Carte 14 15

Cartea online a Proiectului Educaţional “Magia iernii în ochii copiilor”
Deva, februarie 2015
ISBN 978-973-0-18835-6
Coordonatorii volumului online:
Prof. Ciurea Daniela
Prof. Petraş Adriana
Tehnoredactor:
Prof. Ciurea Daniela
Imagine copertă: elev Manta Rareş

Cartea online a Proiectului Educaţional “Magia iernii în ochii copiilor”
Deva, februarie 2015
Au participat cu materiale la realizarea cărţii:
- Prof. Uştea Fira, „Şi eu pot fi Moş Crăciun”- Proiect de voluntariat
- Prof. Suciu Veronica, Activităţile extracurriculare – “Mâini dibace” Cerc de abilităţi practice
- Prof. Cira Ioana, Proiect de lecţie
- Prof. Cioancă Ramona, Proiect didactic
- Prof. Bălăneanu Monica, Fantezie şi culoare în prag de sărbătoare – Cerc de pictură -Artă
- Prof. Bota Delia Mariana, Proiect tematic „Bucuria sărbătorilor de iarnă”
- Prof. Bordoiu Eugenia, “Bune practici în transformarea reciclabilelor în artă”
- Prof.Lăscuş Elena, Proiect didactic
- Prof. Bara Livia, Proiect de activitate
- Prof. Mureşan Doina Maria, „Desenul infantil – şi eu ştiu să scriu”
- Prof. Ignat Eugenia, Proiect de activitate integrată
- Prof. Cira Maria, Proiect de lecţie
- Prof. Neamţu Alexandra, Proiect de activitate integrată
- Prof. Bufnea Ana-Camelia, Activitate integrată DEC + DOS, „Scenă din povestea Scufiţa Roşie”
- Prof. Diaconu Ionela, Proiect educativ "Exprimă-te așa cum simți!"
- Prof. Munteanu Luminiţa, Proiect de activitate
- Ed. Burnete Corina, Ed. Gheza Ana, Testul “OMULEŢUL” folosit ca documentare în dezvoltarea
psiho-motrică a copilului
- Prof. Bordoiu Eugenia, Exemple de lucrări făcute cu copiii la grupă
- Prof. Şerban Ramona, Exemple de lucrări făcute cu copiii la grupă
- Ed. Păsconi Jenica, Serbare: Crăciunul – Sărbătoarea Naşterii lui Iisus Hristos
- Ed. Cândea Anuţa, Serbare – “Vine Moş Crăciun!”
- Prof. Caras Ana-Maria, “Dezvoltarea abilităților practice și artistice la Școala Gimnazială Specială
Pașcani - exemple de bună practică”
- prof. Hustiuc Nicoletta, Proiect Grundtvig
- Prof. Cramba Cristina, “Afirmarea creativităţii copilului prin abilităţi practice”
- Prof. Boșonea Georgeta, “Magia sărbătorilor de iarnă”
- Inst. Cîmpian Camelia Nicoleta, „Dezvoltarea personalităţii copilului preşcolar şi creativitatea”
- Prof. Manea Bălăşica, „Stimularea creativităţii preşcolarilor prin activităţile artistic-plastice”
- Prof. Lașiță Doina, „Importanța tradițiilor de Crăciun”

- Prof. Bordeu Georgeta, „Desene colective ale copiilor – suport pentru povestiri – Experienţa Reggio
Emilia”
- Prof. Liliana Hondola, “Dezvoltarea creativităţii copiilor în cadrul activităţilor practice din grădiniţă”
- Prof. Ivan Ramona Nicoleta, “Fărâme de vise în culoare”
- Prof. Costan Rodica Galeni, „Iarna – bucuria copiilor”
- Prof. Moldovan Felicia, “Iernile copilăriei mele”
- Prof. Nedelcu Corina Emilia, “Imaginea artistico-plastică – o imagine a lumii interioare a copilului”
- Prof. Decean Ioana Delia, “Noi abordări ale educaţiei timpurii în grădiniţă… Explorarea materialelor”
- Prof. Nicolae Valentina, “Plăcerea de a lucra“
- Inv. Mera Alexandra, “Magia iernii in ochii copiilor”
- Prof. Bregar Elena, „Activităţilor artistico-plastice- o bucurie în grădiniţă”
- Prof. Voicu Mariana, „Obiceiuri şi tradiţii de iarnă în Teleorman”
- Prof. Trif Mariana Gabriela, „Obiceiuri şi tradiţii româneşti”
- Prof. Ciurduc Maria-Isabela, “Educarea creativităţii la preşcolari prin activităţile artistico-plastice şi
practice în grădiniţă”
- Prof. Iosif Daniela, „Tradiţii şi obiceiuri de iarnă”
- Înv. Bumb Anuţa, “Magia iernii - Magia Crăciunului - Magia credinţei didactice”
- Înv. Oprea Ramona Mirabela, „Sărbătorile de iarnă în ochii copiilor”
- Prof. Tomele Voichiţa Alina, “Magia iernii la români”
- Prof. Balea Livia-Valentina, „Tradiţii şi obiceiuri de iarnă”
- Prof. Schiau Nicoleta, “Tradiţii şi obiceiuri populare în serbările preşcolarilor”
- Prof. Podean Marioara-Valerica, „Tradiţii şi obiceiuri de iarnă”
- Prof. Otilia Pîntea, “Tradiţii de iarnă din Moldova”
- Prof. Maria Violeta Pîntea, “Originile tradiţiilor de Crăciun”

„ŞI EU POT FI MOŞ CRĂCIUN”
Proiect de voluntariat
Prof. Uştea Fira
Grădiniţa cu P. P. Rândunica
Tg-Mureş
Tipul de proiect : Judeţean
Aplicantul: Grădiniţa cu P. P. Rândunica
Iniţiatori de proiect: cadrele didactice de la Grădiniţa cu Program Prelungit Rândunica
Coordonator de proiect : Prof. Uştea Fira
Argument
Sărbătorile de iarnă reprezintă pentru copii o perioadă de bucurie şi un prilej de exprimare a iubirii faţă
de copiii aflaţi în dificultate. Este perioada în care preşcolarii, alături de părinţi, pot fi implicaţi în activităţi
umanitare, încurajaţi şi stimulaţi să facă fapte bune, să fie darnici, aşa cum este Moş Crăciun. Spiritul
Crăciunului înseamnă bunătate, generozitate, dărnicie, bucurie.
În cadrul multor activităţi şcolare, cadrul didactic, transmite o vastă gamă de informaţii / noţiuni care au
un caracter moral şi care vizează formarea unor conduite morale, a unor comportamente care să fie în
conformitate cu cerinţele societăţii aparţinătoare. Formarea unor reprezentări morale, însuşirea unor noţiuni
şi norme morale, nu sunt suficiente pentru a forma la copii un comportament moral, acestea trebuie să fie
interiorizate, să devină motive interioare ale conduitei lor. Noţiunile morale cum ar fi: empatia,
generozitatea, respectul, responsabilitatea ş.a, nu pot fi înţelese de copii decât treptat, concomitent cu
creşterea experienţei lor sociale şi a dezvoltării lor intelectuale.
A trezi şi a dezvolta spiritul de întrajutorare la copii, dorinţa de a face bine, de a ajuta pe cei aflaţi în
dificultate, este o sarcină importantă a educatoarelor iar aceasta se va realiza participând direct la activităţile
umanitare. Astfel, a apărut dorinţa noastră, a cadrelor didactice, de a pune preşcolarii, alături de părinţi, în
situaţia de a face un gest nobil, o faptă morală în prag de sărbătoare şi de a le îmbogăţii experienţa socială.
Este bine ştiut că primele deprinderi morale însuşite de copii, se datorează imitării persoanelor din jur, de
aceea ne-am dorit, ca noi cadrele didactice, cu sprijinul părinţilor precum şi al altor cetăţeni din comunitatea
locală, să oferim un bun exemplu copiilor
Nu numai în prag de sărbătoare, lumina şi zâmbetul ar trebui să fie pe feţele celor de lângă noi. Este
recomandabil să desfăşurăm mai des activităţi umanitare pentru că ele constituie o experienţă bogată de
învăţare, facilitează dezvoltarea de capacităţi şi competenţe sociale şi contribuie la dezvoltarea la copii a
sentimentului de solidaritate, de generozitate. În calitate de cadru didactic, este recomandabil să formezi
copiilor gustul pentru activităţi care să le facă bine din punct de vedere sufleteşte şi de pe urma cărora să
beneficieze şi alţii. Astfel, intensitatea trăirilor afective simţite de copii în preajma sărbătorii Naşterii
Domnului se va răsfrânge în comportamentul lor moral de zi cu zi.

Scopul proiectului
 Cunoaşterea unor obiceiuri şi tradiţii româneşti specifice sărbătorilor religioase,
 Dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de semeni: generozitate, bunătate, toleranţă,
 Cultivarea interesului copiilor pentru acţiuni umanitare, în folosul unor copii defavorizaţi;
Obiective specifice
 Educarea sensibilităţii copiilor prin implicarea lor în acţiuni caritabile venite în sprijinul copiilor
defavorizaţi
 Combaterea discriminării pe motive de origine etnică, sex, religie
 Formarea competenţelor de comunicare, implicare activă, munca în echipă
 Cultivarea imaginaţiei, a creativităţii copiilor prin realizarea cadourilor şi a lucrărilor artistice
din cadrul proiectului
Grup ţintă
- Preşcolari
- Cadre didactice
- Părinţi
- Reprezentanţi ai comunităţii locale
Resurse materiale
- Contribuţii personale ale părinţilor copiilor Grădiniţei PP Rândunica: obiecte de îmbrăcăminte şi
încălţăminte, jucării, etc.;
- Cărţi şi rechizite şcolare pentru copii.
Resurse umane
cadrele didactice, copiii, părinţii, partenerii;
Beneficiari
Copiii preşcolari de la Grădiniţa Curcubeu din Tg-Mureş
Copiii preşcolari de la Centrul de zi „Rozmarin”
Perioada de desfăşurare
Octombrie - decembrie 2014
Calendarul activităţilor
Octombrie
- stabilirea participanţilor, a scopului, a obiectivelor şi a locului de desfăşurare
- informarea copiilor şi a părinţilor depre acţiunea de voluntariat;
- pregătirea pliantelor, afişelor;
Noiembrie
- discuţii cu partenerii, părinţii;
- pregătirea psihologică a copiilor;

- discuţii, prelegeri pe teme de educaţie religioasă, voluntariat ;
Decembrie
- confecţionarea de felicitări şi podoabe pentru Crăciun în cadrul unei activităţi comune cu toţi copiii
implicaţi în proiect;
- colectarea jucăriilor, obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte;
- prezentarea programului de Crăciun de către preşcolarii Grădiniţei Rândunica la Grădiniţa Curcubeu
şi la Centrul de zi „Rozmarin”;
- donarea coletelor beneficiarilor în cadru festiv.
Evaluare internă:
Diseminarea proiectului în cadrul şedinţelor cu părinţii;
Dezbateri în Consiliul Profesoral al grădiniţei;
Fotografii;
Evaluare externă:
Mediatizarea acţiunilor cuprinse în proiect în presa locală;
Prezentarea proiectului în cadrul Cercului Pedagogic al educatoarelor
Bugetul:
 surse de finanţare proprii;
 activitatea se desfăşoară în regim de voluntariat;
ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE -“MÂINI DIBACE”
CERC DE ABILITĂŢI PRACTICE
Prof.înv.preşc. Suciu Veronica – Grădiniţa P.P.nr.12 Alba Iulia
ARGUMENT
Cercul de abilităţi practice „Mâini dibace”, a fost organizat în cadrul activităţilor
extracurriculare derivat din Domeniul om şi societate, respectiv activităţi practice. Conţinuturile şi
activităţile de învăţare sugerate în cadrul acestui cerc pot avea o puternică influenţă asupra dezvoltării
copiilor atât prin câştigarea deprinderilor mânuirii obiectelor, cât mai ales pe plan spiritual, cognitiv
şi afectiv.
Copilul implicat într-o astfel de activitate va reuşi să-şi sporească încrederea în forţele şi
posibilităţile proprii, să-şi dezvolte aptitudinile practice şi, totodată, simţul estetic, să se manifeste
spontan şi dezinvolt, să se integreze într-un grup.
Un argument ce stă la baza alegerii acestui cerc de abilităţi practice, este faptul că
desfăşurarea lui nu implică o dotare materială specială a spaţiului în care se lucrează, fiind la
îndemâna tuturor educatoarelor.

