Un mic proiect realizat la liceu, în 2012, la o disciplină din cadrul programului (presupun - biologie), despre selecția porumbeilor. Descoperit accidental, este oferit publicului larg.

1. Selec ia porumbeilorțSelec ia porumbeilorț
Selec ie artificialăț -
metodă de ameliorare a
speciilor animale iș
vegetale, constând în
selec ionarea, în vedereaț
reproduc iei, a indivizilorț
care întrunesc cele mai
multe calită iț biologice.

2. introducereintroducere
Referindu-ne la porumbei în general i la rasele de performan ă în special, ameliorarea poate însemnaș ț
perfec ionarea caracterelor de exterior, fără a fi afectate caracterele de baza ale rasei sau, după caz iț ș
îmbunătă irea performan elor sportive. În momentul în care, selec ia se face exclusiv pe caractere de exterior,ț ț ț
fără a se mai ine cont de necesitatea păstrării caracterelor de bază, putem vorbi de o transformare.ț
În decursul timpului, s-au
observat transformări în
ambele sensuri i anume:ș
porumbei de frumuse eț
au devenit porumbei
zburători sau jucători,
dar, mai ales, porumbeii
zburători sau jucători au
devenit porumbei de
frumuse e.ț

3. Un exemplu
elocvent de
creare de noi
rase, sunt rasele
de voiajori de
expozi ie; înț
diverse ări auț
fost create rase de
frumuse e, careț
au primit i oș
denumire nouă,
lăsând rasa de la
care s-a pornit să
facă ce tia maiș
bine, adică să se
întoarcă acasă din
concursuri.
Ameliorare sau transformare?Ameliorare sau transformare?

4. Exemple:

5. Zburator de MonorZburator de Monor

6. Voiajorul Belgian de frumuse ețVoiajorul Belgian de frumuse eț

7. Voiajor Maghiar de frumuse ețVoiajor Maghiar de frumuse eț

8. Zburător de BelgradZburător de Belgrad

9. Co ofana de LeipzigțCo ofana de Leipzigț

10. Porumbelul BugaPorumbelul Buga

11. Zburator de KolnZburator de Koln

12. Randunica de BohemiaRandunica de Bohemia

13. Zburator de Danzig (Gdansk)Zburator de Danzig (Gdansk)

14. Randunica de BohemiaRandunica de Bohemia

15. Unii cercetători ne
aten ionează că,ț
caracterele de zbor sau joc
se transmit de la o
genera ie la alta, în cadrulț
unei rase, într-o perioadă
mare de timp, cu condi iaț
că rasa respectivă să nu
sufere un proces de
hibridizare. Cu alte
cuvinte, dacă exemplarele
unei rase au zburat sau au
jucat, urma ii lor trebuieș
să- i păstreze aptitudinile,ș
chiar dacă au fost inu iț ț
închi i o perioadă lungăș
de timp.

16. Procesul de transformare a unei rase de
zbor sau joc într-o rasă de frumuse e, areț
la bază, în principal, procesul de
încruci are. În momentul în careș
încruci am două sau mai multe rase,ș
produ ii rezulta i se numesc hibrizi, deciș ț
nu mai apar in nici unei rase. Ulterior,ț
printr-o selec ie riguroasă în direc iaț ț
dorită se poate spune dacă s-a ameliorat
rasa sau s-a ajuns la o rasă nouă,
stabilizată genetic. Rasele de porumbei nu
se creează peste noapte, este nevoie de o
perioada de timp, un areal de răspândire,
un număr de exemplare i un număr deș
crescători care să urmeze acelea i criteriiș
de selec ie.ț
......

17. Cea mai bună metodă de ameliorare a
raselor de performan ă, este metodaț
“in rasa pura”.Lucrările de
specialitate ne prezintă mai multe
metode de ameliorare, printre care si
metoda încruci ării. Aceasta metodăș
are ca scop principal modificarea sau
îmbunătă irea unui caracter, fără a seț
pierde calitatea de bază a rasei. În
mod normal, în urma acestei metode
ob inem o diversificare a caracterelorț
de exterior ale unei rase i ea seș
practică pe scară largă, mai ales la
porumbeii de ornament. La porumbeii
de zbor sau joc, metoda încruci ăriiș
este mai greu de aplicat, deoarece
selec ia ulterioară trebuie să aibă înț
vedere în primul rând păstrarea
caracterului de bază - zbor sau joc - iș
de abia apoi urmărim i ameliorareaș
caracterului dorit ( desen, culoare,
formă). Tocmai din această cauză cele
mai multe rase de zbor sau joc, în
urma încruci ării s-au transformat înș
rase de frumuse e i în foarte pu ineț ș ț
cazuri s-a constatat o ameliorare a lor.

18. În prezent, tot mai multe rase de zbor sau joc sunt transformate în rase de frumuse e, de cătreț
“marii crescători”, care nu pot sau nu vor să accepte că au transformat rasele sau în unele cazuri
au “creat” altele noi cărora le lipse te o denumire pe măsura. Acest lucru nu poate decât săș
men ină o stare de confuzie, mai ales în rândul începătorilor, fapt ce va dăuna în timp, chiar raseiț
în cauză.

19. În conceptul
actual, putem
avea o rasă
aparte, dacă
indivizii rasei
respective se
deosebesc de
indivizii altei
rase
existente,
prin cel pu inț
două
caractere.
Acesta este iș
unul dintre
motivele care
au dus la
înmul ireaț
numărului de
rase
recunoscute
Interna ional.ț

20. Împerecherea între doi indivizi înrudi i; în func ie deț ț
gradul de înrudire, există mai multe tipuri de
consangvinizare:
1) consangvinizarea curentă:
- incestuoasă sau strânsă (tată-fiică; mamă-fiu; frate-
soră/cei doi au aceia i părin i);ș ț
- apropiată (jumătate soră - jumătate frate /cei doi au
un părinte comun);
2) consangvinizarea recurentă:
- moderată (între veri primari);
- îndepărtata;
3) de linie.
Consangvinizarea, pe lângă rolul benefic în ob inerea,ț
fixarea i perpetuarea caracterelor dorite, are i efecteș ș
negative exprimate prin scăderea capacita ii deț
reproduc ie, a vitalită ii, a capacita ii imunitare i prinț ț ț ș
apari ia unor anomalii morfofiziologice (în cazulț
consangvinizărilor strânse repetate). De aceea
consangvinizarea trebuie să fie înso ită de o selec ieț ț
riguroasă, prin înlăturarea exemplarelor cu
caracteristici nedorite, ceea ce se i întâmpla în multeș
crescătorii.
ConsangvinizareConsangvinizare

21. SFÂR ITȘ