Revista Regio nr.33

Nr. 33, Octombrie 2014
AFACERI
ÎN CREŞTERE
Dr. Ionuţ MORARU, fondator ProNatura: Pe piaţa de suplimente
din România, principalii cinci jucători nu sunt companii autohtone,
fapt care duce la scoaterea profiturilor din ţară.
Calea spre succes: calitate
şi promptitudine
Parteneriat pentru
2014-2020
Şansă la viaţă pentru bolnavii
oncologici din Harghita
Priorităţi pentru finanţările
europene: inovare, locuri
de muncă, ecologie

2 www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrap.ro
regio@mdrap.ro
Tel.: 0372 11 14 09
REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI
REDACTORI: Bogdan MUNTEANU
Vlad BÂRLEANU
Alice-Claudia GHERMAN
Elena ALEXA
SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU
CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU
Coordonator proiect AM POR:
Andreea MIHĂLCIOIU
Editorial
Ovidiu NAHOI
www.inforegio.ro
În urmă cu două luni, Comisia Europeană a dat undă verde Acordului
de Parteneriat cu România. Astfel, se deschide calea pentru utilizarea
fondurilor prevăzute în dreptul României în cadrul Bugetului UE 2014-
2020. Documentul — elaborat la Bucureşti, în cooperare cu Comisia
Europeană
şi adoptat la Bruxelles, după mai multe runde de negocieri
— stabileşte strategia optimă de utilizare a 23 de miliarde de euro, cât
reprezintă fondurile europene alocate României în următorii şapte ani.
Cum s-ar spune, mingea este acum în terenul nostru, câtă vreme Comi-sia
a aprobat planul general de cheltuire a banilor, aşa cum noi l-am con-struit.
Ne ştim, aşadar, priorităţile şi ştim şi pe ce bani ne putem baza.
Dar provocările de-abia încep. Mai întâi, România trebuie ca măcar
să menţină ritmul absorbţiei din 2013, pentru a putea încheia la un ni-vel
satisfăcător precedentul ciclu bugetar. Apoi, trebuie să ne ridicăm
la înălţimea cerinţelor din cadrul noii politici de coeziune. Aşa cum se
arată în cel de-al şaselea Raport al Comisiei Europene privind coeziu-nea
economică, socială şi teritorială, politica de coeziune se va orien-ta
în următorii şapte ani mai puternic către investiţii în domenii-cheie
precum eficienţa energetică, ocuparea forţei de muncă, incluziunea
socială şi IMM-urile, astfel încât investiţiile să aducă beneficii maxime
cetăţenilor. Veţi găsi în această ediţie a revistei Regio analize consa-crate
atât Acordului de parteneriat, cât şi celui de-al şaselea Raport
privind coeziunea.
Veţi găsi, de asemenea, o serie întreagă de poveşti de succes ale
întreprinderilor mici şi mijlocii în aventura finanţărilor europene. Că
este vorba despre achiziţionarea de utilaje pentru secţii de produc-ţie
sau de îmbunătăţirea serviciilor hoteliere, de proiecte din dome-niul
medical sau din industria media, toate au ceva în comun: creează
locuri
de muncă şi contribuie la dezvoltarea comunităţilor.
Sunt exemple care demonstrează că un salt în privinţa atragerii
banilor europeni este la îndemâna noastră. Şi că, în acest context,
Acordul de Parteneriat, recent adoptat de Comisia Europeană, poate
reprezenta o continuare cu succes a integrării României în Uniunea
Europeană.
UN NOU ÎNCEPUT
SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORII
Doriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat
local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din
punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tra-diţii
ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea
merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate
în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe
despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau
din Uniunea Europeană?
Suntem deschişi tuturor semnalelor dumneavoastră
şi orice contribuţie va fi utilă pentru
îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre.
Aşteptăm scrisorile şi mesajele dumneavoastră
pe adresa: regio@mdrap.ro.
Contribuţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi
primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări.
FONDUL EUROPEAN
PENTRU DEZVOLTARE REGIONALA
UNIUNEA EUROPEANA
Instrumente Structurale
2007-2013

OCTOMBRIE 2014 3
4 Semnal european
PARTENERIAT PENTRU 2014-2020
7 Analiză
PRIORITĂŢI PENTRU FINANŢĂRILE EUROPENE:
INOVARE, LOCURI DE MUNCĂ, ECOLOGIE
9 Interviu
Dr. IONUŢ MORARU, FONDATOR PRONATURA: „STATUL
AR TREBUI SĂ ÎNCURAJEZE TERAPIILE NATURALE“
12 Ştiri regionale
14 DOSAR
14 SERVICII HOTELIERE NOI CU AJUTORUL REGIO
16 CU UN PAS ÎNAINTEA TUTUROR
18 ŞANSĂ LA VIAŢĂ PENTRU BOLNAVII ONCOLOGICI
DIN HARGHITA
19 FURNIZOR DE SUCCES PENTRU INDUSTRIA AUTO
LA TIMIŞOARA
21 BOTOŞANI: BANI DIN CUTII DE CARTON
22 ROŞIORII DE VEDE: FIRMĂ MICĂ, CU AMBIŢII MARI
24 MAI MULT DECÂT FOTBAL… FONDURI EUROPENE!
26 CALEA SPRE SUCCES: CALITATE ŞI PROMPTITUDINE
28 Regiuni europene
28 MICILE FIRME, SUSŢINUTE ÎN SUBURBIILE CU LOCUINŢE SOCIALE DIN STRASBOURG
29 FONDURILE UE AU CREAT MII DE SLUJBE ÎN ANDALUZIA
30 Informaţii utile
31 Alt fel de ştiri
OCTOMBRIE, LUNĂ PLINĂ DE FESTIVALURI ÎN EUROPA
SUMAR

