Revista Regio nr. 5

nr. 5, iunie 2011
R E V I S T A
Regio, pe primul loc
la accesarea
fondurilor europene
Incluziunea
romilor, un reper
important pe
agenda europeană
Comitetul de Monitorizare – centrul de comandă Regio
CASTELUL KAROLY
revine în circuitul
turistic după
RESTAURAREA PRINTR-UN
PROIECT REGIO
RINTRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR-UN
CETATEA ALBA CAROLINA
devine produs turistic cu fonduri Regio

www.inforegio.rowww.inforegio.ro2
REDACTOR ªEF: Vlad Mircea PUFU
REDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Dan CÃRBUNARU
REPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVU
DIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANU
EDITOR FOTO: Daniel PALADE
CORECTURÃ: Cãtãlina Daniela PÎNTEA
GRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU
REVISTA REGIO
www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09
ISSN 2069 – 8305
2069 – 8305
TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.L
Buzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58
40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro
www.inforegio.ro
REGIO, ŞANSA BUNĂSTĂRII
Ce poţi face într-un judeţ cu 100
de milioane de euro? Reabilitarea
infrastructurii, sprijinirea mediului
de afaceri, promovare turistică, sunt
câteva dintre oportunităţile oferite
de Regio. Dar în toată ţara, cu 4,4
miliarde de euro?
Răspunsuri la aceste întrebări căutăm
împreună, de patru ani. Regio a
devenit un simbol al bunăstării, al
recuperării decalajelor între regiuni,
prin folosirea banilor europeni.
Potrivit datelor prezentate în cadrul
Comitetului de Monitorizare, la data
de 26 mai 2011, proiectele depuse
depăşesc deja de trei ori valoarea
finanţării. Este bine că au fost deja
contractate 3,8 miliarde de euro, iar
pânălasfârşitulanuluitoatefondurile
disponibile pentru axele prioritare
ale Programului Operaţional Regional
vor fi contractate. Din păcate, nu
la fel de bune sunt veştile privind
rambursările, plăţile efective către
beneficiari.
Fără plăţi, implementarea este
pusă în pericol. Drept urmare, vor
fi afectate proiectele dedicate
sprijinirii dezvoltării durabile a
oraşelor sau cele de îmbunătăţire
a infrastructurii de transport şi a
celei sociale. De suferit ar avea şi
beneficiarii implicaţi în proiecte
pentru sprijinirea dezvoltării
mediului de afaceri, pentru
dezvoltare durabilă sau promovarea
turismului. Efectele negative nu s-ar
opri nici măcar la nivelul comunităţii
locale. Este o responsabilitate în
lanţ, pe care fiecare dintre români,
sub o formă sau alta, o vom resimţi.
Implementarea proiectelor deja
contractate este un pariu pe care
nu avem voie să îl pierdem. Într-o
perioadă de criză, în care banii sunt
mai scumpi şi mai rari ca oricând,
miliardele de euro alocate prin
Regio aşteaptă să fie folosite. Nu
vor aştepta la infinit şi nu vor veni
oricum. Procedurile europene sunt
foarte stricte, iar modelul românesc
– se poate şi aşa- nu va rezista unei
evaluări serioase ale birocraţiei de la
Bruxelles.
Dacă miliardele de euro alocate
de Uniunea Europeană ar ajunge
în România prin simpla semnare a
contractelor, am putea sta liniştiţi.
Proiectele contractate acoperă
deja, după cum arătam, suma de
3,8 miliarde de euro. Fiecare bănuţ
va fi, însă, cântărit în balanţa unei
proceduri care să garanteze corecta
gestionare a fondurilor europene.
Procedurile de achiziţii au ajuns
una dintre cele mai mari dificultăţi
căreia trebuie să îi facă faţă acum
beneficiarii. Pentru că aplicarea
acestora durează foarte mult, a fost
nevoie de modificarea legislaţiei
privind achiziţiile publice. Termenele
au devenit mai scurte, procedurile au
fost urgentate. Documentaţiile unice
şi standardele stabilite în contractele
de achiziţii pentru caietele de sarcini
vor contribui şi ele la simplificarea
mecanismelor.
Cu toate acestea, riscurile încă
există. Lipsa de experienţă la nivelul
autorităţilor publice locale poate
genera nereguli care afectează bunul
mers al proiectelor şi chiar provoca
încetarea plăţilor. Şi asta, pentru că
nerespectarea legislaţiei achiziţiilor
publice atrage automat sancţiuni.
Este momentul ca beneficiarii celor
peste 1000 de proiecte în derulare
să treacă peste euforia proiectului
aprobat şi să îşi concentreze
eforturile cu responsabilitate, asupra
implementării şi finalizării acestora.
Miza finală depăşeşte chiar şi cele 4,3
miliarde de euro alocate prin Regio,
ea reprezintă chiar şansa dezvoltării
regionale a României. Bunăstarea de
care avem nevoie depinde în mare
măsură de succesul acestei prime
etape a folosirii banilor europeni.
Altfel, tot mai multe voci care cer
de la Bruxelles reducerea fondurilor
de coeziune, printre altele şi pentru
că nu sunt folosite corespunzător, ar
putea avea câştig de cauză. Astfel,
ţări precum România ar rămâne
condamnate la coada unui clasament
ce subliniază decalaje tot mai mari
de dezvoltare între statele membre.
Dan CĂRBUNARU
Editorial

IUNIE 2011IUNIE 2011 3
UNIUNEA EUROPEANĂ AZI
04 Incluziunea romilor, un reper important
pe agenda europeană
REGIO ÎN ROMÂNIA
06 Regio, pe primul loc la accesarea
fondurilor europene
10 Comitetul de Monitorizare – centrul de
comandă Regio
11 Întrebări şi răspunsuri
12 Cetatea Alba Carolina devine produs
turistic cu fonduri Regio
14 Muzeul Regiunii Porţilor de Fier,
în plin proces de restaurare
16 Palatul Theodor Costescu şi Cetatea
Medievală a Severinului, două atracţii
turistice care renasc cu fonduri Regio
18 Periplu pe urme de istorie, într-un circuit
al mausoleelor vrâncene
19 Castelul Karoly revine în circuitul
turistic după restaurarea printr-un
proiect Regio
BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
21 Transformarea golfului Mont-Saint-Michel
23 Turnul Belém, o realizare
grandioasă
25 AGENDĂ
26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
Sumar

INCLUZIUNEA ROMILOR, UN REPER
IMPORTANT PE AGENDA EUROPEANĂ
PROCESUL EUROPEAN DE INTEGRARE
CONTINUĂ, UNA DINTRE CELE MAI
IMPORTANTE PREMISE FIIND EVALU-
AREA REALISTĂ A DIFICULTĂŢILOR,
PROVOCĂRILOR, RISCURILOR PE CARE
LE PUNE ÎN EVIDENŢĂ FUNCŢIONAREA
DE ZI CU ZI A FIECĂRUI STAT MEMBRU,
DAR ŞI FUNCŢIONAREA GENERALĂ A
PROIECTULUI EUROPEAN DE INTEGRARE
- EUROPA UNITĂ.
Iată de ce, din ce în ce mai mult,
înţelegerea proceselor ce se deru-
lează la nivel local, regional sau
naţional se poate realiza prin ana-
lize comparate, dinamice, bazate
pe date provenind din spaţiul euro-
pean în ansamblul său. Şi soluţiile
au adesea implicaţii care privesc în-
tregul cadru european.
Un exemplu în acest sens îl poate
constitui şi problema incluziunii
grupurilor marginalizate. Astfel,
faptul că toate mecanismele UE
sunt implicate acum într-un demers
de evaluare şi analiză a rezultatelor
perioadei de programare 2007-2013,
cu scopul de a fundamenta cât mai
bine obiectivele şi modalităţile de
lucru pentru noul exerciţiu bugetar,
2014-2020, dar şi faptul că reali-
tatea vieţii din statele membre a
impus rediscutarea problemei cate-
goriilor marginalizate, care includ şi
romii, au determinat o intensă ac-
tivitate pentru definirea viitoarelor
repere ale politicilor în această ma-
terie. În egală măsură, ca urmare a
bunei funcţionări a cadrului demo-
cratic european, eforturile depuse
de societatea civilă romă au consti-
tuit, de asemenea, un suport impor-
tant pentru activitatea instituţiilor
europene – direcţiile generale ale
Comisiei Europene, Preşedinţia
Ungară şi Parlamentul European.
Astfel, în data de 23 mai 2011, a
fost finalizat un raport pe această
temă, raport al cărui rol este ace-
la de a include în agenda Consiliului
European din 24 iunie 2011 şi tema
incluziunii grupurilor marginalizate.
Concluzia acestui raport este aceea
că avem nevoie de un nou cadru eu-
ropean care să susţină eforturile
statelor membre în procesul de ges-
tionare a incluziunii grupurilor mar-
ginalizate.
Desigur, o atenţie specială se acordă
problemei romilor. Ne-am putea în-
treba dacă nu este doar o rutină
democratică faptul că reluăm o
temă care face parte, mai degrabă,
din arsenalul provocărilor secolu-
lui al Vlll-lea. Răspunsul poate veni
chiar din istoria europeană recentă,
dacă e să ne gândim la criza din
perioada celui de-al doilea razboi
mondial sau mai recent la inciden-
tele din statele europene în care au
fost implicati şi cetăţeni români de
etnie romă.
În documentul mai sus amintit,
publicat în data de 23 mai 2011, dar
având ca suport rapoartele anuale
întocmite de instituţiile europene,
sunt abordate domeniile cheie ce
pot influenţa integrarea grupurilor
marginalizate, inclusiv populaţia
romă, cum ar fi: educaţie, sănătate,
locuire, asigurarea de locuri de
muncă şi, nu în cele din urmă, seg-
regarea şi discriminarea. Este im-
portant de semnalat faptul că în-
treaga analiză pune în evidenţă as-
pecte de referinţă ale procesului de
modernizare permanentă pe care
dinamica societăţii contemporane îl
impune, respectiv:
Uniunea Europeană azi
CarmenCarmen DUMITRIUDUMITRIU | ºef serviciu MDRT| ºef serviciu MDRT
Priorităţi europene