În plus, produsele finale obţinute pot fi divers valorificate, atât de către preşcolari (ornarea
sălii de grupă, a grădiniţei, cadouri, obiecte pentru uz propriu etc.) cât şi de către cadrul didactic
(realizarea de expoziţii la nivelul grădiniţei şi nu numai, utilizarea produselor ca material didactic /de
sprijin în înţelegerea diverselor concepte de la alte activităţi, etc.).
SCOPUL:
 Îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre însuşirile caracteristice ale materialelor şi despre
modificările în prelucrarea acestora;
 Precizarea şi îmbogăţirea reprezentărilor despre obiectele şi materialele folosite în activităţi practice,
dezvoltarea gândirii creatoare, îmbogăţirea vocablarului şi activizarea vorbirii;
 Consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor de lucru manual însuşite: tăierea, lipirea, îndoirea,
răsucirea, şnuruirea, îmbinarea, rularea, prin amplificarea acestora în conţinut şi în complexitate;
formarea altor deprinderi noi: tratarea suprafeţelor, ţesutul, cusutul, etc;
 Dezvoltarea capacităţii de a realiza lucrări originale, în condiţii cât mai varíate, valorificând
experienţa acumulată: stimularea creativităţii copiilor în direcţia alegerii subiectelor, a materialelor şi
modului de executare a unei lucrări;
 Dezvoltarea şi coordonarea mişcărilor mâinilor în vederea pregătirii copiilor pentru învăţarea
scrisului;
 Cultivarea unor calităţi de voinţă şi caracter cum sunt: iniţiativa, perseverenţa, curajul, hărnicia,
spiritul de cooperare
GRUPUL ŢINTĂ: preşcolarii grupei “Voiniceii”
RESURSE: a. umane – preşcolari, şcolari, educatoare,
b. materiale: hârtie xeox, hârtie glasată, hârtie creponată, carton, aracet, lipici, faianţă,
beţişoare, materiale din natură, forfeci, fire de aţă, mărgele, gherghef, ace de
cusut, etc
METODE: explicaţia, demonstraţia, observaţia, conversaţia, exerciţiul, aprecierea, descoperirea, munca în
echipă.
STANDARDE DE PERFORMANŢĂ
 Aplicarea tehnicilor simple de construcţie şi finisare a unor produse din diverse materiale;
 Respectarea etapelor de realizare în pregătirea şi confecţionarea unor produse;
 Aprecierea unui produs în funcţie de proiectul iniţial;
 Realizarea unor produse complexe prin asumarea diferitelor roluri în cadrul unei echipe;
 Găsirea soluţiilor de realizare şi valorificare a produselor obţinute.
MODALITĂŢI DE EVALUARE:
 lucrări libere cu teme alese de copii – pentru evaluarea bogăţiei conţinutului de idei exprimate în
lucrările copiilor;
 lucrări practice realizate prin folosirea unor tehnicide lucru învăţate ( lipirea, mototolirea, decupare,
tratarea unor suprafeţe, şnuruire, festonare, etc);
 expoziţii cu diferite ocazii: Crăciunul, Ziua Mamei, Ziua Copilului, Paştele, diferite concursuri
(invitaţii), etc;
 concursuri între grupe şi grădiniţe.
BIBLIOGRAFIE :
 « Curriculum pentru învăţământ preşcolar (3 – 6/7 ani)», 2008 ;
 « Programa activităţilor instructiv - educative în grădiniţa de copii», Ed. I. Integral, Bucureşti, 2005;
 “Metodica predării activităţilor manuale în grădiniţa de copii”, E.D. Bucureşti, 1975;
 D. Stoica, „Abilităţi practice” , Editura Carminis, 2004, Piteşti.

CERC DE ABILITĂŢI PRACTICE «MÂINI DIBACE»
Nr.
crt.
Data Tema Forma de realizare Forma de evaluare
1.
Septembrie
2014
„Coşuleţe din rotiţe festinate
pentru fructe şi legume”
- festonarea pe o linie
curbă
Afişarea lucrărilor la
panou
2.
Octombrie
2014
“Fesivalul toamnei” -îmbinarea tehni-
cilor învăţate
Expoziţie
3. Noiembrie
2014
„Cutiuţa cu surpize”
- îndoairea unor suprafeţe
de hârtie (de formă pătrată,
dreptunghiulară) prin
suprapunere în diferite
direcţii
Expoziţie
4. Decembrie
2014
“Invitaţii pentru părinţi
(serbarea de Crăciun) -
Plicul pentru invitaţie”
„Felicitări de Crăciun”
-tratarea de suprfeţe, lipire
material din natură
Alegerea invitaţilor
pentru fiecare grupă
5.
Ianuarie
2015
„Om de zăpadă realizat prin
tehnica Origami”
-pliere, îndoire, îmbinare Expoziţie
6.
Februarie
2015
„Iarna în oraşul nostru” -decupare, lipie Expoziţie în sala de
grupă
7.
Martie
2015
„Felicitări şi Mărţişoare” -tehnici diverse Concurs între grupe
8. Aprilie
2015
„Suporturi pentru ouă”
„Ouă încondeiate”
-decupare, lipire,
încondeiere
Expoziţie
9.
Mai
2015
„Jucării realizate prin
tehnica Origami”
-pliere, îmbinare, îndoire Expoziţie
10. Iunie
2015
Obiecte pentru Festivalul
copiilor: măşti vesele şi
triste, ochelari, peruci,
pălării,coroniţe
-tehnici la alegere evaluare
Realizarea unui
album cu poze de la
activităţile
desfăşurate

PROIECT DE LECŢIE
Prof. Cira Ioana
Şcoala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” Năsăud
Disciplina: Educaţie plastică
Tema lecţiei: ,,Tablou de primăvară”
Tipul lecţiei: Formare de priceperi şi deprinderi
Durata: 50 minute
Obiective specifice:
- informativ: formarea priceperilor şi deprinderilor de a picta un tablou de primăvară;
- formativ: dezvoltarea unor procese psihice: memorie, gândire, atenţie, voinţă, imaginaţie;
- dezvoltarea deprinderilor de a realiza o lucrare folosind tehnici combinate;
- educativ: educarea gustului pentru frumos şi stimularea creativităţii.
Obiective operaţionale:
Cognitive:
- să realizeze corect lucrarea dată folosind diferite tehnici, având ca suport modelul învăţătoarei;
- să precizeze corect semnificaţia anumitor culori pe baza cunoştinţelor anterioare;
- să respecte etapele de lucru cerute de tehnica aleasă;
- să răspundă corect la întrebările adresate de învăţătoare pe baza cunoştinţelor anterioare.
Psihomotorii:
- să-şi dirijeze efortul oculomotor spre centrul de interes vizat de învăţătoare;
- să adopte o poziţie corectă la masa de lucru;
Afective:
- să analizeze obiectiv lucrările colegilor, dar şi pe cele proprii;
- să-şi exprime dorinţa de a păstra aceste lucrări.
Strategia didactică:
a) Metode şi procedee didactice: - exerciţiul, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, turul galeriei
b) Mijloace şi materiale didactice: lucrare model, tablourile de primăvară, acuarele, carioci
c) Forme de organizare: frontală, individuală
d) Tipuri de învăţare: operaţională, receptiv-reproductivă, creatoare
Sistem de evaluare:
Metode de evaluare: observare curentă, chestionare orală, probă practică
Forme de evaluare: evaluare curentă

Bibliografie:
● Aurel Dascăl, ,,Educaţia plastică în ciclul primar (ghid metodic)”, Editura Polirom, Iaşi, 2003
Etapele
lecţiei
Timp Activitatea
învăţătoarei
Activitatea
elevilor
Metode Mijloace M e
F e
Moment
organizatoric 1 min
Se asigură condiţiile
necesare optimei
desfăşurări a lecţiei:
pregătirea materialului
didactic necesar.
Elevii se pregătesc
pentru ora de educaţie
plastică.
M2
M3
m1
m2
m3
m4
Me1
Fe1
Reactualizarea
cunoştinţelor
dobândite
anterior
3 min
Le voi adresa elevilor
câteva întrebări:
-În ce anotimp suntem?
-Care sunt semnele
acestui anotimp?
-Ce flori sunt florile
caracteristice
primăverii?
-Ce sărbători
importante sunt în acest
anotimp?
-Ce se întâmplă cu
vieţuitoarele?
-Care sunt culorile
specifice acestui
anotimp?
Elevii răspund
întrebărilor adresate.
... primăvara.
... este mai cald, se
topeşte zăpada, apar
primele flori...
... ghiocelul,
zambilele, lalelele,
narcisele.
... 1 Martie
(mărţişorul), ziua
mamei, Paştele.
... se trezesc la viaţă.
... verde, galben, roz ...
M2
M3
m1
m2
m3
m4
Me1
Me2
Fe1
Anunţarea 2 min Le spun elevilor că vom Elevii ascultă M2
m1

temei şi a
obiectivelor
picta un tablou de
primăvară, vom folosi
diferite tehnici, vom
utiliza carioci, acuarele.
precizările
învăţătoarei.
M3
m2
m3
m4
Me1
Fe1
Prezentarea
modelului
2 min Le voi arăta lucrarea
model, le cer să o
observe, să precizeze
culorile folosite,
elementele regăsite în
acest tablou, modul de
realizare a acestora.
Precizez că pot utiliza
culorile preferate, dar să
respecte concordanţa
dintre elemente şi
nuanţe.
Observă modul de
realizare a lucrării,
culorile folosite,
elementele regăsite.
M2
M3
M4
m1
m2
m3
m4
Me1
Me2
Fe1
Demonstrarea
tehnicii de
lucru
Realizarea
independentă a
temei
3 min
30 min
Le voi explica modul de
lucru, cum trebuie să
realizeze fondul, ce
culori pot avea
elementele regăsite.
Voi picta o floare,
explicând care este
conturul acesteia.
Le spun elevilor să se
gândească cu atenţie ce
culori vor folosi, să aibă
grijă cum lucrează, apoi
îi voi lăsa să lucreze.
Voi supraveghea modul
de lucru al elevilor, îi
voi ajuta dacă este
Elevii sunt atenţi la
explicarea modului de
lucru.
Ascultă indicaţiile
date de învăţătoare.
Elevii realizează tema
dată.
M2
M3
M4
M1
M2
M3
M4
m1
m2
m3
m4
m1
m2
m3
m4
Me1
Me2
Fe1
Me1
Me2
Me3
Fe1

nevoie.
Obţinerea
performanţei 4 min
Le voi adresa elevilor
câteva întrebări: ce am
pictat, ce culori folosim,
care sunt semnele
anotimpului primăvara,
dar acţiunile specifice
acestui anotimp.
Elevii numiţi vor
răspunde la întrebările
adresate.
M2
M3
m1
m2
m3
m4
Me1
Me2
Fe1
Analiza şi
evaluarea
lucrărilor
3 min Voi cere elevilor să
treacă pe la celelalte
băncuţe pentru a
observa modul în care
au pictat colegii lor. Le
cer să identifice
persoana care a lucrat
cel mai frumos, mai
îngrijit.
Elevii trec pe la
celelalte bănci, apoi
îşi analizează lucrările
proprii, dar şi pe cele
ale colegilor.
M2
M3
M5
m1
m2
Me1
Me2
Fe1
Încheierea
lecţiei
2 min Le cer elevilor să-şi
adune toate materialele
şi să se pregătească
pentru a merge acasă.
Elevii răspund
solicitărilor.
M2
M3
m1
m2
m3
m4
Me1
Fe1

PROIECT DIDACTIC
Prof. înv. preşc. Cioancă Ramona
GRĂDINIȚA: Grădinița cu program prelungit nr. 12, Alba Iulia
GRUPA: mare
TEMA: Când/ cum și de ce se întâmplă?
SUBTEMA: Iarna văzută prin ochi de copil
SUBIECTUL: „Călătorie la Polul Nord”
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate integrată (DLC + DEC)
MIJLOC DE REALIZARE: lectură după imagini, pictură, colaj
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:
- Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale şi/sau a
relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.
- Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii;
- Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în mediul înconjurător.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE PE DOMENII EXPERIENȚIALE
DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE:
- Să identifice animalele care trăiesc la poli;
- Să integreze cuvinte noi în propoziţii;
- Să alcătuiască propoziţii pe baza imaginilor prezentate.
DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV:
- să utilizeze diferite instrumente de lucru pentru a ilustra animale care trăiesc în zonele polare;
- să amestece culorile de pe planșetă cu cantități diferite de alb pentru a obține nuanțe noi;
- să realizeze lucrări plastice originale care se pot integra în lucrarea colectivă;
- să comunice impresii, idei legate de lucrarea realizată de el sau de colegi;
METODE ȘI PROCEDEE:, conversația, explicația, observația, exercițiul, expunerea.
MIJLOACE DIDACTICE: imagini reprezentând peisaje din zonele polare, eschhimoşi, animale, planşe
mari, carton, coli pentru pictură, şabloane, tempera, pensule, trafaleţi pentru pictură, bureţi, beţişoare, bucăţi
de hârtie colorată, aţă, bucăţi de materiale, planşe care ilustrează nuanțarea culorilor, etc.