4 www.inforegio.ro
Semnal european
Negocierile între autorităţile de la Bucureşti şi reprezentanţii Comisiei Europene, pe tema
modului în care vor fi cheltuiţi banii europeni în următorul exerciţiu bugetar, s-au încheiat
cu succes pe 6 august.
VLAD BÂRLEANU
regio@mdrap.ro
Odată cu adoptarea Acor-dului
de Parteneriat 2014-
2020 de către Comisia
Europeană, România a
devenit cel de-al 11-lea stat UE
care a primit undă verde pentru
cheltuirea banilor europeni con-form
planificării interne. În esenţă,
documentul stabileşte strategia de
folosire optimă, în întreaga ţară, a
fondurilor structurale şi de investi-ţii
europene.
DRUMUL BANILOR
EUROPENI
În următorii şapte ani, România
va beneficia de fonduri europene în
valoare de aproximativ 43 miliarde
de euro, din care peste 22 de mi-liarde
de euro sunt alocate pentru
politica de coeziune. De asemenea,
din această sumă, 8 miliarde de
euro sunt prevăzute pentru dezvol-tare
rurală şi 168 milioane de euro
pentru sectorul pescuitului şi pen-tru
cel maritim. În ultimele zile de
negociere a Acordului de Parteneri-at,
Ministerul Fondurilor Europene a
PARTENERIAT PENTRU 2014-2020
Acest Acord de parteneriat reflectă hotărârea comună a Comisiei
Europene şi a României de a utiliza în modul cel mai eficient
fondurile UE — investiţiile noastre trebuie să aibă caracter
strategic, conform noii politici de coeziune — care să vizeze în
mod preponderent economia reală, creşterea economică sustenabilă
şi investiţiile în oameni. Însă obiectivul major nu este viteza,
ci calitatea, iar în lunile următoare suntem pe deplin dedicaţi
să negociem cel mai bun rezultat posibil în ceea ce priveşte
investiţiile realizate din fondurile structurale şi de investiţii
europene în perioada 2014-2020. Pentru a asigura derularea
unor programe de o bună calitate este nevoie de angajament
din partea tuturor părţilor implicate.“
Johannes Hahn,
comisar pentru Politică Regională.
FOTO: www.vebidoo.de
FOTO: www.roadtvitalia.it

OCTOMBRIE 2014 5
Semnal european
trimis Comisiei Europene, prin siste-mul
informatic de comunicare, ver-siunile
oficiale pentru trei programe
prin care România va atrage fonduri
europene structurale şi de investi-ţii
în perioada 2014-2020. Progra-mul
Operaţional Capital Uman a
fost transmis în 6 august, Progra-mul
Operaţional Competitivitate a
fost trimis în 28 iulie, iar Programul
Operaţional Asistenţă Tehnică — în
25 iulie.
PRIORITĂŢI REGIO
2014-2020
Potrivit variantei de lucru pen-tru
Programul Operaţional Regional
2014 – 2020, finalizate în iulie 2014
şi publicate de Ministerul Dezvoltă-rii
Regionale, programul se va axa,
în următorii şapte ani, pe comple-tarea
şi dezvoltarea direcţiilor şi
priorităţilor de dezvoltare regională
conţinute în Planul Naţional de Dez-voltare
(PND) şi în Cadrul Naţional
Strategic de Referinţă (CNSR) 2007-
2013. Această abordare are la bază
una dintre principalele recomandări
ale Raportului de evaluare ex-ante
al Regio 2007-2013, în care se afirmă
că pe termen lung obiectivul global
al politicii de dezvoltare regională
va putea fi atins dacă se urmăresc
în continuare priorităţile majore
de dezvoltare stabilite în perioa-da
2007-2013. Astfel, sunt încă de
actualitate nevoile de dezvoltare a
anumitor tipuri de infrastructuri —
de transport, educaţională, de să-nătate
— completate cu priorităţi
noi. Potrivit strategiei Regio, este
necesară dezvoltarea unor centre
de transfer tehnologic, astfel încât
ele să poată funcţiona ca un inter-mediar
între oferta de cercetare şi
cererea de inovare pe piaţă.
Apoi, pentru ca România să-şi
menţină competitivitatea pe piaţa
globală, IMM-urile autohtone tre-buie
să devină mai productive şi
să ofere o mai mare diversitate a
produselor şi serviciilor. Iar pentru
aceasta, ele vor fi sprijinite în acce-sarea
de fonduri şi atragerea de for-ţă
de muncă înalt calificată. Alte di-recţii
prioritare vizează reducerea
consumurilor energetice nesustena-bile,
mai ales la fondul de clădiri,
şi a nivelului ridicat de poluare. De
asemenea, investiţiile în restaura-rea,
protecţia şi valorificarea prin
turism a patrimoniului cultural vor
permite regiunilor de dezvoltare să
folosească avantajele oferite de po-tenţialul
lor turistic în consolidarea
identităţii proprii.
ALOCĂRILE FINANCIARE PE PROGRAME OPERAŢIONALE
PENTRU PERIOADA 2014-2020
Programul Alocarea financiară
Program Operaţional Infrastructură Mare 9,41 miliarde de euro
REGIO 6,7 miliarde de euro
Program Operaţioanl Capital Uman 4,22 miliarde de euro
Program Operaţional Competitivitate 1,33 miliarde de euro
Program Operaţional Capacitate Administrativă 0,55 miliarde de euro
Program Operaţional Asistenţă Tehnică 0,21 miliarde de euro
Plăţi directe în agricultură 10 miliarde de euro
Program Naţional pentru Dezvoltare Rurală 8 miliarde de euro
Program Operaţional Pescuit 0,17 miliarde de euro
Facilitatea „Connecting Europe“ 1,23 miliarde de euro
Programe de cooperare teritorială 0,45 miliarde de euro
Este important ca beneficiile creşterii economice
şi ale creării de locuri de muncă să fie vizibile nu
doar în oraşe, ci şi în mediul rural, unde, în prezent,
toate fondurile structurale şi de investiţii pot avea efecte
mai mari prin intermediul unor instrumente îmbunătăţite
(…) De asemenea, îmi exprim satisfacţia că Programul de
dezvoltare rurală a României a fost deja transmis Comisiei
şi, în prezent, este în curs de examinare. Va fi unul dintre
cele mai mari programe de dezvoltare rurală din UE şi, dacă
fondurile sunt utilizate în mod judicios, iar programul este
bine implementat, acesta va oferi oportunităţi agricultorilor
şi părţilor interesate din mediul rural pentru a face faţă
provocărilor cu care se confruntă.“
Dacian Cioloş, comisar pentru Agricultură
şi Dezvoltare Rurală
FOTO: fvm.dk