Uniunea Europeană azi
Strategii naţionale
nevoia implicării cercetării în
gestionarea vieţii societăţii pen-
tru înţelegerea proceselor ce
apar; astfel, se vorbeşte despre
nevoia identificării unor soluţii
pentru combaterea transferului
comportamentului sărăciei, prin
educaţie, în comportamentul in-
divizilor în timpul copilăriei tim-
purii; această recomandare se
bazează, evident, pe un studiu
multidisciplinar al comportamen-
telor din familiile sărace şi din
comunităţile informale;
nevoia acceptării unor modele
educaţionale flexibile, care să
poată răspunde particularităţilor
locale şi ale unor grupuri speci-
fice.
nevoia definirii unor politici
publice realizabile prin programe
cu o durată mai lungă, prin care
să se poată asigura atingerea
unor obiective ce implică mutaţii
la nivelul mentalităţilor, relaţiilor
interumane şi al modelelor cul-
turale; avem în vedere aici, spre
exemplu, schimbarea atitudinii
faţă de grupuri cu o maximă vul-
nerabilitate, cum ar fi femeile
şi copiii expuşi unor practici de
exploatare inacceptabile şi unei
discriminări suplimentare - tra-
ficul de persoane, exploatarea
sexuală, violenţa.
creşterea coerenţei în acţiunea
implementării obiectivelor eu-
ropene printr-o mai bună coor-
donare între nivelul naţional şi
cel european.
Statele membre trebuie să ela-
boreze Strategii naţionale al căror
obiectiv să fie creşterea gradului de
incluziune a romilor şi a grupurilor
marginalizate până în 2020, strate-
gii ce vor găsi un sprijin complemen-
tar prin demersuri la nivel european
şi chiar în state europene nemem-
bre ale Uniunii.
Aceste strategii trebuie să conducă
la reducerea gradului de sărăcie,
la creşterea accesului la educaţie,
la locuri de muncă, la servicii de
sănătate, la o locuire decentă.
Pentru atingerea acestor obiec-
tive se recomandă utilizarea fon-
durilor din cadrul Fondului Euro-
pean pentru Dezvoltare Regională
şi chiar modificarea unor Programe
Operaţionale.
Se recomandă, de asemenea, crea-
rea unui Punct Naţional de Con-
tact care să asigure o monitorizare
şi o promovare eficientă a bunelor
practici care conduc la rezul-
tate în concordanţă cu obiectivele
menţionate. După cum reiese din
document, Europa Unită va face,
pe această cale, paşi importanţi în
regândirea Planurilor Naţionale de
Reformă şi va direcţiona eforturile
sale către o dezvoltare durabilă şi
mai puţin către o intervenţie de
urgenţă care nu soluţionează, ci
ameliorează, pe termen scurt, o
criză. Aşa cum precizează raportul,
numeroase resurse pot fi identifi-
cate la nivelul cooperării regionale.
În acest context, Guvernul României
a demarat procesul de elaborare a
Strategiei de incluziune a romilor.
Ministerul Dezvoltării Regionale
şi Turismului a înaintat mai multe
propuneri care vizează, pe de o
parte, cheltuirea mai eficientă a
banilor europeni prin dezvoltarea
unor platforme de cooperare cu
alte ministere (Ministerul Culturii,
Ministerul Mediului şi Pădurilor,
Ministerul Administraţiei şi Inter-
nelor), autorităţi publice locale şi
societatea civilă romă, iar, pe de
altă parte, propune abordări noi ce
au în vedere creşterea capacităţii
comunităţilor locale de a oferi
sprijin în educaţia permanentă şi
creşterea competenţelor digitale.

Regio în România
Regio la zi
DanDan CÃRBUNARUCÃRBUNARU ||
REGIO, PE PRIMUL LOC
LA ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE
„PRIN REZULTATELE OBŢINUTE,
PROGRAMUL OPERAŢIONAL
REGIONAL ESTE PRIMUL ÎN ORDINEA
ACCESĂRII FONDURILOR EUROPENE, DIN-
TRE TOATE PROGRAMELE OPERAŢIONALE
DIN ŢARĂ”, A DECLARAT MINISTRUL
DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURIS-
MULUI, ELENA UDREA, ÎN CADRUL
CONFERINŢEI DE PRESĂ ORGANIZATE CU
PRILEJUL PRIMEI REUNIUNI DIN ACEST
AN A COMITETULUI DE MONITORIZA-
RE, CARE A AVUT LOC LA DROBETA
TURNU SEVERIN, ÎN PERIOADA 26-27
MAI 2011. „M-AM BUCURAT SĂ AUD
ŞI APRECIERILE COMISIEI EUROPENE
PENTRU GESTIONAREA ACESTUI PRO-
GRAM”, A MAI SPUS ELENA UDREA.
Potrivit declaraţiei doamnei minis-
tru, dintre cele 4,3 miliarde de
euro alocate, au fost deja con-
tractate 3,8 miliarde de euro, iar
până la sfârşitul anului 2011 va fi
contractată întreaga sumă.
IMPLEMENTAREA,
O PRIORITATE
„Există o etapă ulterioară, aceea
a implementării, de a cărei
funcţionare nu suntem mulţumiţi,
deşi ministerul este pe primul loc
ca plăţi efectuate”, a explicat
Elena Udrea. „Banii sunt aduşi în
România atunci când se fac efec-
tiv plăţile, iar acest lucru presu-
pune o procedură de durată. Noi
depunem toate eforturile pentru a
sprijini beneficiarii în obţinerea cât
mai repede, prin rambursare, a su-
melor cheltuite. Beneficiarii sunt
cei care implementează proiecte-
le, iar noi urmărim această imple-
mentare, alături de alte instituţii
responsabile ale statului, ANRMAP
şi UCVAP”.
Una dintre problemele identificate
la nivelul proiectelor implementate
la nivel naţional este legată de pro-
cedurile de achiziţii, care durează
mult. „S-a întâmplat să treacă şi
doi ani între semnarea unui con-
tract şi efectuarea plăţilor. Trebuie
să găsim modalităţi de urgentare
a implementării. În acest scop, am
modificat Ordonanţa de Urgenţă
nr. 34 privind achiziţiile publice,
scurtând termenele şi urgentând
procedurile. Am încercat să spri-
jinim beneficiarii cu documentaţii
unice, standarde în contractele de
achiziţii pentru caietele de sarcini.
Unele autorităţi publice locale nu au
experienţa necesară derulării pro-
cedurilor. Sunt situaţii de nereguli
pe care le-am constatat şi noi, la
nivel naţional, şi alte instituţii care
reprezintă Comisia Europeană şi au
atribuţii în ceea ce priveşte modul
de implementare a proiectelor”.
NEREGULILE DIN
PROCEDURILE DE ACHIZIŢIE
PUN ÎN PERICOL PLĂŢILE
„Toţi beneficiarii să ştie că, dacă se
încalcă procedurile de achiziţie în
mod voit, sancţiunea este încetarea
plăţilor. Ori de câte ori se constată
o încălcare a legislaţiei, plăţile pot
fi întrerupte, urmând ca erorile să
fie corectate”, a avertizat ministrul
dezvoltării regionale şi turismului.
Ministrul Elena Udrea a arătat că prin
corectaînţelegereaimplementăriise
pot evita situaţii de oprire a plăţilor.
„Am căutat să sprijinim beneficiarii.
Ministerul a fost primul care a efec-
tuat o documentaţie standard de
achiziţii. Am introdus standarde de
cost pentru achiziţii, pentru corecta
evaluare a proiectelor de achiziţii.
Nu se poate ca la Turnu Severin să
coste de zece ori mai puţin decât la
Dolj. Aceste lucruri se corectează
prin standarde de cost. Sunt situaţii
cu care ne confruntăm în timpul
derulării şi încercăm să le rezolvăm
din mers”.

7
Analize şi concluzii
IUNIE 2011IUNIE 2011
TURISMUL ÎN ROMÂNIA,
PROMOVAT CU FONDURI
EUROPENE
„România are şanse să se promoveze
prin fonduri europene ca destinaţie
turistică în plan internaţional”, a
mai anunţat ministrul Elena Udrea.
„De la 1 iunie, pe CNN, Eurosport şi
Euronews, România va ieşi cu spo-
turi de promovare finanţate din
fonduri de la Uniunea Europeană”.
REABILITAREA TERMICĂ
A LOCUINŢELOR, FINANŢATĂ
DE UNIUNEA EUROPEANĂ
„Am discutat posibilitatea ca re-
abilitarea termică a locuinţelor să
se finanţeze din fonduri europene.
Un milion de locuinţe din România
ar trebui reabilitate, iar MDRT
derulează două programe guverna-
mentale în acest sens”.
Prin primul program, statul român,
prin intermediul Guvernului, alocă
50%, iar primăriile 30% din valoarea
totală a cheltuielilor.
Al doilea program, lansat anul tre-
cut, dă posibilitatea asociaţiilor de
proprietari să contracteze credite pe
cinci ani pentru reabilitare termică,
cu garanţii de la Guvern, dobânda
fiind subvenţionată cu 100%. Până
acum, ministerul a sprijinit reabili-
tarea termică a 54 de mii de apar-
tamente, existând solicitări pentru
104 mii de apartamente. În lucru
se află 20 de mii de apartamente,
lucrările fiind cofinanţate de minis-
ter cu 50% din valoarea totală.
„Ne trebuie 100 de ani să terminăm
toate blocurile de reabilitat.
Căutăm resurse financiare, pen-
tru că România s-a angajat în faţa
Uniunii Europene să reducă emisi-
ile de gaze. Reabilitarea termică
duce la reducerea consumului de
energie şi a consumului de gaze. Va
trebui să găsim soluţii. Reabilitarea
termică aduce o imagine proaspătă
şi curată, înfrumuseţează oraşele.
Avem discuţii pentru a introduce pe
Axa 1 a POR, cea care finanţează
proiecte de dezvoltare urbană, pro-
gramul de reabilitare termică. Sunt
diferite proiecte, care ţin de dez-
voltarea şi modernizarea oraşelor.
Avem acceptul de principiu al
Comisiei, vom urma paşii procedu-
rali şi sperăm să reuşim acest lucru
încă de anul acesta.”
STADIUL IMPLEMENTĂRII POR
Membrii Comitetului de Moni-
torizare a Programului Operaţional
Regional au discutat, în cadrul
şedinţei desfăşurate în perioada
26-27 mai 2011, la Drobeta Turnu
Severin, Planul de măsuri prioritare
pentru consolidarea capacităţii de
absorbţie a fondurilor disponibile
prin program.
Din cele 4,4 miliarde de euro dedi-
cate Programului Regio, 3,7 mili-
arde de euro reprezintă sumele alo-
cate de Uniunea Europeană prin
Fondul European pentru Dezvoltare
Regională, iar 0,7 miliarde de euro
provin din contribuţia naţională -
bugetul de stat şi bugetul local.
Distribuţia fondurilor pe axele
prioritare alocă 30% sprijinirii dez-
voltării durabile a oraşelor, 20,35%
îmbunătăţirii infrastructurii de
transport regionale şi locale, 15%
pentru îmbunătăţirea infrastruc-
turii sociale, 17% pentru sprijinirea
dezvoltării mediului de afaceri re-
gional şi local, 15% pentru dezvol-
tarea durabilă şi promovarea turis-
mului şi 2,65% pentru asistenţă
tehnică.
Potrivit datelor prezentate în cadrul
Comitetului de Monitorizare, la data
de 15 mai 2011, erau depuse, în to-
tal, 7724 de proiecte, în valoare
de 12,069 miliarde de euro. Dintre
acestea, au fost aprobate 1606, în
valoare totală de 3,734 miliarde de
euro. În ceea ce priveşte situaţia
proiectelor contractate, valoarea
celor 1395 de proiecte este de 3,510
miliarde de euro. Totodată, au fost
finalizate deja 260 de proiecte, în
valoare de 101 milioane de euro.
Regio în România

