Diana Cheianu-Andrei PARTICIPAREA PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI DIN REPUBLICA MOLDOVA LA VIAŢA POLITICĂ ŞI PUBLICĂ Cercetare sociologică realizată în cadrul proiectului “Pro vot incluziv – demers pentru o societate incluzivă”, implementat de Alianţa Centrelor Comunitare de Acces la Informaţie şi Instruire din Republica Moldova, în parteneriat cu Asociaţia MOTIVAŢIE din Moldova, Asociaţia Surzilor din Moldova şi Centrul de Asistenţă Juridică pentru Persoanele cu Dizabilități, cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.

1. PARTICIPAREA
PERSOANELOR CU
DIZABILITĂŢI DIN
REPUBLICA MOLDOVA
LA VIAŢA POLITICĂ ŞI
PUBLICĂ
BB

2. 3
Cuprins
Sumar executiv...........................................................................................4
Introducere...............................................................................................6
I. Date sociodemografice despre participanţii la cercetare..............................7
II. Participarea la viaţa politică şi publică.................................................10
III. Modalităţile de realizare a dreptului la vot............................................13
IV. Dificultăţile în exercitarea dreptului la vot............................................16
V. Aprecierea modului de organizare a alegerilor locale din 14 iunie 2015...........17
VI. Cauzele neparticipării la viaţa politică şi publică.....................................18
VII. Schimbările care necesită a fi realizate în Republica Moldova pentru ca
persoanele cu dizabilităţi să-şi exercite dreptul la vot............................19
Concluzii.................................................................................................20
Recomandări ...........................................................................................22

3. 4
Sumar executiv
Creşterea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi, a autonomiei, securităţii şi demnităţii
acestora nu poate fi realizată fără participarea acestora la viaţa politică şi publică. În acest scop,
ne-am propus în această cercetare să identificăm factorii restrictivi care împiedică persoanele cu
dizabilităţi să participe activ la viaţa politică şi publică, alături de factorii permisivi care le
încurajează să fie active la alegeri.
Eşantionul cercetării îl constituie 1104 persoane cu dizabilităţi din 83 de localităţi (18
localităţi urbane şi 65 localităţi rurale) din 26 unităţi teritorial-administrative ale Republicii
Moldova. Eşantionul de cercetare este non-probabilist şi datele cercetării nu sunt reprezentative
la nivel naţional, însă relevă problemele şi dificultăţile cu care se confruntă persoanele cu
dizabilităţi în participarea la viaţa politică şi publică din localităţile cercetate.
Datele colectate în teren relevă că 79,9% din persoanele cu dizabilităţi au participat la
alegerile locale din 14 iunie 2015. Gradul de participare la alegeri al persoanelor cu dizabilităţi
depinde de gradul de autonomie al acestora, vârstă, precum şi prezenţa copiilor. Persoanele cu
dizabilităţi cu vârsta de peste 35 de ani se implică mai activ în viaţa politică şi publică. Or, la
alegerile locale din 2015 cel mai înalt nivel de participare s-a constatat la persoanele cu
dizabilităţi în vârstă de 46-55 ani (86,2%), iar cel mai jos la cele cu vârsta de 18-25 de ani
(70,6%). Fiecare a patra persoană cu grad de autonomie scăzut şi fiecare a treia persoană cu grad
foarte scăzut de autonomie nu a participat la alegerile locale din 14 iunie 2015. Prezenţa copiilor
este un alt factor care influenţează participarea la alegeri a persoanelor cu dizabilităţi.
Neparticiparea la alegerile locale 2015 a fost de aproximativ de 2 ori mai mare printre
persoanele cu dizabilităţi fără copii.
Factorii care determină persoanele cu dizabilităţi să participe la alegerile sunt convingerea
că este necesar să voteze (63,0%), obligaţiunea de a vota (47,0%), dorinţa ca un anumit partid
sau candidat să câştige (24,8%), etc. Gradul de participare al persoanelor cu peste 65 de ani şi
cele cu un grad foarte scăzut de autonomie este influenţat de: (i) posibilitatea de a vota acasă
datorită urnei mobile, (ii) amplasarea secţiei de votare, (iii) organizarea transportului pentru
persoanele care au nevoie pentru ca acestea să participe la vot. 15,0% dintre persoanele cu
dizabilităţi care au participat la vot şi-au exercitat acest drept la domiciliu. Au votat la
domiciliu, preponderent, persoanele cu dizabilităţi cu nivel scăzut (fiecare a 3-a persoană) şi
foarte scăzut de autonomie (aproape fiecare a 2-a persoană), de asemenea persoanele cu vârsta
de peste 65 de ani (fiecare a 3-a persoană).
Persoanele cu dizabilităţi se informează despre candidaţii electorali, partide în familie
(59,3%), mai rar de la vecini sau prieteni (24,9%), alte rude (19,5%), reprezentanţi ai diferitor
partide politice (16,8%), reprezentanţi ai autorităţilor publice locale (6,1%). Doar 34,3% dintre
persoanele cu dizabilităţi au participat la întruniri, discuţii, dezbateri în campania pentru
alegerile locale din 2015. Gradul de participare la aceste întruniri a persoanelor cu dizabilităţi cu
nivel scăzut şi foarte scăzut de autonomie a fost redus.
În acelaşi timp, 16,8% dintre persoanele cu dizabilităţi care au participat la alegeri au
semnalat situaţii când cineva a încercat să le influenţeze cum să voteze/au fost impuşi cum să
voteze. Au încercat să influenţeze persoanele cu dizabilităţi cum să voteze agitatorii electorali
(în peste 1/3 din cazuri), candidaţii electorali (1/4 din cazuri), părinţii (1/5 din cazuri), mai rar –
vecinii, prietenii, soţul/soţia, copiii, alte rude. Agitatorii electorali au încercat să-şi impună