6 www.inforegio.ro
Analiză
Felicit România pentru eforturile ei de a finaliza
Acordul de parteneriat şi mulţumesc autorităţilor
române pentru cooperarea lor constructivă. În
perioada 2014-2020, din Fondul Social European
vor fi disponibile 4,77 miliarde de euro pentru a ajuta
România să crească nivelul de ocupare a forţei de muncă şi
să reducă sărăcia, în conformitate cu obiectivele Strategiei
Europa 2020 şi cu recomandările UE specifice fiecărei ţări.“
László Andor, comisar pentru Ocuparea Forţei de Muncă,
Afaceri Sociale şi Incluziune
Regio 2014-2020 are 12 axe prio-ritare
— dublu faţă de perioada an-terioară
de finanţare — şi un buget
estimat în Acordul de Parteneriat la
6,7 miliarde de euro. Axa prioritară
4 — Dezvoltare urbană, care are ca
obiectiv tematic sprijinirea tranziţiei
către o economie cu emisii scăzute de
dioxid de carbon în toate sectoarele,
dar şi protecţia mediului şi promova-rea
utilizării eficiente a resurselor,
beneficiază de cel mai mare buget,
de aproape 3 miliarde de euro. Axa
prioritară 6 — Infrastructură de trans-port
rutier, are ca obiectiv tematic
promovarea sistemelor de transport
durabile şi eliminarea blocajelor din
cadrul infrastructurilor reţelelor ma-jore
şi un buget de 900 de milioane
de euro. Urmează creşterea competi-tivităţii
IMM-urilor, prin axa prioritară
2, cu un buget de 700 de milioane de
euro, şi promovarea incluziunii socia-le
şi combaterea sărăciei, prin axele
8 şi 9, cu un buget de aproape 500 de
milioane de euro.
ALTE PROGRAME
OPERAŢIONALE
Programul Operaţional Capital
Uman are o alocare financiară de
aproximativ 4,22 miliarde de euro,
sumă din care vor fi finanţate proiec-te
care vor încuraja ocuparea şi mo-bilitatea
forţei de muncă, în special
în rândul tinerilor şi al persoanelor
situate în afara pieţei muncii, pro-movarea
incluziunii sociale şi comba-terea
sărăciei, alături de susţinerea
educaţiei, dezvoltarea competen-ţelor
şi încurajarea învăţării pe tot
parcursul vieţii. În ceea ce priveşte
Programul Operaţional Competitivi-tate,
acesta are alocate fonduri cu o
valoare de aproximativ 1,33 miliarde
de euro, din care vor fi finanţate pro-iecte
care vor sprijini consolidarea
cercetării, dezvoltării tehnologice şi
inovării, dar şi îmbunătăţirea utiliză-rii,
calităţii şi accesului la tehnologia
informaţiei şi comunicaţiilor.
Pentru Programul Operaţional
Asistenţă Tehnică sunt alocate fon-duri
de 221 milioane de euro, din
care vor fi finanţate proiecte pentru
sprijinirea orizontală în utilizarea
fondurilor europene structurale şi
de investiţii.
FOTO: www.getcaughtreading.eu FOTO: shutterstock

OCTOMBRIE 2014 7
Analiză
Crearea a peste 600.000 de locuri de muncă, sprijinirea a 80.000 de startup-uri şi instruirea
a 8,6 milioane de europeni sunt doar o parte din rezultatele politicii de coeziune a UE în
exerciţiul bugetar trecut. Pentru actuala rundă financiară, planurile sunt şi mai mari.
VLAD BÂRLEANU
regio@mdrap.ro
Conform concluziilor celui
de-al şaselea Raport privind
coeziunea în Uniunea Euro-peană,
politica de coeziune
a reuşit ca, în perioada de criză, să
atenueze declinul dramatic al inves-tiţiilor
publice în multe state mem-bre.
Astfel, aceasta a contribuit la o
stabilitate financiară în respective-le
state membre. Documentul arată
că, deşi criza economică recentă a
dus la creşterea discrepanţelor re-gionale
în ceea ce priveşte trendul
ascendent, cifrele şi previziunile
naţionale indică o inversare a ten-dinţei,
datorită unor investiţii mai
bine direcţionate în cadrul politicii
de coeziune.
UNDE VOR MERGE
FONDURILE EUROPENE
Potrivit Raportului, în perioada
2014-2020, aproximativ 336 miliar-de
de euro sunt alocate, în următo-rii
şapte ani, programelor naţionale
şi regionale pentru domeniul Inves-tiţii
pentru dezvoltare şi locuri de
muncă. Acestea vor viza domenii-cheie,
precum eficienţa energetică,
ocuparea forţei de muncă, incluziu-nea
socială şi IMM-urile, astfel încât
investiţiile să aducă beneficii maxi-me
cetăţenilor.
Resursele noii politici de coeziu-ne
sunt împărţite după cum urmea-ză:
187,5 miliarde de euro către
Fondul European pentru Dezvoltare
Regională, 63 de miliarde de euro
către Fondul de Coeziune şi 85 de
miliarde de euro către Fondul Soci-al
European. Cea mai mare alocare
dinspre cele trei fonduri este desti-nată
infrastructurii de transport şi
energie (59,1 miliarde de euro sau
18,2% din total), urmată de creşte-rea
sectorului Cercetare şi Dezvol-tare
(R&D) şi Inovaţie (40 de mili-arde
de euro sau 12,3% din total) şi
sprijinirea unei economii cu emisii
reduse de dioxid de carbon (37,8
miliarde de euro sau 11,6% din to-tal).
Ca o comparaţie, pentru acest
PRIORITĂŢI PENTRU FINANŢĂRILE
EUROPENE: INOVARE, LOCURI DE MUNCĂ,
ECOLOGIE
FOTO: www.bloomberg.com