Evaluări la zi
Cele mai multe proiecte depuse au
fost în domeniul mediului de afa-
ceri - 4587, cu o valoare totală de
2,787 miliarde de euro, dintre care
au fost aprobate 668, cu o valoare
de 331 milioane de euro.
RITM ALERT DE
CONTRACTARE ŞI
IMPLEMENTARE
ÎN REGIUNEA NORD EST
La nivelul regiunilor de dezvolta-
re, pe primul loc se situează Regi-
unea Nord-Est, care, având alocări
FEDR de 571,15 milioane de euro,
a înregistrat proiecte depuse în
valoare de 1,093 milioane de euro,
adică o sumă aproape dublă faţă
de cea alocată. În această regi-
une au fost semnate contracte în
valoare de 465 milioane de euro.
Beneficiarii au primit prefinanţări
şi rambursări în valoare de 143,75
milioane de euro, în timp ce plăţile
efectuate au fost de 72,66 milioane
de euro.
Situaţia completă a gestionării
fondurilor, pe regiuni, poate fi
consultată în Tabelul nr.1
DIRECŢII PRIORITARE
DE ACŢIUNE STABILITE
ÎN COMITETUL DE
MONITORIZARE:
Standardizarea documentaţiilor
de atribuire şi contractelor aferente
pentru o serie de domenii cheie;
Elaborarea unui document–cadru
care să reflecte stabilirea clară a
competenţelor instituţionale de
verificare a procedurilor de achiziţie
publică, cu luarea în considerare a
recomandărilor Comisiei Europene;
Simplificarea şi standardizarea
listelor de verificare aplicabile în
cazul verificărilor efectuate de Au-
toritatea de Management/Organis-
mele Intermediare;
Monitorizarea permanentă a sta-
diului semnării contractelor/de-
ciziilor de finanţare pentru a de-
tecta decalajele faţă de momentul
aprobării proiectelor şi stabilirea
măsurilor de urgentare a semnării
contractelor;
Informarea beneficiarilor şi a
potenţialilor beneficiari, cu accent
pe teme esenţiale care ţin de im-
plementarea proiectelor, cum ar fi:
achiziţii publice, management finan-
ciar-bugetar, organizarea activităţii
de management al proiectului etc.
MARILENA BOGHEANU,
DIRECTOR GENERAL
ADR SUD-VEST OLTENIA:
AVEM NEVOIE
DE STRATEGII
SECTORIALE
„Ne mândrim că avem foarte multe
proiecte depuse în cadrul POR şi su-
ma solicitată de către beneficiari,
este de peste 1,3 miliarde de euro,
fiind aproape dublă faţă de cea
alocată la nivelul regiunii”, ne-a
declarat Marilena Bogheanu, Direc-
tor General ADR Sud-Vest Oltenia.
„Conform indicatorilor care reflectă
gradul de contractare, peste 60%
din suma alocată regiunii noastre în
perioada 2007-2008, va fi absorbită
prin intermediul celor 200 de pro-
iecte aflate în implementare, aco-
perind toate domeniile majore de
intervenţie ale programului, proce-
sul de contractare pentru celelalte
proiecte fiind în derulare.”
Regiuni
de dezvoltare
Alocări
(FEDR)
2007-2013
Proiecte depuse
(FEDR)
Contracte semnate
(FEDR)
Fonduri CE plătite
către beneficiari
(prefinanţări +
rambursări)
Plăţi efectuate
(FEDR)
mil. Euro mil. Euro % mil. Euro % mil. Euro % mil. Euro %
0 1 2 3=2/1 4 5=4/1 6 7=6/1 8 9=8/1
NORD EST* 571,15 1.093,99 191,54% 465,59 81,52% 143,75 25,17% 72,66 12,72%
SUD EST* 463,69 810,27 174,74% 274,99 59,30% 103,46 22,31% 65,69 14,17%
SUD* 497,98 1.009,05 202,63% 324,09 65,08% 95,01 19,08% 40,48 8,13%
SUD VEST* 490,28 903,78 184,34% 312,17 63,67% 113,13 23,07% 62,86 12,82%
VEST* 361,87 908,81 251,14% 225,86 62,41% 66,59 18,40% 24,74 6,84%
NORD VEST* 423,11 882,73 208,63% 269,79 63,76% 88,41 20,90% 32,54 7,69%
CENTRU* 381,45 987,48 258,88% 254,09 66,61% 92,67 24,29% 53,85 14,12%
BUCUREŞTI- ILFOV* 310,06 733,65 236,62% 76,41 24,64% 26,46 8,53% 15,92 5,13%
OI TURISM 127,80 109,98 86,06% 31,49 24,64% 1,47 1,15% 0,14 0,11%
Total POR (fără
Asistenţă Tehnică) la
15.05.2011
3.627,39 7.439,75 205,10% 2.234,48 61,60% 730,95 20,15% 368,88 10,17%
Tabel nr. 1 *) Valori care nu includ sumele aferente DMI 5.3 (evidenţiate la OI Turism)
Stadiul implementării Programului Operaţional Regional 2007-2013
Regiuni de dezvoltare şi OI Turism - 15.05.2011

Regio în România
Evaluări la zi
Cu privire la problema capacităţii
autorităţilor locale de absorbţie
a fondurilor, directorul general al
ADR Sud-Vest a apreciat că „vom
putea spune în viitorul apropiat
că prin numărul mare de proiecte
depuse reuşim să contractăm în-
treaga sumă alocată regiunii noas-
tre. Tot ce trebuie să facem este
să identificăm programe alterna-
tive pentru proiectele aflate pe
lista de rezervă, acordând o şansă
investiţiilor mature pentru care
existădocumentaţiilepregătiteşiau
fost făcute demersurile necesare în
vederea obţinerii autorizaţiilor”.
Pentru a evita problemele frecvente
cu care se confruntă beneficiarii în
implementarea proiectelor, doamna
directorMarilenaBogheanuadoritsă
precizeze că „în următoarea etapă
de programare trebuie acordată o
atenţie sporită pregătirii viitoarelor
proiecte. Ar fi utilă, de asemenea,
elaborarea unor strategii naţionale
sectoriale la care să se raporteze
solicitanţii, iar autorităţiile publi-
ce ar trebui să îşi definească încă de
acum propriile strategii locale, care
să conţină portofolii semnificative
pentru proiectele prioritare”.
CONSTANTIN APOSTOL,
DIRECTOR GENERAL
ADR NORD-EST:
SPERĂM CA PÂNĂ
ÎN TOAMNĂ SĂ
ATINGEM UN NIVEL
DE CONTRACTARE
DE 100%
„Am acumulat o experienţă
importantă, reuşind acest lu-
cru prin stabilitatea personalu-
lui Agenţiei, apoi anticiparea şi
pregătirea proiectelor, împreună
cu beneficiarii”, ne-a declarat
domnul Constantin Apostol, Direc-
tor General al ADR Nord-Est, regiu-
nea cu cele mai bune rezultate în
domeniul absorbţiei fondurilor eu-
ropene. Proiectele au fost gata la
timp, în condiţii bune.
„Cooperarea pe verticală, cu benefi-
ciarii şi Autoritatea de Management
întregeşte sistemul respectării
regulilor europene şi legislaţiei
româneşti. Încercăm să le explicăm
beneficiarilor că este esenţial să
aibă contracte de calitate cu cons-
tructorii, cu furnizorii de echipa-
mente şi de servicii.”
Domnul director Apostol a dezvăluit
secretul reuşitei acestei regiuni:
„Am reuşit să aducem bani supli-
mentari pentru a rezolva proble-
mele de dezvoltare şi investiţii,
dar şi pentru a da stabilitate
financiară personalului.
Aceste surse sunt două – proiectele
externe sau alte tipuri de proiec-
te specifice, care ne aduc sume
substanţiale; a doua sursă este
centrul de pregătire resurse uma-
ne, cu trei specializări – manager
de proiect, expert achiziţii publi-
ce, manager resurse umane. Pe vii-
tor vom pregăti şi evaluatori de
proiecte şi experţi în domeniul
consultanţei pentru accesarea de
fonduri europene”.
În privinţa contractărilor, regiunea
a depăşit de mult 80% din valoarea
alocărilor. „Sperăm ca după august
- septembrie să ajungem la 100%
şi apoi să trecem la contractări
suplimentare. Referitor la plăţi,
sperăm ca la sfârşitul anului să
depăşim suma de 100-140 milioane
de euro. Ritmul va creşte, pentru
că am abordat concomitent toate
axele”, mai spune directorul gene-
ral al ADR Nord-Est.
Despre eventualele reduceri ale
fondurilor alocate României, des-
pre care se vorbeşte la Bruxelles,
în ultima perioadă, domnul director
general este de părere că, în ceea
ce priveşte Regio, cu toate sinco-
pele, acesta va fi cel mai de suc-
ces Program Operaţional pe care
România îl are în derulare.
„Speranţa mea este ca anul viitor
sau în 2013, să transferăm Progra-
mului Operaţional Regional fon-
duri importante de pe alte pro-
grame operaţionale, cu acelaşi tip
de finanţare”, ne-a mai declarat di-
rectorul general al ADR Nord - Est.

COMITETUL DE MONITORIZARE – CENTRUL
DE COMANDĂ REGIO
COMITETUL DE MONITORIZARE AL
PROGRAMULUI OPERAŢIONAL RE-
GIONAL (CM POR) ESTE STRUCTURA
LA NIVELUL CĂREIA SE IAU DECIZIILE ŞI
SE STABILESC STRATEGIILE PRIVIND IM-
PLEMENTAREA REGIO, AVÂND INSTRU-
MENTELE NECESARE DE INTERVENŢIE
PENTRU A EFICIENTIZA ŞI CREŞTE CALI-
TATEA PROGRAMULUI. FORMAT DIN 24
DE MEMBRI CU DREPT DE VOT ŞI ALŢI
27 CU STATUT DE OBSERVATORI, CM
POR ESTE PREZIDAT DE MINISTRUL
DEZOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMU-
LUI, ÎN TIMP CE SECRETARIATUL ESTE
ASIGURAT DE AUTORITATEA DE MANA-
GEMENT PENTRU POR.
Activitatea Comitetului de Monito-
rizare se desfăşoară sub forma unor
şedinţe ordinare, organizate se-
mestrial, şi, în mod excepţional, în
cadrul unor şedinţe extraordinare,
convocate de preşedintele struc-
turii sau de o treime din membrii
titulari. În mod obligatoriu, pentru
desfăşurarea unei şedinţe este ne-
voie de prezenţa majorităţii simple
a membrilor cu drept de vot ai CM
POR, întrucât deciziile se iau prin
votul majorităţii simple.
Atribuţiile CM POR se circumscriu ro-
lului decizional şi strategic pe care
îl are acest organism. Astfel, mem-
brilor Comitetului le revine sarcina
de a aproba criteriile de selecţie a
proiectelor şi de a le modifica pe
parcursul programului, în funcţie de
evoluţii concrete, de a analiza pe-
riodic progresele Regio şi de a face
recomandări. Deciziile luate de
către CM POR au la bază rapoarte,
strategii şi planuri de evaluare care
reflectă stadiul implementării pro-
gramului, dar şi dificultăţile apărute
în derularea acestuia.
Un important instrument decizio-
nal al CM POR se leagă de posi-
bilitatea ca membrii acestuia să
decidă modificarea alocărilor finan-
ciare ale POR, între domeniile ma-
jore de intervenţie din cadrul unei
axe prioritare, între axele priori-
tare de dezvoltare, precum şi între
regiuni. De altfel, CM POR este sin-
gura structură la nivelul căreia se
pot lua astfel de decizii.
Una dintre deciziile de acest gen a
fost luată, anul trecut, atunci când
CM POR a decis suplimentarea fon-
durilor aferente DMI 4.1, DMI 4.3,
DMI 5.1 şi DMI 5.3, prin realocarea
sumei neutilizate aferente DMI 4.2.
Decizia de realocare a venit ca ur-
mare a faptului că pe domeniul ma-
jor de intervenţie 4.2 - Reabilita-
rea siturilor industriale poluate
şi neutilizate şi pregătirea pentru
noi activităţi a fost depus un număr
mic de proiecte a căror valoare
nu acoperea alocarea financiară
iniţială a domeniului. Asta în timp
ce, pentru domeniile care au primit
suplimentări de fonduri, valoarea
cumulată a cererilor de finanţare
depăşea valoarea alocată.
O altă decizie aşteptată, cu efecte
uşor de cuantificat ulterior, a fost
aceea prin care microîntreprinde-
rile, în calitate de beneficiari ai
fondurilor alocate pe DMI 4.3, au
fost scutite de obligativitatea unei
contribuţii proprii la implementarea
proiectelor. Eliminarea contribuţiei
s-a decis la şedinţa CM POR din mai
2010, ceea ce a însemnat că valoa-
rea maximă a finanţărilor a fost,
din acel moment, de 100% din chel-
tuielile eligibile ale proiectului, dar
nu mai mult de 200.000 de euro.
Decizia, luată într-un an de criză, în
care lichidităţile firmelor erau din ce
în ce mai mici, iar disponibilitatea
băncilor de a cofinanţa proiecte,
aproape inexistentă, a însemnat,
practic, relansarea oportunităţilor
de finanţare pe DMI 4.3, dovadă
avalanşa de cereri primite după
intrarea în vigoare a hotărârii.
Rapoartele ulterioare au arătat o
creştere a gradului de absorbţie,
pe acest domeniu, situaţie care, în
mod evident, a fost o rezultantă a
deciziei de eliminare a contribuţiei
beneficiarilor.
| Cãtãlina| Cãtãlina JINGOIUJINGOIU
Una dintre deciziile de acest gen a
24de membri cu
drept de vot
şi 27 de
observatori
Regio în România
Evaluări la zi

