1. Articol scris de Dragos Milea despre metoda..
ALTOIREA POMILOR-metoda simplificata
Niste metode de altoit cu poze frumoase sint la adresa:
http://www.jardin-mundani.com/empelts/INJERTOS.htm
Metoda clasica de altoire in ochi cu taietura in T prezentata in carti si pe care am incercat-o si eu are
dezavantajele ca reusita depinde de dezlipirea scoartei portaltoiului, necesita un briceag sau cutit
foarte ascutit, portaloiul trebuie sa aiba o grosime minima cit a unui creion, etc.
Coaja se desprinde usor doar in anumite perioade ale anului(in functie de specie, in lunile iulie-august)
si doar daca portaltoiul a fost bine intretinut prin udare.
Mult mai usor se executa daca se foloseste o lama de ras, cu care se executa o taiere mai fina decit a
oricarui briceag.
De asemenea, metoda de altoire in T este expusa in carti mai ales pentru altoirea in ochi dormind, iar
cel care se documenteaza nu intelege ca pomul trebuie retezat deasupra altoirii in primavara
urmatoare.
Prin metoda pe care o aplic se transplanteaza un scutisor( o bucata de scoarta cu mugure) cu lungime
mare( pina la 5 cm) astfel ca sansele sint mai mari ca undeva sa se faca contactul intre celulele de
sub scoarta care asigura prinderea altoiului( sub scoarta se afla un strat subtire de celule care asigura
cresterea pomului si care fac posibila altoirea).Contactul are loc si pe partile laterale, in zona in care
scoarta e sectionata, la fel cum e contactul la altoirea in despicatura.
De asemenea, important este ca se pot altoi pomi cu grosime mica (de la 3 mm), cam tot timpul
anului, indiferent daca scoarta se desprinde sau nu.
Din comentariile de pe internet, unii din cei care au aplicat metoda au avut reusite de 95%.
Eu pot sa afirm ca, daca altoiul si portaltoiul sint sanatosi, reusita este de 100% in cazul in care s-ar
aplica in luna martie in pepiniera (adica pe pomi crescuti din saminta, aflati pe locul lor).
In pepiniere, se seamana simburii toamna, pomii rasar primavara si pina in luna august ei trebuie sa
ajunga la grosimea de altoire, adica 8-10 mm, dupa metoda clasica.
Pentru altoit este nevoie de urmatoarele :
- 1. O jumatate de lama de ras (se recomanadă ca o lamă nouă să fie taiată in două cu o foarfecă si
nu prin rupere pentru ca la rupere se poate produce ranirea degetelor. De asemenea, daca folosim o
lama veche-ea trebuie spalată si din nou ne putem taia la degete ).
-2.O rola asemanatoare cu cea de scotch, dar obtinuta prin taierea unei portiuni (aproximativ 2
centimetri ) din o rola de plastic autoadeziv pentru impachetat alimente(o rola costa intre 3 si 4 lei in
supermarket-din ea se taie cam 12 role) .
Se recomandă să se achizitioneze role de grosimi mici, care se pot taia usor cu un cutit ascutit -
operatie care trebuie facuta cu atentie pe o masa de lucru (la iesirea din material cutitul sa nu lovesca
piciorul celui care taie sau alte persoane care nu trebuie sa fie in preajmă).
Rolele de grosimi mari sint mai economice, dar se taie greu.
Dacă nu dispunem de rola de plastic alimentar autoadeziv se pot tăia cu foarfeca panglici din pungi
din plastic (alegem pungi din plastic care se intinde înainte de a se rupe). În acest caz avem nevoie si
de un fir de ata pentru a lega panglica după altoire, să nu se desfacă. Eu am folosit fir de lina(lina are
o grosime mai mare, nu apasa prea mult pe scutisor si acopera si de soare-dar, am observat ca nu
are importanta daca soarele bate sau nu prin folie).
-3 Altoaie . Altoiul este o nuia de un an ( virful unei ramuri) luata de la un pom valoros, pe care dorim
sa-l înmultim.
Se recomandă ca altoaiele sa aiba grosimea portaltoiului, aproximativ grosimea unui creion si sa
provină de la pomi sanatosi, din partea insorită a acestora.
La pomii care pornesc primii in vegetatie (cires, cais, piersic) altoiul trebuie recoltat in lunile ianuarie-februarie(
chiar la inceputul lui martie -mai merge). In cazul folosirii de muguri deja „ plecaţi” altoirea
are şanse mai mici de reuşita. Mugurii de măr şi păr pornesc in vegetatie mai tirziu, se pot recolta si in
aprilie( cei situati la baza lăstarului) si in caz de nevoie, se pot pune si cei care „au plecat” ( colt de 1-3
mm).
La pomii ai caror muguri degera usor in timpul iernii(nuc) se recomanda recoltarea altoaielor inainte de

2. gerurile mari.
Altoaiele astfel recoltate se pastreaza in beciuri sau camere reci . In beciurile umede se pot aseza
direct pe podea iar in cele uscate se recomanda asezarea deasupra unei tavi cu apa (sau albie).
Am pastrat altoaie destul de bine la tara, in frigider nefolosit( in incapere neincalzita), pe rafturi, cu
putina apa in tava de jos a frigiderului. Se poate folosi orice cutie care retine umiditatea( in camere
neincalzite.)
Nu e bine sa pastram altoaie in tava de jos a unui frigider in functiune, ele se usuca dupa o perioada
destul de scurta.
Ca sa nu se usuce, trebuie sa le invelim in ziare ude si la citeva zile sa mai stropim ziarele.
Sau, le putem pune in tavi facute din sticle PET cu sectiune patrata, acoperite cu nisip umed.
Altoaiele se pot pastra pina in momentul in care mugurii „ pleacă”. In cazul unui beci rece si umed
mugurii ramîn buni pîna in jur de 1 Mai. Dar e bine sa nu aminati altoirea pina in mai, mult mai bine
reuseste cu altoaie proaspete.
Altoiele se leaga manunchi, cu un bilet in care se scrie soiul de pom.
Mugurii de cais, prun sau piersic sint dispusi uneori pe nuia ci te 3 la un loc, din care 2, din margini,
sint floriferi iar cel central este vegetativ(mai ascutit decit cei florali). Se pot folosi pentru altoire si
formatiunile triple de muguri( dupa ce vom altoi, mugurii florali vor cadea singuri si va ramine doar cel
central din care va creste lastarul). Mugurii florali de la simburoase cad uneori in timpul pastrarii
altoaielor, nu e nici o problema.