4. 5
părerea asupra fiecărei a doua persoană cu grad foarte scăzut de autonomie şi fiecare a treia cu
grad scăzut sau mediu de autonomie. Părinţii au încercat să influenţeze cum să voteze
persoanele cu dizabilităţi cu vârsta de 18-25 de ani.
Persoanele cu dizabilităţi se confruntă cu multiple provocări în procesul de participare la
alegeri. Primele provocări sunt cele ce ţin de deplasarea la secţia de votare. 49,2% dintre
participanţii la cercetare au menţionat că se confruntă cu dificultăţi în deplasarea la secţia de
votare pentru aşi exercita dreptul la vot, traseul de la domiciliu la secţia de votare fiind parţial
accesibil sau totalmente inaccesibil. A doua etapă a provocărilor ţine nemijlocit de
inaccesibilitatea secţiei de votare: prezenţa treptelor la intrarea în edificiu (45,5%), lipsa rampei
de acces (29,1%), lipsa indicatoarelor în culori contrastante (21,3%), iluminarea insuficientă în
cabina de vot (14,8%), iluminarea insuficientă în interiorul secţiei de votare (14,4%), lipsa în
rândul comisiei de votare a persoanelor de suport pentru alegătorii cu dizabilităţi (12,6%), lipsa
mijloacelor de suport (10,0%), prezenţa treptelor în interiorul secţiei de votare (9,7%), lipsa
mesei pentru votarea persoanelor cu dizabilităţi (8,2%), uşile înguste (7,2%) etc.
În anul 2015 au fost realizate mai multe acţiuni pentru a îmbunătăţi participarea
persoanelor cu dizabilităţi la alegeri. Participanţii la cercetare au apreciat următoarele lucruri în
modul de organizare a alegerilor locale din 2015: (i) membrii secţiilor de votare au fost instruiţi
şi amabili cu persoanele cu dizabilităţi, (ii) a fost o atmosferă plăcută şi o posibilitate
suplimentară de socializare, (iii) faptul că au drepturi egale ca şi ceilalţi cetăţeni ai Republicii
Moldova şi că votul lor contează, (iv) organizarea bună şi lipsa rândurilor pentru ca să-şi poată
exercita dreptul la vot; (v) posibilitatea de a vota la domiciliu; (vi) adaptările care s-au făcut
pentru ca persoanele cu dizabilităţi să-şi poată exercita dreptul la vot (cabinele de vot, plicul-
trafaret) etc.
Persoanele cu dizabilităţi care nu participă la viaţa politică şi publică au menţionat
următoarele motive: nu doresc să voteze, nu sunt interesate să voteze, nu se pot deplasa la
secţia de votare, nu le-a permis familia sau rudele să voteze, tipul de deficienţă nu i-a permis să
voteze, nu a ştiut că persoanele cu dizabilităţi pot vota. Totuşi, rata de participare la alegeri a
persoanelor cu dizabilităţi ar putea creşte dacă acestea ar observa în rezultatul alegerilor
schimbări spre bine pentru populaţie în general şi persoanele cu dizabilităţi, în special; ar fi mai
informate despre candidaţii electorali; printre candidaţii electorali ar fi persoane cu dizabilităţi,
şi nu în ultimul rând dacă ar fi condiţii de deplasare spre secţia de votare.
Datele cercetării au permis şi înaintarea unor recomandări pentru autorităţile publice
centrale şi locale, membri ai societăţii civile care să contribuie la îmbunătăţirea participării
persoanelor cu dizabilităţi la viaţa politică şi publică. Astfel sunt necesare acţiuni pentru: (i)
creşterea accesibilităţii spre secţiile de votare, la intrarea în secţiile de votare şi în secţia de
votare nemijlocit; (ii) creşterea gradului de informare, participare a persoanelor cu dizabilităţi la
întruniri în perioada preelectorală; (iii) creşterea gradului de incluziune a persoanelor cu
dizabilităţi în societate.

5. 6
Introducere
Scopul cercetării a constat în identificarea factorilor restrictivi şi permisivi ce blochează
sau încurajează persoanele cu dizabilităţi să participe activ la viaţa politică şi publică, în mod
special, la alegeri.
Obiectivele urmărite în cadrul aceste cercetări au vizat:
- cunoaşterea factorilor care determină persoanele cu dizabilităţi să participe sau să nu
participe la alegeri;
- analiza modului în care persoanele cu dizabilităţi îşi exercită dreptul la vot;
- evidenţierea dificultăţilor cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi în
participarea la viaţa politică şi publică;
- înaintarea unor recomandări pentru a creşte gradul de participare a persoanelor cu
dizabilităţi la viaţa politică şi publică.
Metodologia de cercetare
Eşantionul cercetării îl constituie 1104 persoane cu dizabilităţi din 83 de localităţi (18
localităţi urbane şi 65 localităţi rurale) din 26 unităţi teritorial-administrative ale Republicii
Moldova. Eşantionul de cercetare este non-probabilist1
şi datele cercetării nu sunt reprezentative
la nivel naţional.
Colectarea datelor a fost realizată de 71 de operatori2
, dintre care 34 cu dizabilităţi3
care
au fost instruiţi în acest scop.
1
Probabilitatea sau șansa unui membru al populaţiei selectate de a fi ales in eșantion nu poate fi determinată,
respectiv eroarea de eşantionare nu poate fi calculată.
2
15 operatori persoane cu dizabilităţi au fost selectate în cadrul proiectului “Participarea persoanelor cu dizabilităţi
din Moldova la viaţa politică şi publică”, implementat de Centrul de asistenţă pentru Persoanele cu Dizabilităţi, cu
suportul Ambasadei SUA în Republica Moldova. 36 de operatori au fost selectaţi în cadrul proiectului “Pro vot incluziv –
demers pentru o societate incluzivă”, implementat de Alianţa Centrelor Comunitare de Acces la Informaţie şi Instruire
din Republica Moldova, în parteneriat cu Asociaţia MOTIVAŢIE din Moldova, Asociaţia Surzilor din Moldova şi Centrul de
Asistenţă Juridică pentru Persoanele cu Dizabilităţi, cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de
Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi de
Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. 20 de operatori au fost selectaţi din 20 de organizaţii partenere
locale din cadrul proiectului “Campanie de educaţie civică pentru incluziunea persoanelor cu dizabilităţi în procesele
electorale în contextul alegerilor locale generale din 14 iunie 2015 din Republica Moldova”, implementat de Alianţa
Centrelor Comunitare de Acces la Informaţie şi Instruire din Republica Moldova, în parteneriat cu Asociaţia MOTIVAŢIE
din Moldova, Asociaţia Surzilor din Moldova şi Centrul de Asistenţă Juridică pentru Persoanele cu Dizabilităţi, cu
suportul financiar al Programului “Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral”
PNUD Moldova.
3
27 persoane cu dizabilităţi locomotorii, dintre care 12 utilizatoare a scaunului rulant; 3 persoane cu dizabilităţi
psihosociale; 2 persoane cu dizabilităţi de auz şi 1 persoană cu dizabilităţi de vedere.