EVENIMENT
DIDACTIC
ACTIVITATEA
EDUCATOAREI
ACTIVITATEA
COPIILOR
METODE ŞI
PROCEDEE
Momentul
organizatoric
Pregătirea sălii de grupă şi a
materialului didactic necesar
desfăşurării activităţii. Într-o
parte a sălii sunt pregătite patru
mese de lucru cu materialele
necesare activităţii artistice.
Captarea atentiei Educatoarea le propune copiilor
să pornească într-o călătorie
imaginară într-o zonă deosebit de
frumoasă, în ţinuturile zăpezilor
veşnice: zonele polare.
Educatoarea va iniţia un exerciţiu
creativ în care le cere copiilor să
închidă ochii şi să spună ce „văd”
imediat ce au ajuns acolo.
Copiii vor descrie
din imaginaţie
elemente pe care le
găsesc la poli.
Conversaţia
Reactualizarea
cunoştintelor
Educatoarea va prezenta planşe
mari cu peisaje impresionante şi
imagini cu vieţuitoare din zonele
polare.
Educatoarea le va cere copiilor să
descrie imaginile şi să prezinte şi
alte elemente pe care le cunosc
despre viaţa oamenilor şi
animalelor de acolo.
Copiii vor enumera
animalele pe care
le cunosc şi vor
descrie tablourile
care ilustrează
viaţa din acele
zone.
Conversaţia
Anuntarea temei
si a obiectivelor
Educatoarea le propune copiilor
realizarea unei lucrări colective
care să fie ca o amintire a
călătoriei lor. Ea le propune să se
organizeze în 4 echipe pentru a
realiza lucrări artistico-plastice şi
practice în care vor ilustra
elementele care i-au impresionat
Ascultă conştient.
Se îndreaptă spre
măsuţe.
Conversatia;

în „călătoria” de acolo. Fiecare
echipă va avea fulare de o
anumită culoare: albastru, roşu,
verde şi alb.
O echipă de pictori va realiza
planşa-suport pentru celelalte
lucrări folosind tehnici specifice
picturii şi nuanţe de albastru şi
gri.
O altă echipă va realiza animale
cu blană folosind diferite
materiale (aţă, vată, hârtie
creponată, etc.)
A treia echipă va realiza un iglu
din bucăţi de hârtie ruptă şi haine
pentru eschimoşi, iar a patra
echipă va realiza vieţuitoare care
trăiesc în apele îngheţate.
Explorează
materialele.
Explicatia;
Faza de
incubaţie
Copiii încep să lucreze, iar
educatoarea va realiza o
atmosferă de lucru cât mai
plăcută (fond muzical). Pe
parcursul defășurării activității,
educatoarea va îndruma și
încuraja permanent copiii.
Realizează lucrarea
încercând să
ilustreze cât mai
bine tema propusă
folosind diverse
instrumente şi
materiale.
Exerciţiul
Evaluarea
lucrărilor
Produsele activităţii copiilor vor
fi asamblate în lucrarea colectivă.
Evaluarea se va realiza pe tot
parcursul activităţii.
Educatoarea face aprecieri
asupra modului de lucru, a
exprimării corecte şi apreciază
originalitatea lucrărilor.
Observă lucrarea
finală.
Comunică impresii
din timpul
activităţii precum
şi aprecieri privind
elementele
realizate.
Conversaţia
Analiza.
Educatoarea face aprecieri asupra

Încheierea
activităţii
modului de lucru, implicarea
activa si pentru originalitatea
îndeplinirii sarcinilor de către
copii.
Ascultă conştient. Expunerea
FANTEZIE ŞI CULOARE ÎN PRAG DE SĂRBĂTOARE
CERC DE PICTURĂ - ARTĂ
PROF. ÎNV. PREŞC. BĂLĂNEANU MONICA
GRĂDINIŢA CU P.P. NR.12, ALBA-IULIA
Motto:,,Am început să desenez la vârsta când încep să deseneze toţi copiii, fără deosebire, adică la
vârsta când prinzi a sta ,,copăcel‟‟ şi poţi ţine, în degetele micuţe şi neastâmpărate, o aşchie de cărbune sau un
bulgăre de cretă.‟‟
Nicolae Tonitza
ARGUMENT
Culoarea este mereu un mijloc de înfrumuseţare a vieţii, un limbaj necesar simţirii şi expresiei
omeneşti , cale de întruchipare a idealului estetic caracteristic societăţii , unei clase, timpuri.
Copiilor le plac culorile – am constatat acest lucru nu o dată şi în primul rând cu ocazia unor
plimbări, a unor excursii în natură. Ajungând în parc, la pădure, natura ne învăluie cu aripa ei multicoloră
diferită de la un anotimp la altul, cu lumea ei măruntă de fluturi, gâze, păsări.
Desenul şi picturile trebuie luate la această vârstă, “ ca un întreg, copilul simţind culoarea şi
folosirea ei, aşa cum există şi un ” simţ al limbii”, chiar înainte ca aceasta să fie predată teoretic.
Pictura constituie o activitate prin care jucându-se, copiii ne dau posibilitatea să constatăm modul în
care înţeleg lumea, scot în evidenţă ce i-a impresionat mai mult din multitudinea aspectelor văzute, ce le-a
reţinut atenţia, să descoperim interesele şi năzuinţele lor.
Prin pictură, jocul cu pensula şi acuarelele, copilul capătă curaj în abordarea activităţii practice,
i se formează gustul estetic prin combinări de culori.
Prin desen copilul îşi exprimă mai liber gândurile, sentimentele, dorinţele şi ne lasă şi pe noi să i le
citim, uimindu-ne cu felul în care ştiu să ,,vadă” şi să redea realitatea începând chiar de la grădiniţă.
Redarea grafică cu ajutorul pensulei se face însă mai greu tehnicile depăşind puterea de redare a
copilului preşcolar din punctul de vedere al stimulării creativităţii plastice.

Din acest motiv propunem un proiect de optimizare la nivel de opţional cu tematică artistico –
plastică şi creativă, interdisciplinar, ce combină cele două mari tehnici de lucru: cu creioane colorate şi cu
acuarelă.
ARTĂ
FANTEZIE ŞI CULOARE ÎN PRAG DE SĂRBĂTOARE
EDUCATOARE : BĂLĂNEANU MONICA
GRĂDINIŢA NR.12 ALBA-IULIA
GRUPA: LICURICI
NIVEL DE VÂRSTĂ : II ( 5-6 ani)
DURATA: 1 an şcolar
OBIECTIV CADRU:
- Perceperea frumosului din realitatea înconjurătoare şi artă;
- Cultivarea capacităţii de exprimare plastică folosind elemente de limbaj plastic şi
tehnici specifice artei plastice ;
- Stimularea gustului estetic prin cunoaşterea semnificatiei culorilor;
- Formarea unei atitudini pozitive faţă de arta plastică.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
- să se familiarizeze cu opera de artă ( picturi);
- să respecte principii specifice artei plastice;
- să se familiarizaze cu modul de folosire corectă a instrumentelor de lucru specifice
picturii;
- să se pregătească în mod corespunzător materialele şi instrumentele de lucru;
- să clasifice culorile după anumite criterii, recunoscând grupele stabilite ( primare- binare,
calde-reci, nonculori);
- să obţină tonuri închise sau deschise prin combinarea culorilor cu alb şi negru;
- să folosească punctul şi linia ca elemente de bază ale limbajului plastic;
- să obţină forme spontane prin diferite procedee;
- să exprime propriile idei şi emoţii, sugerând aceasta prin simbolistica culorilor;
- să aplice culori şi semne plastice în diferite moduri, organizând într-o manieră personală
spaţiul plastic;
- să armonizeze culorile şi amestecurile lor într-o compoziţie plastică;

- să descopere posibilitatea de a utiliza şi alt suport de lucru în afară de hârtie: sticlă,
faianţă, piatră,scoarţă de copac,lemn,etc;
- să găsească soluţii de valorificare a lucrărilor plastice;
- să manifeste atitudine pozitivă faţă de opera plastică;
- să manifeste grija şi atracţia faţă de pictură ca modaliate de exprimare a unor sentimente
proprii;
- să înţeleagă semnificaţia unor evenimente tradiţionale, religioase şi culturale.
GRUPUL ŢINTĂ : - preşcolarii grupelor: ,,Licurici”, ,,Bobocei”, ,,Zambile”, ,,Raze aurii”, şcolari
- părinţi
- educatoare , învăţătoare.
RESURSE: - umane: copiii, părinţii,;colari, educatoarele
- materiale: hârtie, carton, faianţă, sticlă, pensule, acuarele, apa, cârpe de şters, căni
pentru apa, pânza rărită, lumânari, aracet, tuburi de plastic, paie, hârtie mototolită,
frunze, capete de creioane, fire de aţă.
METODE ŞI PROCEDEE: explicarea, demonstraţia, observatia, conversaţia, exerciţiul, aprecierea,
descoperirea.
MODALITATI DE EVALUARE:
o lucrări libere cu teme alese de copii – pentru evaluarea bogăţiei conţinutului de
idei exprimate plastic în lucrările copiilor;
o compoziţii plastice având ca suport : o poezie, un cântec, un fragment dintr-o
poveste, un fond muzical;
o lucrări care să se bazeze pe folosirea unor tehnici învăţate;
o expoziţii de pictură cu diferite ocazii: Festivalul toamnei, Moş Nicolae,
Serbarea pomului de Crăciun, Lucrări pentru copii de la Şcoala Generală Nr.7.,
Expoziţie-concurs ,,Eminescu şi copiii”.
BIBLIOGRAFIE : Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ministerul
Educaţiei Naţionale ;
Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-7 ani , MECT ;
Educaţie plastică, Pavel,Victor, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Album metodic, Inspectoratul şcolar al Municipiului Bucureşti.

PROGRAM DE ACTIVITATI
FANTEZIE SI CULOARE ÎN PRAG DE SĂRBĂTOARE
SEMESTRUL I
NR.
CRT. DATA
TEMA SI SUBTEMA
ACTIVITATII
FORMA DE
REALIZARE
FORMA DE
EVALUARE FORMATORI
1. Octombrie Culorile toamnei -dactilopictură
Aprecierea
grupului
Ed. Bălăneanu
Monica
2. Octombrie Chipul toamnei
-îmbinarea
tehnicilor învăţate
Expoziţie pe
holul grădiniţei
Ed.Bălăneanu
M.
3. Noiembrie Familia mea
- pictură pe
faianţă
Aprecierea
grupului
Ed.Bălăneanu
M.
4. Noiembrie
Scrisoare pentru
Moş Nicolae
-pictură Expoziţie
pentru părinţi Educatoarele
5. Decembrie Cizmuliţa lui Moş
Nicolae
-tehnici la
alegerea copiilor
Cadouri
surpriză
pentru copii
Ed.Bălăneanu
M.
6. Decembrie Globuleţe fermecate -suflare liberă Expoziţie pt.
Moş Crăciun
Educatoarele
7. Decembrie
Scrisoare pentru Moş
Crăciun
-desen din
imaginatie
Surprize pentru
copii
Educatoarele
Părinţii
8. Decembrie Cadoul visat
-desen din
imaginaţie
Recompense-
globuleţe
ciocolată
Ed. Bălăneanu
M
9. Decembrie Felicitări de Crăciun -colaj Expoziţie pe hol Ed. Bălăneanu
M.
10. Ianuarie ,,Iarna în poezie ” -picturi după
poezia lui
Eminescu
Pliante pt.expo-
iţia de pictură
Educatoarele

PROIECT TEMATIC - BUCURIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ
PROF.ÎNV.PREŞC:BOTA DELIA MARIANA
GRĂDINIŢA CU P.P.NR.12 ALBA-IULIA
TEMA PROIECTULUI: CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM?
SUBTEME : 1.CIZMULIŢA LUI MOS NICOLAE
2.COLINDE, COLINDE...
3.VINE, VINE MOS CRĂCIUN
NIVEL: I
DURATA: 3 săptămâni
EVENIMENT DE DESCHIDERE
Pentru acest proiect am amenajat sala de grupă cu ornamente şi imagini specifice Naşterii
Domnului. Am expus la centrul tematic imagini care ilustrau obiceiuri şi tradiţii de iarnă, imagini cu Moş
Crăciun. Copiii grupei ,,Licurici” au fost foarte curioşi şi au adresat numeroase întrebări: ,,Cine este Moş
Crăciun?, De unde vine el?, Cu ce soseşte da la Polul Nord?, De ce împodobim bradul?
Ca urmare a discuţiei cu copiii, am derulat proiectul „Bucuria sărbătorilor de iarnă”, proiect în care
s-au implicat şi părinţii copiilor.
SURSA ALEGERII SUBIECTULUI: propus de educatoare
RESURSE UMANE: părinţi, educatoare, învăţătoare de la Centrul de Educaţie Incluzivă, învăţătoare
de la Şcoala Generală nr.7, directori, şcolari şi preşcolari
RESURSE MATERIALE: materiale reciclabile, hârtie glasată, tempera, lipici, carton colorat.
SCOP: Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, lucrări practice.
Înţelegerea semnificaţiei unor evenimente tradiţionale, religioase şi culturale.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
 Să participe la activitatea de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor cât şi de
auditor;
 Să audieze cu atenţie un text,să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles;
 Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date: grupare,
comparare, clasificare, apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă;
 Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural;
 Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă;
 Să se familiarizeze cu importanţa organizării unor acţiuni şi vizite în centre pentru bătrâni şi copii;
 Să-şi formeze un comportament moral-religios;

 Să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată;
 Să cânte cu dezinvoltură cântece pentru copii şi colinde româneşti;
 Să redea teme plastice specifice desenului, modelajului, picturii;
 Sã fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte.
INVENTAR DE PROBLEME
CE ŞTIU COPIII?
CE NU ŞTIM ŞI VREM SĂ AFLĂM?
Iarna vine Moş Nicolae şi Moş Crăciun.
Moş Nicolae aduce daruri, dar şi nuieluşe
în ghetuţele copiilor.
La Crăciun mergem la colindat.
Iarna împodobim bradul cu globuleţe,
beteală.
Moş Crăciun aduce daruri copiilor cuminţi
şi ascultători.
Iisus este Fiul lui Dumnezeu.
Facem daruri pentru copiii fără părinţi.
Cine este Moş Nicolae?
Unde locuieşte Moş Nicolae?
De vine Moş Crăciun ?
Ce înseamnă Crăciunul?
De ce colindăm?
Cu ce vine moşul ?
Unde cresc brazii ?
De ce se împodobeşte bradul ?
Unde sunt părinţii copiilor din centre de plasament ?
CENTRE DE INTERES
BIBLIOTECĂ
- reviste,cărţi cu imagini
despre iarnă,sărbători;
- jetoane,CD cu cântece de
iarnă,colinde
ARTĂ
- creioane colorate
- acuarele, pensule
- lipici
- plastilină,planşete
- fişe de lucru
- hârtie glasată, hârtie creponată
- cărţi de colorat
- coli albe şi colorate
JOC DE ROL
- brad,ornamente de brad
- păpuşi
- costume de spiriduşi
- costume de fulgi
- costume de îngeraşi
- sorcove, stele
CONSTRUCŢII
- cuburi
ŞTIINŢĂ
- jocul „Jocul anotimpurilor‟
JOCURI DE MASĂ
- puzzle