8 www.inforegio.ro
Analiză
ultim sector, în perioada anterioară
de programare bugetară se aloca-seră
16,6 miliarde de euro.
LOCURI DE MUNCĂ
DURABILE, DE CALITATE
„Vremea subvenţiilor uriaşe pen-tru
drumuri şi poduri începe să trea-că,
întrucât multe state membre
şi-au redus decalajele în domeniul
infrastructurii. Investiţiile direcţi-onate
înspre inovare şi o creştere
economică ecologică vor crea locuri
de muncă durabile şi de calitate şi
vor spori competitivitatea regiunilor
noastre“, a declarat Johannes Hahn,
comisarul european pentru Politi-ca
Regională. La rândul său, László
Andor, comisarul UE pentru ocupa-rea
forţei de muncă, afaceri sociale
şi incluziune, consideră că raportul
oferă o imagine aprofundată a valo-rii
adăugate a politicii de coeziune
a UE. „Raportul de coeziune vine
într-un moment important, în care
se adoptă
acordurile individuale de
parteneriat cu statele membre pen-tru
perioada de programare 2014-
2020 şi în care se negociază progra-mele
operaţionale. Raportul oferă
o bună imagine asupra situaţiei în
care ne aflăm şi asupra a ceea ce ne
mai rămâne de făcut pentru a trans-pune
bugetul pentru 2014-2020 în
proiecte pe teren“, a spus Andor.
Alocările financiare pentru susţi-nerea
locurilor de muncă noi, edu-caţie
şi training, protecţia mediului
şi măsuri de incluziune socială sunt
la fel de consistente, ridicându-se
la aproximativ 33 de miliarde de
euro, ceea ce înseamnă în jur de
10% din total. Banii destinaţi susţi-nerii
agendei digitale, adaptarea la
schimbările climatice şi buna guver-nanţă
sunt mult mai mici. Potrivit
estimărilor privind impactul actua-lei
politici de coeziune, se aşteaptă
ca PIB-ul UE să fie, până în 2023, cu
0,4% mai mare decât în scenariul de
bază, respectiv cel al absenţei aces-tei
politici.
O PRIORITATE: DEZVOLTAREA URBANĂ
Dezvoltarea urbană reprezintă, de asemenea, una dintre priorităţile viitoarei
perioade de finanţare. Potrivit noilor reguli ale politicii de coeziune, cel puţin
20% din Fondul Social European trebuie să fie orientat pentru consolidarea incluziunii
sociale şi combaterea sărăciei. Comisia Europeană (CE) consideră că mediul urban a
avut cel mai mult de suferit de pe urma crizei, chiar dacă, în general, oraşele sunt
motoare de creştere şi de inovare. De asemenea, locuitorii oraşelor sunt, în general,
mai expuşi riscului de sărăcie şi excluziune, în comparaţie cu locuitorii mediului rural.
PLATFORMĂ DE COMENTARII ŞI DEZBATERI
CE a lansat o Platformă care furnizează şi informaţii despre investiţiile re-alizate
şi rezultatele obţinute, în vederea asigurării transparenţei utilizării
fondurilor Politicii de Coeziune. Prin aceasta, se urmăreşte şi promovarea dezbaterii
privind eficienţa finanţării în cadrul aceleiaşi politici. Portalul conţine şi numeroase
hărţi şi grafice interactive, fiind conceput ca o platformă de comentarii şi dezbateri
şi poate fi consultat la adresa http://cohesiondata.ec.europa.eu/.
BUNA GUVERNARE: CONDIŢIE ESENŢIALĂ PENTRU CREŞTERE
Raportul subliniază şi necesitatea unei bune guvernări. Comisia Europeană
susţine că, în lipsa acesteia, nu pot fi realizate rate semnificative de creş-tere
şi nici nu pot fi atinse obiectivele privind convergenţa economică regională.
Raportul constată că guvernanţa s-a îmbunătăţit în Uniunea Europeană, iar CE va
continua investiţiile pentru consolidarea capacităţii administrative în anumite sta-te
membre. Vor fi finanţate programe pentru formarea şi sprijinirea personalului,
cu scopul de a asigura „o utilizare robustă şi eficace a banilor contribuabililor din
UE“, după cum se precizează în Raport.
FOTO: shutterstock