6. 7
I. Date sociodemografice despre
participanţii la cercetare
La cercetare au participat 1200 persoane cu dizabilităţi din 83 de localităţi (18 localităţi
urbane şi 65 localităţi rurale), 28 din cele 35 de unităţi teritorial-administrative ale Republicii
Moldova. Au fost validate 1104 chestionare.
62 la sută din persoanele care au participat la cercetare sunt din mediul rural şi 38 la sută
din mediul urban. Persoanele cu dizabilităţi participante la cercetare sunt repartizate relativ
uniform de grupe de vârste (a se vedea Tabelul 1).
Majoritatea persoanelor cu dizabilităţi au studii secundare incomplete (40%) şi vocaţional-
tehnice (26,8%). Doar 12 la sută dintre persoanele cu dizabilităţi au studii superioare (incomplete
sau complete).
44,7% dintre persoanele care au participat la cercetare sunt căsătorite oficial sau trăiesc în
concubinaj, însă este destul de mare numărul acelora care nu au fost niciodată căsătorite –
37,5%. 59,6% dintre persoane au copii – 10,9% copii sub 18 ani, 44,5% - copii peste 18 ani, iar 4,2%
atât copii până la 18 ani cât şi peste 18 ani.
Tabelul 1. Eşantionul de cercetare, %
Variabilele
sociodemografice
Categorii %
Mediul de reşedinţă
Urban 37,7
Rural 62,3
Vârsta
18-25 ani 16,7
26-35 ani 15,7
36-45 ani 12,7
46-55 ani 18,7
56-65 ani 20,6
Peste 65 de ani 14,44
Sexul
Masculin 47,5
Feminin 52,5
Studiiile
Secundare incomplete (gimnaziu) 40,0
Medii (liceu) 19,0
Medii speciale şi profesionale, inclusiv colegiu 26,8
Studii superioare (complete şi incomplete) 12,05
Starea civilă
Niciodat/ă căsătorită 37,5
Căsătorit/ă oficial, inclusiv concubinaj 44,7
Văduv/ă 11,6
Divorţat/ă 6,3
Prezenţa copiilor
Fără copii 40,4
Copii până la 18 ani 10,9
Copii peste 18 ani 44,5
Copii până la 18 ani şi peste 18 ani 4,2
4
Diferenţa până la 100% o constituie cei care nu au răspuns la această întrebare.
5
Diferenţa până la 100% o constituie cei care nu au răspuns la această întrebare.

7. 8
Variabilele
sociodemografice
Categorii %
Gradul de
disabilitate
Severă 32,1
Accentuată 45,9
Medie 17,16
Gradul de
autonomie
Foarte înalt, pot face totul de sine stătător 17,7
Înalt, pot face până la 90% din lucruri de sine stătător 31,7
Mediu, pot face o parte de lucruri de sine stătător 25,0
Scăzut, în marea parte a lucrurilor am nevoie de suport 16,6
Foarte scăzut, pot face singur doar lucruri simple care nu
necesită efort
9,0
Participarea la
alegerile locale din
14 iunie 2015
A participat 79,9
Nu a participat 20,1
32,1% din participanţii la cercetare au un grad de disabilitate sever, 45,9% - accentuat şi
17,1% - mediu. Cea mai mare parte a participanţilor – 49,6% au o deficienţă locomotorie (inclusiv
14,4% sunt utilizatori de scaun rulant), 19,6% - o deficienţă de vedere (3,8% - nevăzători), 16,1% -
deficienţe de auz, hipoacuzice, 14,7% - deficienţe psihosociale, intelectuale (18,6% - nu au
indicat deficienţa).
Deficienţele locomotorii, inclusiv utilizarea scaunului rulant sunt răspândite într-o măsură
mai mare printre populaţia tânără cu vârsta de 18-35 ani, iar cele de auz sau vedere printre cei
cu vârsta de peste 46 de ani (a se vedea Tabelul 2).
Tabelul 2. Deficienţele pe medii, sexe şi vârste, %
Nevăzător
Slabvăzător
Deficienţedeauz,
hipoacuzice
Utilizatordescaun
rulant
Altedeficienţe
locomotorii
Deficienţe
psihosociale,
intelectuale
Non-răspunsuri
Mediul de
reşedinţă
Urban 4,9 18,1 30,9 18,3 32,0 11,5 11,9
Rural 3,2 14,4 7,1 12,0 37,2 16,7 22,6
Sexul
Masculin 5,1 16,1 17,2 20,2 36,0 13,7 16,3
Feminin 2,7 15,5 15,1 9,2 34,5 15,7 20,6
Vârsta
18-25 ani 2,5 21,4 19,4 27,9 46,3 20,4 6,5
26-35 ani 3,2 8,0 12,2 23,9 31,4 22,3 9,0
36-45 ani 4,6 7,2 19,1 13,2 24,3 21,1 21,1
46-55 ani 6,2 15,6 10,2 7,1 31,1 13,3 23,1
56-65 ani 1,2 17,0 11,7 7,7 36,8 9,3 33,2
Peste 65 de ani 6,4 24,3 27,7 9,2 38,2 2,3 15,0
45,9% dintre participanţii la cercetare sunt persoane cu dizabilităţi din copilărie, la 22,6% -
li s-a dat gradul de disabilitate în urma unei boli cronice, la 15,9% - în urma unui accident de
6
Diferenţa până la 100% o constituie cei care nu au răspuns la această întrebare.