- lego
- personaje în miniatură
- rotodiscuri
- imagini cu tradiţii şi obiceiuri de
iarnă
- calculator, CD player
- jetoane cu imagini , obiecte
specifice
EVALUAREA PROIECTULUI:
 Vizită la Centrul de plasament, la alte grădiniţe din mediul rural;
 Participarea la slujba Sf.Impărtăşanii la Biserica Sf.Mina;
 Cu colindul la Primărie şi alte instituţii;
 Ornamente pentru brad confecţionate împreună cu copiii de la Centrul de Educaţie Incluzivă Alba-
Iulia;
 Confecţionarea unor felicitări pentru copiii din centrele de plasament;
 Colectarea unor jucării, seturi de jocuri pentru a fi donate copiilor de la alte grădiniţe;
 Portofoliile copiilor;
 CD cu poze;
 Serbarea ,,Soseşte Moş Crăciun”
SCRISOAREA DE INTENŢIE
Dragi părinţi,
In perioada 02.12.2014- 19.12.2014, vom derula proiectul ,,BUCURIA SĂRBĂTORILOR DE
IARNĂ!” cu subtemele:
1.CIZMULIŢA LUI MOŞ NICOLAE
2.COLINDE, COLINDE...
3.VINE, VINE MOŞ CRĂCIUN
În acest scop, vă rog să discutaţi cu copiii dumneavoastră despre tradiţiile şi obiceiurile de iarnă , să
ne ajutaţi cu materiale din care putem învăţa lucruri interesante: cărţi, imagini, vederi, reviste, obiecte
pentru colindat, costume de colindat, etc.
Vă anunţăm că acest proiect se va finaliza cu serbarea de Crăciun.
Vă mulţumim,
Educatoarea şi copiii

SCRISOARE DE INTENTIE
CENTRUL DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
Stimată d-nă învăţătoare,
IARNĂ!”.
Vă invităm în această perioadă la grădiniţa noastră pentru a organiza o activitate practică, în care să
confecţionăm ornamente de Crăciun pe care să le punem în bradul de Crăciun.
Cu stimă, educatoarea grupei Licurici
SCRISOARE DE INTENŢIE
Stimată d-nă învăţătoare,
IARNĂ!”.
Copiii cu suflet mare din grupa Licurici au dorit să dăruiască jucării şi seturi de jocuri copiilor din
grădiniţa d-voastră.Vă rugăm să stabiliţi o zi potrivită a vă face o vizită în scopul socializării copiilor. Vă
mulţumim!
Cu stimă, educatoarea grupei Licurici
Bibliografie:
 Preda, V., (2005) – Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped , Bucureşti
 S.Breben, E. Gongea, Metode interactive de grup – ghid metodic -, editura Arves,2002
 Proiecte Tematice Orientative - Smaranda Maria Cioflica – editura Tehno-Art 2007
 M.E.C.T.Curriculum pentru învãţãmântul preşcolar-(3-6/7 ani), 2008;

BUNE PRACTICI IN TRANSFORMAREA RECICLABILELOR IN ARTĂ
Prof.inv .preşcolar BORDOIU EUGENIA
G.P.P.”JUNIOR”SLOBOZIA / IALOMITA
In grădinită, principala preocupare a educatoarelor este stimularea creativitătii copiilor prin
abordarea tematicilor diferite dar şi a materialelor variate .
Arta este principala modalitate prin care se infăptuieşte relaţia estetică intre om şi natură,intre copil
si educatoare,intre educatoare si părinti.
Pentru a transmite copiilor ce este frumosul, pentru a asigura un mediu educaţional atractiv in
functie de proiectele tematice derulate,educatoarele reuşesc să transforme deseori grădiniţa in adevărate
galerii de artă, desfăşurând concursuri ,expoziţii ,centre tematice ,cu obiecte din materiale reciclabile,atât in
timpul activităţilor pe domenii experenţiale cât şi in activitătile extraşcolare..
Astfel,in derularea acţiunilor ecologice ,in activitatea zilnică ,ajutaţi de părinţi şi educatoare ,copiii
colecţionează materiale din natură ,biodegradabile,obiecte reciclabile,deşeuri variate.Abordând tematici
diverse[Ziua Păsărilor,Ziua Pământului,etc.],sau in derularea proiectelor tematice”Toamna”,”Bucuriile
iernii”,etc.se realizează daruri ,obiecte ,costume postere ,albume ,din :dopuri de plută,cofrage şi coji de
ouă,flacoane de plastic,ambalaje de la dulciuri,fire melană ,textile,etc.
Copiii descoperă utilităţi noi ,tehnici noi de lucru,munca in echipă,simţul practic şi estetic,gustul
pentru artă,transformând totul, in mici opere de artă,alaturi de educatoare.
Educatoarele ,realizează astfel o educaţie interactivă,cunoştinţele eco imbinându-se cu
arta.Mânuţele iscusite,răbdarea şi fantezia copiilor,mesajele transmise prin arta lor,tuturor adulţilor,arată ce
important este ABC-ul conduitei ecologice.
Transformarea materialelor reciclabile in artă ,este parte a realizării cu succes a educaţiei estetice in
grădiniţă, conturând personalitatea complexă a viitorului adult.
Mediul educaţional in care se desfăşoară activitatea ,zilnic,devine atractiv pentru copii,dacă este gândit,dupa
proiectele tematice propuse spre derulare.Astfel,am realizat permanent machete din reciclabile ,adaptând
conţinuturile machetelor la continuturile şi obiectivele proiectelor derulate:”Primavara ,la bunici”,”Bucuriile
iernii”,”Darurile Toamnei”,etc.
Potenţialul creator al copiilor in timpul educaţiei timpurii este descoperit de educatoare
,astfel,reuşindu-se valorificarea pasiunii copilului ,in adevărate opere de artă.
Se dezvoltă in timpul actiunilor extraşcolare deprinderi practice ,indemânare ,pasiune pentru frumos,se
dezvoltă simturi şi abilitati estetice ,abilitatăti antreprenoriale..
In acţiunile ample derulate in mediul inconjurător ,cei mici reusesc să descopere noi materiale de
lucru ,deseurile si reciclabilele fiind sursa de materiale cu ajutorul cărora copiii dau dimensiuni noi artei .

Educatoarele cultivă acum nu numai gustul pentru frumos şi inventivitatea dar si deprinderi ecologice
,conştientizandu-se rolul achiziţionării si colectării reciclabilelor:un mediu mai curat si sănătos.Fantezia
copiilor este stimulată de cadre didactice ,realizandu-se machete ,pe teme diferite ,colaje,felicitari ,figurine
,obiecte decorative ,jucării .
Prin derularea Programelor Internaţionale ECOSCOALA si LeAF,educatoarele abordează activitati
extracurriculare variate,,cercetând si observând cu copiii mediul ,formând comportamente civice care să
acţioneze in folosul naturii .
Se formează atitudini eco,se corectează conduite ,se dezvoltă gustul pentru frumos prin realizarea de
expozitii ,la Ziua Pamântului ,Ziua Păsărilor,Ziua Pădurii .
Se identifică noi reguli de comportament ecologic in diverse situaţii ,sunt antrenati copiii in
colectarea de materiale refolosibile,antrenând si părintii in aceste actiuni ,dar si intreaga comunitate locală .

Proiect de activitate
Prof. înv.preşc.Lăscuş Elena
Colegiul Naţional ,,Sabin Drăgoi’’Deva,
Grădiniţa PN
Grupa: mare
Domeniul de cunoaştere: Om şi societate
Tipul de activitate : consolidare de priceperi şi deprinderi
Tema : »Săniuţa «
Forma de realizare: decupare după contur şi lipire
Scopul :
*formativ: dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor de lipire
*informativ: îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor ,despre utilizarea tehnicilor
de lucru .
*educativ: dezvoltarea simţului practic şi estetic.
Obiective operationale :
*cognitive
O1 : să identifice, recunoască şi să denumeasca corect materialele şi ustensilele de lucru
O2 : să execute corect exerciţiile de încălzire ale muschilor mici ai mâinilor
O3 : să taie corect conturul trasat, deplasând hârtia în funcţie de forma conturului
O4 : să respecte etapele de lucru (decupare si lipire)
O5 : să precizeze corectitudinea produsului finit
O6 : să evidentieze lucrările cele mai reuşite
*afective
O7 : să participe activ şi conştient la activitate
*psiho-motorii
O8 : să păstreze o pozitie corecta în timpul lucrului
O9 : să lucreze îngrijit păstrand acuratetea lucrării
Metode şi procedee :conversaţia ,explicaţia ,munca independentă ,exerciţiul
Material didactic: foarfece ,fulgi, carton albastru , lipici, foi albe.
Bibliografie :
1. Curriculum pentru învăţământul preşcolar 2008
2.Maria Petricica, Metodica predării activităţilor practice în grădiniţa de copii, EDP ,Bucuresti ,1970
3.Aurelia Ana ,Smaranda Cioflica ,Proiecte tematice orientative, Ed Tehno Art ,2003
Durata activitatii :25 minute

Nr.
crt.
Secvenţe
instrucţionale
Conţinutul activităţii Strategii
didactice
Evaluare
1 Introducerea în
activitate
a)moment
organizatoric
Amenajarea sălii de grupă.
Asigurarea unor condiţii propice pentru
desfăşurarea activităţii.
Pregătirea materialelor de lucru.
Conversaţia
b)captarea
atenţiei
Se va realiza pritr-o surpriză şi aume telefonul
primit de la zâna Iarnă .
- Alo, alo...
- Da, da...
- Mă bucur să vă aud la telefon.
- Sunteţi zâna Iarnă…
- Da ,da, am să le spun copiilor.
- O să vă sun imediat după activitate.
- La revedere.
Ştiţi dragi copiii cine m-a sunat la telefon ?
(aştept răspus din partea copiilor în caz contrar
le spun eu că ma sunat zâna Iarnă) A vrut să ştie
dacă suteţi cuminţi şi răspudeţi frumos la
activitate.
2 Anunţarea temei
şi a obiectivelor
Astăzi la activitatea practică vom decupa o
sanie folosind ca tehnici de lucru decuparea şi
lipirea pe hârtie. (fulgilor,sănie )
Conversaţia Evaluarea
capacităţii
copiilor de a
asculta cu
atenţie
mesajul
transmis
3 Prezentarea
conţinutului şi
dirijarea
învăţării
Se intuiesc materialele de lucru repartizate
copiilor.
Copiii au pe masă: hârtie albă, lipici, hârtie
albastră, conturul unei săniuţe conturate pe
hârtie albă ,farfurioare foarfece.
Copiii trebuie să decupeze şi să lipească
Explicaţia Evaluarea
capacităţii de
a intui
materialele de
lucru

conturul săniuţei pe hârtia albastră. Apoi să taie
hârtia albă, în bucăţi mici, din care vor realiza
fulgii de zăpadă.
Educatoarea le va explica şi demonstra
copiilor tehnica de lucru pe care o vor folosi
pentru realizarea temei propuse.
Educatoarea le va explica şi demonstra
copiilor: -mai întâi vom decupa după contur
sania iar după aceea vom lipi pe cartonul
albastru .
Pentru a lucra cât mai corect vom face câteva
exerciţii de încălzirea a muşchilor mâinii.
- Ninge,
- Adunăm zăpada,
- Facem bulgări de zăpadă,
- Aruncăm cu ei.
Demonstraţia
4 Desfăşurarea
activităţii
Educatoarea le va explica şi demonstra .
Realizarea lucrărilor de către copii
Pe parcursul lucrului educatoarea va
supraveghea activitatea copiilor şi îi va îndruma
dacă va fi cazul cu indicaţii suplimentare.
Educatoarea trece pe la fiecare copil în parte
şi îi ajută dacă este nevoie. Se va supraveghea şi
poziţia corectă a copiilor în timpul lucrului.
Analizarea lucrărilor realizate
După ce au finalizat lucrările, vor fi aşezate pe
tablou şi vor fi analizate atât de către
educatoare cât şi de către copii.
Se vor urmări:
*acurateţe
*corectitudine
*grad de finalitate
Educatoarea va aprecia pozitiv toate lucrările.
Demonstraţia
Exerciţiul
Conversaţia
Evaluarea
capacităţii de
a urmări cu
atenţie modul
de lucru
Evaluarea
capacităţii de
a lucra corect
folosind
corect
tehnicile de
lucru
Evaluarea
capacităţii de
autoevaluare

5 Încheierea
activităţii
Educatoarea va suna pe Zâna Iarnă să-i spună
cum au fost copiii. Îi apreciază şi le oferă
recompense.Activitatea se va încheia cu
,,Săniuţa fuge‟‟.
Conversaţia
Proiect de activitate
Prof. înv. preşc. Bara Livia
Grădiniţa P.P. nr.12 Alba Iulia
Nivelul II
Tema anuală: ,, Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?”
Subtema: ,, Obiceiuri străbune!”
Domeniul experienţial: Om şi societate
Tema zilei: ,,Podoabe pentru bradul de Crăciun”
Mijloc de realizare: Activitate practică
Tipul activităţii: consolidare de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi
Forma de organizare: frontal, individual
Obiectiv cadru: Consolidarea cunoştinţelor acumulate şi exersarea deprinderilor dobândite în contextul
sărbătorilor de iarnă;
- să denumească materialele şi să le utilizeze corect, mânuindu-le cu atenţie în vederea realizării temei
propuse;
- să execute şi să folosească corect tehnicile de lucru învăţate anterior;
- să adopte o poziţie corectă la masa de lucru, conform indicaţiilor primite;
- să aprecieze propriile rezultate dar şi ale colegilor.
Strategia didactică:
Metode şi procedee: conversaţia, Mâna oarbă, observaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia;
Mijloace didactice: jetoane în formă de globuri, foarfece, aracet, carton colorat, vată,
Forme de organizare: frontală, individuală
Bibliografie:
- Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani, ministerul educaţiei cercetării şi tineretului),
2008;