Unele specii de mar au nuiele cu muguri care nu prea ies in relief, de aceea se cauta nuiele mai
coapte, pe care mugurii sint mai evidentiati. In lipsa, merge ce gasim.
In unii ani-din cauza gerului sau secetei(muguri debili), lastarii anuali au muguri neviabili si ei nu vor
pleca nici daca ramin in pomul lor, deci altoirea cu astfel de muguri nu reuseste.
Sint soiuri de pomi cu ramuri tip „pleata” care au pe lastar muguri laterali, dar nu pleaca decit cel din
virf. Eu am intilnit un soi de visin foarte timpuriu cu ramuri pleata si am altoit in ochi crescind, dar
degeaba-mugurele nu pleca(desi coaja transplantata se prinsese); dupa aceea am vazut ca nici in
pomul de unde am luat altoiul mugurii laterali nu plecasera.Trebuia sa altoiesc prin metodele in care
se alipeste o bucata de ramura cu virf (copulatie sau despicatura).
Nu este adevarat ca trebuie sa luam altoaie numai din pomii care sint pe rod. Din contra, e preferabil
sa luam din pomii altoiti in anii trecuti(deci stim ca sint valorosi) si care nu au muguri florali, pe care
sa-i folosim din greseala(mai ales la cires). Un alt motiv pentru care e bine sa luam altoaie din pomi
care nu au intrat pe rod este acela ca un pom care rodeste nu prea mai are energie sa produca toti
mugurii viabili, mai ales daca a fost rod mult, an secetos si lipsa de ingrasaminte.
Repet, la altoiele de cires trebuie avuta mare atentie sa nu se foloseasca mugurii de la baza lastarului
anual, care sint florali si nu dau lastari. Mugurii florali de cires se deosebesc prin faptul ca sint mai
rotunzi si sint dispusi mai apropiati intre ei la baza lastarului anual. La fel, mugurii de nuc sint de 2
feluri(daca nu socotim si pe cei florali, care apar mai tirziu, in virful lastarului verde), trebuie folositi
doar cei vegetativi.
La semintoase (mar, par, gutui) mugurii sint mixti si pot fi folositi toti, uneori din mugurele altoit apar
mai intai un buchet de flori iar apoi florile cad si pleaca unul sau doi lastari(se poate intimpla sa ramina
si 1 fruct).
Sint unele larve care gauresc mugurii in interior(mai ales la cires) si trebuie sa studiem mugurele
inainte sa-l folosim la altoit-daca e intact(il cercetam si dupa ce am taiat scutisorul). Destul de des,
dupa altoire, gindaci zburatori rod mugurii de cires sau cais (e bine sa-i stropim cu un insecticid dupa
ce am altoit).
Motivul principal pentru care uneori altoirea nu reuseste este ca mugurele transplantat nu e viabil.
-5. Portaltoaie . Portaltoaiele sint pomişorii de 1-3 ani pe care aplicam altoaiele.
In carti se recomanda ca portaltoiul sa fie de 1 an, de grosimea unui creion si in anul anterior sa fi fost
bine ingrijit prin udare astfel ca şi coaja lui sa se desprinda usor si sa nu fie plantat atunci.
Prin metoda folosita de mine, se pot altoi pomi de la diametrul unui pai de griu pina la grosimea
degetului mare( este bine sa avem altoaie de dimensiuni diferite- deci vom alege pentru pastrare si
altoaie subtiri, dar si groase).
Nu conteaza daca pomul a fost plantat in primavara(un pom altoit are sanse mai mari de prindere,
pentru ca energia lui e folosita de un singur mugure si pentru cresterea radacinilor) Putem sa ducem
acasa orice pomisor salbatic gasit si sa-l altoim inainte de a-l planta sau il punem, provizoriu, culcat in
pamint(stratificare) pina se face vremea buna de plantat.

3. Cind se incalzeste, altoim acesti pomisori „la masa” sau „pe picior” dupa care ii plantam in livada, sau
la „scoala”.
Daca facem rost de pomisori in timpul iernii(in lunile calde-ferestrele iernii), se pot altoi si pastra in
beci pina la plantare, cu nisip umed sau pamint pe radacini. Eu am altoit in februarie un snop de butasi
de mar, in ochi si despicatura, i-am pastrat in beci(nu stiam ce efect are gerul asupra unui altoi crud) si
i-am plantat prin aprilie. Spre mirarea mea, altoirea a reusit foarte bine, prin ambele metode. Uneori
am altoit la inceput de martie in livada, dupa citeva zile a fost inghet, dar altoiul s -a prins. Mugurele
altoit devreme, la inceput de martie, pleaca in vegetatie cam in acelasi timp cu cei din natura.
Este mai usor sa altoim inainte de plantare, decit sa altoim dupa ce am plantat.
Regula ca altoirea se face doar cind seva circula, nu este adevarata.
Ce folosim ca portaltoaie?
Pentru a obtine cires avem nevoie de portaltoi din : visin, cires crescut din saminta , cires amar, malin(
ciresul, deşi e simburos, nu merge pe corcoduş ).
Deseori, sub visini sau sub ciresii altoiti pe visin sint sute de lastari de visin care pot fi altoiti pe locul
unde sint ( se aleg cei din margini, care au mai mult soare). La crestere ei sint hraniti de pomul mama
dar isi dezvolta si radacinile. Ciresii obtinuti se scot in primavara urmatoare si se planteaza in locurile
dorite.
Putem de asemenea sa scoatem puietii de visin si sa-i altoim „in mina”, dar procentul de prindere al
pomului(nu a altoirii) este mai mic( depinde si de ingrijirea pe care o acordam, sa fie udat la timp, etc.)
.La restul de pomi, altoirea inainte de plantare da rezultate destul de bune.
Pentru cais,piersic,prun ( simburoase) avem nevoie de : corcoduş, cais salbatic, prun salbatic, piersic
din saminta, porumbar (tot sîmburoase) . Simburoasele se pot altoi între ele ( de exemplu : prun pe
cais sau invers, piersic pe cais sau prun ) . Se pot aplica pe ramurile unui corcoduş mai multe altoaie
diferite (piersic de vara, piersic de toamna, cais timpuriu, cais tirziu, prun).