8. 9
muncă, 9,2% ca rezultat al vârstei (6,4% - nu au răspuns). Datelle cercetării relevă un grad mai
înalt de accidentare la locul de muncă care a determinat disabilitatea la bărbaţi, în comparaţie
cu femeile. Aproximativ fiecare al patrulea bărbat a primit gradul de disabilitate în urma unui
accident de muncă, în comparaţie cu fiecare a zecea femei.
Gradul de autonomie al persoanelor cu dizabilităţi este diferit, însă fiecare a 4 persoană
care a participat la cercetare are un nivel de autonomie scăzut şi foarte scăzut. Nivelul redus de
autonomie este cel mai răspândit printre populaţia cu vârsta de peste 65 de ani. În dependenţă
de gradul de deficienţă, autonomia redusă este caracteristică la peste 60 la sută din nevăzători
şi 59 la sută din utilizatorii scaunelor rulante.
Atunci când au discutat cu persoanele cu dizabilităţi, intervievatorii au semnalat că în
67,8% din cazuri acestea au fost singure, în 17,6% din cazuri, alături de acestea s-a aflat una din
rudele de gradul I a acesteia, în 7,2% din cazuri – o altă rudă, iar în 6,1% din cazuri o persoană
străină (1,3% din operatori nu au indicat).
Figura 1. Cine a fost alături de persona cu dizabilităţi când s-a realizat interviul, %
9,3% dintre operatori au relatat că respondenţii au răspuns cu uşurinţă la întrebări, 14,9% -
că au fost întrebări la care respondenţii au răspuns cu uşurinţă, dar au fost şi din cele cu
dificultate, 13,9% că respondenţii au răspuns cu dificultate, 1,9% au semnalat că le-a fost dificil
să aprecieze.
Referitor la gradul de sinceritate, operatorii au notat că în 79,2% din cazuri persoanele cu
dizabilităţi au fost sincere, în 17,2% - că au fost rezervate în a oferi răspunsuri şi 3,6% - au
semnalat alte situaţii.
Nu s-a aflat nimeni;
67,8
S-a aflat una din
rudele de gradul I a
respondentului; 17,6
S-a aflat o altă
rudă; 7,2
S-a aflat o
persoană străină;
6,1
Nu răspund; 1,3

9. 10
II. Participarea la viaţa politică şi publică
Persoanele cu dizabilităţi care au participat la cercetare au o rată înaltă de participare la
viaţa politică şi publică. Datele cercetării relevă că 91,9% au participat vre-o dată la alegeri,
dintre care 79,9% au participat şi la alegerile locale din 14 iunie 2014. Această rată de
participare este mult mai înaltă decât datele oficiale privind participarea la alegeri.
Analiza celor 91,9% din persoanele cu dizabilităţi care au semnalat participarea la careva
alegeri relevă un grad mai înalt de participare printre populaţia cu vârsta de peste 35 de ani. Cel
mai înalt nivel de participare fiind printre persoanele cu peste 65 de ani (a se vedea Tabelul 3).
Tabelul 3. Participarea la alegeri în dependenţă de vârstă, %
Variabilele
sociodemografice
Categorii
Participarea vre-o dată la alegeri
Da Nu
Grupa de vârstă
Total 91,9 8,1
18-25 ani 79,6 20,4
26-35 ani 88,3 11,7
36-45 ani 93,4 6,6
46-55 ani 96,0 4,0
56-65 ani 96,0 4,0
Peste 65 de ani 97,1 2,9
De asemenea, s-a constatat o participare mai înaltă la alegeri printre persoanele care au
copii, în comparaţie cu cele care nu au copii (a se vedea Tabelul 4).
Tabelul 4. Participarea la alegeri în dependenţă de numărul de copii, %
Variabilele
sociodemografice
Categorii Participarea vre-o dată la alegeri
Da Nu
Prezenţa copiilor
Fără copii 84,7 15,3
1 copil 95,4 4,6
2 copii 97,0 3,0
3 copii 98,0 2,0
Nu în ultimul rând menţionăm că gradul de participare la alegeri depinde şi de gradul de
autonomie al persoanelor cu dizabilităţi. Or, datele relevă că persoanele cu un nivel de
autonomie mediu au cea mai înalt grad de participare la alegeri, iar persoanele cu un nivel
scăzut şi foarte scăzut de autonomie – cel mai redus (a se vedea Tabelul 5).
Tabelul 5. Participarea la alegeri în dependenţă de gradul de autonomie, %
Variabilele
sociodemografice
Categorii
Participarea vre-o dată
la alegeri
Da Nu
Gradul de autonomie
Foarte înalt, pot face totul de sine stătător 92,5 7,5
Înalt, pot face până la 90% din lucruri de sine
stătător
92,9 7,1

10. 11
Variabilele
sociodemografice
Categorii
Participarea vre-o dată
la alegeri
Mediu, pot face o parte de lucruri de sine
stătător
95,0 5,0
Scăzut, în marea parte a lucrurilor am nevoie de
suport
89,9 10,1
Foarte scăzut, pot face singur doar lucruri
simple care nu necesită efort
82,4 17,6
Din cele 79,9% care au participat la ultimele alegeri locale, 59,9% au participat anterior şi
la alte alegeri locale, parlamentare sau referendum. Aproape jumătate (46,9%) au semnalat că
au participat la alegerile parlamentare din 2014, 15,9% - la alegerile locale din 2011, 10,3% - la
alegerile parlamentare din 2010, 3,4% la referendumul naţional din 2010, 2,1% la alegerile pentru
başcan din Autonomia Găgăuză (21,4% au semnalat că nu ţin minte la care alegeri au participat).
Analiza celor 79,9% din persoanele cu dizabilităţi care au semnalat participarea la ultimele
alegeri locale relevă un grad mai înalt de participare printre persoanele cu vârsta de 46-65 de ani
(a se vedea Tabelul 6). Rata cea mai mică de participare s-a constata printre persoanele cu
dizabilităţi cu vârsta de 18-25 ani. 29,4% dintre acestea nu au participat. De asemenea, datele
relevă o rată de participare mai mică la alegerile locale în comparaţie cu participare la alegeri în
genere a persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani. 20,2% dintre persoanele cu vârsta de peste 65
de ani nu au participat la alegerile din 14 iunie 2015.
Tabelul 6. Participarea la alegerile locale din 2015 în dependenţă de vârstă, %
Variabilele
sociodemografice
Categorii
Participarea la alegerile locale 2015
Da Nu
Grupa de vârstă
Total 79,9 20,1
18-25 ani 70,6 29,4
26-35 ani 76,6 23,4
36-45 ani 79,6 20,4
46-55 ani 86,2 13,8
56-65 ani 83,8 16,2
Peste 65 de ani 79,8 20,2
Gradul mai mare de participare la alegri a persoanelor care au copii a rămas valabil şi
pentru alegerile locale din 2015. Neparticiparea la alegeri este de aproximativ de 2 ori mai mare
printre persoanele cu dizabilităţi fără copii în comparaţie cu cele care au copii (a se vedea
Tabelul 7).
Tabelul 7. Participarea la alegerile locale 2015 în dependenţă de numărul de copii,%
Variabilele
sociodemografice
Categorii
Participarea la alegerile locale 2015
Da Nu
Prezenţa copiilor
Fără copii 72,2 27,8
1 copil 87,0 13,0
2 copii 84,5 15,5
3 copii 86,0 14,0