OCTOMBRIE 2014 9
Interviu
Dr. IONUŢ MORARU, FONDATOR PRONATURA:
„STATUL AR TREBUI SĂ ÎNCURAJEZE
TERAPIILE NATURALE“
Plante, săruri, esenţe, produse apicole. Din inima naturii, pentru sănătatea cetăţenilor. Peste
1.100 de produse naturiste şi 45 de medalii internaţionale. Aşa ar suna, pe scurt, povestea
unui medic pasionat de fitoterapie care a reuşit să pună pe picioare una dintre cele mai
apreciate companii din România, ProNatura. Puţini sunt românii care nu s-au tratat, măcar o
dată, cu siropurile, ceaiurile sau spray-urile nazale făcute în laboratoarele fabricii de lângă
Bucureşti. Ionuţ Moraru, doctor în ştiinţe medicale, a vorbit cu redactorii revistei Regio despre
afacerea sa, greutăţile pe care le-a întâmpinat şi planurile de viitor.
ELENA ALEXA
regio@mdrap.ro
REGIO: Conduceţi una dintre
cele mai cunoscute afaceri din
România în domeniul produselor
naturiste. De unde a pornit ideea
înfiinţării ProNatura?
Ionuţ Moraru: Întrebarea aceas-ta
mă întoarce cu 20 de ani în urmă!
Începând cu anul 1992, perioada în-fiinţării
primei companii, făceam
import şi distribuţie de medicamen-te
pe piaţa românească. Perioadă
foarte grea, din cauza diferenţelor
de curs valutar, dobânzilor uriaşe
ale băncilor (120-130%), dificultăţii
efectuării de schimburi valutare (se
stătea la coadă ca la pâine, iar cei
„şmecheri“ intrau în faţă) etc. Nu
era introdus în preţul medicamen-tului
la acea perioadă riscul valutar
şi iată-ne în 1996, când, într-o noap-te,
dolarul a urcat de la 2.700 lei la
9.000 lei, stabilizându-se undeva în
jur de 8.000 lei, fapt ce a dus la
pierderea profiturilor realizate în 4
ani, dar şi la datorii de sute de mii
franci elveţieni la companiile far-maceutice
elveţiene sau americane
ce reprezentau principalii furnizori.
Practicând medicina tradiţională
orientală (acupunctura), care întot-deauna
este însoţită de fitoterapie,
am realizat oportunitatea înfiinţării
unei unităţi de producţie de supli-mente
nutritive şi produse de well-ness,
care să completeze formulele
chimice ale substanţelor de sinteză
din industria farmaceutică. Proiec-tul
primului produs — Royal Tonic
pentru adulţi — a fost realizat în
colaborare cu Institutul Naţional de
Cercetări Chimiofarmaceutice, care
ne-a efectuat cercetările preclinice
(pe animale de laborator). Rezul-tatele
au fost extrem de promiţă-toare
şi, ca atare, primul produs a
fost manufacturat prin bunăvoinţa
domnului doctor Chirilă, managerul
firmei Naturalia din Voluntari. Vân-zarea
acestui produs ne-a generat
sursele pentru dezvoltarea şi produ-cerea
următoarelor patru produse,
care, având succes pe piaţă, ne-au
permis să demarăm lucrările la pri-ma
fabrică, de fapt, o mini fabrică
întinsă pe 150 mp, în care am lucrat
aproximativ cinci ani şi am dezvol-tat
o gamă de 70-80 de produse.
În această perioadă am avut nu-meroase
colaborări cu institute de
cercetare din România — Universi-tatea
de Medicină şi Farmacie „Ca-rol
Davila“, Institutul de Cercetări
FOTO: Click!
Laborator ProNatura

10 www.inforegio.ro
Interviu
Marine,
Centrul Naţional de Terapii
Alternative şi multe altele, unde am şi
cunoscut persoane de excepţie, care
ne-au influenţat benefic evoluţia.
REGIO: Ce aţi adus nou pe pia-ţa
de profil?
Ionuţ Moraru: Am încercat să
aducem cât mai multe elemente de
noutate în ceea ce priveşte mate-riile
prime, modalităţile de trata-ment,
combinaţiile, aparatura me-dicală
neconvenţională,
modalită-ţile
de administrare,
care de altfel
s-au şi reflectat în obţinerea de me-dalii
la cele mai valoroase târguri
de inventică din Europa. Instinctul
mi-a dictat că o producţie fără dis-tribuţie
sau viceversa reprezintă
doar jumătăţi de măsură, de aceea,
pe lângă firma ce se ocupa de cer-cetare
şi manufacturare, am înfiin-ţat
o reţea de distribuţie naţională,
cu aproximativ 60 de angajaţi, şi o
firmă care se ocupă de vânzările on-line,
importuri şi exporturi.
Succesele obţinute atât pe plan
profesional, cât şi material ne-au
permis să ne extindem prin con-struirea
unei fabrici de aproximativ
3.500 mp, a unor depozite, birouri şi
a unui centru de terapii alternative.
O altă noutate, pe care o consi-der
cea mai importantă, este abor-darea
corectă, energetică şi holis-tică
a terapiilor naturale. Aveam
trei mari patimi: acupunctura, api-terapia
şi fitoterapia. Toate trei mă
fascinau în aceeaşi măsură şi am
reuşit să le implementez în cadrul
cercetării şi producţiei noastre. Pă-rerea
mea, şi nu numai a mea, este
că aşa cum diagnosticul actual se
bazează în mare măsură pe testări
ca rezonanţă magnetică, computer
tomograf sau ecografie, şi trata-mentele
se îndreaptă cu paşi rapizi
către terapii energetice, lucruri cu-noscute
de mii de ani, de altfel, dar
„îngropate“ de profiturile fabuloase
ale industriei farmaceutice.
REGIO: Care au fost cele mai
mari probleme cu care v-aţi con-fruntat?
Ionuţ Moraru: Marea problemă
cu care ne-am confruntat a fost
lipsa legislaţiei la acea vreme şi
indiferenţa autorităţilor pentru un
domeniu de pionierat în România,
Părerea mea, şi nu numai a mea, este că aşa cum
diagnosticul actual se bazează în mare măsură pe
testări ca rezonanţă magnetică, computer tomograf sau
ecografie, şi tratamentele se îndreaptă cu paşi rapizi
către terapii energetice.
FOTO: Click!
Dr. Ionuţ
MORARU,
fondator
ProNatura