Marul se altoieste pe marul franc(din saminta) sau pe drajoni(lastari crescuti din radacina unui mar
mai batrin). Sint portaltoaie de mar numite vegetative(majoritatea celor de pepiniera) care dau usor
radacini daca un lastar este ingropat. Din radacina lor cresc multi lastari(drajoni) care formeaza foarte
usor radacini si se pot folosi la plantat chiar daca au doar citeva mustati de radacina sau deloc, vor
forma radacini mai tirziu, ca si via butasita.
Eu am altoit, ca experienta, 10 lastari portaltoi vegetativi fara radacina si i -am ingropat la scoala, 6 au
facut radacini si au devenit pomisori pina toamna.
Parul se altoieşte pe par paduret ( caz in care creşte mare si rodeste tirziu) sau pe gutui (caz in care
are talie mica si rodeste mai devreme). Lastarii de gutui cu radacina(drajoni) se obtin usor, ei apar din
radacina unui gutui mai batrin. Portaltoiul de par se obtine mai greu, exista portaltoi speciali vegetativi(
ca la mar) care dau talie mica si care mai lastaresc din radacina.
Parul se altoieste si pe paducel(sau gherghinar).Paducelul se gaseste din abundenta in paduri.
Nu recomand altoirea pe par paduret, pomul creste mare si nu se poate trata.
Gutuiul se altoieşte pe gutui sau paducel. Seminţoasele (măr, păr, gutui) se pot altoi între ele -eu am
ramuri de mar in peri sau par in gutui.
Gutuiul trebuie altoit cit mai devreme, la pastrare coaja altoiului de gutui se usuca repede si procentul
de prindere e mai mic
Nucul se altoieste pe nuc iesit din nuca. Nucile se planteaza de toamna, la scoala sau direct pe locul
unde vrem sa avem nucul. Exista pericolul ca ciorile sau sobolanii sa dezgroape nuca, chiar incoltita.
De aceea, e preferabil sa punem nuci mici la stratificat din toamna( le punem in ladite cu nisip umed,
in beciuri fara sobolani), sau sa le tinem primavara 2-3 zile in apa de 60 grade, apoi inca 2 saptamini
in nisip umed la 25 grade, inainte de plantare. Dupa plantare, e bine sa protejam cu plasa de rabit sau
o sita metalica, contra ciorilor.
La adresa: http://www.recolta.eu/producerea-materialului -saditor-la-nuc-juglans-regia/
gasiti informatii mai detaliate, eu nu am facut asta, gasesc destui puieti de nuc rasariti singuri.
Portaltoiul poate fi un pomişor care a crescut pe un loc din anul trecut şi ramîne pe locul lui sau poate
fi un pomişor pe care l-am dezgropat din locul unde l-am gasit si il replantăm.
Putem sa gasim undeva un pomisor de 1-3 ani, il dezgropam, il retezam la 30-40 cm, il ducem acasa

4. si il altoim inainte de a-l planta, sau il plantam si il altoim mai tirziu .
Altoirea cu replantare se face numai in perioada de repaus vegetataiv . Reusita plantarii unui pom
depinde de cantitatea de substante inmagazinate in trunchiul lui si din care se hranesc radacinile si
mugurii pe care-i lasam, de aceea vom plasa mugurele altoit cit mai sus posibil -la inaltimea la care
dorim coroana. Putem păstra pe un portaltoi mai dezvoltat(2-4 ani) 3-4 ramuri bine orientate şi vom
aplica pe fiecare in parte cîte un altoi de acelaşi fel sau soiuri diferite. Aceasta metoda este buna in
cazul in care infiintam o livada in locuri nepazite sau locuinte de vacanta, de unde se fura pomii
cumparati scump din piata( vom planta corcodusi, in 2-3 ani ei vor face coroana si se vor altoi sus, pe
ramuri -hotii se vor obisnui intre timp ca sint pomi salbatici si cind vor baga de seama ca sint altoiti, vor
fi prea mari ca sa fie furati).
Cind se altoieşte ?
Cu altoaie recoltate in ianuarie-martie si pastrate la rece se altoieste incepînd cu luna martie si pina
cind mai sint bune altoaiele(pina pleaca mugurii de pe ele, in jur de 1 mai)
Dupa 10-15 mai si pina toamna, se poate altoi din nou cu altoi luat direct din pom(un lastar care a
crescut in acea primavara pina la data altoirii, chiar daca mugurii nou formati nu sint complet
dezvoltati, ei se vor dezvolta dupa altoire). Toamna tirziu se recomanda altoirea in ochi dormind(nu se
mai reteaza pomul deasupra altoirii), altfel exista pericolul ca lastarul aparut din mugure sa degere.
Cu altoi luat din pom, dupa 10-15 mai, altoirea reuseste chiar mai bine, pentru ca mugurii noi sint
sanatosi. In acest caz, trebuie sa fortam plecarea mugurelui aplicat prin indepartarea permanenta a
lastarilor crescuti din port. Repet, mugurele aplicat va pleca mai tirziu, pentru ca nu este complet
dezvoltat.
Cum se altoieste ?
Pregatirea portaltoiului
Se pregatesc materialele(lama, folie, altoaie, foarfeca de vie), se face deplasarea la portaltoi, se alege
inaltimea si locul cu scoarta curata(fara ghimpi sau lovituri) si se reteaza portaltoiul cu foarfeca( cu
lama taietoare a foarfecii spre locul unde altoim, lama de sprijin in spate).
Simburoasele se retează pentru altoire la o inaltime convenabilă in functie de grosime, calitatea
scoartei, dorinta protectiei(daca altoim mai sus, pericolul ca un animal sau om sa calce pe altoi este
mai mic). Inaltimea recomandata este de 30-50 cm.
La simburoase, daca altoim mai sus, nu va apare diferenţa de grosime intre trunchiul de portaltoi si
altoi (de exemplu dacă altoim cais pe corcoduş la inalţimea de 30-50 cm de sol se va observa peste
ani trunchiul lucios al corcoduşului in partea de jos a punctului de altoire si portiunea de trunchi de
deasupra cu coaja aspră caracteristica caisului, dar de aceeaşi grosime).
Daca vom aplica un mugure de cireş pe un vişin, trebuie sa o facem cit mai aproape de sol posibil,
altfel partea de trunchi vişin va rămîne mai subţire decit partea de sus (cireş) iar pomul se va fringe la
vint.