11. 12
La alegerile locale 2015 semnalăm reducerea participării persoanelor în dependenţă de
gradul de autonomie – de la 82,6% la cei cu nivel foarte înalt de autonomie la 65,7% - cu nivel
foarte scăzut de autonomie. Fiecare a patra persoană cu grad de autonomie scăzut şi fiecare a
treia persoană cu grad foarte scăzut de autonomie nu a participat la alegerile locale din 14 iunie
2015 (a se vedea Tabelul 8).
Tabelul 8. Participarea la alegerile locale 2015 în dependenţă de gradul de autonomie,%
Variabilele
sociodemografice
Categorii
Participarea la alegerile
locale 2015
Da Nu
Gradul de
autonomie
Foarte înalt, pot face totul de sine stătător 82,6 17,4
Înalt, pot face până la 90% din lucruri de sine stătător 86,4 13,6
Mediu, pot face o parte de lucruri de sine stătător 79,0 21,0
Scăzut, în marea parte a lucrurilor am nevoie de suport 73,4 26,6
Foarte scăzut, pot face singur doar lucruri simple care nu
necesită efort
65,7 34,3

12. 13
III. Modalităţile de realizare a dreptului la vot
34,3% din persoanele cu dizabilităţi au participat la întruniri, discuţii, dezbateri în
campania pentru alegerile locale 2015. Participarea la astfel de întruniri este determinată de
gradul de autonomie. Or, gradul de participare la astfel de întruniri printre persoanele cu un
nivel foarte scăzut de autonomie este de aproximativ de 2 ori mai mică decât a celor cu un grad
de autonomie mai mare (a se vedeta Tabelul 9).
Tabelul 9. Participarea la întruniri, discuţii, dezbateri în campania pentru alegerile
locale 2015 în dependenţă de gradul de autonomie, %
Variabilele
sociodemografice
Categorii
Participarea la întruniri,
discuţii, dezbateri
Da Nu7
Gradul de autonomie
Foarte înalt, pot face totul de sine stătător 38,1 60,9
Înalt, pot face până la 90% din lucruri de sine
stătător
40,7 57,9
Mediu, pot face o parte de lucruri de sine
stătător
31,2 66,7
Scăzut, în marea parte a lucrurilor am
nevoie de suport
30,7 68,7
Foarte scăzut, pot face singur doar lucruri
simple care nu necesită efort
18,0 77,5
84,1% dintre persoanele cu dizabilităţi îşi exercită dreptul de vot la secţia de votare, iar
15,0% - acasă. Îşi exercită dreptul la vot acasă 41,6% dintre persoanele cu un nivel foarte scăzut
de autonomie şi 34,6% din cele cu un nivel scăzut al acesteia, de asemenea 36,3% dintre
persoanele cu vârsta de peste 65 de ani (a se vedea Tabelul 10). Unele dintre persoanele cu grad
de autonomie foarte scăzut şi scăzut şi/sau rudele acestora au semnalat că nu pot depune
cererea pentru a putea vota la domiciliu. Dificultatea este determinată de imposibilitatea lăsării
persoanei cu disabilităţi nesupravegheate.
Tabelul 10. Locul unde persoanele şi-au exercitat dreptul la vot în dependenţă de vârstă şi
gradul de autonomie, %
Variabilele
sociodemografice
Categorii
Locul unde persoanele şi-au exercitat
dreptul la vot
La secţia
de votare
Acasă Non-răspuns
Grupa de vârstă
18-25 ani 85,0 13,8 1,3
26-35 ani 88,0 10,8 1,2
36-45 ani 94,4 5,6 00
46-55 ani 86,6 12,5 0,9
56-65 ani 86,9 12,2 0,8
Peste 65 de ani 63,1 36,3 0,6
Gradul de
autonomie
Foarte înalt, pot face totul de sine stătător 97,0 3,0 0
Înalt, pot face până la 90% din lucruri de
sine stătător
95,2 4,2 0,6
7
Diferenţa până la 100 % o constituie non-răspunsurile.

13. 14
Mediu, pot face o parte de lucruri de sine
stătător
83,2 16,1 0,7
Scăzut, în marea parte a lucrurilor am
nevoie de suport
64,2 34,6 1,1
Foarte scăzut, pot face singur doar lucruri
simple care nu necesită efort
55,1 41,6 3,4
31,6% dintre persoanele cu dizabilităţi atunci când au votat au fost însoţite de cineva. În
peste 70 la sută din cazuri persoanele cu dizabilităţi au fost însoţite la alegeri de un membru al
familiei, în 12 la sută din cazuri de o prietenă cunoscută, 6 la sută – o rudă etc. Sunt însoţite
într-o măsură mai mare persoanele cu vârsta de 18-25 de ani (55,6%) dintre acestea şi cele cu un
grad mediu, scăzut sau foarte scăzut de autonomie (48,8%, 47,5% şi 42,7% respectiv).
3 din 4 persoane care au fost însoţite la alegeri de cineva au menţionat că au putut vota
singure, fără ajutorul cuiva, iar 1 persoană din patru a avut nevoie de ajutor pentru a putea să-şi
exercite dreptul la vot (244 persoane). Au avut nevoie de ajutor în acest scop peste 30 la sută
din persoanele cu un grad de autonomie mediu, scăzut şi foarte scăzut.
Cele 244 de persoane care au avut nevoie de ajutor pentru a vota au menţionat
următoarele necesităţi: însoţire - 35,4%, transportare la secţia de votare – 34,6%, ajutor în
aplicarea ştampilei de vot – 32,7%, ajutor în depăşirea obstacolelor sau a barierelor fizice de
infrastructură – 25,7%, interpretare sau explicare a limbajului semnelor – 10,9%.
Factorii care au determinat persoanele cu dizabilităţi să participe la alegerile locale
cuprind: convingerea că este necesar să voteze (63,0%), obligaţiunea de a vota (47,0%), dorinţa
ca un anumit partid sau candidat să câştige (24,8%), etc. (a se vedea Figura 2).
Factori importanţi pentru participarea persoanelor cu peste 65 de ani şi cele cu un grad
foarte scăzut de autonomie la vot sunt: (i) posibilitatea de a vota acasă datorită urmei mobile,
(ii) amplasarea secţiei de votare, (iii) organizarea transportului pentru persoanele care au nevoie
pentru ca acestea să participe la vot, dar şi (iv) venirea cu urna mobilă acasă şi obligarea
persoanelor să voteze.
Figura 2. Factorii care au determinat persoanele cu dizabilităţi să participe la alegeri, %
63,0%
47,0%
24,8%
5,5%
5,2%
4,4%
4,3%
2,7%
1,4%
0,7%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
Consider ca este necesar ca fiecare om să voteze
Este obligaţia mea să merg la vot
Am dorit ca un anumit partid sau candidat sa cîştige
Rudele mi-au spus că este necesar să merg la vot
Părinţii / Copii mi-au spus că este necesar să
merg la vot
Secţia de votare, cum este amplasată / amenajată
îmi permite sa merg la vot
Faptul ca vin acasă cu urna mobilă îmi permite
mai uşor să votez
Persoane străine mi-au spus că este necesar să
merg la vot
Au venit acasă cu urna mobilă şi au spus că
trebuie să votez
A fost organizat transport pentru persoanele care…