- Maria Calcii, Stela Cemortan - Dezvoltarea creativităţii la preşcolari., Editura Universitas, Chişinău,
2001.
- Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga- Metode interactive de grup- ghid
metodic, Ed. Arves, Piteşti, 2002.
Eveniment
didactic
Conţinut ştiinţific Strategii
didactice
Evaluare
Moment
organizatoric
-asigurarea condiţiile optime pentru
realizarea activităţii;
- pregătirea materialului didactic necesar
pentru desfăşurarea activităţii.
- organizarea grupei de copii
conversaţia Observarea
comportamentului
iniţial- interesul
Captarea
atenţiei
În sală îşi face apariţia un brad care este
trist pentru că vin sărbătorile şi nu vrea
nimeni să îl împodobească şi pe el, la fel
ca si pe fraţii lui din parcuri.
El îi roagă pe copii să îi pregătească şi
lui podoabe pentru a arăta frumos şi
vesel, la fel ca ceilalţi brăduţi.
Înainte de începerea activităţii, copiii îi
cântă cântecul „Brăduleţ, brăduţ,
drăguţ”, după care se aşează la centrul
artă pentru a observa ce anume urmează
să realizeze.
Surpriza
Conversaţia
Explicaţia
Orală , frontală
Anunţarea
temei şi a
obiectivelor
Copiii sunt anunţaţi de tema activităţii şi
anume realizarea unor podoabe pentru
bradul de Crăciun.
Conversaţia
Explicaţia
Observarea
comportamentului
non-verbal
Frontal
Prezentarea
conţinutului
şi dirijarea
învăţării
După ce copiii au fost de acord ca să îl
ajute pe brăduţ, educatoarea îi roagă pe
copii să observe ce materiale au pe
măsuţă.
Folosind tehnica „Mâna oarbă” copiii
vor fi împărţiţi în trei grupe pentru a
Conversaţia
Mâna oarbă
Observarea
comportamentului
de cooperare şi de
relaţionare;
Aprecieri pozitive
ale răspunsurilor,

realiza podoabele. După ce se vor aşeza
la măsuţe, voi purta o scurtă discută
discuţie cu copiii despre instrumentele de
lucru pe care le vor folosi, realizându-se
intuirea materialelor. Înainte de
începerea lucrului pe echipe, voi executa
un joc de încălzirea muşchilor mici ai
mâinilor.
Batem palmele cu zor/ Batem palmele cu
spor /1,2-1,2/ Faceţi toţi la fel ca noi!/Pe
mânute ne spălăm,?/Curat noi ca să
lucrăm. 1,2/1,2/ Faceţi toţi la fel ca
noi!/La pian acum cântam, /Linişte!S a
ascultăm!
După încălzirea mâinilor voi trece pe la
fiecare grupă şi voi explica modul de
realizare al sarcinilor:
Grupa globurilor: unde fiecare copil va
decupa şi asambla elementele primite
pentru a realiza ghirlande pentru pomul
de Crăciun.
Grupa fulgilor: copiii vor trebui să
aplice aracet şi să decoreze globurile
primite, cu diferite materiale pe care le
au la dispoziţie.
Grupa îngeraşilor: copiii realizează
decoraţiuni în formă de moş Crăciun,
folosind suluri de hârtie igienică, pe care
trebuie să le coloreze şi apoi să aplice
aracet, vata şi alte elemente necesare
realizării lucrării.
Copiii vor fi supravegheaţi, îndrumaţi şi
ajutaţi doar când este cazul. Voi
interveni cu explicaţii suplimentare acolo
unde este nevoie, sugerând copiilor
Explicaţia
Exerciţiul

diverse soluţii.
Evaluarea
activităţii
Echipele trec pe la cele trei grupe pentru
a examina lucrările executate şi se vor
face aprecieri, fiind evidenţiat efortul
individual şi colectiv.
Ornamentele realizate vor fi aranjate pe
brăduţ începând de la vârf până jos în
timp ce vom cânta şi dansa în jurul
bradului cântecul „Brăduţul”. (Un brăduţ
mititel/ Astăzi am primit/ L-am privit şi
apoi l-am împodobit/ Globuri mici, şi
mai mari /Pe crenguţe-am pus.
Lumanări, jucării şi o steluţă sus./
Brăduţule, prietene/ Tu înveseleşti
sărbătorile/ Cetina ta, strălucirea ta/
Când le privesc, / Îmi tresare inima. /Tu
din munţi ai venit /Şi te-aş întreba: / -Nu
cumva îţi este dor de pădurea ta? / Dar
nu eşti singurel/ Şi eu îţi şoptesc. / Eşti
prietenul meu şi eu te iubesc/ Brăduţule,
prietene/ Tu înveseleşti sărbatorile /
Cetina ta, strălucirea ta /Când le privesc
îmi tresare inima.)
Exerciţiul
Turul galeriei
Aprecieri în spirit
critic şi autocritic;
Aprecieri verbale
privind
participarea
fiecărui copil,
asupra modului de
desfăşurare a
activităţii
Încheierea
activităţii
Ca recompensă copiii îşi păstrează
ecusoanele primite cu însemne specifice
sărbătorii de Crăciun şi sunt răsplătiţi cu
dulciuri din partea brăduţului pentru că l-
au ajutat.
Conversaţia Recompensarea
tuturor.

“ DESENUL INFANTIL - ŞI EU ŞTIU SĂ “SCRIU”
Prof. înv. preşc. MUREŞAN DOINA MARIA
Grădiniţa P.P. nr.12 Alba Iulia
În octombrie 2012 am făcut cunoştinţă cu filozofia abordării Reggio Emilia, precum şi cu
grădiniţele Reggio, din Italia cu ocazia participării la cursul de formare “Noi abordări ale educaţiei timpurii
în grădiniţe”. În filozofia Reggio i se recunoaşte individualitatea fiecărui copil, modul propriu de a descoperi
lumea şi de a se exprima, pune accent pe ceea ce copilul reuşeşte să facă după ce a parcurs un pas în
învăţare, cum foloseşte informaţia, cum o leagă de eperienţa anterioară, ce noi conexiuni se formează. Jocul
este văzut ca fiind principalul mod în care copiii învaţă şi înţeleg mediul înconjurător. Sistemul Reggio
Emilia orientează către colaborare între copii, între copii şi educatoare, şi un lucru important, între părinţi şi
educatoare.
Multe din aceste elemente le-am preluat şi eu, pentru că am descoperit o creştere a interesului
copiilor pentru învăţare şi în grupa mea îmi doresc copii cu un profil dinamic, activi, copii care pun
întrebări, iau atitudine şi au iniţiativă, copii cu puncte de vedere personale şi convinşi că pot.
O să prezint în acest material o eperienţă inedită, avută cu preşcolarii grupei mici, “Voiniceii”, de la
Grădiniţa P.P. nr.12 Alba Iulia, „ŞI EU ŞTIU SĂ “SCRIU” – desenul la 3 – 4 ani.
Domeniul desenului este abordat cu dezinvoltură oferindu-i copilului posibilitatea de a trăi
satisfacţia. Există la preşcolari o trebuinţă de exprimare creativă întreţinută de condiţiile de viaţă sau
solicitată de mediul social-creativ, de multe ori ca o compensare a mediului mai puţin ancorat în solicitări
artistice. Această trebuinţă creativă este legată de constituirea sinelui în jurul vârstei de 4-5 ani. Este dorinţa
de identitate manifestată, însoţită de trebuinţe afective, opoziţie, conflicte legate de existenţa şi poziţia
afectivă a copilului în familie. Copilul doreşte să fie apreciat, lăudat, admirat pentru creaţiile sale. Artele
plastice îl interesează mult pe copilul preşcolar. Îi place să combine culori vii, uneori ţipătoare, să încarce
bine pensula şi să traseze trasee largi. Amestecul obţinut îi sugerează teme, imagini cu rezonanţă afectivă,
soluţii de redare pe hârtie a formelor.
Desenul contribuie la dezvoltarea încrederii în sine şi are un rol important în cunoaşterea obiectelor,
a realităţii şi în educaţia estetică. Copiii doresc mai curând să deseneze sau să picteze ceea ce vor ei decât să
li se impună o temă anume. În această manieră ei ordonează lumea în care trăiesc şi sunt mult mai dispuşi să
coopereze cu educatoarea, cu colegii de grupă. Când copiii desenează liber şi fără nici o indicaţie, ei exprimă
o parte din propria lor personalitate, îşi eliberează propriile lor sentimente şi atitudini care ar fi putut fi
inhibate şi ascunse.
Sistematizarea stadiilor desenului infantil, devenită clasică, îi aparţine lui G.H. Luquet (1927).
Conform acestei sistematizări, evoluţia desenului infantil se caracterizează printr-un efort relativ îndelungat

şi constant al copilului de a reda cât mai realist obiectele din lumea înconjurătoare. Luquet indică
următoarele stadii în evoluţia desenului infantil:
a. faza mâzgăliturilor copilul descoperă întâmplător (după vârsta de 1 an), manipulând un instrument (de
scris, beţişor), că acesta lasă urme pe o suprafaţă (aptå pentru trasare); este vorba de un act pur motric.
b. realismul fortuit (întâmplător): începe între doi şi trei ani, spre sfârşitul fazei mâzgălelii. Trasând, fără
intenţia de a reprezenta ceva, copilul descoperă din întâmplare, o asemănare formală între linia sa şi un
obiect. (Această asemănare nu este obiectivă, nu e nevoie ca ea să existe în realitate). Retrospectiv, copilul
numeşte traseul său, după acel obiect.
c. realismul nereuşit (neizbutit/manquée): debutează între trei şi patru ani. Apare o „defazare“ între intenţiile
copilului şi capacităţile sale grafo-motrice şi de reprezentare. Elementele desenului apar juxtapuse datorită
unei incapacităţi sintetice.
d . realismul intelectual: începe în jurul vârstei de 4 ani şi se manifestă până la 10-12 ani. Copilul desenează
obiectul, nu cum se vede acesta, ci pe baza a ceea ce ştie despre acest obiect. Se manifestå: fenomenul de
transparenţă (elementele dinăuntru sunt reprezentate simultan cu elementele exterioare de exemplu, copilul
deseneazå faţada casei, dar şi mobilierul dinăuntru; profilul unei fiinţe are doi ochi, deşi în mod obiectiv nu
se vede decât unul – copilul însă ştie că acea fiinţă are doi ochi); fenomenul de
aplecare/culcare/orizontalizare (de exemplu, pomii aflaţi de-o parte şi de alta a unei alei sunt desenaţi culcat,
în acelaţi plan orizontal cu aleea). Se observă: utilizarea detaliului reprezentativ; acumularea de detalii;
utilizarea simultană a mai multor perspective.
e. realismul vizual: apare în jurul vârstei de 7-8 ani şi se instalează în mod dominant pe la 9-10 ani, uneori
mai târziu (12 ani). Copilul descoperă perspective şi elimină schemele grafice anterioare (transparenţă,
orizontalizare, aglomerare de detalii, simultaneitatea punctelor de vedere). El desenează obiectul aşa cum îl
vede.
Mă voi referi în acest material la perioada de 3 – 4 ani, realismul nereuşit.
În cursul celui de-al treilea an apare la copil desenul propriu zis. Copilul realizează un traseu grafic
căruia îi atribuie o identitate, un nume; această conduită reprezintă debutul intenţiei de a reprezenta un
obiect. Este vorba de ceea ce G.Luquet numeşte realismul fortuit.
Între trei ani şi jumătate şi patru ani începe să înţeleagă noţiunea de a reproduce un model, de a
respecta o asemănare. În termenii lui Luquet, la această vârstă el achiziţionează o “capacitate grafică totală“,
care înseamnă existenţa intenţiei, a execuţiei şi a interpretării corespunzătoare intenţiei.
Ultima subetapă a realismului fortuit, fază ce face tranziţia spre următorul stadiu important, este ceea
ce Luquet numeşte realism nereuşit (réalisme manquée).
Le-am dat copiilor să reprezinte grafic: numele, teama, frica, bucuria, şi spre surprinderea mea atunci
când le-am spus ce au de lucru nimeni nu mi-a adresat nici o întrebare şi toţi s-au apucat de lucru! Au
început să deseneze fără a se uita în jur la ceilalţi colegi, iar atunci când au teminat fiecare mi-a explicat ce
au lucrat “fără ajutorul meu” . Am fost foarte impresionată de lucrările lor, a fost o experienţă plăcută şi în

urma căreia m-am gândit să experimentez tema “ŞI EU ŞTIU SĂ “SCRIU”. Am explorat această temă „ŞI
EU ŞTIU SĂ „SCRIU”, prin trei subteme:1. Reprezentarea lumii înconjurătoare - Hai la joacă afară!,
Grădiniţa mea; 2. Reprezentarea figurii umane – Educatoarea mea, Familia mea, Mama; 3. Reprezentare
sentimente – Bucurie, Tristeţe, Frică.
Desenul copilului preşcolar constituie un mijloc de perfecţionare a activităţii mentale prin procesele
intelectuale şi puse în acţiune, prin exerciţiul de observaţie, analiză şi sinteză realizat. Acesta privit ca
limbaj, ca mijloc de comunicare prin intermediul formelor şi culorilor ne dezvăluie lumea sa interioară,
interesele sale, orizontul său de cunoaştere, raporturile sale cu realitatea înconjurătoare. Ne dezvăluie modul
particular în care se reflectă lumea în mintea copilului, ecourile subiective ale acestei lumi. Desenul devine
un mijloc de cunoaştere a copilului, de integrare a sa în mediu. Activităţile artistico-plastice am încercat să
le dirijez cu tact lăsându-i copilului sentimentul unei depline libertăţi, o activitate individualizată cu grijă,
stimulând în fiecare copil resursele sale proprii, o activitate diversă şi bogată, în care fiecare să-şi regăsească
lumea cu preocupările ei, doresc să cred că specificul activităţior artistico-plastice acesta ar trebui să fie.
Copiilor le place mult să “scrie”, să deseneze, şi atunci când termină desenul aşteaptă cu nerăbdare
să-mi explice ce au desenat. Am învăţat, că, deşi sunt doar de 3 – 4 ani pot să deseneze liber fără să le dau eu
un contur în care să coloreze.
Afişarea desenelor a avut un impact deosebit asupra părinţilor. Mulţi dintre ei doreau să le ducă
acasă, le-au făcut poză şi citeau cu interes ceea ce am scris pe desene (explicaţiile copiilor).
Prin activităţile pe care le desfăşor cu preşcolarii din grupa “Voiniceii” am ca obiectiv stimularea
creativităţii, a stimei de sine şi a mentalităţii învingătoare. De mici trebuie să ştie că pot reuşi orice dacă îşi
propun, prin curaj, încredere în sine şi disciplină.
BIBLIOGRFIE:
 Enăchescu C., (1973), Elemente de psihologie proiectivă, Editura Ştiinţificå, Bucureşti;
 Piaget J., Inhelder B., Psihologia copilului, E.D.P., Bucureşti
 Roco Mihaela, (1979), „Creativitatea individuală şi de grup – studii experimentale”, Ed. Academiei
Române, Bucureşti.