De aceea ciresul pe vişin si parul pe gutui se vor altoi pe cit posibil cit mai aproape de sol.(daca aveti
visini care cresc cu talie mare, puteti experimenta altoirea mai sus-sa vedeti daca apar diferente de
grosime sau nu). Pe malin sau cires din saminta, ciresul se poate altoi mai sus.
Daca vom scoate de sub un visin un lastar cu radacina pe care vrem sa-l plantam dupa ce l-am altoit,
apare urmatoarea problema: din necesitatea de a altoi cit mai aproape de radacina, pomisorul altoit va
avea putin trunchi, deci nu va dispune decit de o mica cantitate din substantele necesare cresterii. De
aceea, sansele lui de a se prinde sint mai mici decit ale unui pom cu volum mare de lemn.
Pentru a mari reusita obtinerii unui cires din visin mutat din locul lui, se planteaza un visin cit mai
timpuriu posibil. Se aplica mai tirziu un mugure de cires cit mai aproape de sol, pastrind portiunea de
visin de deasupra(ca la ochi dormind)-energia din partea ramasa va fi folosita pentru dezvoltarea
radacinilor. Se lasa in partea de sus doar 2-3 muguri de visin(ca sa nu consume multa energie) iar
cind se considera ca pomul s-a prins(s-au format lastarii de visin in partea de sus), se cresteaza
visinul deasupra altoiului-se indroduce oblic(ca sa intre mai usor in tulpina) lama cutitului pina la

5. maduva, la 5 cm deasupra altoiului, ca sa fortam plecarea mugurelui de cires. Dupa ce lastarul de
cires aparut din mugure are citeva frunze, se reteaza portul deasupra altoirii
Sau, mai bine, se amina altoirea in anul urmator, cind visinul e prins(nu e o pierdere de timp, la pom
conteaza cit e de dezvoltata radacina)
De asemenea, nici marul nu trebuie altoit prea sus fata de sol atunci cind se folosesc portaltoi
vegetativi(pentru ca pe portiunea de portaltoi de deasupra solului vor aparea formatiuni cu aspect de
buba, care sint de fapt locuri de unde ar vrea sa apara radacini). Totusi, eu altoiesc marul cam la 20-
25 cm distanta de radacina(pentru a asigura energie de crestere ) si ingrop pomul mai adinc, cu
punctul de altoire linga sol( vor apare radacini din port, pe toata lungimea ingropata). La fel se
procedeaza si in cazul parului altoit pe gutui, din gutui apar radacini usor.
Pe internet, cineva a afirmat ca in cazul altoirii de cires pe visin, nu apar diferente de grosime daca se
altoieste pe ramuri. Am si eu un visin altoit pe ramuri, e de virsta mica, inca nu pot sa ma pronunt,
diferenta de grosime se manifesta, dar nu e prea mare.
Altoirea
Pregatim rola de plastic ca sa avem capatul disponibil( e asa de subtire ca e greu de gasit capatul si
nu trebuie sa stam cu taiturile facute pina gasim capatul ) si executam operatiile:
Se alege, dupa examinare vizuala, un mugure de pe nuiaua altoi, astfel incit sa fie intact. Se
decupeaza cu lama mugurele, cu o bucata de scoarta(decupajul obtinut se numeste scutisor-de la
scut).
Scutisorul poate fi de 2 pîna la 4-5 cm.( cu cit mai lung-mai bine). Chiar daca lungimea scutisorului
este mica din cauza ca am gresit la taiere il putem folosi (daca sintem in criza de altoaie)- se prinde.
Se incepe cu decupatul deasupra mugurelui la 0,5 cm si se taie pe sub mugur intre coaja si lemn,
astfel incit lama sa alunece pe sub coaja, fara să taie din lemn. Dupa taiere este ideal să se vada
partea lucioasă de sub coaja (stratul de celule care asigură creşterea si regenerarea lemnului). Daca
nu apare luciu, nu e vina noastra, inseamna ca pomul a suferit de lipsuri, se prinde si asa.
Nu conteaza daca s-a taiat sau nu putin lemn din altoi. Merge oricum, dar ne ferim sa taiem si lemn
pentru ca merge mai greu lama.
Scutisorul se aseaza pe o suprafaţa curata, să nu se murdăreasca taietura, pina taiem si
portaltoiul(daca putem, tinem scutisorul in mina stinga iar taierea scoartei pe port o facem cu dreapta).
Daca culoarea sub scoarta este maronie, lastarul a inceput sa se degradeze sau a fost lovit in zona –
decupam alt mugure sau alta zona din port.
Cu cit ne apropiem de 1 mai, acest fenomen(culoarea maronie sub scoarta) se observa mai des -daca
nu avem lastari mai buni folosim ce avem, mai merge.
Tot dupa taierea scutisorului, cautam urme ale unui vierme care ar fi putut minca mugurele.
Mugurii de cais sint de regula asezati pe niste umflaturi, scutisorul se taie mai greu pentru ca lama va
intra in lemn-atentie sa nu va taiati degetele. De aceea, putem incepe decuparea scutisorului
invers(de jos in sus-la fel si la nuc). In unele carti se recomanda ca taierea scutisorului sa se faca
mereu de jos in sus, eu m-am obisnuit invers, trebuie facut cum ni se pare mai usor. Motivul pentru
care tai de sus in jos este ca scutisorul iese mai lat in dreptul mugurelui.
In partea de sus a portaltoiului, la 0,5-1 cm de capatul retezat, se executa cu lama un decupaj de
coaja, pe cit posibil la fel cu cel rezultat la decuparea scutisorului.
Decuparea poate fi facuta de sus in jos(eu asa m-am obisnuit) sau de jos in sus-in cazul asta putem
decupa pina in capatul portului.
In caz că nu se reuşeşte din prima asemanarea cu decupajul din altoi(lungime, latime), se mai
ciopleşte din portaltoi pina se obtine lungimea si latimea dorita . In cazul cind a doua tăietura(pe
portaltoi) e mai lunga , nu e nici o problemă, scutisorul se va aşeza in partea de jos, fara spatiu intre
scoarta portului si cea a scutisorului(in partea de sus va putea ramane deci o portiune fara s coarta)
Daca portul e mai subtire decit nuiaua altoi, decupajul din port nu va putea fi realizat in latime dintr -o
singura taiere cu lama, este necesar sa mai cioplim, mai ales in partea de sus -unde va fi
mugurele(scutisorul este mai lat in dreptul mugurelui, din cauza ca mugurele sta pe o ridicatura).