14. 15
Persoanele cu dizabilităţi au discutat şi s-au informat despre necesitatea participării la vot
cu în primul rând în familie (59,3%), mai rar cu vecinii sau prietenii (24,9%), alte rude (19,5%),
reprezentanţii diferitor partide politice (16,8%), reprezentanţii autorităţilor publice locale (6,1%)
etc. (Figura 3).
Figura 3. Cu cine au discutat şi s-au informat despre necesitatea participării la vot, %
16,8% dintre persoanele cu dizabilităţi au menţionat că s-au confruntat cu situaţiile când
cineva a încercat să-i influenţeze cum să voteze/au fost impuşi cum să voteze. Au încercat să
influenţeze persoanele cu dizabilităţi cum să voteze agitatorii electorali (în peste 1/3 din
cazuri), candidaţii electorali (1/4 din cazuri), părinţii (1/5 din cazuri), mai rar – vecinii,
prietenii, soţul/soţia, copiii, alte rude. În dependenţă de gradul de autonomie al persoanei cu
dizabilităţi, putem spune că agitatorii electorali au încercat să-şi impună părerea asupra fiecărei
a doua persoană cu grad foarte scăzut de autonomie şi fiecare a treia cu grad scăzut sau mediu
de autonomie. De asemenea, părinţii au încercat să influenţeze cum să voteze 59 la sută dintre
persoanele cu dizabilităţi cu vârsta de 18-25 de ani.
59,3%
24,9%
19,5%
16,8%
6,1%
1,7%
1,1%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
Familia
Vecinii, prietenii
Rudele
Reprezentanţii diferitor partide politice
Reprezentanţi ai primăriei din localitate
Reprezentanţi ai punctului medical din localitate
Reprezentanţi ai şcolii din localitate

15. 16
IV. Dificultăţile în exercitarea dreptului la vot
49,2% dintre participanţii la cercetare au menţionat că se confruntă cu dificultăţi în
deplasarea la secţia de votare pentru aşi exercita dreptul la vot. Dintre aceştia 33,4% au
menţionat că traseul de la domiciliu la secţia de votare este parţial accesibil, iar 15,8% - că este
totalmente inaccesibil (a se vedea Figura 4).
Persoanele cu dizabilităţi s-au confruntat cu multiple dificultăţi şi în exercitarea dreptului
la vot în secţia de votare. Cele mai frecvente dificultăţi menţionate la secţia de votare cuprind:
prezenţa treptelor la intrarea în edificiu (45,5%), lipsa rampei de acces (29,1%), lipsa
indicatoarelor în culori contrastante (21,3%), iluminarea insuficientă în cabina de vot (14,8%),
iluminarea insuficientă în interiorul secţiei de votare (14,4%), lipsa în rândul comisiei de votare a
persoanelor de suport pentru alegătorii cu dizabilităţi (12,6%), lipsa mijloacelor de suport (10,
0%), prezenţa treptelor în interiorul secţiei de votare (9,7%), lipsa mesei pentru votarea
persoanelor cu dizabilităţi (8,2%), uşile înguste (7,2%) etc.
Figura 4. Accesibilitatea secţiei de votare, %
Traseu inaccesibil de
la domiciliu la secţia
de votare; 15,8%
Traseu parţial
accesibil de la
domiciliu la secţia de
votare; 33,4%
Fără careva
dificultăţi; 50,8%

16. 17
V. Aprecierea modului de organizare a
alegerilor locale din 14 iunie 2015
Persoanele cu dizabilităţi au apreciat următoarele lucruri în modul de organizare a
alegerilor locale din 2015 (întrebare deschisă): (i) membrii secţiilor de votare au fost instruiţi şi
amabili cu persoanele cu dizabilităţi, (ii) a fost o atmosferă plăcută şi o posibilitate suplimentară
de socializare, (iii) faptul că persoanele cu dizabilităţi au drepturi egale ca şi ceilalţi cetăţeni ai
Republicii Moldova şi că votul lor contează, (iv) organizarea bună şi lipsa rândurilor pentru ca să-
şi poată exercita dreptul la vot; (v) posibilitatea de a vota la domiciliu; (vi) adaptările care s-au
făcut pentru ca persoanele cu dizabilităţi să-şi poată exercita dreptul la vot (cabinele de vot,
plicul-trafaret) etc. (în ordinea importanţei).
Există însă şi persoane care nu au fost mulţumite de modul de organizare a alegerilor
locale.

17. 18
VI. Cauzele neparticipării la viaţa politică şi publică
Ne-a interesat şi de ce unele persoane cu dizabilităţi nu participă la alegeri. Dintre cele
7,9% persoane care nu au participat niciodată la careva alegeri, fiecare a treia a semnalat că nu
a dorit şi nu este interesată să meargă la vot, alte motive includ: nu a avut vârsta pentru a putea
vota, nu s-a putut deplasa la secţia de votare, nu i-a permis familia sau rudele să voteze, tipul de
deficienţă nu i-a permis să voteze, nu a ştiut că persoanele cu dizabilităţi pot vota.
Datele cercetării relevă că rata de participare a la alegeri a persoanelor cu dizabilităţi ar
putea creşte dacă acestea ar observa în rezultatul alegerilor schimbări spre bine pentru
populaţie în general şi persoanele cu dizabilităţi, în special; ar fi mai informate despre candidaţii
electorali; printre candidaţii electorali ar fi persoane cu dizabilităţi, şi nu în ultimul rând dacă ar
fi condiţii de deplasare spre secţia de votare.