1. REPREZENTREA LUMII ÎNCONJURĂTOARE - HAI LA JOACĂ AFARĂ!
GRĂDINIŢA MEA
2. REPREZENTAREA FIGURII UMANE - EDUCATOAREA MEA!

FAMILIA MEA
MAMA
3. REPREZENTARE SENTIMENTE – BUCURIE, TRISTEŢE, FRICĂ

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
Prof. IGNAT EUGENIA
GRĂDINIŢA P.P. NR.12 ALBA IULIA
Grupa:MARE
Tema anuală: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”
Tema proiectului: « Iarnă, iarnă eşti frumoasă ! »
Tema activităţii: „Hai la joacă afară !”
Domenii experienţiale: DŞ / DEC
Categorii de activitate: cunoaşterea mediului / educaţie plastică
Forma de realizare: activitate integrată
Tipul activităţii: evaluare
Forme de organizare : frontal, în grupuri mici, individual.
Obiectiv cadru: verificarea şi consolidarea cunoştinţelor referitoare la anotimpul iarna şi jocurile copiilor
iarna; stimularea curiozităţii pentru investigarea acestora şi perfecţionarea capacităţii de a stabili legături
între însuşirile caracteristice ale unui anumit anotimp; consolidarea deprinderii de a desena conform cerinţei;
dezvolarea gustului estetic, a imaginaţiei, creativităţii şi îndemânării.
Obiective operaţionale :
 Să descrie imaginile cu ajutorul întrebărilor educatoarei;
 Să comunice impresii pe baza imaginilor citite ;
 Să alcătuiască o povestioară scurtă pe baza lucrărilor plastice realizate;
 Să discute cu coechipierii atât pentru compoziţia plastică, dar şi pentru alcătuirea micii povestiri;
 Să realizeze o compoziţie plastică cu subiect dat, prin desen,(colorare);
 Să mânuiască materialele puse la dispoziţie;
 Să ia parte la activităţile de învăţare în grup, sugerând ce este de făcut mai departe într-o acţiune;
 Să-şi exprime propriile opinii, emoţii, sentimente şi atitudini;
 Să treacă cu uşurinţă de la statutul de ascultător la cel de povestitor;
 Să respecte regulile şi sarcinile date;
Strategii didactice :
a) Metode şi procedee: conversaţia, povestirea, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea, Posterul.
b) Mijloace didactice:
 Foi xerox A3, creioane colorate, carioca, ecusoane, stimulente
c) Metode de evaluare:

 Evaluare orală,
 Evaluare practic – aplicativă
SCENARIUL ZILEI
I.SALUTUL
Când toţi copiii au sosit, cu zâmbetul pe buze, cu privirea curioasă, vor intra în sala de grupă cântând
cântecul ,,Săniuţa fuge ”(tranziţii).Apoi se vor opri în locul destinat Întâlnirii de dimineaţă în semicerc.
Copiii sunt invitaţi să se aşeze în semicerc şi împreună cu educatoarea se vor saluta între ei.
II.NOUTATEA ZILEI
Educatoarea va îndrepta atenţia copiilor spre Centrul tematic, unde sunt materiale despre iarnă:
jocurile copiilor iarna şi harta proiectului.
III.PREZENŢA
Se realizează prezenţa copiilor cu ajutorul catalogului zilei, se precizează numărul copiilor prezenţi şi
numărul copiilor absenţi.
IV.ÎMPĂRTĂŞIREA CU CEILALŢI
Un copil va povesti cum şi-a pertecut sfârşitul de săptămână la munte, iar ceilalţi vor asculta cu
atenţie, apoi dacă vor dori vor pune întrebări şi vor comenta pe scurt.
V.CALENDARUL NATURII
Copiii denumesc ziua săptămânii, data, luna şi anul, iar educatoarea indică jetonul pe care este scrisă
denumirea acestora.În continuare, copiii sunt îndemnaţi să spună ce au obsevat ei dimineaţă când au veni la
grădiniţă pentru a stabili cum este vremea şi cum ne îmbrăcăm în acest anotimp.
VI.MESAJUL ZILEI
“Ne place iarna, hai la joacă afară !”
VII.ACTIVITATEA DE GRUP
Educatoarea anunţă tema de discuţie : « Bucuriile iernii » şi cere copiilor să spună de ce le place
iarna. Chiar dacă este friguroasă iarna e frumoasă!
Întrebări posibile:
“De ce ne place iarna?”
“Ce jocuri de iarnă cunoaştem?”
“Care dintre jocurile de iarnă ne plac cel mai mult?”
“De ce?”
VIII.TRANZIŢIA
“Săniuţa fuge!”

La centrele de interes copiii vor realiza o carte de colorat « Jocurile copiilor iarna », vor construi o
trambulină pentru schiori şi se vor juca « De-a iarna ».
ACTIVITĂŢI LIBER ALESE – ALA
1. ALFABETIZARE - „Carte de colorat – Jocurile copiilor iarna”
să realizeze o carte de colorat;
să coloreze imaginile din carte;
să realizeze coperta cărţii;
să-şi cultive calităţi de voinţă şi caracter cum sunt: iniţiativa, perseverenţa, hărnicia, spiritul de
cooperare cu alţi copii;
2. JOC DE ROL - „De-a iarna”
să realizeze mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la conţinuturi literare despre iarnă ,
cunoscute;
să utilizeze vorbirea dialogată, intonaţia, nuanţarea vocii, mimica şi gestica, cu sprijinul
educatoarei;
3. CONSTRUCŢII - „Trambulina schiorilor”
să redea cu ajutorul construcţiei modele apropiate de realitatea înconjurătoare în plan tridimensional;
să construiască modele originale;
Să descrie verbal modelele create;
să colaboreze cu partenerii de joc.
După desfăşurarea activităţilor pe centre de interes, copiii vor observa o planşă « Bucuriile iernii » şi
vor realiza tablouri cu jocurile copiilor iarna.
Bibliografie :
 „Curriculum pentru educaţia timpuri a copiilor de la 3 la 6/7 ani”, MECT, 2008
 Laurenţia Culea, coord., 2008, „Activitatea integrată din grădiniţă”, Didactica Publishing House,
Bucureşti,
 S. Breben, E. Gongea, 2007, „Metode interactive de grup – îndrumător metodic”,

SECVENŢA
DIDACTICĂ
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUAR
E
METODEE
ŞI
PROCEDEE
MIJLOACE
DIDACTICE
FORME
DE
ORGANI
ZARE
INDICATO
RI
1. Momentul
organizatoric
Crearea condiţiilor necesare
bunei desfăşurări a activiţăţii:
- aranjarea mobilierului
în patru centre de
interes
- aranjarea materialului
didactic pe măsuţe
- introducerea copiilor în
linişte în sala de grupă
Frontală
2. Captarea
atenţiei
Se face printr-o ghicitoare:
Totu-i îngheţat în drum,
Florile-s pe geam acum,
În sobă focul trosneşte,
Spune, ce anotimp este?
(Iarna)
conversaţia Frontală Manifestă
interes şi
atenţie
3. Anunţarea
temei şi a
obiectivelor
- Am adus o planşă. Ce vedeţi?
- Astăzi vom observa cu atenţie
această imagine de iarnă iar voi
va trebui să fiţi foarte atenţi ca
să aflaţi mai multe despre
jocurile copiilor iarna, „Hai la
joacă afară!”.
Comunicarea obiectivelor într-
un limbaj adecvat vârstei.
observaţia Frontală Identifică
corect
4. Prezentarea
conţinutului şi
dirijarea
învăţării prin
Pentru a-i familiariza pe copii
cu elementele principale din
tablou, activitatea poate începe
cu o întrebare orientativă :
Explicaţia
Planşă
Frontală
Pe grupe
Manifestă
interes şi
observă,
analizează

abordarea
integrată a
conţinuturilor
«Ce vedeţi în acest tablou ? ».
Se lasă copiilor libertatea de a
identifica elementele din tablou
(pomi, case, copii, patinoar,
oameni de zăpadă, derdeluş).
După această enumerare liberă
se trece la intuirea dirijată - la
analiză şi descriere.
Conversaţia planşa cu
jocurile
copiilor
iarna
5. Obţinerea
performanţei
După sinteza parţială se face
sinteza finală printr-o scurtă
povestire : « E iarnă. Totul în
jur este acoperit de zăpadă.
Copiii au ieşit la joacă. Unii
patinează iar alţii se dau cu
sania şi schiurile pe derdeluş.
Toată lumea este fericită iar pe
derdeluş răsună glasul gingaş
şi vesel al copiilor».
Astăzi ne vom împărţi în patru
grupe şi vom lucra tablouri
« Hai la joacă afară!».
-Ce aţi primit pe măsuţe?
- Pe fiecare măsuţă sunt aşezate
jetoane la fel ca ecusoanele
voastre din piept. Fiecare copil
se va aşeza la măsuţa care are
jetonul asemănător cu ecusonul
vostru.
Conversaţia
Explicaţia
Povestirea
Exerciţiul
Foi xerox
A 3,
jetoane
ecusoane,
suporturi cu
creioane
colorate,
cutii cu
carioca
Pe grupe
VII.Exerciţii de
Încălzire a
muşchilor mici
ai mâinii
Mâna lebădă o fac,
Care dă mereu din cap.
Lebedele-n jur privesc,
Mâinile eu le rotesc.
Bate vântul ne-ncetat
Exerciţiul

Degetele le-am mişcat;
Spre stânga sau dreapta mea,
Ca să putem lucra.”
6. Asigurarea
retenţiei şi a
transferului
Se face intuirea rapidă a
materialelor de pe măsuţe şi
explicarea modului de lucru
prin trasarea sarcinilor:
Fiecare grupă a primit o foaie
A3 pe care trebuie să desenaţi
un tablou. După ce aţi realizat
tabloul trebuie să povestiţi ce
conţine tabloul pe care l-aţi
realizat.
Grupa schiorilor: desenează şi
colorează jocuri de iarnă
desfăşurate pe pârtie.
Grupa patinatorilor: desenează
alte jocuri sau bucurii
desfăşurate pe patinoar.
Grupa brăduţilor: desenează
un tablou cu aspecte de iarna,
jocuri si bucurii.
Grupa oamenilor de zăpadă:
desenează jocuri şi surprize ale
iernii.
Exerciţiul,
Conversaţia
Posterul
Foi xerox A
3,
jetoane
ecusoane,
suporturi cu
creioane
colorate,
cutii cu
carioca
Pe centre,
pe grupe
Realizarea
sarcinii de
la fiecare
centru
7. Evaluarea
performanţei
Afişarea tablourilor pe tabla
magnetică şi expunerea pe rând
a scurtelor povestioare de către
un membru al echipei ales de
fiecare grup de lucru.
Conversaţia
Povestirea
Turul galeriei
Tabla
magnetică
8. Încheierea
activităţii
Educatoarea face aprecieri
asupra modului în care au
participat copiii la activitate şi
Conversaţia Stimulente Individual Evaluare
orală

PROIECT DE LECŢIE
Prof. CIRA MARIA
Şcoala Gimnazială Romuli
CLASA: a III-a
DISCIPLINA: Abilităţi practice
TEMA LECŢIEI: ,,Tablou de primăvară”
TIPUL LECŢIEI: Formare de priceperi şi deprinderi
DURATA: 50 minute.
Obiective specifice:
- informativ – formarea priceperilor şi deprinderilor de a realiza un ,,Tablou de primăvară” utilizând
diverse materiale (hârtie, panglică, şabloane, lipici);
- formativ – dezvoltarea unor procese psihice precum: memoria, gândirea, atenţia, voinţa, imaginaţia;
- educativ – educarea unor trăsături pozitive de caracter: independenţă, perseverenţă, spirit de
colaborare şi iniţiativă.
Cognitive:
- să realizeze corect tema propusă folosind diferite tehnici (quilling, origami, tehnica colajului) şi
materiale (hârtie albă, colorată, panglică cu floricele, şabloane);
- să respecte etapele de lucru cerute de tehnica aleasă;
- să răspundă corect la întrebările adresate de învăţătoare pe baza cunoştinţelor anterioare;
- să realizeze corect paginaţia lucrării respectând şi dimensiunea elementelor regăsite;
- să identifice corect culorile predominante ale acestui anotimp pe baza observării materialelor pregătite.
Psihomotrice:
OM1- să-şi dirijeze efortul oculomotor spre centrul de interes vizat de învăţătoare;
OM2- să-şi reprime tendinţa de a efectua mişcări inutile pe parcursul desfăşurării lecţiei.
OM3- să adopte o poziţie corectă la masa de lucru;
Afective:
oferă stimulente.