Regio în România
ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI
1.CUM SE REALIZEAZĂ
MONITORIZAREA INDICATORULUI
„NUMĂR TOTAL DE LOCURI DE
MUNCĂ NOU CREATE ÎN CADRUL
FIRMELOR GĂZDUITE ÎN STRUCTURA DE
SPRIJINIRE A AFACERILOR”
ÎN CADRUL DMI 4.1?
RĂSPUNS
Pentru monitorizarea acestui
indicator se vor avea în vedere
următoarele:
1. Dovada îndeplinirii indicatoru-
lui mai sus menţionat se va reali-
za prin prezentarea unui docu-
ment emis de către Inspectoratul
Teritorial de Muncă, prin care se
va menţiona numele persoanei
angajate, data angajării şi postul
pe care aceasta este angajată.
2. Dovada numărului iniţial de
locuri de muncă se va realiza,
în mod similar, prin prezentarea
la data încheierii contractului
de finanţare (pentru firma care
administrează centrul de afaceri)
şi respectiv la data încheierii con-
tractului de închiriere (pentru
firmele locatare), a unei dovezi
emise de către Inspectoratul
Teritorial de Muncă cu privire la
numărul de angajaţi din cadrul
firmelor respective.
3. Informaţiile obţinute de la Ins-
pectoratul Teritorial de Muncă
se vor corela şi documenta cu
situaţiile financiare ale firmelor
găzduite şi ale firmelor care
administrează structura de afa-
ceri, cu contractele de muncă ale
persoanelor angajate.
4. În conformitate cu Ghidul
publicat de Comisia Europeană în
2007 – Measuring Structural Funds
Employment Effects, COCOF-06-
0017-En-02, indicatorul referitor
la crearea de noi locuri de muncă
se poate măsura prin echiva-
lentul conceptului de „Full Time
Equivalent (FTE)”, respectiv cu
normă întreagă de muncă. Con-
form art. 109 din Codul Muncii,
norma întreagă de muncă este
de 40 de ore pe săptămână,
cu excepţia persoanelor anga-
jate, cu vârsta sub 18 ani, pen-
tru care norma este de 30 de ore
pe săptămână. Astfel, un loc de
muncă va fi monitorizat în raport
cu o unitate de normă întreagă
de muncă - FTE. Fracţiunile lo-
curilor de muncă cu normă
redusă/parţială vor fi transfor-
mate în echivalentul unei unităţi
a normei întregi, respectiv 40 de
ore pe săptămână.
5. Date fiind cele de mai sus,
se vor monitoriza locurile de
muncă înfiinţate în urma unor
contracte de muncă pe perioadă
nedeterminată, cu normă parţială
sau întreagă, calculată prin ra-
portare la o unitate de normă
întreagă de muncă.
6. De asemenea, MDRT ia în
calcul realizarea unui protocol
de colaborare cu Inspectoratul
Teritorial de Muncă, în vederea
facilitării obţinerii datelor pentru
monitorizarea acestui indicator.
2.ESTE ELIGIBILĂ ACTIVITATEA PRIVIND
ÎNFIINŢAREA UNUI CENTRU MEDICAL
DE AFACERI ÎN CARE SE DESFĂŞOARĂ
ACTIVITĂŢI DE TIPUL MEDICINA DE
FAMILIE?
RĂSPUNS
Sunt eligibile centrele de afaceri
ale căror spaţii sunt destinate
închirierii de către operatorii
economici care vor desfăşura
activităţi de servicii şi producţie.
Activităţile de tipul medicină
de familie nu aparţin domeniu-
lui economic de afaceri, întrucât
este o activitate care nu produce
profit, veniturile acestor cabi-
nete revenind Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate.
Util pentru beneficiari
Alte întrebări şi răspunsuri, la adresa:
www.inforegio.ro/index.
php?page=PUBLICATIONS_INFO

Regio în România
Pe urme de civilizaţie
CETATEA ALBA CAROLINA DEVINE PRODUS TURISTIC
CU FONDURI REGIO
ORAŞELE DIN ROMÂNIA CU PESTE
10.000 DE LOCUITORI, CARE
NU AU STATUTUL DE POLI DE CREŞTERE
SAU POLI DE DEZVOLTARE URBANĂ, SE
POT ÎNCADRA ÎN CATEGORIA CENTRELOR
URBANE, PRINCIPALII BENEFICIARI
AI FONDURILOR DISPONIBILE ÎN
CADRUL PROGRAMULUI OPERAŢIONAL
REGIONAL, AXA PRIORITARĂ 1,
SUB-DOMENIUL „CENTRE URBANE”.
ALOCAREA FINANCIARĂ ORIENTATIVĂ
REPREZINTĂ 30% DIN SUMA DE
1,4 MILIARDE DE EURO, SUMĂ CARE
ESTE DESTINATĂ AXEI PRIORITARE 1.
PROIECTELE CARE POT FI PROPUSE
TREBUIE SĂ RĂSPUNDĂ OBIECTIVULUI
GENERAL DE CREŞTERE A CALITĂŢII
VIEŢII ŞI CREĂRII DE NOI LOCURI DE
MUNCĂ ÎN ORAŞE, IAR ABORDAREA ESTE
UNA DE ANSAMBLU PRIN INTERMEDIUL
PLANURILOR INTEGRATE DE DEZVOLTARE
URBANĂ (PIDU).
Centrul urban pe care vi-l prezentăm
în acest număr este Alba Iulia, oraş
care, prin cele şapte proiecte in-
cluse în PIDU, şi-a propus investiţii
în valoare totală de 59,5 milioane de
euro. Aproape jumătate din această
sumă care va fi investită în dez-
voltarea oraşului este direcţionată
către un obiectiv considerat em-
blema oraşului Alba Iulia – Ce-
tatea Alba Carolina. Alba Iulia este,
totodată, şi primul oraş din ţară
care a contractat toate proiectele
prevăzute în PIDU şi primul care a
finalizat un proiect din acest pachet
de şapte proiecte.
O LUCRARE IMPRESIONANTĂ
Construită în prima jumătate a seco-
lului al XVIII-lea, cetatea Alba Caro-
lina este simbolul oraşului Alba Iu-
lia şi, totodată, principala atracţie
turistică a aşezării. Fortăreaţa
construită în stil Vauban, sub for-
ma unei stele, având şapte basti-
oane, este o lucrare arhitecturală
impresionantă, unică în România şi
reprezentativă pentru patrimoniul
european. Cetatea este o fortificaţie
cu ziduri groase şi porţi cu basore-
liefuri pe teme mitologice, apărată
de şanţuri care măsoară circa cinci
kilometri. Intuind potenţialul său,
din punct de vedere al atractivităţii
turistice, autorităţile din Alba Iu-
lia au construit strategia de dezvol-
tare a oraşului pornind de la tema
restaurării, conservării şi promovării
cetăţii Alba Carolina, ca produs
turistic.
DOUĂ PROIECTE PENTRU
CETATEA ALBA CAROLINA
Primăria municipiului Alba Iulia are
în derulare două dintre proiectele
din PIDU prin care vor fi reabilitate
şi puse în valoare atât interiorul
cetăţii, cât şi latura de vest a aces-
teia. Distrus prin explozie controlată
în 1921, pentru construirea Cate-
dralei Încoronării, bastionul din
partea de vest nu va fi reclădit,
însă proiectul de reabilitare include
refacerea şanţurilor care se vor uni
cu celelalte două laturi şi care vor fi
traversate de poduri de acces în ce-
tate. Contractul pentru acest pro-
iect, în valoare de circa 16 milioane
de euro, a fost semnat în decembrie
2010, iar, recent, autorităţile au fi-
nalizat procesul de achiziţii publice
Elena OCEANU |

pentru contractarea constructo-
rului, ceea ce înseamnă că, foarte
curând se va putea da ordinul de în-
cepere a lucrărilor.
AMENAJĂRI
ÎN FORTIFICAŢIE
Cel de-al doilea proiect finanţat
în cadrul PIDU pentru reabilitarea
cetăţii Alba Carolina este într-un
stadiu mult mai avansat. Este vor-
ba despre lucrări în interiorul
fortificaţiei în urma cărora vor fi re-
abilitate trotuarele, platformele de
acces şi de odihnă, vor fi amenajate
parcări şi piste pentru biciclete, va
fi completat mobilierul urban, se va
extinde sistemul de iluminat public
şi arhitectural şi vor fi amenajate
fântâni arteziene. Proiectul a primit
finanţare în septembrie 2010, iar
lucrările desfăşurate în zona istorică
au dus la descoperirea unor vestigii
istorice care impune reconsidera-
rea planurilor iniţiale. Săpăturile
au scos la lumină temple din peri-
oada ocupaţiei romane, de mare
importanţă istorică, pentru care se
caută, în prezent, o soluţie de con-
servare şi punere în valoare. Vari-
anta propusă de istorici şi agreată
şi de municipalitate este aceea ca
descoperirile arheologice să facă
obiectul unei amenajări suplimen-
tare în proiect pentru ca potenţialul
lor să fie fructificat.
PREOCUPĂRI MAI VECHI,
UN SINGUR OBIECTIV
Primăria Alba Iulia a derulat şi alte
proiecte de reabilitare şi promova-
re a obiectivului, finanţate în cadrul
axei prioritare 5 - dezvoltarea
durabilă şi promovarea turismului,
DMI 5.1, care presupune restaura-
rea patrimoniului, şi DMI 5.3, care
are în vedere promovarea turistică.
Recent, administraţia din Alba
Iulia a finalizat un alt proiect cu
finanţare Regio, în valoare de circa
12 milioane de euro, prin care au
fost reabilitate trei trasee din in-
teriorul centrului istoric. În cadrul
acestui proiect a fost amenajat un
sistem pietonal din piatră naturală
şi carosabilul care traversează tra-
seele de vizitare estic, sudic şi
nordic, s-a montat mobilier urban
şi au fost instalate sisteme de sem-
nalizare a celor trei trasee. În urma
aceleiaşi investiţii, zona celor trei
trasee beneficiază de un sistem de
iluminat stradal şi arhitectural care
face posibilă vizitarea obiectivului,
inclusiv pe timp de noapte.
Promovarea cetăţii Alba Carolina ca destinaţie turistică se realizează
tot printr-un proiect Regio, finanţat în cadrul DMI 5.3, în valoare de
peste 1 milion de lei, intitulat „Respiră aerul istoriei”. Pachetul
integrat de promovare şi marketing, conceput în cadrul proiectului,
include organizarea de evenimente, acţiuni publicitare, participări
la târguri de turism, spectacole de proiecţie video, sunet şi lumină,
producţie de materiale publicitare de promovare.
Grijă pentru istorie
Regio în România