(Repet, decupajul se executa dupa ce am retezat portaltoiul deasupra unei zone alese de noi cu
scoarta curata, fara spini sau rani. Va fi mult mai usor de infasurat folia decit la metoda in ochi
dormind cind ne incurca partea de deasupra a portaltoiului.)
Daca vrem, dupa ce am decupat scoarta portului, putem realiza(suplimentar) in partea de jos a
decupajului o taietura cu lama pe sub coaja portaltoiului, cam 1 cm.

6. Aceasta operatie o executam ca sa realizam un fel de limba, sub care putem introduce capatul de jos
al scutisorului(scutisorul se va impana sub coaja si va fi sustinut, iar noi vom avea mainile libere sa
cautam ce ne trebuie-folia, de exemplu). De asemenea, acea taietura(limba) ne va fi de folos in
reglarea lungimii decupajului-vom introduce scutisorul sub „limba” atit cit este necesar ca si in partea
de sus sa se acopere la fix decupajul de catre scutisor.
Daca portul e mult mai mai gros decit nuiaua altoi, cind decupam coaja portului, putem sa tinem
jumatatea de lama putin indoita spre noi(cu doua maini), astfel incit decupajul sa iasa de latime mai
mica decit daca am taia cu lama dreapta.
Pentru a nu se produce rănirea degetelor cu lama este obligatoriu ca nuiaua ( altoi sau portaltoi) de pe
care se decupeaza scoarţa să fie ţinuta cu mîna stîngă DEASUPRA locului de unde taie lama, pentru
ca în cazul cînd lama iese brusc din lemn ( de exemplu -mugurele de cais e aşezat pe un călcîi
lemnos care se taie greu) să nu se oprească in buricul degetului mare sting.
Se recomandă sprijinirea ambelor măini pe o masa sau pulpa unui picior(cind sintem in cimp) astfel
încît mişcarea lamei să se faca lin , din articulatia mainii, cu miscari ca la fierastrau .
Cele doua operatii(taierea scutisoruli si decuparea portului) se pot executa si in ordine inversa, eu le
fac in aceasta ordine pentru ca dureaza mai putin sa decupez portaltoiul decit taierea scutisorului, deci
una din suprafetele taiate e expusa mai putin mediului(soare, vint).
Dupa ce am verificat daca decupajul din portaltoi este la fel de lung sau putin mai lung decit scutisorul,
facem suprapunerea scutisorului peste decupaj astfel:
1.se apuca portaltoiul cu mina stinga, sub decupaj, cu degetul mare in dreptul decupajului (decupajul
spre noi),
2. cu mina dreapta se apuca scutisorul si se aseaza peste decupajul din port -se tine apoi cu degetul
mare de la mina stinga,
3. se ia rola de folie in mina dreapta intre inelar si degetul mare, bagind aratatorul in rola(capatul foliei
e in afara, linga degetul mare, ca sa se desfasoare de pe rola cind infasuram pe pom in sensul acelor
de ceas),
4. se aseaza capatul foliei pe portaltoi in partea opusa scutisorului si se tine(apasa) cu aratatorul sting,
5.se infasoara folia in jurul scutisorului tragind si controlind rotirea rolei cum fac electricienii cu
izolirbandul- cu primele trei degete de la mina dreapta( se trage atit de tare cit folia sa nu se rupa); se
infasoara citeva rotatii deasupra unghiei si apoi se elibereaza baza ca sa se infasoare si partea de jos
cu 3-4 straturi, dupa care se infasoara spre mugure- pina linga el. Se trece apoi deasupra mugurelui,
trecind folia prin spatele lui, fara sa-l acoperim cu plastic . La sfirsit, infasuram folia pe capatul portului,
depasind cu jumatate de banda partea de sus a portului, iar la final tragem mai tare sa se rupa folia,
apoi rasucim folia intre degete(facem un mot- ca sa nu se desfaca mai tirziu din cauza vintului )
Ne putem antrena in casa folosind un creion pe post de portaltoi si o fisie de hirtie(pe post de scutisor)
de 4-5 cm pe care desenam un mugure la 5mm de un capat.
Dacă nu avem role de plastic alimentar si folosim fîsii de plastic tăiat din o punga, dupa ce infaşurăm
cît de strîns permite ca să nu se rupă plasticul, înfăşurăm cu firul de lîna ( să tina panglica să nu se
desfacă) şi facem un nod.
Mugurii de cireş, cais, prun sint sensibili la rupere prin lovire (sînt ieşiţi in afară ) şi trebuie protejati .
Dacă e cazul, dupa ce am altoit, punem o protectie impotriva ruperii mugurelui prin calcare de om sau
animal (înfigem citeva beţişoare ramase de la taierea portaltoiului in pămînt, pe lîngă mugur. Daca
avem copii mici, e pericol ca acestia sa se impiedice si sa cada cu fata in bete, e mai bine sa protejam
cu fier beton subtire, indoit in forma de U intors ).
De obicei din mugurele transplantat pleacă un lăstar in 1-2 săptămîni, în functie de vreme si perioada
cind am altoit.
Daca cineva a calcat pe pomul altoit si a rupt mugurul de cireş transplantat, altoirea e pierdută şi
trebuie refacută (dacă mai avem lastari la rece). Daca nu mai avem loc in jos pe scoarta, plasam
scutisorul in partea opusa primei altoiri.
Daca am altoit cais si cineva a rupt mugurele altoi, apare alt mugure din rezerva de muguri de lînga
mugurele principal (nu e nevoie de realtoire, dar pleacă mai tirziu cu 2-3 saptamini).
Dupa ce am altoit urmărim pomiii şi nu vom lăsa sa creasca alti muguri în afara celui pe care l -am
transplantat, în caz contrar mugurele nostru nu va pleca sau va da un lastar firav, coplesit de cei
sălbatici.