OA1- să analizeze obiectiv lucrările colegilor, dar şi pe cele proprii;
OA2- să-şi exprime dorinţa de a confecţiona cât mai multe lucrări pentru cei dragi.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) Metode şi procedee: M1 - exerciţiul
M2- conversaţia
M3- explicaţia
M4- demonstraţia
M5- turul galeriei
b) Mijloace şi materiale didactice: m1 – hârtie albă
m2- hârtie colorată
m3- lipici
m4- hârtie tăiată fâşii
m5- panglică cu floricele
c) Forme de organizare: F1- frontală
F2- individuală
d) Tipuri de învăţare: Î1 - operaţională
Î2 - receptiv-reproductivă
Î3 – creatoare
Sistem de evaluare:
a) Metode de evaluare: Me1 - observare curentă
Me2- chestionare orală
Me3- probă practică
b) Forme de evaluare: Fe1- evaluare curentă
Etapele
lecţiei
Activitatea
învăţătoarei
Activitatea
elevilor
a) b) a)
b)
Moment
organizatoric
Se asigură condiţiile necesare optimei
desfăşurări a lecţiei: pregătirea
materialului didactic necesar.
Elevii se pregătesc
pentru ora de
abilităţi practice.
M2
M3
m1
m2
m3
m4
m5
Me1
Fe1

Activitate
introductivă
Le voi adresa elevilor câteva
întrebări:
-Ce materiale aveţi pe bănci?
-Ce credeţi că vom confecţiona cu
aceste materiale?
-Care sunt semnele acestui anotimp?
-Ce anotimp va sosi în scurt timp?
Elevii răspund
întrebărilor
adresate.
... hârtie colorată,
fâşii de hârtie,
floricele decupate.
... o lucrare de
primăvară.
...apariţia primelor
flori, încălzirea
timpului,
activităţile din
livadă, de pe câmp
...
... vara.
M2
M3
m1
m2
m3
m4
Me1
Me2
Fe1
Anunţarea
temei şi a
obiectivelor
Le spun elevilor că vom realiza un
,,Tablou de primăvară” utilizând
tehnica quilling şi origami, a
colajului.
Elevii ascultă
precizările
învăţătoarei
referitoare la tema
lecţiei.
M2
M3
m1
m2
m3
m4
Me1
Fe1
Prezentarea
modelului
Le voi arăta modelul. Le cer să
observe elementele regăsite (flori,
iarbă, fluturi), culorile folosite, modul
în care sunt aşezate elementele.
Precizez că pot realiza ce model
doresc ei, chiar şi mai multe modele
dacă timpul le permite.
Observă modelul
adus de
învăţătoare.
M2
M3
M4
m1
m2
m3
m4
Me1
Me2
Fe1
Demonstra-
rea
tehnicii de
lucru
Le voi explica modul de lucru, ce
hârtie pot folosi pentru şablon sau
pentru realizarea florilor, cum trebuie
tăiată / rulată aceasta pentru a obţine
forma dorită, cum lipim florile pe
şablon. Le cer să observe şi cum
Elevii sunt atenţi
la explicarea
modului de lucru.
Ascultă indicaţiile
M2
M3
m1
m2
m3
Me1
Me2

trebuie făcuţi fluturii, iarba, cum se
decupează şi se lipesc celelalte flori,
frunzele.
date de
învăţătoare.
M4
m4
Fe1
Realizarea
independentă
a temei
Le spun elevilor să se gândească cu
atenţie ce vor realiza, cum vor
împărţi farfuria de carton, să aibă
grijă cum lucrează, apoi îi voi lăsa să
lucreze.
Voi supraveghea modul de lucru al
elevilor.
Voi ajuta elevii la asamblarea florilor,
la conturarea unor elemente.
Elevii realizează
tema dată.
M1
M2
M3
M4
m1
m2
m3
m4
Me1
Me2
Me3
Fe1
Obţinerea
performan-
ţelor
Le voi adresa elevilor câteva
întrebări: ce lucrare am realizat, cu ce
materiale, care sunt semnele
anotimpului primăvara, dar acţiunile
specifice acestui anotimp.
Elevii numiţi vor
răspunde la
întrebările
adresate.
M2
M3
m1
m2
m3
m4
Me1
Me2
Fe1
Analiza şi
evaluarea
lucrărilor
Voi cere elevilor să treacă pe la
celelalte băncuţe pentru a observa
modul în care au lucrat colegii lor. Le
cer să identifice persoana care a
lucrat cel mai frumos, mai îngrijit.
Elevii trec pe la
celelalte bănci,
apoi îşi analizează
lucrările proprii,
dar şi pe cele ale
colegilor.
M2
M3
M5
m1
m2
Me1
Me2
Fe1
Încheierea
lecţiei
Le cer elevilor să-şi adune toate
materialele şi să se pregătească
pentru a pleca acasă.
Elevii răspund
solicitărilor.
M2
M3
m1
m2
m3
m4
Me1
Fe1

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA
Prof. înv. preşc. NEAMŢU ALEXANDRA
Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 12 Alba Iulia
GRUPA: MIJLOCIE – GR. ZAMBILELOR
DOMENIUL ESTETIC SI CREATIV: Activitate practică
TEMA: « Cum este / a fost şi va fi pe pământ? »
SUBTEMA: “Călătorii de-a lungul vremii!”
TEMA: „Cu ce calatorim? ”
TIPUL ACTIVITATII: activitate de fixare, consolidare si relaxare
SCOPUL: - sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor despre mijloacele de transport ;
- Exersarea capacităţii de observare ;
- Dezvoltarea gândirii divergente ;
- Stimularea interacţiunii între copii ;
- consolidarea deprinderii de folosi materialele reciclabile puse la dispoziţie de a confecţiona un mijloc
de transport, dezvolarea gustului estetic, a imaginatiei, creativitatii si indemanarii.
DOMENIUL ESTETIC SI CREATIV:
 Să prezinte materialele utilizate in cadrul activitatii practice;
 Să realizeze tema utilizând corect tehnicile de lucru;
 Să colaboreze în cadrul grupului pentru rezolvarea sarcinilor.
MATERIAL DIDACTIC:
 Diferite materiale reciclabile adunate în timp, aduce de copii;
 Jetoane cu diferite mijloace de transport;
 Insigne pentru fiecare grup, cu simboluri diferenţiate (maşini de diferite culori) ;
 Acuarele, aracet si beţişoare, pensule, apa, carioca, creioane colorate, etc ;

METODE SI PROCEDEE: observarea, conversaţia, povestirea, explicaţia, exerciţiul, lucrul în grup şi
individual, turul galeriei;
BIBLIOGRAFIE :
 Programa activitaţilor instructiv-educative ;
 Revista Invăţămantului Preşcolar, nr.2/2007

 Breben S., Gongea E., Ruiu G.,Fulga M. Ghid metodic « Metode interactive de grup ».
 Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învăţământul preşcolar, nivel 3-5 ani, G. Toma, D.
Petre, M. Ristoiu, M. Anghel ; Ed. Delta Cart Educational,
 Suport de curs, Program de formare, « Noi abordări ale educaţiei timpurii în grădiniţă ».
SCENARIUL ZILEI
În cadrul întâlnirii de dimineată, educatoarea va adresa salutul: „Bună dimineata, Zambiluţelor!”
copiii vor răspunde la salut iar apoi, formând perechi, se vor adresa unul altuia folosind nume de maşini: ex.„-
Bună dimineata!”.
În continuare copiii vor recita poezia “Buna dimineata” executând miscarile sugerate de textul
poeziei, iar apoi vor completa “Calendarul naturii”. Educatoarea va initia o discutie cu copiii referitoare la
plimbarea de săptamâna trecută si vor răspunde apoi la întrebarea educatoarei „Oare cu ce călătorim?”
Noutatea (tema) zilei va fi adusa de agentul de circulaţie din colţul străyii, din faţa scolii vecine,
care le va da copiilor anumite sfaturi , de care trebuie să ţină cont. Educatoarea le precizeaza copiilor vor
trebui să extragă câte-un jeton din plicul trimis de agentul de poliţie şi în funcţie de jetonul ales se vor aşeza
la centrele de activitate, unde vor găsi diverse materiale pentru ce avem nevoie să afle cu ce au călătorit
bunicii noştri şi cu ce călatoresc ei si va preciza sarcinile de lucru pentru fiecare sector.
La sectorul Joc manipulativ, copiii se vor juca cu Puzzle cu maşini din diferite materiale şi vor
observa componentele asamblării unei maşini.
La sectorul Bibliotecă, copiii vor dispune de mai multe enciclopedii, în care sunt tot felul de povesti
despre modul cum au aparut mijloacele de transpot si până în zilele noastre.
La sectorul Artă, copiii vor desena maşina preferată, folosindu-se de model şi diferite tehnici de
lucru.
După realizarea sarcinilor în fiecare sector, prin tranzitie se va face trecerea spre activitatea pe
domenii experientiale. Aici, în cadrul pregătirii pentru călătorie copiii vor îndeplini sarcini cu caracter de
limbaj şi practic.
În cadrul programului distractiv, copiii se vor juca jocul „Concurs de maşini pe pistă”. Cu ajutorul
masinilor confecţionate de ei, vor face un concurs şi vom vedea care maşina va iesi învingătoare.
MOMENTELE
ACTIVITĂŢII
ACTIVITATEA
EDUCATOAREI
ACTIVITATEA
COPIILOR
METODE ŞI
PROCEDEE
I. Moment
organizatoric iniţial
- organizarea sălii de grupă
pentru desfăşurarea eficientă a
activităţii: aranjarea mobilie-
rului şi a materialelor, aerisirea
sălii etc.
- Îşi coordonează
comportamentul în
funcţie de situaţia
dată.
Explicaţia

- copiii venind de la baie vor
recita o strofă dintr-o poezie
cunoscută si se asază pe
amfiteatru:
„ Un’, doi, un’ doi...
Hai în autobuz cu noi,
Un’, doi, un’ doi...
Să vezi ce vedem şi noi...”
II. Captarea atenţiei Educatoarea propune copii-lor
să fie atenţi la ce le va spune:
« Vă anunţ cu bucurie
Că azi vom face o călatorie,
Cu masini, de tot felul
Pe care le vom asambla,
Ne vom juca, ne vom distra
Dar, sigur vom şi învăţa«
Copiii sunt atenţi
la cerinţele
educatoarei
Conversatia
Exerciţiul
III. Anunţarea
subiectului și a
obiectivelor
Cu ajutorul materialelor
trimise de agentul de poliţie,
mai de dimineaţă, ne vom juca
şi ne vom distra.
În funcţie de jetoanele pe care
le aveţi în piept vă veţi aşeza la
mesele corespunză-toare.
- Ascultă constient. Expunerea
IV. Dirijarea
învăţării
La centru artă, copiii care au
în piept maşina roşie vor trebui
să confecţioneze maşini din
diferite materiale reciclabile.
La masa de lumină, copiii vor
avea modele de maşini de
culori diferite. În funcţie de
culoarea maşinii vor alege
mărgele de aceeaşi culoare şi
vor aşeza mărgelele pe masă,
redând conturul maşinii.
La centrul ştiinţă, copiii vor
avea pe o coală de hârtie
conturul unei maşini peste o
-Ascultă conştient.
Observatia
Conversatia
Explicaţia
Expunerea
Conversaţia

V. Asigurarea
transferului şi a
retenţiei
VI. Obţinerea
performanţei
coală de hârtie de calc şi cu
ajutorul cariocii vor trasa
conturul şi o vor personaliza
după cum doresc.
Copiii lucrează individual,
fiecare personalizându-şi
propria maşin după preferinţe.
După ce au terminat le voi
pune pe calculator un fragment
din desenele lor preferate
Fulger McQueen. Pe tabla
magnetică voi avea câteva
personaje, la care copiii, vor
trebui să le recunoască şi să le
atribuie câte-o însuşire. De
exemplu maşina Fulger
McQueen este iute.
Educatoarea va nota cuvântul
iute, iar un copil va venii şi va
reprezenta grafic ce înseamnă
pentru el cuvântul iute. Aşa
vom proceda cu încă trei
maşini din desenle animate.
Apoi fiecare grup vor realiza
câte-o poveste creată chiar
despre propria maşină
construită de ei. Fragmentul
din desene animate va fi doar
un model în conceperea
poveştii.
Copiii la sfârşit vor merge pe
la fiecare centru şi vor observa
ce au lucrat colegii de la
celelalte centre.
Lucrul
individual
Conversatia
Activitatea
independentă
Povestirea
Turul galeriei