Regio în România
Istorie şi turism
MUZEUL REGIUNII PORŢILOR DE FIER,
ÎN PLIN PROCES DE RESTAURARE
PENTRU ORICE TURIST CARE VIZITEAZĂ
JUDEŢUL MEHEDINŢI, MUZEUL
REGIUNII PORŢILOR DE FIER ESTE LOCUL
DIN CARE POATE ÎNCEPE UN ITINERARIU
AL CUNOAŞTERII, O INCURSIUNE ÎN
ISTORIE, DAR ŞI ÎN ACTUALITATE.
O vizită la acest obiectiv înseamnă
o întoarcere la istoria veche, în-
cepând cu perioada antică şi con-
tinuând cu cea medievală, o aple-
care către tradiţiile şi obiceiurile
locului, dar şi o cunoaştere a na-
turii şi atracţiilor zonei. Muzeul
este structurat pe patru secţii prin-
cipale - Arheologie-Istorie; Ştiinţele
Naturii; Artă; Etnografie şi Artă
Populară - fiecare dintre cele pa-
tru având un patrimoniu bogat, cu
valoare documentară preţioasă.
MUZEUL, PUNCT IMPORTANT
PE HARTA TURISTICĂ A
ROMÂNIEI
Prin intermediul unei finanţări Re-
gio în valoare de peste 51 de milio-
ane de lei, demarat de autorităţile
mehedinţene în decembrie 2009,
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier va
fi reabilitat, conform unui proiect
amplu. Scopul final al acestui pro-
iect este crearea unui produs
turistic competitiv care să constitu-
ie o atracţie inedită în circuitele in-
terne şi internaţionale. Procesul de
reabilitare şi modernizare include
refacerea clădirii deja existente,
dar şi realizarea unui pavilion sepa-
rat care va include un lapidarium,
o sală de conferinţe şi un punct de
informare.
ISTORIE VIE, RESTAURATĂ
O altă componentă importantă este
proiectată pentru a pune în valoare
elementele de civilizaţie romană
şi medievală existente în area-
lul limitrof muzeului. Primul din-
tre aceste elemente este structu-
ra care s-a păstrat din vechiul cas-
tru roman Drobeta, o fortificaţie de
mici dimensiuni care a reprezen-
tat prima cetate ridicată din piatră
în Dacia romană. Vechiul castru, în
forma sa iniţială, apare reprezentat
într-o scenă de pe Columna lui
Traian, ilustrând momentul inaugu-
rării podului lui Apolodor. Ruinele
actuale păstrează o formă de cruce
care reflectă organizarea din seco-
lul al IV-lea.
Ultima oară când castrul a fost
refăcut a fost în perioada 527-565,
în timpul Împăratului Justinian. Pe
ruinele castrului a luat naştere,
ulterior, oraşul antic Drobeta.
Termele romane, construite în ace-
eaşi perioadă a ocupaţiei romane,
vor fi, de asemenea, puse în valoare
în cadrul proiectului. Descoperirile
arheologilor şi interpretările date
de istorici ne arată că acestea au
fost cele mai complicate instalaţii
termale din Dacia Inferioară, fo-
losite atât de soldaţii romani, cât
şi de populaţia civilă. Din păcate,
astăzi se păstrează mai puţin de
jumătate din ruinele termelor.
| Elena OCEANU| Elena OCEANU
Podul lui Traian,
reconstituire
Clădirea muzeului

Proiectul va promova şi Podul lui
Traian, ridicat într-un timp record -
trei ani - între cele două războaie
dacice. Podul a reprezentat o
construcţie magnifică şi uimitoare
prin ingeniozitatea sa. Astăzi, din
construcţia realizată de Apolodor
din Damasc nu au mai rămas decât
doi dintre stîlpii care susţineau podul
de lemn. În interiorul Muzeului Re-
giunii Porţilor de Fier, o machetă
a podului, cu o lungime de 21 de
metri, realizată după o cercetare
minuţioasă a izvoarelor istorice,
vorbeşte de la sine despre ctitoria
considerată cel mai mare pod al lu-
mii construit în antichitate.
Nu în ultimul rând, ansamblul de
vestigii păstrate în arealul care
înconjoară Muzeul Regiunii Porţilor
de Fier păstrează elemente de
civilizaţie medievală. Este vorba
despre fundaţia unei biserici go-
tice despre care istoricii cred că a
fost ridicată în secolul al XIV-lea de
călugării franciscani veniţi în Ţara
Românească, dar care, probabil,
a servit şi cultului creştin-ortodox
în perioada domniei lui Mircea cel
Bătrân.
DESCOPERIRI ARHEOLOGICE
NEPREVĂZUTE
Cu asemenea mărturii vii ale is-
toriei era şi normal ca reamena-
jarea Muzeului Regiunii Porţilor
de Fier să urmărească exploatarea
potenţialului turistic al vestigi-
ilor. Soluţiile nu sunt însă simple.
Un element neprevăzut, care ar
putea schimba proiectul, este des-
coperirea unor vestigii exact în zo-
na în care urma să fie amenajat
pavilionul de acces în ansamblul
muzeal. Arheologii sunt de părere
că ceea ce a ieşit la lumină, în urma
săpăturilor, sunt părţi ale unui am-
fiteatru care apare şi pe Columna
lui Traian şi a cărui existenţă nu a
fost certificată, până acum, de nici
o descoperire arheologică. Pentru
că cercetarea locului ar putea du-
ra chiar câţiva ani, autorităţile care
coordonează proiectul reabilitării
muzeului caută acum o soluţie în
vederea reamplasării pavilionului
de acces.
FONDURI NERAMBURSABILE
Proiectul Regio pentru reabilitarea întregului complex include
lucrări de restaurare a obiectivelor de patrimoniu, reconstituirea
unora dintre elementele care compun aceste monumente, amenajări
peisagistice, realizarea unor căi de acces.
Finanţarea lucrărilor este susţinută din Fondul European pentru
Dezvoltare Regională şi bugetul naţional cu peste 41,6 milioane de
lei, sume nerambursabile. Finalizarea proiectului este prevăzută pentru
a doua jumătate a anului viitor.
Biserica medievală
Terme romane
Castrul roman
Istorie şi turism
Regio în România

PALATUL THEODOR COSTESCU ŞI CETATEA MEDIEVALĂ
A SEVERINULUI, DOUĂ ATRACŢII TURISTICE
CARE RENASC CU FONDURI REGIO
UNUL DINTRE CELE MAI AMBIŢIOASE
PROIECTE ALE MUNICIPALITĂŢII
DIN DROBETA TURNU SEVERIN ESTE
CEL DE REABILITARE A PALATULUI
CULTURAL THEODOR COSTESCU ŞI A
CETĂŢII MEDIEVALE A SEVERINULUI,
DOUĂ MONUMENTE DE PATRIMONIU,
SIMBOLURI ALE ORAŞULUI, CU UN
POTENŢIAL EXTRAORDINAR DE A DEVENI
ATRACŢII TURISTICE.
Iniţiativa derulării unor lucrări de
anvergură pentru punerea în valoare
a celor două obiective culturale a
fost una pentru care autorităţile lo-
cale au militat ani la rând. Oportu-
nitatea finanţării acestui proiect a
apărut prin Programul Operaţional
Regional şi s-a concretizat în octom-
brie 2009 când s-a semnat con-
tractul de finanţare în valoare de
54,4 milioane de lei, din care 42,5
milioane reprezintă contribuţie
FEDR şi de la bugetul naţional.
Administraţia din Drobeta Turnu
Severin a demarat încă din toamna
anului 2010 lucrările de restaurare
şi amenajare, iar proiectul urmează
să fie finalizat în ianuarie 2013.
Cele mai ample intervenţii se vor
realiza la Palatul Cultural Theodor
Costescu. Cu o vechime de aproape
un secol, monumentul reprezintă
cartea de vizită a oraşului şi,
totodată, o realizare de suflet a lo-
cuitorilor Severinului, având în ve-
dere că, în 1912, construcţia lui a
început cu fonduri obţinute dintr-o
prescripţie publică. Din păcate,
trecerea timpului şi-a pus ampren-
ta asupra stării imobilului: fisuri
apărute în pereţi, infiltraţii ale apei
de ploaie etc. Singurele lucrări re-
alizate în ultimul deceniu au fost
cele de racordare a obiectivului la
reţeaua de energie termică.
Intervenţia la structura clădirii, dar
nu numai, a devenit, cu timpul, im-
perativ, pentru salvarea clădirii-
monument care, în urma reabilitării,
îşi va putea recăpăta strălucirea
de odinioară. Planul arhitectural
după care se realizează reabilita-
rea Palatului Theodor Costescu este
unul amplu: intervenţii la structura
de rezistenţă, restaurarea faţadei,
mărirea sălii de teatru din interior,
amenajarea unei cafenele litera-
re şi reamenajarea grădinii de vară
ca cinematograf. La rândul lor,
sălile care găzduiesc cele 300.000
de volume ale Bibliotecii Judeţene
I.G. Bibicescu şi sala de lectură vor
fi reamenajate, pentru o mai bună
funcţionalitate şi atractivitate.
| Cãtãlina JINGOIU| Cãtãlina JINGOIU
Regio în România
54,4milioane de lei
valorează investiţia
pentru reabilitarea
celor două
monumente
Lucrări de anvergură

Activitatea de şantier este, în acest
moment, avansată. În perioada rece
s-a lucrat la interior unde s-au făcut
inclusiv intervenţii pentru redimen-
sionarea sălii de spectacole de tea-
tru şi s-a demolat balconul sălii pen-
tru reconstruirea unuia de dimensi-
uni mai mari. În prezent, cei peste
o sută de muncitori sunt angrenaţi
zilnic în lucrările care s-au extins la
exterior, la toate cele cinci corpuri
ale clădirii. Proiectul de reabilitare
mai prevede şi amenajarea unei
piaţete, cu spaţii verzi şi mobilier
urban în faţa Palatului.
La celălalt obiectiv din proiect -
Cetatea Severinului - lucrările au
fost reluate odată cu încălzirea vre-
mii, fiind deja finalizate prospecţiile
pentru detectarea complexelor
arheologice care vor fi scoase la
lumină. În prezent, se fac săpături
pentrudescoperireatuturorelemen-
telor care s-au păstrat din structura
vechii construcţii medievale. În ca-
zul cetăţii, proiectul prevede deco-
pertarea ruinelor acesteia şi o ame-
najare pentru punerea în valoare a
lor. Pe lângă această amenajare a
punctelor de vizitare, autorităţile
au în plan să construiască o cafe-
nea literară, un lapidarium şi un
punct de informare turistică. În
plus, obiectivul va beneficia de o
platformă de promenadă, precum
şi de refacerea cadrului natural cu
arbuşti, gazon şi mobilier urban.
Turnul lui Sever
Cetatea Medievală a Seve-
rinului a fost construită
în 1233, de cavalerii ioaniţi şi
avea rol de apărare. În 1524 a
fost dărâmată în timpul unui
atac otoman. Astăzi, din vechea
construcţie se mai păstrează un
perete al turnului de observaţie
pe care localnicii l-au numit
„Turnul lui Sever”, dar şi ruine
ale construcţiilor care formau
cetatea.
exterior la toate cele cinci corpuri
Palatul
Theodor Costescu
a fost construit
în 1912 cu fonduri
dintr-o prescripţie
publică
Regio în România