Cind mugurele a inceput sa creasca, se inlatura folia cu care l-am legat prin desfasurare(atentie sa nu
rupem lastaul crescut din el) sau prin taiere longitudinala cu lama in partea opusa mugurelui. Se poate

7. intirzia cu aceasta operatie 3-5 saptamini, dar nu mai mult decit termenul cind locul de altoire incepe
sa fie sugrumat ca urmare a cresterii in diametru. Daca se dezleaga prea devreme, e pericol ca vintul
sa dezlipeasca lastarul crescut din mugure, de aceea in unele carti se recomanda ca mugurele sa fie
plasat in directia vintului dominant sau sa fie legat cu un betisor de restul pomului sau de un arac.
Daca uitam altoaiele nedezlegate, pomul ramine subtire in locul unde e strangulat de folie. Daca nu s -
a frint, pomul isi revine in anul urmator, e bine sa-l legam de un arac.
Cum procurăm portaltoaie ? ( repet unele lucruri)
Putem avea pomi salbatici crescuti pe un loc bun si ii altoim acolo(vor avea o crestere buna din primul
an).
Daca nu, căutăm corcoduşi, zarzări, meri, gutui crescuti pe sub pomi ş -i dezgropăm ( dacă mai sint în
repaus vegetativ ), îi ducem acasă şi altoim ” în mînă”, după care îi îngropam pe locul unde dorim să
crească pomul, sau îi punem la şcoală.
Putem semana toamna sîmburi de corcoduş, cais, piersic, cais (dacă am strins anul trecut) la şcoală
sau direct pe locul unde dorim pomul ( vom altoi anul urmator-dar trebuie sa avem grija sa nu uitam de
ei si sa fie sufocati de buruieni)
Putem căuta „răsad” de corcoduş, cires sau zarzar, răsărit sub pomi batrîni (cit mai devreme dupa ce
au ieşit din pămînt şi mai au rezerva de hrana in cotiledoane) şi plantam acest „răsad” în un loc unde îl
putem îngriji(scoala de pomi) sau pe locul unde dorim sa avem pomul, pentru a fi altoiti la anul.
Uneori se pot obtine pomi din butaşi- gutuiul si unele portaltoaie de mar dau radacini ca şi vita de vie
dacă nuielele sint ingropate şi udate la timp.
Se pot altoi pomi batrini pe ramurile de sus de grosime potrivită (cit creionul si pina la grosimea
degetului mare). De exemplu se pot pune altoaie de mar in par sau invers, muguri de păr pe un gutui
batrîn, sau diferite soiuri de mar pe alt mar(mar de vara pe mar de toamna). Se pot pune ramuri de
cais si piersic în prun sau invers, se pot altoi pe un corcodus o ramura de cais, una de prun şi alta de
piersic.
Piersicul este sensibil la boli şi nu se recomanda altoirea multor pomi cu piersic pentru că nu rezistă la
boli. De aceea e bine ca in fiecare an sa facem citeva craci de piersic in ceilalti pomi simburosi pe
care ii avem.
Portaltoi de nuc obtinem semanind toamna nuci sau cautind nuci mici crescuti pe sub nuci batrini-vor fi
mutati pe locul lor. Unii oameni nu au incredere ca altoirea va reusi si prefera sa puna pomisorii „la
scoala”.Transplantarea lor inseamna un an pierdut. Deci, plantati direct pe locul lor.
Altoirea facuta primăvara se numeşte in ochi plecînd iar cea facută în acelaşi mod toamna tirziu, se
numeşte în ochi dormind .
Dacă am ratat in primăvară ( din lipsa de altoaie, altoaie recoltate tîrziu sau rău păstrate )- altoirea se
poate face dupa 10-15 mai, cind se formeaza pe lastarul crud aparut un mugure la subţioara frunzei (
chiar dacă mugurele nu e complet dezvoltat, el se dezvolta dupa altoire). Uneori e nevoie de altoirea
in vara daca am gasit mai tirziu un pom valoros si vrem sa-l avem si noi.
Procedeul e acelaşi dar mugurele care se transplantează se ia impreuna cu codiţa frunzei la subtioara
careia se afla. Din frunza se taie cu foarfeca(sau se rupe) cea mai mare parte si se lasa o portiune cît
unghia. Unii nu lasa decit o bucatica de codita, de care apuca scutisorul cind se altoieste.
Altoiul se ia direct din pom şi se altoieşte cit mai repede (daca sintem in deplasare, lastarul crud se
poate pastra la nevoie 1-2 zile invelit in o punga uda, dupa ce s-au lasat doar coditele frunzelor).
Altoirea din vara e reusită daca dupa 7-10 zile codiţa frunzei este inca verde la baza si se desprinde
uşor daca e apasata in jos.Uneori, cind altoiul a prins foarte bine, frunza ramine verde si nu se
desprinde.
Daca altoirea nu a reusit, codita se innegreste si nu se desprinde de portaltoi.
Din mugure va pleca un lastar care pină toamna poate ajunge pină la un metru, dacă pomul este
îngrijit.
Exista pomi incompatibili cu unele portaltoaie, eu am avut un soi de cires timpuriu care nu a prins pe
visinii din curtea mea, poate trebuia altoit pe malin sau altceva.
Daca un altoi nu e compatibil cu portaltoiul, se foloseste o altoire intermediara(adica eu, in situatia de
mai sus, trebuia sa altoiesc ciresul timpuriu pe un cires obtinut din visin).
Putem altoi o ramura pe un pom bătrin si fară să retezăm ramura înainte de altoit (e mai greu de
realizat, ne jenează la înfăşurarea plasticului ) dar mugurele va rămîne în stare dorminda pină anul
viitor cind va trebui sa retezem(altoire in ochi dormind- altoim aşa cind nu vrem să plece mugurele-de

8. exemplu: e toamna tirziu şi lastarul care apare nu mai are timp să se dezvolte şi va degera ). Piersicul
altoit toamna are tendinta sa plece, oricit ar fi de tirziu in toamna.
Altoirea nucului reuseste mai greu. Dar nu este o problema, caci altoirea se poate repeta de mai multe
ori, in primul an sau in anii urmatori.
Mugurii de nuc sint de 3 feluri.
Din unii muguri ies florile barbatesti(mitisorii). Acestia se deosebesc usor de restul, pentru ca au forma
unui mic con. Mugurii vegetativi sint ovali, mugurii florali apar mai tirziu in virful lastarului crud(nucul
infloreste in jur de 23 aprilie, de Sfintul Gheorghe).
Trebuie sa fim atenti sa folosim mugurii vegetativi si nu pe cei in forma de con.