OCTOMBRIE 2014 11
Interviu
produsele naturale. Deşi la acea
vreme erau implicate aproximativ
25.000 de persoane în acest dome-niu,
în 2003 domeniul a fost interzis
printr-un ordin al Ministerului Sănă-tăţii.
A urmat un an de lupte cu un
sistem ce nu accepta apariţia unui
nou domeniu în sănătate. Ceea ce
în Europa era natural, în România
se desfiinţa lăsând loc doar produ-selor
chimice, de sinteză. De aceea,
în august 2003, s-a reglementat,
tot prin ordin de ministru, dome-niul
şi modalitatea de înregistrare
şi punere pe piaţă a suplimentelor
nutritive. Chiar dacă acest ordin
nu ne permite să folosim termeni
medicali (boli, simptome, mod de
administrare, doze) limitându-ne
limbajul şi înţelegerea lui de către
pacienţi, cel puţin dă dreptul aces-tui
domeniu la existenţă. Nu uitaţi
că de foarte mulţi ani în Occident nu
se mai vorbeşte despre terapii com-plementare
sau alternative, ci de
o Medicină Integrativă (situând pe
aceeaşi poziţie medicina alopată cu
terapiile tradiţionale). În 2005, când
am trecut în subordinea Ministerului
Agriculturii, lucrurile au început să
intre pe un făgaş normal. Totuşi, am
pierdut foarte mult faţă de compa-niile
concurente din vestul şi centrul
Europei şi Statele Unite ale Ameri-cii.
În condiţiile unor sisteme de asi-gurări
de sănătate bombardate de
industria farmaceutică cu noi pro-duse,
statul ar trebui să încurajeze
şi să deconteze terapiile naturale.
Pe piaţa de suplimente din Româ-nia,
principalii cinci jucători nu sunt
companii autohtone, fapt care duce
la scoaterea profiturilor din ţară. Cu
toate că avem o tradiţie îndelungată
în folosirea plantelor medicinale şi a
produselor apicole, haosul legislativ
de aproximativ 20 de ani a împiedi-cat
dezvoltarea acestui segment şi a
firmelor româneşti de profil.
REGIO: Care e reţeta cu care
aţi reuşit să vă întăriţi poziţia pe
piaţa din România?
Ionuţ Moraru: Reţeta succesului?
Muncă, un efort imens, tenacitate şi
inteligenţă, reflectate într-un por-tofoliu
de 1.100 de produse, breve-te
de invenţie, peste 350 branduri
naţionale şi internaţionale, cerce-tare
cu aplicare practică.
REGIO: Aţi accesat fonduri eu-ropene
pentru investiţia dvs.?
Care au fost rezultatele şi cum
v-a ajutat concret acest lucru?
Ionuţ Moraru: Am derulat cinci
proiecte europene care ne-au per-mis
să avem o stupină de 600 de
stupi şi laborator de cercetare a pro-duselor
apicole, două laboratoare de
analiză fizico-chimică, un laborator
de microbiologie şi unul de testări
dermatologice şi o structură IT per-formantă.
REGIO: Planurile de viitor in-clud
extinderea afacerii sau întă-rirea
brandului? Concret, ce pla-nuri
aveţi?
Ionuţ Moraru: Din punctul meu
de vedere, o afacere este un orga-nism
viu, iar în momentul în care
nu mai reuşeşti să o dezvolţi, mai
bine o vinzi. Întărirea brandului în-seamnă
inclusiv întărirea afacerii la
nivel global. De curând am deschis
ProNatura
Spania (în afara exportu-rilor
uzuale pe care le facem în Gre-cia,
Azerbaidjan, Italia, Germania).
De asemenea, am înfiinţat compar-timentul
ProNatura Vet şi sperăm,
cu ajutorul proiectelor europene,
să înfiinţăm o linie de producţie ba-zată
pe microorganisme (nu uitaţi
că, actualmente, la nivel mondial,
aproximativ 40% dintre produsele
medicamentoase sunt obţinute prin
biotehnologii).
REGIO: Aţi primit recunoaştere
importantă, aveţi premii la salonul
de la Geneva. Care sunt cele mai
importante distincţii obţinute?
Ionuţ Moraru: Pe lângă cele 45
de medalii internaţionale obţinute
la târgurile de inventică şi inovati-că,
mai avem o „pungă“ de medalii
şi diplome româneşti şi internaţio-nale
care semnifică performanţa fir-melor.
Toate îmi sunt la fel de dragi
şi au reprezentat „cărămizile ce au
format zidul“.
REGIO: Cum aţi caracteriza
mediul de afaceri din România?
Ionuţ Moraru: Într-un singur cu-vânt:
degringoladă.
FOTO: Click!
Linie producţie ceaiuri

