconaj etc.
Să fie lucrurile chiar așa de grave? Să fie toate acestea păcate împotriva lui Dumnezeu? Ei bine răspunsul
ortodoxiei este cât se poate de ferm: toate acestea sunt păcate și trebuie să fie privite ca atare. Așa se face că se
cunosc mai multe dezastre ecologice pe care omul a ajunge să le provoace voluntar sau involuntar. Vom amintii
aici:
1. Dezastrul de la Cernobâl în care un reactor nuclear a explodat și a emis mai multe substanțe radioactive
în mediu în urma cărora au murit mai multe persoane,43
2. Pe data de 24 decembrie 1984 un accident produs la uzina de pesticide din Union Carbide din Bhopal
India a ajuns să elimine în aer 45 de tone de izocinat de metil otrăvitor. Se estimează că au fost afectați de acest
dezastru peste un jumate de milion de oameni.
3. Sadam Hussein în 1991 când a intrat în război cu Kuweitul a incendiat 600 de puțuri de petrol. Flăcările
au ars mai mult timp și au făcut ca din cauza aerului toxic mai toate animalele din jur să moară.
4. În 1978, Canalul Love, situat lângă Cascada Niagara, în nordul statului New York, avea câteva sute de
case liniştite şi o şcoală. Se întâmpla ca acestea să stea deasupra a 21.000 de tone de deşeuri toxice industriale
care fuseseră îngropate în anii '40 şi '50 de o companie locală. Pe parcursul anilor, deşeurile au început să iasă la
suprafaţă în curţile oamenilor şi în pivniţe. În 1978, Canalul Love a devenit un oraş-fantomă după ce toţi
locuitorii au fost evacuaţi din cauza dezastrului ecologic.
5. În anul 1989 pe data de 24 matrie petrolierul Exon Valdez s-a scufundat în reciful Bligh. 40 de milioane
de litri de petrol s-au scurs în mare și au făcut mai multe pagube.
Ecologia a ajuns astfel de devină un imperativ al zilelor noastre. Aceasta fiindcă ea este una care ne face să fim tot mai conștienți că
natura în care ne ducem viața de zi cu zi ajunge să se deprecieze.
42Christopher Barry Cox, Peter D. Moore, Richard J. Ladle, Biogeography: en ecological and evolutionary approach (John Wiley & Sons, 2016).
43Ceea ce mai puțini știu este că la dezastrul de la Cernobâl au fost emise în natură mai multe substanțe radioactive decât au fost
provocate de bombele de la Hiroșima și Nagasaki.

24. 24
6. Pe data de 30 septembrie 1999 a avut loc cel mai grav accident ecologic în Japonia când a exploatat un
combinat nuclear. Au fost mai multe victime.
7. În Asia Centrală, unde a găsit un cimitir de nave ruginite în mijlocul unui deşert care se întindea pe zeci
de kilometri, în toate direcţiile. Acolo a fost Marea Aral, odată al patrulea lac de pe Pământ. Situat între
Uzbekistan şi Kazakhstan, Aral era mare cât Irlanda. Din anii '60 însă, când Uniunea Sovietică a început irigaţii
masive şi a redirecţionat sursa lui de apă în alte zone, Aral s-a micşorat cu 90%. Ceea ce era odată un lac plin de
viaţă, a ajuns acum un deşert care produce furtuni de nisip şi de sare care omoară toate plantele şi are efecte
negative asupra sănătăţii oamenilor şi animalelor.
8. Pe data de 10 iulie o explozie la o uzină chimică din Italia a făcut ca un nor gros să ajungă să se facă peste
orașul Seveso. Oamenii au început să moară și în cele din urmă orașul a trebuit să fie evacuat.
9. Compania Chisso a poluat golful Minamata din Japonia. Mai multă lume a început să se îmbolnăvească și
să sufere traume grave.
10. Ultimul mare accident ecologic a avut loc la un reactor nuclear din Harrisburg Pennsylvania din Statele
Unite ale Americii. Din fericire nu au fost multe victime.