VIII. Încheierea
activităţii
Educatoarea apreciază
realizarea obiectivelor propuse
la centrele de lucru .
Se fac aprecieri asupra
efortului depus de copii pentru
finalizarea produselor la ariile
de stimulare. Se oferă
recompense.
Aranjează
materialele la locul
lor.
Conversaţia.
Am încercat ca în urma unui curs de formare „Noi abordări în educaţia timpurie” să aplic cât mai
multe cunoştinţe noi, lăsând libertatea de creaţie a copilului, observând prin activităţile desfăşurate ce
concepte şi-au format copiii, aplicând noi strategii de învăţare, punând accentul pe proces, nu pe produs.
Această săptămână s-a desfăşurat ca la Reggio, unde copiii s-au jucat şi au învăţat totul prin
descoperire.
Activitate integrată DEC + DOS
„Scenă din povestea Scufiţa Roşie”
Prof. înv. preşcolar: Bufnea Ana-Camelia
Grădiniţa P.P. Nr. 12, Alba Iulia
Mijloc de realizare: aplicaţie
Tipul de activitate: consolidare
Scopul: dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor privind utilizarea diferitelor tehnici de lucru;
Stimularea colaborării în vederea realizării sarcinilor propuse; exprimarea originalităţii.
 Să efectueze exerciţiile de încălzire a muşchilor mici ai mâinii;
 Să observe cu atenţie materiale de lucru primite;
 Să explice modul lor de folosire;
 Să picteze materialele primite prin tehnica ştampilării;
 Să coloreze personajele;
 Să aplice forme pe personaje;
 Să realizeze macheta din poveste;
 Să colaboreze în cadrul grupului

Stategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, observaţia
Mijloace didactice: coală mare de carton, acuarele, pensule, aracet, siluete cu personaje din poveste, suluri
de carton, forme de copăcei, o căsuţă îmbrăcată în coli albe, creioane colorate.
Demers didactic ADE (DEC+ DOS)
“Scenă din povestea Scufiţa Roşie”
SECVENŢA
DE
ACTIVITAT
E
CONŢINUTUL
STRATEGII DIDACTICE
EVALUAREMETODE ŞI
PROCEDEE
MATERIALE
DIDACTICE
1.Moment
organizatoric
Se creează condiţiile necesare
desfăşurării activităţii în bune
condiţii:
- aerisirea sălii de grupă;
- aranjarea măsuţelor,
scăunelelor şi a periniţelor;
- pregătirea materialelor
necesare desfăşurării activităţii;
- introducerea copiilor în sala de
grupă;
2.Captarea
atenţiei
Se realizează cu ajutorul păpuşii
Ioana cea Încrezătoare care le
prezintă copiilor materialele de
lucru de pe mese: siluetele
personajelor, căsuţa, pomişori,
coală mare de carton, acuarele,
bureţi pentru pictat, aracet,
pensule.
conversaţia siluetele
personajelor,
căsuţa,
pomişori, coală
mare de carton,
acuarele, bureţi
pentru pictat,
aracet, pensule.
3. Anunţarea
temei şi
enunţarea
obiectivelor
Împreună o să realizăm o
machetă cu numele “Scenă din
Scufiţa Roşie”
conversaţia
4.Dirijarea
învăţării
Copiii vor fi dirijaţi la mese
unde vor lucra pe grupe: grupa
conversaţia siluetele
personajelor,

copăceilor, grupa personajelor,
grupa poieniţei, grupa căsuţei.
Fiecare grupă are pe masă
materialul de lucru, iar
educatoarea trece pe la fiecare
grupă şi le explică ce au de
făcut.
Grupa personajelor va colora
personajele din poveste, apoi va
aplica pe fiecare personaj
anumite forme.
Grupa poieniţei va realiza
poieniţa prin tehnica picturii
prin ştampilare.
Grupa căsuţei va picta căsuţa
prin tehnica picturii prin
ştampilare.
Grupa pomişorilor va picta
pomişori prin tehnica
ştampilării şi îi vor asambla.
explicaţia
exerciţiul
căsuţa,
pomişori, coală
mare de carton,
acuarele, bureţi
pentru pictat,
aracet, pensule.
5.Asigurarea
retenţiei şi a
transferului
În finalul activităţii toate
grupele se reunesc la o singură
măsuţă şi vor realiza o machetă
mare cu toate elementele
realizate sub denumirea “Scenă
din povestea Scufiţa Roşie”
conversaţia
observaţia
6.Evaluarea
activităţii
Se fac aprecieri asupra
activităţii şi asupra colaborării
copiilor. Se scoate în relief
faptul că munca în echipă aduce
multe beneficii şi că poţi realiza
într-un timp scurt lucruri pe
care de unul singur nu le poţi
realiza.
aprecieri
verbale
7.Încheierea
activităţii
Activitatea se încheie cu o
expoziţie a lucrării comune
realizată şi cu părerile copiilor
conversaţia expoziţie

privind munca în echipă şi
impresiile pe care le au în urma
acestei activităţi.
Bibliografie:
1. Bâte, G., (2008), Managementul conflictelor, Revista învăţământului preşcolar, nr.3-4, pp. 63-66,
Bucureşti
2. Bernard, E., M., (2009), Programul educaţional DA, POŢI!: Un curriculum preşcolar pentru
dezvoltarea socio-emoţională, Editura RTS, Cluj-Napoca
3. Botiş, A., Mihalca, L., (2007), Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor, fete
şi băieţi, cu vârsta până la 7 ani. Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar,
Editura Alpha MDN, Buzău
EXPRIMĂ-TE AȘA CUM SIMȚI!
PROIECT EDUCATIV INTERJUDEȚEAN
Domeniul cultural-artistic, arte vizuale
Prof. Diaconu Ionela
Șc. Gimnazială "M. Eminescu", Corabia
Structura G.P.N. Celeiu-Corabia
Jud. Olt
REZUMATUL PROIECTULUI
a. Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate: 200 copii(înv. primar și preșc.) și 25 cadre did.
b. Beneficiarii directi vor fi elevii,cadrele didactice participante, scoala iar cei indirecti parintii elevilor si
comunitatea
c. Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura:
1. Constituirea echipei de implementare a proiectului și a activităților ce urmează a fi derulate
2. Stabilirea activităților ce urmează a fi derulate în proiect
3. Expoziție de globulețe și felicitări cu vânzare în scopuri caritabile- activități plastice și activități
practice
4. "Dar din dar de Crăciun" - Vizită la Centrul de tip familial "Sfânta Elena", Corabia

5. "Atelierul de teatru" - Activitate de confecționare a siluetelor și decorului pentru teatru de umbre -
activitate practică
6. "Povești în umbre la gura sobei" - Punerea în scenă a unor povești propuse și selectate de copii prin
tehnica teatrului de umbre
7. Evaluarea proiectului: Simpozion județean EXPRIMĂ-TE AȘA CUM SIMȚI!
Descrierea activităţii principale:
Toate activitățile propuse converg spre realizarea unor obiective care vizează dezvoltarea componentei
emoționale și sociale a personalității copilului, utilizându-se metode, activități, mijloace de învățare, tehnici
de lucru comune cadrului formal și non-formal educațional.
Impactul educativ estimat asupra grupului țintă
Activitățile propuse vin în întâmpinarea copilului, în satisfacerea nevoii lui de socializare, de trăire a
emoțiilor pozitive prin utilizarea și abordarea diverselor strategii caracteristice domeniului artelor vizuale și
dramatice.
PREZENTAREA PROIECTULUI
Argument justificare, context
Parteneriatul educativ urmăreşte transformarea reală a copiilor în actori principali ai demersului
educaţional, urmărindu-se atingerea unor obiective de natură formală, informală, socio-comportamentală.
Colaborarea dintre copiii diferitelor unități școlare și preșcolare este o activitate organizată, susţinută,
conştientă, direcţionată spre problemele educative ale tinerei generaţii. Aceste activităţi întregesc activitatea
educativă, aducând un surplus informaţional copiilor şi completând condiţiile concrete ale educaţiei
acestora. Astfel, experienţa de învăţare non-formală şi informală întregeşte şi lărgeşte experienţa de învăţare
formală.
Copiii devin capabili să înţeleagă lumea în care trăiesc şi să o transforme așa „cum simt ”, să se
cunoască pe sine , să recepteze şi să transmită mesaje, exprimându-şi gândurile şi sentimentele fie prin
comunicare verbală, utilizând un limbaj bogat şi nuanţat, fie prin plastică și practică. Ilustrând realităţile
vieţii lor cotidiene, activităţile specifice şcolii, familiei şi comunităţii din care fac parte, variatele forme de
exprimare ale copiilor dobândesc atât rol formator, cât şi informator.
Copiilor trebuie să li se permită jocul,visul, exprimarea realitatii așa cum o percep ei. Susținând
aceasta idee,am ales să desfășuram acest proiect, urmarind valorificarea potentialului creator al celor mici
prin utilizarea unor tehnici variate,specifice artei vizuale și dramatice.
Prin implicarea copiilor în activitati cultural-artistice, concursuri, expoziții urmărim să dezvoltăm
abilitati de comunicare, munca in echipa, intelegerea si valorificarea diversitatii dintre noi, pregatirea pentru
viata intr-o societate in continua schimbare. Bazându-ne pe aceste coordonate, ne-am propus derularea și
continuarea proiectului educativ, centrat pe o varietate de teme atractive.

Scopul proiectului
Dezvoltarea socio-emotională din perspectiva mai multor roluri, în diverse contexte sociale ,
dezvoltarea capacitătii de receptare a mesajului artistic şi a trăirii asociate acestuia prin intermediul artei
(vizuale si dramatice)
Obiectivele specifice ale proiectului;
 Planificarea proiectului de către cele două școli aplicante în perioada septembrie 2014-octombrie
2014
Indicator: proiectul educativ EXPRIMĂ-TE AȘ CUM SIMȚI!
 Stimularea creativităţii și a abilităților socio-empatice ale copiilor școlari și preșcolari din unitățile
partenere prin derularea unor ateliere de creație și activități sociale în perioada noiembrie -
decembrie 2014
Indicator: număr de copii, cadre didactice , părinți, lucrări realizate, sume colectate în cadrul
expoziției cu vânzare
 Dezvoltarea abilităților copiilor de a confecționa și mânui materiale specifice tehnicii teatrului de
umbre în cadrul atelierelor de teatru în perioada ianuarie - februarie 2015
Indicator: număr de copii, cadre didactice , părinți, cd-uri cu înregistrarea pieselor de teatru
 Valorificarea experienţei pozitive a cadrelor didactice în abordarea dezvoltării socio-emoționale prin
valorificarea artelor în cadrul simpozionului județean cu aceeași temă, desfășurat în februarie 2015
Indicator: număr lucrări cadre didactice, număr cadre didactice participante la simpozion
Descrierea grupului ţintă căruia i se adresează proiectul;
Grupul tinta este format de elevi din două cicluri : prescolar și primar.
Beneficiarii direcți și indirecți;
Proiectul vizează participarea unui număr de 80 de preşcolari din două unităţi de învăţămant şi 120 elevi
din ciclul primar, părinţi şi cadre didactice.
Durata proiectului: septembrie 2014- februarie 2015;
Descrierea activităților
Activitatea nr.1
a.Titlul activitatii: Constituirea echipei de implementare a proiectului și a activităților ce urmează a fi
derulate
b.Data/Perioada:1 septembrie 2014 -15 septembrie 2014
c.Locul de desfasurare: Scoala Gimnaziala “Virgil Mazilescu”, Corabia
d.Participanți: cadre didactice

e.Descrierea activitatii: In perioada1 septembrie 2014 -15 septembrie 2014 se vor contacta cadrele didactice
coordonatoare din scolile partenere din județelul Olt și celelalte județe participante la proiect si se vor
discuta amanuntele proiectului.
Activitatea nr.2
a. Titlul activităţii:Stabilirea activităților ce urmează a fi derulate în proiect
b. Data/perioada de desfăşurare: octombrie 2014
c. Locul desfăşurării: Școala Gimnazială "M. Eminescu", Corabia
d. Participanţi: cadrele didactice coordonatoare în proiect
e. Descrierea pe scurt a activității: Cadrele didactice coordonatoare în proiect vor propune diferite tipuri de
activități în concordanță cu tema proiectului și se vor selecta un număr optim de activități subsumate fiecărui
obiectiv specific
Activitatea nr.3
a. Titlul activităţii: Expoziție de globulețe și felicitări cu vânzare în scopuri caritabile
b. Data/perioada de desfăşurare: 15 decembrie 2014
c. Locul desfăşurării: școlile partenere participante la proiect, Muzeul orașului Corabia
d. Participanţi: preșcolari, elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanți ai comunității locale
e. Descrierea pe scurt a activității: Copiii implicați în proiect, coordonați de cadrele didactice, vor
confecționa mărțișoare și felicitări dedicate sărbătorii Crăciunului prin utilizarea diferitelor tehnici de lucru
specifice vârstei, antrenându-și astfel creativitatea și îndemânarea. Acestea vor fi prezentate spre vânzare
părinților și membrilor comunității în cadrul unor expoziții organizate în școli și grădinițe și în holul
Muzeului orașului Corabia, unde vor fi expuse spre vânzare cele mai reușite lucrări selectate de copii din
toate unitățile participante la proiect.
Activitatea nr.4
a. Titlul activităţii: "Dar din dar de Mărțișor" - Vizită la Centrul de tip familial "Sfânta Elena", Corabia
b. Data/perioada de desfăşurare: 20 decembrie 2015
c. Locul desfăşurării: Centrul de tip familial "Sfânta Elena", Corabia
d. Participanţi: copii, cadre didactice, angajații Centrului de tip familial "Sfânta Elena", Corabia
e. Descrierea pe scurt a activității: Un grup restrâns de copii (10), reprezentanți ai unităților participante,
însoțiți de cadre didactice vor oferi copiilor din Centrul de zi cadouri cumpărate din sumele colectate din
vânzarea mărțișoarelor și felicitărilor.
Activitatea nr.5
a. Titlul activităţii: "Atelierul de teatru" - Activitate de confecționare a siluetelor și decorului pentru teatru de
umbre

Carte 14 15

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Was ist angesagt? (20)

Andere mochten auch

Andere mochten auch (20)

Ähnlich wie Carte 14 15

Ähnlich wie Carte 14 15 (20)

Carte 14 15