Respect pentru trecut
Cãtãlina JINGOIU |Cãtãlina JINGOIU |
PERIPLU PE URME DE ISTORIE,
ÎNTR-UN CIRCUIT AL MAUSOLEELOR
VRÂNCENE
„DRUMUL DE GLORIE AL ARMATEI
ROMÂNE ÎN PRIMUL RĂZBOI
MONDIAL” ESTE O INIŢIATIVĂ A AUTO-
RITĂŢILOR DIN VRANCEA PRIN CARE
MAUSOLEELE DIN FOCŞANI, MĂRĂŞEŞTI,
MĂRĂŞTI ŞI SOVEJA VOR TRECE
PRINTR-UN AMPLU PROCES DE REABI-
LITARE, RESTAURARE ŞI CONSERVARE.
Mărturii ale unor clipe greu încer-
cate din istoria românilor, lăcaşuri
în care şi-au găsit odihna peste
12.000 de ostaşi români căzuţi pe
câmpul de luptă, în timpul primei
conflagraţii mondiale, mausoleele
din Vrancea păstrează vie aminti-
rea eroicelor lupte de acum 94 de
ani de pe linia Mărăşeşti-Mărăşti-
Oituz. Cele patru mausolee con-
struite în anii ‘20 (excepţie face
Mausoleul Mărăşeşti, inaugurat în
1938) au continuat să se degradeze
în absenţa unor lucrări ample de
consolidare de-a lungul timpului.
Practic, ultimele intervenţii pentru
menţinerea în bune condiţii a struc-
turii celor patru monumente s-au
realizat în urmă cu mai bine de un
sfert de secol. Între timp, apa de
ploaie infiltrată în clădirile monu-
mentelor de la Mărăşti, Mărăşeşti
şi Soveja a degradat continuu cele
trei clădiri, afectând structura imo-
bilelor, dar şi unele elemente de in-
terior.
Ideea restaurării lor însoţită de
propunerea ca aceste obiective să
fie incluse, ulterior, într-un circuit
turistic, s-a conturat încă din 2007
şi a prins forma unui proiect care,
acceptat la finanţare în cadrul POR
2007-2013, a primit undă verde în
iunie 2009, atunci când a fost sem-
nat contractul de finanţare.
Cu o investiţie totală de peste 21 de
milioane de lei, din care 16,5 mili-
oane reprezintă fonduri nerambur-
sabile din FEDR şi de la bugetul de
stat, până în vara anului 2013, cele
patru mausolee vrâncene vor fi com-
plet restaurate.
Proiectul include, pe lângă lucrările
de restaurare a clădirilor, crearea
unor facilităţi suplimentare. Este
vorba despre amenajarea unor punc-
te de informare turistică, a unor
sisteme de iluminat arhitectural,
amenajarea de parcări. În plus,
sunt prevăzute dotări de interior
Mausoleul Eroilor din Focşani va
fi primul dintre cele patru obiective
care va fi finalizat. Practic, lucrările
pentru reabilitare sunt realizate în
proporţie de 90%, iar constructo-
rul mai are de executat doar finisa-
jele interioare. Investiţia de aici a
inclus amenjarea unui punct de in-
formare, refacerea hidroizolaţiei,
restaurarea clădirii şi îmbunătăţirea
sistemului de ventilare, lucrări de
instalaţii electrice şi amenajări ex-
terioare.
La Mausoleul din Mărăşeşti,
lucrările de interior sunt într-un
stadiu avansat. În Sala Armelor care
va fi complet reabilitată, muncito-
rii lucrează la finisaje şi la instala-
rea corpurilor de iluminat care vor
pune în valoare statuile. În exterior,
a fost deja amenajat punctul de in-
formare de la intrare şi urmează să
fie refăcut pavajul din curte. Cons-
tructorul lucrează, în prezent, şi la
refacerea hidroizolaţiei.
Pentru Mausoleul din Mărăşti,
aflat în pericol de prăbuşire din cau-
za instabilităţii terenului pe care se
află, proiectantul a prevăzut lucrări
de consolidare a versantului cu
tendinţe de alunecare. După des-
chiderea şantierului, constructorul
a constatat că lucrările pentru sta-
bilizarea versantului trebuie să fie
mult mai ample. Prin urmare, s-a
impus o reconsiderare a investiţiei
şi o suplimentare de buget în ve-
derea executării unor lucrări şi la
baza versantului.
ÎN MOMENTUL DE FAŢĂ, LUCRĂRILE LA CELE PATRU OBIECTIVE SE AFLĂ ÎN
REALIZARE, DUPĂ CUM O RECLAMĂ ŞI COMPLEXITATEA LOR:
Regio în România

Atracţii turistice
Cãtãlina JINGOIU |Cãtãlina JINGOIU |
CASTELUL KAROLY
REVINE ÎN CIRCUITUL TURISTIC
DUPĂ RESTAURAREA PRINTR-UN
PROIECT REGIO
CU O ISTORIE DE PESTE 500 DE
ANI ÎN SPATE, CASTELUL KAROLY
DIN CAREI ESTE ASTĂZI UN SIMBOL AL
ORAŞULUI ŞI UNA DINTRE PRINCIPALELE
ATRACŢII TURISTICE ALE ZONEI.
OBIECTIVUL REPREZINTĂ MĂRTURIA VIE
A SECOLELOR DE ISTORIE ZBUCIUMATĂ,
DOVADĂ STÂND EPISOADELE REPETATE
DE DISTRUGERE PARŢIALĂ SAU TOTALĂ
ŞI DE RECONSTRUIRE A CASTELULUI.
Construit în 1482 ca o casă întărită,
transformat în fortăreaţă de conte-
le Karoly Mihaly, în 1661, Caste-
lul Karoly a fost definitivat în 1794,
când a fost terminată construcţia în
stil baroc, cuprinzând peste 40 de
camere distribuite la etaj şi parter,
dar şi o capelă. Intervenţiile la struc-
tura şi stilul construcţiei au continu-
at, pentru că în urma unui cutremur,
în anul 1834, castelul s-a dărâmat
într-o mare măsură, iar reconstrucţia
şi restaurarea, în stil neogotic de
această dată, s-au încheiat abia la
sfîrşitul secolului al XIX-lea.
În contemporaneitate, castelul
a găzduit un muzeu istoric şi de
ştiinţele naturii, dar şi o bibliotecă
cu circa 80.000 de volume. Capela
din incintă este funcţională în con-
tinuare şi găzduieşte adesea cununii
sau expoziţii itinerante.
Monument istoric şi arhitectural,
castelul este înconjurat de un parc
care se întinde pe circa 10 hectare
şi care este considerat rezervaţie
naturală cu denumirea de parc den-
drologic, pentru speciile rare de ar-
bori şi arbuşti.
Pentru că obiectivul de patrimo-
niu se afla într-o stare avansată de
degradare, autorităţile au decis, în
urmă cu cîţiva ani, să acceseze fon-
duri structurale disponibile pentru
reabilitarea şi restaurarea acestui
obiectiv, scopul final fiind acela al
redării lui circuitului turistic.
Programul prin care s-a reuşit ac-
cesarea fondurilor necesare a fost
Regio, axa prioritară 5 privind dez-
voltarea durabilă şi promovarea
turismului. Valoarea totală a proiec-
tului pentru care s-a semnat con-
tractul de finanţare în aprilie 2009,
este de aproximativ 23 de milioa-
ne de lei, din care o mică parte vor
merge către reabilitarea Cetăţii
Ardud.
STADII DIFERITE DE
Mausoleul de la Soveja este re-
abilitat în proporţie de 30%. Con-
structorul a amenajat deja punctul
de informare turistică şi lucrează
în prezent la clădirea mausoleu-
lui. Acolo sunt necesare lucrări
de restaurare, îmbunătăţirea
sistemului de ventilare, reface-
rea instalaţiilor elecrice, sanitare
şi termice. Proiectul mai prevede
lucrări la exteriorul clădirii şi ame-
najarea unei parcări.
cu sisteme de sonorizare, venti-
lare şi climatizare, sisteme de con-
trol video şi antiefracţie. După fi-
nalizarea acestui proiect, Consi-
liul Judeţean Vrancea va elabora
o strategie de pomovare a mauso-
leelor din acest judeţ. Cele patru
obiective şi alte cinci monumente
de factură istorică şi religioasă din
judeţ vor fi incluse într-un itinera-
riu care va fi promovat la nivel
naţional şi internaţional. Traseul
turistic va străbate localităţile
Focşani, Mărăşeşti, Panciu, Stră-
oane, Varniţa, Mărăşti şi Soveja.

Patrimoniu conservat
Regio în România
Cu un buget alocat de circa 16
milioane de lei, Castelul Karoly
beneficiază de lucrări ce includ
intervenţii la structura de rezistenţă
şi la arhitectura obiectivului, salu-
brizarea subsolurilor şi reface-
rea acoperişului. Se vor restaura,
totodată, şi elementele decorative.
În acest moment, lucrările sunt re-
alizate în proporţie de 40%. După fi-
nalizarea lor, estimată pentru luna
decembrie 2011, o parte din interi-
orul obiectivului va recăpăta vechea
funcţionalitate de muzeu de isto-
rie. Biblioteca nu va mai fi mutată
înapoi, iar încăperile rămase astfel
libere vor fi reamenajate, în stil
medieval şi vor conţine mărturii
ale istoriei familiei nobiliare care a
construit castelul.
La o distanţă de circa 50 de kilo-
metri de Castelul Karoly se află
cel de-al doilea obiectiv inclus în
acelaşi proiect de reabilitare denu-
mit Circuitul Târgurilor Medievale
din Transilvania de Nord - Castelul
Karolyi din Carei şi Castelul
(Cetatea) Karoly de la Ardud.
Cetatea din Ardud, ridicată în seco-
lul al XV-lea, a fost una dintre cele
mai solide din nordul Transilvaniei.
Pe structura cetăţii, în 1730, con-
tele Alexandru Karoly a construit o
cetate-castel, în acelaşi stil baroc
ca şi castelul din Carei. Unul dintre
turnurile construcţiei se păstrează
şi astăzi.
Pentru Cetatea Ardud, proiectul
urmăreşte consolidarea şi conserva-
rea turnului de sud-vest care ar ur-
ma să găzduiască un muzeu tematic,
lucrări şi prospecţiuni arheologice,
precum şi conservarea ruinelor fos-
tei cetăţi. Cele două turnuri sudice
vor fi legate de o punte pietonală,
iar în interior va fi amenajat un
amfiteatru de mici dimensiuni.
PROMOVARE
TURISTICĂ
Proiectul pentru integrarea
în circuite turistice a ce-
lor două obiective de patrimo-
niu aflate în reabilitare va con-
tinua, anul viitor, cu o serie de
activităţi de promovare. Pentru
crearea unui brand turistic regio-
nal, autorităţile din Carei vor să
organizeze spectacole cu teme
medievale şi întâlniri pentru pro-
movarea obiectivelor. De aseme-
nea, cele două produse turistice
vor fi prezentate la târguri de
profil, în albume şi materiale de
informare şi promovare. Nu în ul-
timul rând, legendele locului vor
fi incluse în materiale de promo-
vare a celor două monumente
considerate veritabile atracţii
turistice.
C b t l t d i 16
16milioane de lei
valorează lucrările
de reabilitare
a Castelului
Karoly