12 www.inforegio.ro
Ştiri regionale
NORD-VEST
NORD-EST
VEST
CENTRU
CLUJENII, CEI MAI
PRIETENOŞI CU TURIŞTII STRĂINI
Dacă eşti turist
străin, ospitalita-te
mai mare ca la
Cluj nu găseşti pe
nicăieri! Aceasta
este concluzia
unui sondaj in-edit
realizat re-cent
de către jur-naliştii
englezi în
79 de oraşe euro-pene.
Rezultatele au arătat că locuitorii din Cluj sunt
cei mai prietenoşi cu străinii. 91% dintre clujeni sunt
de părere că prezenţa străinilor este benefică pentru
oraş, deoarece îl ajută să se dezvolte. Următoarele
poziţii în top sunt ocupate de oraşele Luxembourg,
Cracovia, Copenhaga, Ljubljana
şi Oslo. Şi alte două oraşe din Ro-mânia
au reuşit să intre în clasa-ment:
Piatra Neamţ (locul 10) şi
Bucureşti (locul 18). Circa 41.000
de persoane din toată Europa au
fost chestionate pentru realiza-rea
studiului.
CETATEA DE SCAUN
A SUCEVEI, REDESCHISĂ
Veşti bune pentru turiştii pasionaţi de istorie care ajung
în Suceava! Cetatea de Scaun a fost redeschisă parţial
publicului, deşi se
află încă în pro-ces
de restaurare.
Aici au fost orga-nizate,
la sfârşitul
verii, două mani-festări
cu tradiţie:
Festivalul
Medieval
şi Bucovina Rock
Castle. Din pro-gram
au făcut par-te
turniruri cavalereşti, spectacole de dans medieval şi
scene de luptă, dar şi teatru pentru copii. Programul
de vizitare pentru turişti este de luni până vineri, între
orele 17.00 şi 20.00, şi în weekend,
între 8.00 şi 20.00. La finalul lucră-rilor
de reabilitare, susţinute cu
fonduri Regio, Cetatea va avea noi
amenjări peisagistice, reţele de
canalizare modernizate şi puncte
de informare turistică.
POD DIN PET-URI
LA TIMIŞOARA
Iniţiativa inedită a unui ONG şi
pasiunea voluntarilor ar putea tri-mite
Timişoara direct în Cartea Recordurilor. În aceas-tă
vară, în oraşul de pe Bega a fost realizat un altfel de
pod. Mai precis, unul făcut din 104.502 sticle din plas-tic.
Reprezentanţii Eco Stuff România şi voluntarii timi-şoreni
au lucrat
o lună la uriaşul
pod din spate-le
Catedralei
Mitropolitane.
Conform organi-zatorilor,
iniţia-tiva
a avut drept
scop şi lansarea
unui semnal că-tre
cetăţeni pentru colectarea de PET-uri în scopul re-ciclării.
Timişorenii speră să intre în Guiness Book, mai
ales că recordul omologat anterior menţionează un pod
făcut din doar 40.000 de sticle din plastic.
FONDURILE REGIO,
CONTRACTATE INTEGRAL
Autorităţile şi investitorii au „exploatat“ la maximum
fondurile
Regio destinate reabilitării centrelor sociale.
Conform statisticilor, atragerea acestor surse de finanţa-re
nerambursabile s-a încheiat la sfârşitul verii. Ultima
instituţie care a beneficiat de acest program a fost Cen-trul
de Plasament Gulliver,
din Sibiu. La iniţiativa DGASPC
Sibiu, pentru acest proiect, au fost contractate de către
ADR Centru fonduri nerambursabile de peste 2,7 milioane
de lei. Scopul este modernizarea şi extinderea centrului
social dedicat copiilor instituţionalizaţi din judeţ. Acest
contract încheie procesul de atragere a fondurilor Regio
în domeniul dedicat investiţiilor în infrastructură socială.
FOTO: novatv
FOTO: Joaquinbarroso.com
FOTO: commons.wikimedia.org
FOTO: radiotimisoara.ro

OCTOMBRIE 2014 13
Ştiri regionale
SUD-VEST
OLTENIA
SUD-EST
SUD
MUNTENIA
BUCUREŞTI
- ILFOV
PREMII PENTRU
HANDBALISTELE DE AUR
Victoria lor la Campionatul Mondial de Handbal din Ma-cedonia
le-a adus multă bucurie românilor. Campioa-nele
nu au fost uitate de autorităţile locale, care le-
au
răsplătit cu premii în bani. Consiliul Local Râmnicu
Vâlcea le-a premiat cu câte 3.000 de lei pe sportivele
Florentina Craiu şi Iulia Andrei, care activează la HCM
Râmnicu Vâlcea, respectiv Grupul Şcolar Energetic.
Fetele care au câştigat cu echipa medalia de aur au
primit şi câte o plachetă şi o diplomă de excelenţă din
partea autorităţilor, care susţin financiar Centrul de
Excelenţă. Tinerele au promis că vor continua să facă
performanţă şi că vor mai aduce şi alte titluri impor-tante
în ţară.
BANI PENTRU COMUNITĂŢILE
IZOLATE DIN DELTĂ
Autorităţile pun la bătaie peste un miliard de euro
pentru Delta Dunării, graţie faptului că a devenit ope-raţională
Asociaţia de dezvoltare intercomunitară ITI
(Investiţii Terito-riale
Integrate).
Din bugetul total,
cea mai mare alo-care
financiară va
reveni comunităţi-lor
izolate din Re-zervaţia
Biosferei
Delta Dunării. Su-ma
care va fi alo-cată
de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administra-ţiei
Publice (MDRAP) este de circa 360 de milioane de
euro, iar banii vor fi destinaţi îmbunătăţirii infrastruc-turii
rutiere, a unităţilor sanita-re
şi de învăţământ. S-au sem-nat
deja acorduri cu Ministerul
Agriculturii, Ministerul Dezvol-tării
Regionale şi Ministerul Fon-durilor
Europene, instituţii cu
abilităţi în implementarea fon-durilor
europene.
CENTRU DE INFORMARE
TURISTICĂ LA PITEŞTI
Obiectivele turistice din judeţul Argeş vor fi mult mai
bine puse în valoare. La Piteşti va exista un nou cen-tru
de informare turistică, de unde cei interesaţi vor
putea afla detalii utile atât despre locurile atractive,
cât şi programul manifestărilor culturale (expoziţii,
concerte, festivaluri). Consiliul Local Piteşti a aprobat
alocarea de fonduri pentru implementarea acestui pro-iect
în valoare totală de peste 560.000 de lei, o parte
din bani fiind din fonduri Regio. Printre cele mai im-portante
obiective
turistice din Argeş
se numără mănăs-tirile
Aninoasa şi
Cotmeana, Peşte-ra
Dâmbovicioara,
Parcul Naţional
Piatra Craiului sau
Castrul Roman Ji-dava.
„ARIPI CA ÎN CER“
PENTRU COPIII
BOLNAVI
O expediţie româ-nească
în care s-a
reuşit escalada-rea
vârfului Mont
Blanc, cel mai înalt
din Alpi, a fost de-dicată
copiilor bol-navi
de cancer. La
finalul campaniei
„Aripi ca în cer“ a
fost iniţiată şi o strângere de fonduri pentru Asociaţia
P.A.V.E.L., care ajută copiii internaţi în secţia de Onco-pediatrie
a Institutului Fundeni din Bucureşti. Eliza Ni-ţescu,
iniţiatoarea campaniei şi cea care a şi reuşit esca-ladarea
vârfului de 4.810 metri a declarat că proiectele
ei pentru această asociaţie nu se vor opri aici. „Ceea ce
face această echipă pentru copiii bolnavi este o muncă
fantastică şi extrem de valoroasă. Acesta este doar un
început al prieteniei noastre“, a spus Eliza Niţescu.
FOTO: www.infotravelromania.ro
FOTO: Beneficiar
FOTO: www.curieruldevalcea.ro
FOTO: www.oddycentral.co.uk

