1. by Biblioteca Stelnica

3. 1 Martie – sărbătoarea
Mărţişorului! Traditii, obiceiuri

4. Mărţişorul este un calendar simbolic reprezentat de un
şnur bicolor, care adună zilele, săptămânile şi lunile
anului în două anotimpuri, iarnă şi vară, făcut cadou la l
martie, ziua Dochiei, străvechi început de an agrar.
Generalizat astăzi la sate şi oraşe, Mărţişorul este
confecţionat din două fire colorate alb şi roşu, de care se
prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit fetelor şi
femeilor care îl poartă agăţat în piept una sau mai multe
zile.

5. Deşi nu se ştie cu exactitate de când datează acest obicei,
se ştie că prima zi a primăverii era celebrată încă de acum
aproximativ 8000 de ani, iar Mărţişorul îşi are originea în
credinţele şi practicile agrare de atunci.
Romanii sărbătoreau începutul primăverii la 1 martie,
lună care purta numele zeului Marte, ocrotitor al
câmpului şi al turmelor, zeu ce personifica renaşterea
naturii. Deşi obiceiul poartă numele acestuia, nu are nici
un fel de conotaţie marţială. Se spune că mărţişoarele sunt
purtătoare de noroc şi fericire.

6.  Potrivit altor surse, mărţişoarele constau în
monede care erau atârnate de fire subţiri de lână,
negru cu alb. Alegerea monedei, din aur, argint sau
bronz, indica statutul social. Dacii credeau că
aceste amulete aduc fertilitate, frumuseţe şi previn
arsurile din cauza soarelui. Erau purtate până când
înfloreau copacii, apoi erau atârnate de crengile
acestora.
 După unele tradiţii, firul Mărţişorului, funie de 365
sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia în timp ce
urca cu oile la munte. Asemănător Ursitoarelor
care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia
toarce firul primăvara, la naşterea anului agrar.

7. Mărţișor
 Mărţișorul este un mic  Împreună cu mărţișorul
obiect de podoabă legat se oferă adesea și flori
de un șnur împletit timpurii de
dintr-un fir alb și unul primăvară, cea mai
roșu, care apare în reprezentativă fiind
tradiţia românilor și a ghiocelul.
unor populaţii
învecinate. Femeile și
fetele primesc
mărţișoare și le poartă
pe durata lunii martie,
ca semn al
sosirii primăverii.

8. Mituri ale Mărțișorului
Voinicul care a eliberat Soarele
 Un mit povestește cum Soarele a coborât pe
Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar
un zmeu a furat-o și a închis-o în palatul lui.
Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat
de joacă și veselie, și lumea întreagă a căzut în
mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un
tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să
elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un
an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la
luptă dreaptă.

9.  Tânărul a învins creatura și a eliberat fata. Aceasta
s-a ridicat înapoi pe Cer și iarăși a luminat
întregul pământ. A venit primăvara, oamenii și-au
recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în
palatul zmeului după luptele grele pe care le
avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până
când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în
care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei —
vestitori ai primăverii.

10.  Se zice că de atunci lumea cinstește memoria
tânărului curajos legând cu o aţă două flori: una
albă, alta roșie. Culoarea roșie simbolizează
dragostea către frumos și amintește de curajul
tânărului, iar cea albă este a ghiocelului, prima
floare a primăverii.

11. Lupta Primăverii cu Iarna
 Conform unui mit care circulă în Republica
Moldova, în prima zi a lunii martie,
frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și
a observat cum, într-o poiană, într-o tufă
de porumbari, de sub zăpadă răsare unghiocel. Ea
a hotărât să-l ajute și a început a da la o parte
zăpada și a rupe ramurile spinoase.

12.  Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat
vântul și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a
îngheţat imediat. Primăvara a acoperit apoi
ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget
din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o
picătură de sânge fierbinte care, căzând peste
floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara
a învins Iarna, iar culorile mărţișorului
simbolizează sângele ei roșu pe zăpada albă

13. Istoric
 Originile sărbătorii mărţișorului nu sunt cunoscute
exact, dar prezenţa sa atât Români cât și
la Bulgari(sub numele de Marteniţa) este considerată
ca fiind datorată substratului comun Daco-Tracic,
anteriorromanizării la primii și slavizării la ultimii,
deși legendele populare îi dau alte origini, care, la
Bulgari, sunt legate de întemeierea primului lor
hanat la Dunăre, în anul 681. Se mai consideră
deasemenea că sărbătoarea mărţișorului a apărut pe
vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era
sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte.
Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilităţii
și vegetaţiei.

14.  Această dualitate este remarcată în culorile
mărţișorului, albul însemnând pace, iar roșu —
război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până
la începutul secolului al XVIII-lea

15. În prezent
 În prezent, mărţișorul este purtat întreaga lună
martie, după care este prins de ramurile unui pom
fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în
casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o
dorinţă în timp ce atârnă mărţișorul de
pom, aceasta se va împlini numaidecât. La
începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor
României și Moldovei, pomii sunt împodobiţi de
mărţișoare.

16.  In zilele noastre, banutul purtator de noroc al
dacilor aproape ca a disparut, el fiind inlocuit cu
diferite personaje din lumea desenelor
animate, cu animalute din plastic sau din
sticla, inimioare , fete zambitoare, pietricele
frumos colorate sau orice poate atrage un
cumparator grabit sau in pana de idei. Astazi, ziua
de 1 Martie e o adevarata comoara pentru
comerciantii ambulanti care iti iau ochii cu fel si
fel de “martisoare”, fara a cunoaste insa
adevaratul legenda traditionalului martisor.

17.  Traditia spune ca martisorul se poarta pana in
momentul in care infloresc trandafirii sau visinii.
Atunci firul rosu se pune pe un trandafir sau pe o
ramura a unui visin. In alte regiuni, martisorul se
poarta atat cat dureaza zilele Babelor sau pana la
Florii, cand se scoate si se agata de crengile unui
copac. Se crede ca, daca pomul va rodi, omul va
avea noroc. Atunci cand martisorul este aruncat
dupa o pasare, purtatorul va fi usor precum
pasarea.