Turism şi mediu
Bani europeni în Uniunea Europeană
UNA DINTRE DESTINAŢIILE TURIS-
TICE PREFERATE DIN FRANŢA,
MONT-SAINT-MICHEL, DIN BASSE-
NORMANDIE, TRECE PRIN SCHIMBĂRI
RADICALE. MODIFICĂRILE VOR AJUTA LA
CONSERVAREA FRUMUSEŢII GOLFULUI ŞI
VOR OFERI TURIŞTILOR O EXPERIENŢĂ
DE NEUITAT. PROIECTUL ARE DREPT
SCOP ASIGURAREA LONGEVITĂŢII
ACESTUI LOC MITIC, CEL CARE A
FOST O BOGATĂ SURSĂ DE INSPIRAŢIE
CULTURALĂ PENTRU MULŢI ARTIŞTI,
DE LA CLAUDE DEBUSSY ŞI A SA
CATHÉDRALA ENGLOUTIE LA PETER
JACKSON ŞI FILMUL SĂU DIN 2003,
„STĂPÂNUL INELELOR: ÎNTOARCEREA
REGELUI”.
SPĂLÂND SEDIMENTELE
Pentru a continua să primească cele
trei milioane de turişti care vin în
fiecare an din toată lumea pentru
a admira această insulă stâncoasă,
statul francez a lansat un proiect
major de dezvoltare pentru gol-
ful Saint-Michel, care ar permite
curenţilor mareelor şi râului să se
rotească în jurul muntelui, aşa cum
o făceau înainte.
Fondurile europene joacă un rol
important în finalizarea, în bune
condiţii, a acestui obiectiv repre-
zentativ atât pentru Franţa, cât
şi pentru Uniunea Europeană. Cei
11,1 milioane de euro folosiţi în
proiect din finanţarea acordată prin
Fondul European pentru Dezvoltare
Regională se adaugă unui efort
financiar comun al statului şi al
autorităţilor franceze. Astfel, pe de
o parte, au fost implicate Ministerele
de Interne, Ecologie, Energie,
Dezvoltare Durabilă şi Amenajarea
Teritoriului, iar, pe de altă parte,
autorităţile locale s-au mobilizat
exemplar, în cadrul Consiliului
Reunit al Regiunilor Normandia de
Jos,Britaniaşiprindepartamentele/
satele din Saint-Michel, Baeuvoir şi
Pontarson. Beneficiarul proiectului
este Sindicatul Mixte Baie du Mont-
Saint-Michel.
Acest proiect amplu are o valoare
totală a investiţiilor estimate de
140 milioane de euro, banii urmând
a fi investiţi în construcţia unui
dig nou, pentru a elibera muntele
de mlaştinile de sare din jur.
Folosind vigoarea mării şi a râului
Couesnon, digul ar putea curăţa
sedimentele depuse pe munte. În
doi ani, aproximativ 50% din cele
trei milioane mc de sedimente din
cele care trebuie îndepărtate ar fi
eliminate şi în opt ani acest procent
ar ajunge la 80%.
Cum mlaştinile de sare sunt cotate
la acelaşi nivel de protecţie ca şi
pădurile tropicale, fiind habitatele
planetei cele mai productive
biologic, au fost depuse eforturi
pentru protejarea speciilor sălba-
tice. Un exemplu este broasca
pătrunjel (sau Pelodytidae). În
timpul lucrărilor hidraulice, au fost
create zece iazuri pentru a oferi
adăpost acestor broaşte în timpul
sezonului de împerechere a lor (de
la mijlocul lunii februarie până la
mijlocul lunii aprilie).
A fost construită, de asemenea,
o nouă parcare. Prin demolarea
fostei parcări, mareea va curge din
nou, liber în jurul muntelui. Noile
planuri au inclus construirea unui
prototip pentru a permite testarea
diferitelor suprafeţe în timpul
construcţiei barajului.
TRANSFORMAREA GOLFULUI
MONT-SAINT-MICHEL
Dan CÃRBUNARU |

www.inforegio.ro22
Turism şi mediu
VIZITATORII SUNT
BINEVENIŢI ÎN CONTINUARE
Până la finalizarea proiectului, în
2015, proiectul de renovare a Mont-
Saint-Michel s-a aşezat deja pe
calea de a schimba faţa golfului.
Construirea barajului hidraulic a
început în iunie 2006 şi până acum
au fost stabilite toate cele opt porţi
de apă, canalizare şi ecluză. Aceste
porţi se închid în timpul fluxului,
împiedicând, astfel, pătrunderea
de apă de la revărsarea râului.
Pentru ca derularea proiectului să
nu fie o piedică în calea turismului,
pe durata lucrărilor, a fost înfiinţat
un centru de informare. Scopul
centrului este acela de a le explica
vizitatorilor în ce constă proiectul de
reabilitare de la Mont Saint-Michel,
care este stadiul lucrărilor şi cum
va arăta Mont Saint-Michel după
finalizarea proiectului. Expoziţii,
ecrane cu plasmă şi modele virtuale
păstrează emoţia vie, pe măsură ce
muntele trece prin transformări.
Proiectul este susţinut de numeroase
cercetări. Acesta a fost conceput în
aşa fel, încât să păstreze procesul
natural de sedimentare în golful
interior neatins. Patru ani de studii
hidro-sedimentare au fost efectuate
de către laboratorul Sogreah, o
companie franceză specializată în
domeniul studiilor şi aplicaţiilor
hidraulice. Înainte de începerea
operaţiunilor, modificările au
fost validate de către un comitet
ştiinţific internaţional. Un studiu de
impact a scos în evidenţă efectele
benefice pe care lucrările le vor
avea asupra mediului din golf.
Mai multe
detalii despre proiect la:
www.projetmontsaintmichel.fr/en/
„Scopul proiectului este
socio-cultural, pentru faptul
că acesta caută să
restaureze atât peisajul,
cât şi patrimoniul
arhitectural, mediul în
care se urmăreşte
protejarea şi promovarea
biodiversităţii golfului,
precum şi economic, pentru
că se urmăreşte continuarea
atragerii de vizitatori prin
intermediul unui centru
turistic nou creat şi mult mai
accesibil.”
a declarat Bruno Legendre, din cadrula declarat Bruno Legendre, din cadrul
Sindicatului Mixte Baie du Mont-Saint-Michel.Sindicatului Mixte Baie du Mont-Saint-Michel.

23
Istorie conservată
IUNIE 2011IUNIE 2011
UNUL DINTRE CELE MAI FAIMOASE
MONUMENTE ALE PORTUGALIEI,
TORRE DE BELÉM, A BENEFICIAT
RECENT DE O APROFUNDATĂ ŞI URGENTĂ
REABILITARE. SITUAT LA MARGINEA
LISABONEI, LÂNGĂ RÂUL TEJO, TURNUL
ARATĂ ACUM LA FEL DE BINE CA ŞI LA
MOMENTUL CONSTRUCŢIEI SALE.
Printr-un proiect derulat pe o
perioadă de trei ani, cofinanţat de
Uniunea Europeană, clădirea a fost
restaurată la nivelul fostei sale pe-
rioade de glorie, atrăgând mii de
turişti în fiecare an şi găzduind
expoziţii publice.
JUMĂTATE DE
MILENIU DE ISTORIE
Construit la începutul secolului al
XVI-lea, în cinstea regelui Manuel I,
Torre de Belém a fost poarta cere-
monială a Lisabonei şi o formă de
apărare pentru oraş. Ridicat în pe-
rioada 1515 – 1521, de arhitectul
militar Francisco de Arruda, tur-
nul este renumit pentru arhitectu-
ra sa delicată, cu un turn înalt de
cinci etaje şi un bastion în partea
inferioară. Turnul este constru-
it în stil oriental, decorat cu ele-
mente islamice, la care se adaugă
simboluri în stil manuelin, în ju-
rul clădirii - noduri elegante, sfere
armillary şi cruci ale Ordinului
Militar al lui Hristos. Cunoscut şi ca
Turnul Sfântului Vincent, Torre de
Belém se află într-unul dintre cele
mai frumoase cartiere din Lisabo-
na, cu numeroase parcuri şi monu-
mente, precum Monumentul Des-
coperirilor şi Palatul Prezidenţial.
Cartierul Belém este strâns legat de
epoca marilor descoperiri geogra-
fice, fiind locul de unde marii navi-
gatori plecau în expediţiile lor. Tur-
nul era folosit iniţial drept fort
pentru a proteja Lisabona în zo-
na limitrofă a râului Tejo. Acum,
acest turn este situat direct pe linia
ţărmului, curenţii schimbând adesea
direcţia apei. Garnizoanele militare
au fost retrase în 1940, când Minis-
terul de Finanţe a preluat controlul
asupra construcţiei. Un lac artificial
a fost amenajat în jurul clădirii is-
torice, în 1983, pentru a înconjura
turnul.
RESTAURAREA
INFRASTRUCTURII
Un proiect pentru reabilitarea fizică
a turnului şi conservarea acestuia
pentru viitor a început în mai 2005
şi s-a încheiat în septembrie 2008.
Lucrările au fost supravegheate de
către administraţia Regiunii Lisa-
bona şi au fost finanţate de Uniunea
Europeană, prin FEDR cu 133.138 de
euro, sumă care a acoperit jumătate
din costul lucrărilor. Investiţia va aju-
ta la mai buna punere în valoare a
turnului. Însemnele acestuia au fost
scoase mai bine în evidenţă, iar
patrimoniul istoric a beneficiat de o
prezentare optimă, pentru ca vizita-
torii să cunoască şi să înţeleagă mai
bine istoria acestuia. O serie de acce-
sorii cu valoare de patrimoniu au fost
recondiţionate şi restaurate, cum a
fost cazul ramele ferestrelor sau al
robinetelor (Cribs Manueline). Supor-
turile din bronz şi de lemn din inte-
riorul turnului au fost, de asemenea,
reparate, părând să arate ca noi.
O ATRACŢIE MAJORĂ
PENTRU VIZITATORI
Proiectul a conferit siguranţa faptu-
lui că Torre de Belém poate înfrun-
ta viitorul cu încredere că structu-
ra sa fizică este acum foarte bine
conservată - în conformitate cu
statutul său de sit inclus în Patrimo-
niul Mondial UNESCO. Proiectul de
TURNUL BELÉM, O REALIZARE GRANDIOASĂ
Dan CÃRBUNARU |
3ania durat reabilitarea
completă a
monumentului