18. 19
VII. Schimbările care necesită a fi realizate în
Republica Moldova pentru ca persoanele cu
dizabilităţi să-şi exercite dreptul la vot
Persoanele cu dizabilităţi au fost întrebate despre schimbările care trebuie realizate în
localitatea lor, dar şi în întreaga republică pentru ca persoanele cu dizabilităţi să-şi poată
exercita dreptul la vot. Răspunsurile participanţilor la cercetare relevă următoarele necesităţi:
(i) Asigurarea accesibilităţii la intrare în secţiile de votare prin asigurarea acestora cu
rampe de acces, balustrade. În cazul secţiilor de votare care sunt amenajate la etaj
să fie evaluate posibilităţile de a le amplasa la parter, dacă nu – de asigurat cu
ascensor.
(ii) Îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor spre secţiile de votare (asigurarea
trotuarelor, semafoarelor cu sunet, pavajului reliefat, parcării etc.).
(iii) Asigurarea accesibilităţii informaţionale (limbaj mimico-gestual, linie cursivă,
traducere).
(iv) Mai multe întâlniri a candidaţilor cu persoanele cu dizabilităţi şi implicarea acestora
în luarea deciziilor referitoare la persoanele cu dizabilităţi.
(v) Acordarea asistenţei de către administraţia publică centrală şi cea locală
persoanelor cu dizabilităţi (pensii, salarii, indemnizaţii, compensaţii).
(vi) Asigurarea transportului pentru persoanele cu dizabilităţi pentru ca acestea să-şi
poată exercita dreptul la vot.
(vii) Mai multe acţiuni din partea autorităţilor în domeniul incluziunii sociale a
persoanelor cu dizabilităţi (incluziune în câmpul muncii, în comunitate).
(viii) Asigurarea accesibilităţii procedurilor de vot (lupă, iluminare suplimentară, urnă
mobilă, buletine în Braille, introducerea votului electronic sau prin sms).
(ix) Asigurarea accesibilităţii participării în cadrul secţiei de votare (prezenţa
indicatoarelor contrastante, a WC adaptat etc.).
(x) Dezvoltarea voluntariatului şi creşterea numărului de asistenţi personali pentru
persoanele cu dizabilităţi.
(xi) Sporirea gradului de toleranţă faţă de persoanele cu dizabilităţi în societate ş.a.
Cele menţionate relevă necesitatea acţiunilor în următoarele domenii:
(i) creşterea accesibilităţii spre secţiile de votare, la intrarea în secţiile de votare şi
în secţia de votare nemijlocit;
(ii) creşterea gradului de informare, participare a persoanelor cu dizabilităţi la
întruniri în perioada preelectorală;
(iii) creşterea gradului de incluziune a persoanelor cu dizabilităţi în societate.

19. 20
Concluzii
• Datele cercetării relevă că 91,9% dintre persoanele cu dizabilităţi au participat vre-o dată
la alegeri, dintre care 79,9% au participat şi la alegerile locale din 14 iunie 2014.
Persoanele cu dizabilităţi cu vârsta de peste 35 de ani se implică mai activ în viaţa
politică şi publică. La alegerile locale din 2015 cel mai înalt nivel de participare s-a
constatat la persoanele cu dizabilităţi în vârstă de 46-55 ani (86,2%), iar cel mai jos la
cele cu vârsta de 18-25 de ani (70,6%).
• Gradul de participare la alegeri depinde de gradul de autonomie al persoanei cu
dizabilităţi. Fiecare a patra persoană cu grad de autonomie scăzut şi fiecare a treia
persoană cu grad foarte scăzut de autonomie nu a participat la alegerile locale din 14
iunie 2015.
• Prezenţa copiilor este un alt factor care influenţează participarea la alegeri a persoanelor
cu dizabilităţi. Neparticiparea la alegerile locale 2015 a fost de aproximativ de 2 ori mai
mare printre persoanele cu dizabilităţi fără copii (27,8% dintre persoanele cu dizabilităţi
care nu au copii de până la 18 ani - nu au participat, în comparaţie cu 13,0% a celor cu 1
copil, 15,5% a celor cu 2 copii şi 14,0% a celor cu 3 copii).
• Persoanele cu dizabilităţi se informează despre candidaţii electorali, partide în familie
(59,3%), mai rar de la vecini sau prieteni (24,9%), alte rude (19,5%), reprezentanţi ai
diferitor partide politice (16,8%), reprezentanţi ai autorităţilor publice locale (6,1%).
• Doar 34,3% dintre persoanele cu dizabilităţi au participat la întruniri, discuţii, dezbateri
în campania pentru alegerile locale din 2015. Gradul de participare la aceste întruniri a
persoanelor cu dizabilităţi cu nivel scăzut şi foarte scăzut de autonomie a fost redus.
• 15,0% dintre persoanele cu dizabilităţi care au votat şi-au exercitat acest drept la
domiciliu. Au votat la domiciliu, preponderent, persoanele cu dizabilităţi cu nivel scăzut
şi foarte scăzut de autonomie (fiecare a 3-a persoană şi aproximativ fiecare a 2-a
persoană respectiv), de asemenea persoanele cu vârsta de peste 65 de ani (fiecare a 3-a
persoană).
• 31,6% dintre persoanele cu dizabilităţi au fost însoţite la secţia de votare pentru aşi
exercita dreptul la vot. Sunt însoţite la alegeri într-o măsură mai mare persoanele cu
vârsta de 18-25 de ani şi cele cu un grad mediu, scăzut sau foarte scăzut de autonomie.
Cel mai frecvent, persoanele cu dizabilităţi au fost însoţite la alegeri de un membru al
familiei, mai rar de prieteni, cunoscuţi, alte rude.
• 3 din 4 persoane care au fost însoţite la alegeri au menţionat că au putut vota singure,
fără ajutorul cuiva, iar 1 persoană din 4 a avut nevoie de ajutor pentru a putea să-şi
exercite dreptul la vot (244 persoane). Necesităţile celor 244 de persoane care au avut
nevoie de ajutor pentru a vota cuprind: însoţirea, transportare la secţia de votare, ajutor
în aplicarea ştampilei de vot, ajutor în depăşirea obstacolelor sau a barierelor fizice de
infrastructură, interpretare sau explicare a limbajului semnelor.
• Factorii care determină persoanele cu dizabilităţi să participe la alegerile locale din iunie
2015 sunt convingerea că este necesar să voteze (63,0%), obligaţiunea de a vota (47,0%),
dorinţa ca un anumit partid sau candidat să câştige (24,8%), etc.
• Gradul de participare al persoanelor cu peste 65 de ani şi cele cu un grad foarte scăzut de
autonomie la alegeri este influenţat de: (i) posibilitatea de a vota acasă datorită urmei