E de preferat sa luam altoaie de la nuci care nu au rodit( de exemplu, de la un nuc altoit in anul
precedent –deci care e bun), pentru ca pomul, neconsumind energia pentru cresterea nucilor, va avea
muguri mai sanatosi
Cind taiem scutisorul, o putem face si in sens opus, adica vom taia cu lama de jos in sus(pentru ca,
daca vom incepe de sus in jos, lama va intra in lemn pina la maduva, din cauza denivelarii pe care e
asezat mugurele si va fi greu de iesit cu lama din lemn).
Au fost ani in care altoirea de primavara la nuc nu mi-a reusit deloc. Uitindu-ma prin nucii de unde am
luat altoaie, am aflat una din cauze: mugurii laterali de pe lastari nu au fost viabili, pentru ca nu au dat
lastari nici in pomul de unde i-am recoltat(au plecat doar 1-2 muguri din virf-probabil din cauza secetei
si gerului)
Deci, e important sa luam mai multe altoaie si sa folosim doar mugurele din virf sau cel imediat de
linga el. Este bine, la nuc, sa luam altoaie la inceputul iernii, inainte de gerurile mari si sa le pastram in
nisip umed.
Din experienta, la altoirea nucului(ca si la lamai) apare urmatoarea problema: desi scutisorul se
prinde, atunci cind e aplicat in partea de sus a unui port retezat, mugurele altoi nu pleaca, aparind
lastari din partea de jos a portului, deci nucul(ca si lamaiul) se comporta diferit decit restul pomilor,
unde nu apare acest fenomen.
Un material video cu altoirea unui nuc vara este aici: www.youtube.com/watch?v=7lrdWQEO9aU
Din film se vede ca este cel putin luna iunie, scutisorul a fost aplicat in partea de jos a
portaltoiului(metoda chip sau simplificata), iar mai tirziu(dupa ce altoiul s -a prins-se vede dupa cum s-a
desprins codita), se forteaza cresterea mugurelui facind cu un cutit o incizie in port, la 5-6 cm
deasupra mugurelui, pina la maduva; Este pericol ca vintul sa indoaie si mai mult lastarul portaltoi si
sa-l despice, trebuie deci sa legam portul de un arac, (putin inclinat, ca sa nu se sudeze taietura la
loc)
Metoda 2-Copulatie simpla: La nuc reuseste bine in faz de lastari cruzi(in luna iunie).
Se iau ca altoaie citiva lastari cruzi de la un nuc altoit sau laudat . Pe lastari se lasa doar codita
frunzelor. Pe un mic nuc plantat in primavara sau in anul precedent se executa taierea oblica(cu o
lungime de 3-5 cm) a virfului crud, in zona de grosime cit a unui creion.
Acelasi lucru se face la baza lastarului altoi, ales la grosime apropiata. Dupa ce se suprapun zonele
taiate, se infasoara cu folie si se leaga cu sfoara de cinepa. Altoiul aplicat e de preferat sa fie un virf
de pe care s-au inlaturat frunzele.
Altoirea in copulatie simpla se face poate face la toate speciile pomicole atit primavara (martie-aprile)
cu altoi pastrat la rece, cit si mai tirziu in faza de lastar luat din pom. Se poate aplica si la vita de vie,
primavara, sau dupa 1 iunie-cu lastari cruzi.
Daca nu avem lastari altoi cu diametru egal cu al portului, se poate face o copulatie si daca diametrul
nuielei altoi este mai mic decit cel al portului, taind mai putin din port.
Daca altoim in copulatie, putem face si o altoire in ochi, in partea de jos; daca nu s-a prins in virf
copulatia, stimulam plecarea mugurelui de jos ca in filmul de mai sus.
La nuc se mai foloseste si altoirea in Oculatia inelara.(eu nu am incercat)-metoda e prezentata pe net.
O metoda de altoire la nuc pe care am vazut-o pe net(dar nu am salvat adresa) era urmatoarea:
Un port de nuc era retezat la inaltimea de 1 m si grosimea unui deget. Dupa ce se cresta in cruce
scoarta in partea de sus, se efectua decojirea cojii(asa cum se decojeste o banana), pe o lungime de
7-8 cm. Se taia o bucata de 5 cm din virful decojit(coaja decojita atirna in jos). Din o bucata de ramura

9. altoi de aceeasi grosime, se inlatura la baza coaja(prin cioplire la sectiune patrata) pe o lungime de 6
cm, se aseza in capatul portului si se invelea cu coaja decojita de pe port. Se lega apoi cu panglica de
folie. Era curios faptul ca bucata de altoi se cioplea in sectiune patrata in zona unde era decojit,
inainte de a fi introdus in locul miezului taiat din portaltoi si faptul ca raminea o portiune decojita de
scoarta lata de 1 cm pe bucata de altoi, intre altoi si portaltoi.
Daca o sa practic aceasta metoda, o sa las altoiul doar decojit, nu cioplit patrat, pentru ca teoria spune
ca prinderea altoiului e asigurata de celulele de sub scoarta. Iar zona neinvelita in scoarta o sa o fac
cit pot de mica sau nula. In film, altoirea era facuta prin vara, frunzele nucului erau complet dezvoltate.
O alta metoda de altoire la nuc este la adresa : www.youtube.com/watch?v=8M6KTOXwFpA&NR=1.
Este asemanatoare cu oculatia inelara, dar mai simplu de executat. Cred ca retezarea deasupra se
face citeva saptamini mai tirziu, sau anul urmator. Cel care altoieste este la al doilea mugur prevelat
din altoi, de aceea portiunea decojita de pe nuiaua altoi este asa de lunga.
De asemenea, altoirea in oculatie inelara se recomanda la trandafir, pentru ca mugurele de trandafir e
lat si la taierea cu lama se poate leza( scutisorul scos de lama e mai ingust decit mugurele).
Pentru lamai va recomand metoda Chip , sint poze la
adresa pumosu.sunphoto.ro/lamai_altoit_prin_metoda_Chip.
Eu nu am aplicat-o. In poze se vede ca portul s-a retezat cind lastarul era destul de dezvoltat. Daca
altoiti un lamai, important e sa nu retezati portul atunci, ci numai dupa ce a aparut lastarul din
mugurele aplicat(repet-ca mugurele altoit sa plece-trebuie stimulat prin ciupirea lastarilor de deasupra
sau crestarea portului deasupra altoiului ).