Istorie conservată
restaurare a acoperit o suprafaţă
de peste 3.000 de mp şi a recu-
perat sau restaurat 15 obiecte in-
cluse în patrimoniu. Datorită proiec-
tului, turnul a cunoscut o creştere
semnificativă a numărului de vizita-
tori. În prezent, acesta se bucură
de vizita a aproximativ 830.000 de
persoane pe an, atrase de cele mai
cunoscute simboluri turistice al Por-
tugaliei. Mulţi dintre turişti vin să
se bucure de expoziţiile culturale
organizate în această locaţie. În
după-amiezele de duminică, local-
nicii obisnuiesc să organizeze picni-
curi pe pajiştea spaţioasă aflată în
faţa turnului.
S-A LANSAT BIROUL DE REPRE-
ZENTARE AL ADR NORD-EST LA
BRUXELLES, CARE VA CONSTITUI O
PLATFORMĂ DE CONTACT ŞI COMUNICARE
LA NIVEL EUROPEAN PENTRU AGENŢIE
ŞI COLABORATORII SĂI.
La un an de la înfiinţare, biroul a
celebrat în data de 5 mai 2011 lan-
sarea oficială. Evenimentul s-a
bucurat de prezenţa a peste 70 de
oaspeţi, printre care s-au numărat
Excelenţa Sa, domnul Ovidiu Dran-
ga, Ambasadorul României în Bel-
gia, Cristian Bădescu, reprezen-
tant permanent adjunct şi Ion
Şerpe, ministru consilier din partea
Reprezentanţei României pe lângă
Uniunea Europeană, Aura Raducu,
manager de program şi politici UE în
cadrul, DG Regio, CE, precum şi co-
laboratori români şi străini alături de
o delegaţie sosită cu acest prilej din
partea Agenţiei pentru Dezvoltare
Regională Nord-Est. Reprezentanţii
ADR Nord-Est au făcut cunoscute
invitaţilor evoluţia şi rezultatele
agenţiei de la înfiinţare şi până în
prezent, subliniind performanţele
obţinute în privinţa absorbţiei fon-
durilor în perioada de pre-aderare,
dar şi premisele încurajatoare pen-
tru perioada post-aderare şi au pre-
zentat audienţei obiectivele vizate
pe termen scurt şi mediu. Obiec-
tivul pe termen lung al ADR Nord-
Est rămâne, conform misiunii sale,
acela de a contribui la dezvoltarea
Regiunii Nord-Est, astfel încât
aceasta să devină un loc tentant
pentru investitorii străini, o oază de
spiritualitate, dar şi bună-dispoziţie
pentru turişti, precum şi un loc mai
atractiv pentru locuitorii săi. În
alocuţiunile lor, invitaţii au subli-
niat ca fiind deosebit de important
ca efortul Reprezentanţei României
şi al celorlalte instituţii româneşti
din Bruxelles să fie susţinut de cât
mai multe regiuni pentru dezvol-
tare prin înfiinţarea unor birouri
de reprezentare, astfel încât, prin
efort conjugat, România să con-
tribuie cât mai mult la definirea vii-
toarelor politici europene, inclusiv
a Strategiei Europa 2020.
Contact: Biroul ADR Nord-Est Bruxelles
Ovidiu Savu-coordonator birou
Rue Saint Laurent 36-38, etajul 2,
B-1000, Bruxelles (în clădirea Casei de
Asturia, Spania)
Tel/Fax: 0032 220.116.88;
Mobil: 0040 749 077 168
E-mail: ovidiu.savu.bxl@gmail.com
LANSAREA BIROULUI REGIONAL DE REPREZENTARE
AL ADR NORD-EST LA BRUXELLES
„Proiectul a restaurat Torre de Belém şi i-a redat
statutul său de drept, acela de monument reprezentativ
şi unul dintre cele mai vizitate ale Portugaliei”
HelHelena Pinheiro de Azevedo, preºedinte al Comisiei Programului Operaþionalena Pinheiro de Azevedo, preºedinte al Comisiei Programului Operaþional
pentru Dezvoltare a Teritoriului.pentru Dezvoltare a Teritoriului.

Agendă
AUTORITATEA DE MANAGEMENT
PENTRU POR (AM POR)
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE
ŞI TURISMULUI
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Tel:(+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrt.ro
Website: www.mdrt.ro
COMITETUL DE MONITORIZARE
PENTRU POR (CM POR)
Secretariatul CM POR
Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659
Fax: 0372 11 1636
Email: secretariatcmpor@mdrt.ro
ORGANISME INTERMEDIARE POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071
Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Sud-Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018
Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769
Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240
Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Vest (ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Telefon : 0256 491923,
Fax : 0256 491981
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550
Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba,
cod poştal 510093
Telefon: 0258 818616/int. 110
Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti
Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,
cod poştal 020555, Bucureşti
Telefon: 021 313 80 99
Fax: 021 315 96 65
E-mail: contact@adrbi.ro
Website:
www.adrbi.ro
www.regioadrbi.ro
Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului
DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI
COMUNITARE PENTRU TURISM -
organismul intermediar pentru turism
Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucureşti
Tel: 0372 144 003
Fax: 0372 144 001
ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL
BULGARIA, SOFIA, VELIKO TÂRNOVO ŞI BURGAS, 21-24 IUNIE 2011
Comisia Europeană organizează o întâlnire la nivel înalt pe tema contribuţiei pe care fondurile europene
o au la integrarea romilor.
Evenimentulesteo continuareaSummit-uluipentruintegrarearomilor,desfăşuratîn2008,laBruxelles,şiaevenimentelorsimilare
găzduite de Ungaria, în 2009, şi de România, în 2010. Acest eveniment urmăreşte să atragă atenţia asupra oportunităţilor de
finanţare, să promoveze utilizarea fondurilor europene şi să crească impactul proiectelor care au ca scop îmbunătăţirea situaţiei
populaţiei rome. Vor conferenţia oficiali ai unor instituţii europene, reprezentanţi ai Guvernului Bulgariei, ai Parlamentului
bulgar, delegaţi din partea unor organizaţii internaţionale.
BELGIA, BRUXELLES, 23 IUNIE 2011
Conferinţa „Regiunile în sprijinul schimbărilor economice”
Regiunile şi oraşele europene sunt chemate să contribuie decisiv la obiectivele de creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă
promovate de strategia Europa 2020. Bazându-se pe comunicările recente ale Comisiei Europene cu privire la o creştere
inteligentă şi durabilă, ediţia din acest an a conferinţei va prezenta şi dezbate o serie de instrumente-cheie pentru realizarea
acestor obiective şi va evidenţia proiecte şi iniţiative care au stimulat politicile regionale pentru modernizare economică şi
pentru atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca şi în anii precedenţi, evenimentul se adresează managerilor de fonduri
structurale de la nivel naţional, regional şi local, factorilor de decizie politică, autorităţilor şi reprezentanţilor regiunilor la
Bruxelles.
MAREA BRITANIE, EDINBURGH, 27 IUNIE - 1 IULIE 2011
Conferinţa Inspire 2011
Consiliul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, împreună cu Guvernul scoţian, organizează ediţia din acest an cu tema
„Inspirat până în 2020 - Contribuţii la o creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă”. Această reuniune oferă prilejul unei
analize asupra modului în care conferinţele Inspire pot avea contribuţii importante la realizarea obiectivelor strategiei
Europa 2020. Vor fi prezentate idei şi demonstraţii privind contribuţia Inspire la eficientizarea resurselor, reducerea emisiilor
de gaze, protejarea mediului şi păstrarea biodiversităţii. De asemenea, vor fi explorate contribuţiile Inspire la Agenda
digitală a Europei şi rolul în e-guvernare. Nu în ultimul rând, vor fi evaluate noile evoluţii de pe piaţa muncii şi potenţialul
de creare de locuri de muncă.
NEPTUN, ROMÂNIA, 22 – 24 IUNIE 2011
Forumul comunicatorilor Regio
Evenimentul se află la a doua ediţie şi este organizat de Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional.
Acesta va reuni atât experţii de comunicare ai AM POR şi ai Organismelor Intermediare, cât şi comunicatori care fac parte
din reţeaua Regio, respectiv beneficiari ai unor proiecte Regio, jurnalişti, instituţii publice şi private interesate de Regio,
precum şi ONG-uri. În cadrul Forumului va fi prezentat stadiul de implementare a Regio, a activităţilor derulate de către
AM POR şi Organismele Intermediare pentru promovarea programului. De asemenea, participanţii vor lua parte la activităţi
practice care se vor derula în cadrul a trei ateliere de lucru pe diverse teme: comunicarea on-line, comunicarea cu mass
media, publicitatea TV şi on-line.

Să mai şi zâmbim!
Ai trecut prin România şi ai
văzut un proiect Regio
în desfăşurare? Trimite-ne o
fotograﬁe pe adresa
revistaregio@tipogruppress.ro,
noi o publicăm şi
cele mai reuşite vor ﬁ
premiate!
ZOOM REGIO
â
Dilemă
Un zâmbet, o glumă!
Dacă asta nu-i
perucă, să-mi spui
tu mie cuţu!
Un şef către alt şef:
- Cum de angajaţii tăi sunt mereu aşa punctuali?
- Simplu: am 30 de subalterni şi 20 de
locuri de parcare.
Un preot mergea cu avionul. La un moment dat,
vine stewardesa cu micul dejun.
- Ce să vă dau, întreabă stewardesa.
- Un whisky mic, zice preotul.
Stewardesa vrea să toarne, dar preotul se
răzgândeşte.
- La ce înălţime zburăm?
- La 10 mii de metri.
- Ştii ceva? Mai bine dă-mi un ceai, că suntem
prea aproape de şefu’.

Să mai şi zâmbim!
Numere
încrucişate
SOLUŢIA CAREULUI
NUMERELOR MAGICE
DIN NUMĂRUL 4 AL
REVISTEI REGIO:
369
37 78 29 70 21 62 13 54 5
6 38 79 30 71 22 63 14 46
47 7 39 80 31 72 23 55 15
16 48 8 40 81 32 64 24 56
57 17 49 9 41 73 33 65 25
26 58 18 50 1 42 74 34 66
67 27 59 10 51 2 43 75 35
36 68 19 60 11 52 3 44 76
77 28 69 20 61 12 53 4 45
ate
Un bondar ca o măslină
Stă de veghe în grădină
Şi se-ntreabă de ce oare
Zboară el din floare-n floare!
Rostul lui de bondărel
E să fie frumuşel
Muşchi să facă la aripă
Şi să nu mai facă gripă!
„De ce oare o albină
Are propria grădină?
Şi tot spune iar la radio
C-a făcut un… Regio!”
„Ce-o fi asta?”
Se-ntreba bondarul pe când
lenevea..
„Neah! E prea mult pentru mine
Mai bine aştept să-mi dea
Dumneaei, vecina mea
Vitamine bondăreşti
Doar sunt prinţul din poveşti!
Poate-şi face totuşi milă
Să mă lase în grădină
Şi când iarna va veni
Să nu mă mai chinuiesc
Doar să supravieţuiesc!
Şi cum sta şi lenevea
O furtuna că venea
Şi-l lua pe sus şi-l duse
Unde niciodată fuse!
Undeva pe sub un preş...
Fără-avea însă vreun stres
Sta şi lenevea visând
La grădina lui, cu jind!
Neştiind că dintr-un colţ
Un motan suit pe-un bolţ
Îl privea ca pe-o măslină
Gata preparată-n tihnă…
Dacă micul bondărel
Ar fi fost mai sprintenel
Şi în loc de teorie
Profita de-ajutorie,
Nu era acum subiect
Sau cauză fără efect!
C-o idee şi mult zel
Putea fi un… Albinel
Şi-avea propria grădină,
Pe vecina lui albină
S-o invite chiar la cină!
Reciproca vine-ndată
Fără-a fi deloc ciudată!
Dacă vrei să-nveţi să zbori
Cere puţin ajutor
Poţi avea şi-un patio
Dacă ştii ce-i
Regio!
n bondar ca o măslină
Stă de veghe în grădină
Şi se-ntreabă de ce oare
Zboară el din floare-n floare
Rostul lui de bondărel
E să fie frumuşel
Muşchi să facă la aripă
Şi ă i f ă i ă!
Descoperă SOLUŢIA CAREULUI
alăturat şi trimite-o până la
1 iulie 2011 la adresa de e-mail
revistaregio@tipogruppress.ro,
cu menţiunea „Numere încrucişate”
împreună cu datele tale de
contact şi participă la extragerea
tombolei Regio. Poţi câştiga
premii constând în materiale
promoţionale Regio.
Orizontal
1 Nouă mii patru sute unu
2 Cel mai mare număr de patru cifre
scris cu 3, 0, 8, 5
3 Produsul lui este 14
4 Suma primelor două cifre este egală cu suma
ultimelor două
Vertical
5 Cel mai mare număr de patru cifre distincte
6 Are patru sute cincizeci şi unu zeci
7 Predecesorul lui 316
8 Cel mai mic număr de patru cifre distincte
5 6 7 8
1
2
3
4

Autoritatea de Management POR (AM POR)
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oﬁcială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-ﬁnanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrt.ro
0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?
Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Data publicării: iunie 2011

Revista Regio nr. 5

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Was ist angesagt? (20)

Andere mochten auch

Andere mochten auch (7)

Ähnlich wie Revista Regio nr. 5

Ähnlich wie Revista Regio nr. 5 (20)

Mehr von Programul Operational Regional

Mehr von Programul Operational Regional (20)

Revista Regio nr. 5