20. 21
mobile, (ii) amplasarea secţiei de votare, (iii) organizarea transportului pentru persoanele
care au nevoie pentru ca acestea să participe la vot.
• 16,8% dintre persoanele cu dizabilităţi care au participat la alegeri au semnalat situaţii
când cineva a încercat să-i influenţeze cum să voteze/au fost impuşi cum să voteze. Au
încercat să influenţeze persoanele cu dizabilităţi cum să voteze agitatorii electorali (în
peste 1/3 din cazuri), candidaţii electorali (1/4 din cazuri), părinţii (1/5 din cazuri), mai
rar – vecinii, prietenii, soţul/soţia, copiii, alte rude. Agitatorii electorali au încercat să-şi
impună părerea asupra fiecărei a doua persoană cu grad foarte scăzut de autonomie şi
fiecare a treia cu grad scăzut sau mediu de autonomie. Părinţii au încercat să influenţeze
cum să voteze persoanele cu dizabilităţi cu vârsta de 18-25 de ani.
• 49,2% dintre participanţii la cercetare au menţionat că se confruntă cu dificultăţi în
deplasarea la secţia de votare pentru aşi exercita dreptul la vot, traseul de la domiciliu la
secţia de votare fiind parţial accesibil sau totalmente inaccesibil.
• Persoanele cu dizabilităţi se confruntă cu dificultăţi şi în exercitarea dreptului la vot în
secţia de votare. Acestea cuprind: prezenţa treptelor la intrarea în edificiu (45,5%), lipsa
rampei de acces (29,1%), lipsa indicatoarelor în culori contrastante (21,3%), iluminarea
insuficientă în cabina de vot (14,8%), iluminarea insuficientă în interiorul secţiei de votare
(14,4%), lipsa în rândul comisiei de votare a persoanelor de suport pentru alegătorii cu
dizabilităţi (12,6%), lipsa mijloacelor de suport (10, 0%), prezenţa treptelor în interiorul
secţiei de votare (9,7%), lipsa mesei pentru votarea persoanelor cu dizabilităţi (8,2%),
uşile înguste (7,2%) etc.
• Persoanele cu dizabilităţi au apreciat următoarele lucruri în modul de organizare a
alegerilor locale din 2015: (i) membrii secţiilor de votare au fost instruiţi şi amabili cu
persoanele cu dizabilităţi, (ii) a fost o atmosferă plăcută şi o posibilitate suplimentară de
socializare, (iii) faptul că au drepturi egale ca şi ceilalţi cetăţeni ai Republicii Moldova şi
că votul lor contează, (iv) organizarea bună şi lipsa rândurilor pentru ca să-şi poată
exercita dreptul la vot; (v) posibilitatea de a vota la domiciliu; (vi) adaptările care s-au
făcut pentru ca persoanele cu dizabilităţi să-şi poată exercita dreptul la vot (cabinele de
vot, plicul-trafaret) etc.
• Persoanele cu dizabilităţi care nu participă la viaţa politică şi publică au menţionat
următoarele motive: nu doresc să voteze, nu sunt interesate să voteze, nu se pot deplasa
la secţia de votare, nu le-a permis familia sau rudele să voteze, tipul de deficienţă nu i-a
permis să voteze, nu a ştiut că persoanele cu dizabilităţi pot vota.
• Datele cercetării relevă că rata de participare a la alegeri a persoanelor cu dizabilităţi ar
putea creşte dacă acestea ar observa în rezultatul alegerilor schimbări spre bine pentru
populaţie în general şi persoanele cu dizabilităţi, în special; ar fi mai informate despre
candidaţii electorali; printre candidaţii electorali ar fi persoane cu dizabilităţi, şi nu în
ultimul rând dacă ar fi condiţii de deplasare spre secţia de votare.

21. 22
Recomandări
Datele cercetării relevă necesitatea următoarelor acţiuni pentru administraţia publică
locală şi centrală, societatea civilă din Republica Moldova pentru a creşe implicarea persoanelor
cu dizabilităţi la viaţa politică şi publică:
I. Creşterea accesibilităţii:
a. spre secţiile de votare (îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor spre secţiile de votare
prin trotuare, semafoare cu sunet, pavaj reliefat, parcări etc.);
b. la intrarea în secţiile de votare (asigurarea acestora cu rampe de acces, balustrade. În
cazul secţiilor de votare care sunt amenajate la etaj să fie evaluate posibilităţile de a le
amplasa la parter, dacă nu – de asigurat cu ascensor);
c. în secţia de votare nemijlocit (limbaj mimico-gestual, linie cursivă, prezenţa
indicatoarelor contrastante, traducere, prezenţa lupei, iluminării suplimentare etc.).
II. În cazurile când persoanele cu dizabilităţi nu se pot deplasa la secţia de votare,
asigurarea exercitării dreptului la vot la domiciliu cu ajutorul urnei mobile. Este
important de asemenea ca în cazul persoanelor cu grad de autonomie foarte scăzut
(ţintuite la pat), asistenţii sociali să depună cererea pentru ca aceste persoane să poată
vota la domiciliu cu ajutorul urnei mobile.
III. Creşterea gradului de informare, participare a persoanelor cu dizabilităţi la întruniri în
perioada preelectorală (mai multe întâlniri a candidaţilor la care să fie invitate şi
persoane cu dizabilităţi).
IV. Creşterea gradului de incluziune a persoanelor cu dizabilităţi în societate (crearea
oportunităţilor de incluziune în câmpul muncii, dezvoltarea voluntariatului, creşterea
numărului de asistenţi personali etc.).