Ceea ce se poate vedea din toate aceste descrieri de mai multe dezastre ecologice este că unele au avut loc
fără ca omul să vrea în timp ce altele au fost provocate în mod intenționat de om. Se știe că în zilele noastre de
mai multe ori pentru a ajunge să provoci mari pagube inamicului la fel de bine unii ajung să polueze apa sau să
de foc la recolte și la grâne. Sunt și acestea forme de poluare pe care oamenii ajung să le facă din ură unii altora.
De fapt sunt din ce în ce mai mulți care au ajuns să vorbească de așa numitul război chimic. Este un război care
ajunge să facă mult rău fiindcă el este unul care ajunge să implice poluarea naturii. Sunt unii care sunt în război
cu anumite țări și pentru a le face cât mai mult rău ajung să le polueze acele țări. Totuși, ei nu sunt conștienți că
prin aceasta ajung să facă un păcat. Fac un păcat fiindcă natura este nevinovată și nu are nimic de a face cu noi și
războaiele noastre.44
Păcatul prin urmare poate să includă și natură și nu trebuie să fim atât de creduli să credem că el este unul
care se referă strict numai la persoane umană. Aceasta fiindcă în nici un fel nu este adevărat. Tot ceea ce este
creat de Dumnezeu trebuie să fie un lucru care să ajungă să fie cât se poate de bine înțeleasă și receptată.
Dumnezeu ne-a dat natura ca un mod de habitat și nu ceva de care putem să dispunem după bun nostru plac.
Ceea ce se poate vedea este că în această lume tot ceea ce exist are:
- o cauzalitate,
- un sens.
Care este cauzalitatea naturii? Că ea este un lucru care este creat de Dumnezeu. Sensul naturii este de a îi fi
de folos omului dar nu este în nici un fel sensul naturii de a fi distrusă de om. Aceasta fiindcă este bine să știm că
natura este un lucru ce ajunge să ne definească. Iată de ce după cum am spus de mai multe ori în paginile acestei
cărți omul trebuie să ajungem să fie într-o stare de echilibru cu natura. Sunt mai multe cazuri care ne spune că în
nici un fel omul de azi nu este unul care vrea să înțeleagă acest echilibru și ajunge să îl deterioreze. În anul 2008
cotidianul englez The Independent povestea de un caz de mare criză ecologică. Cotidianul relata că între
localitățile Basinstoke și Winchester se afla un teren frumos ca un fel de colț de rai. Ei bine mai mulți
constructori de imobile au văzut acest loc și în loc să fie mișcați de frumusețea lui au spus că locul trebuie să fie
distrus și pe el să se construiască mai multe clădiri. Aceasta fiindcă firmele lor erau în expansiune și evident că
locul cu pricina era unul bun pentru ei. Acesta este numai un caz dintre multele care există și care ne spun că
omul de azi este un om care nu mai știe să aprecieze frumusețea naturii și ajunge să o strice și dă o deterioreze.45
44Song S. Kian, Environmental and ecological statistics (Taylor, Francisc, Chapman & Hall, 2016).
45Se poate observa o tendință cumva congruentă dintre ceea ce are loc în interiorul omului și ceea ce are loc în exteriorul omului. Când
omul este bolnav sufletește ei bine acest lucru ajunge să se manifeste și în exteriorul lui. Aceasta fiindcă este bine să știm că omul nu
poate în nici un fel să ascundă ceea ce are în sufletul lui. Când sufletul omului este plin de răutate ei bine această răutate ajunge să se
manifeste în două direcții:
- asupra semenilor,
- asupra naturii.
Iată de ce este bine să știm că trebuie să fim unii care să avem o înțelegere cât se poate de profundă asupra naturii și sensului ei. Aceasta
fiindcă numai așa vom ajunge să ne dăm seama de ce Dumnezeu Tatăl a ajunge să ne ofere această frumoasă natură în dar. Sunt unii
care fiindcă nu studiază natura ei bine natura li se pare ceva neesențial și ceva ce nu trebuie să ne intereseze prea mult. Așa se face că se
poate vedea că cărțile de ecologie sunt citite de din ce mai puțini oameni fiindcă ele sunt considerate plictisitoare și unele care nu aduc
nici un câștig imediat. Trebuie să știm că omul nu a fost pus în mijlocul naturii numai pentru a câștiga ci pentru a ajunge să înțeleagă și
să protejeze natura.