Eu am altoit citiva lamai cu retezare deasupra, operatia a reusit dar pacientul a murit -adica
scutisoarele s-au prins, au ramas verzi citeva saptamini, dar mugurii nu au plecat si s-au uscat virfurile
cu tot cu altoaie, dupa ce au plecat alti lastari mai jos. De aceea, cred ca nu trebuie retezat portul decit
dupa ce pleaca mugurele transplantat. Poate ca si perioada de altoire e importanta, se pare ca e mai
bine in luna mai. Metoda Chip consider ca este putin mai greu de executat, in plus, se micsoreaza
suprafata de contact a stratului de cambiu, deci e de preferat sa o inlocuiti cu metoda simplificata.
Altoirea in despicatura(ma refer la alte specii pomicole-nu stiu daca merge la nuc sau lamai) utila
atunci cind portaltoiul este prea gros de altoit in ochi. Metoda e descrisa in carti, dar eu nu folosesc
ceara de altoit, ci imbrac in folie de plastic zona altoita. Eu am aplicat -o din februarie si pina in mai, cu
altoaie pastrate la rece(nu merge tot timpul anului).
Reusitele sint mari, dar e mai mult de munca.
Elemente de finete la altoirea in despicatura:
- daca retezam portul cu foarfeca vom executa crapatura la 90 grade fata de locurile in care foarfeca a
strivit coaja la intrarea lamei si in partea de sprijin din spate(cel mai mult se striveste in spate).
-la despicarea tulpinii, nu vom folosi o lama de cutit groasa pentru ca portaltoiul va crapa (inainte de a
fi taiat ) pe o directie serpuita si contactul cu altoiul nu va fi bun. De aceea, eu folosesc la despicare un
cutter iar despicarea o fac prin apasare cu inclinare alternativa in cele doua parti ( lama cutterului sa
taie drept coaja pe ambele laterale, inainte ca portul sa crape). Atentie-lama se poate rupe-pericol de
accident. Ca sa nu se rupa lama, putem apasa pe ea cu un lemn, la capete, fara sa fortam de miner.
De asemenea, vom folosi un cutter si la taierea in pana a lastarului(iese o taietura mai dreapta decit
cu lama).
Daca portaltoiul este mult mai gros decit altoiul(deci scoarta lui este mai groasa), alinierea altoiului cu
portaltoiul se va face nu la exteriorul scoartelor, ci se vor alinia pe circumferinta lemnului fara
scoarta(deci nuiaua altoi va fi putin mai inauntru scoartei portaltoiului)-acest lucru e necesar pentru a
se pune in contact tesutul de celule de sub scoarte, care asigura prinderea si cresterea
pomilor(cambiu).
Ca sa putem fasona altoiul in forma de pana, vom apuca lastarul de virf si vom taia cu cutterul la baza,
in lateralele unui ochi sanatos. Pana va avea o lungime de 3-4 cm, lungime aleasa tinind cont ca
unghiul penei sa fie egal cu acela format de despicatura portaltoiului(in timp ce cioplim altoiul,
portaltoiul se tine despicat cu o surubelnita, ca sa putem compara unghiurile).
Dupa ce am cioplit pana si am verificat daca se potriveste cu unghiul crapaturii din port, atunci taiem
din lastar partea de jos cu 2-3 muguri.
Cu cit lungimea penei e mai mare, cu atit sint mai mari sansele ca undeva sa se realizeze un contact
intim intre celulele de crestere de sub coaja.
Pana nu se face simetrica, partea fara taietura care se aseaza in afara, este putin mai lata, astfel incit

10. atunci cind altoiul este strins in crapatura, sprijinul(deci contactul intre scoarta portaltoi si altoi) sa se
faca in zona din afara, pe scoarte. Daca pomul e gros, e pericol ca forta mare de presare sa
striveasca pana, deci diferenta de latime intre lateralele penei va fi mica si nu se recomanda
stringerea puternica cu folie sau sfoara.
Se aseaza altoiul in crapatura astfel incit straturile de cambiu sa fie in contact iar capatul penei din
altoi sa fie cu 2-3 mm mai sus decit capatul portului(se pare ca asa se imbraca mai bine cu tesut rana)
. Se infasoara cu folia de plastic incepind de la o distanta de 2-3 cm. sub capatul crapaturii. Se dau
mai multe straturi ca sa nu fie nevoie de legare cu sfoara. In partea de sus se inveleste capatul bine
cu folie. Rupem din folie bucati pe care le punem ca un capac pe taitura portului, astfel incit sa nu
ramina nici un spatiu pe linga altoi. Dupa ce am pus „capace”, mai infasuram din nou pe capat, ca sa
fixam folia pusa capac. Se poate picura pe taietura de sus si putina ceara de la o luminare
aprinsa(dupa ce am altoit, inainte sa punem capace), nu e chiar asa greu de facut, dar eu nu am
folosit.
Folia folosita pentru invelire la altoirea in despicatura va fi mai lata
Pentru altoirea in despicatura, cind taiem rola de plastic autoadeziv cumparata din supermarket, vom
face si 1-2 role mai late ( latime de 4-5 cm.)
De obicei, daca diametrul portului e mare, se pun doua altoaie, cite unul pe fiecare parte a crapaturii,
astfel incit se echilibreaza la stringere iar sansele sint mai mari. Daca diametrul portului e mic(pina la 2
cm) se pune un singur altoi, dar atunci mai bine altoim in ochi( in ochi se poate altoi si la grosimi de 3
cm)
Dezlegarea foliei se face citeva luni mai tirziu, dupa dezlegare e bine sa vopsim capatul daca
grosimea e mare.
Daca am pus 2 altoaie in despicatura si s-au prins amindoua, unii specialisti recomanda sa fie lasat
doar un lastar, pentru ca e pericol ca mai tirziu, cind ramurile ajung mari, sa se despice portul. Daca
altoim in despicatura pe ramurile unui port mai batrin, in functie de directia in care despicam ramura
altoiului, daca se prind ambii altoi, unul va creste spre exterior, altul spre interiorul coroanei. Ca sa
evitam acest lucru, despicam ramura din port pe o directie tangentiala coroanei vas, iar altoiele vor
forma o ramificatie in afara coroanei. In acest scop, putem potrivi si pozitia mugurilor, alegind
convenabil locul unde executam pana pe altoi