14 www.inforegio.ro
AFACERI ÎN CREŞTERE
SERVICII HOTELIERE NOI
CU AJUTORUL REGIO
Să creşti cifra de afaceri în plină criză economică, în timp ce alţii se zbat să atragă clienţii
în zone turistice mult mai vestite, iată ştiinţa de a face business a celor de la Pensiunea
Castle Inn din Şimleu Silvaniei. Accesând fonduri Regio, Castle Inn şi-a diversificat oferta cu
servicii de fitness, wellness, spa şi squash.
FOTO: Omega Prodcom
Pensiunea Castle Inn,
Şimleu Silvaniei

OCTOMBRIE 2014 15
ALICE-CLAUDIA GHERMAN
regio@mdrap.ro
La aproximativ 100 km de Ora-dea,
Baia Mare şi Cluj-Napo-ca,
se află Şimleu Silvaniei.
Cine a trecut prin această
localitate, aflată la poalele dealului
Măgura Şimleului, unde în vremuri de
mult apuse s-a înălţat celebra cetate
Dacidava, nu a putut să nu rămână
impresionat de imaginea pitorească
a acestui mic orăşel din regiunea Cri-şana,
judeţul Sălaj. Şi, cu siguranţă,
şi-a dorit să se oprească, măcar pen-tru
o zi sau două, spre a vedea pe
îndelete comorile mai mult sau mai
puţin ascunse ale zonei. Şimleu Silva-niei
are multe de arătat, de la biseri-cile
sale vechi (1532 — Biserica cato-lică
cu o singură uşă, 1765 — Biserica
ortodoxă Sf. Apostoli din Cehei, 1730
— Biserica reformată şi Sinagoga
construită în 1876 şi transformată în
2005 în Muzeul Holocaustului) la un
peisaj natural de vis şi o panoramă
deosebită asupra oraşului, pentru cei
care urcă pe dealul Măgura Şimleu-lui,
de la ruinele Castelului Batho-ry
din secolul al XIV-lea la ştrandul
termal „Broscăria“, aflat la cinci km
de oraş. De asemenea, în apropie-rea
oraşului, la numai 3 km, se afla
mănăstirea Bic, un loc de pelerinaj
unic în regiune. Şimleu Silvaniei este
cunoscut şi pentru celebra fabrică
de vinuri spumante, ale cărei galerii
subterane se întind pe 3,5 km, dar şi
pentru faptul că este un vechi cen-tru
de cultură, renumit prin valoarea
şcolilor şi a dascălilor săi. Pentru a vi-zita
toate aceste obiective turistice,
călătorul trebuie să rămână cel puţin
o noapte în localitate. Între cele câ-teva
oferte de cazare ale localităţii,
una atrage atenţia în mod special —
Pensiunea Castle Inn, cotată cu trei
margarete. Cu arhitectura ce aduce
a castel medieval, foarte frumos şi
somptuos amenajat în interior, dar
şi în ceea ce priveşte grădinile din
exterior, Castle Inn oferă o perspec-tivă
minunată către Măgura Şimleu-lui,
râul Crasna şi Pădurea Morii din
apropiere.
Pensiunea şi-a câştigat de-a lun-gul
timpului numeroşi clienţi, fiindcă
administratorii săi au încercat să-şi
îmbunătăţească în permanenţă capa-citatea
de cazare şi serviciile oferite
oaspeţilor care au ales să se oprească
la Castle Inn. Astfel s-a născut pro-iectul
de extindere a serviciilor, prin
care activităţile societăţii, iniţial re-zumate
numai la cazare şi servicii de
catering, s-au diversificat adăugând
în portofoliu servicii de fitness, well-ness,
spa şi squash. „Observând că
numărul de turişti care ne treceau
pragul era în creştere, am decis să
extindem domeniul de activitate
şi am accesat finanţare prin Regio,
pentru a putea diversifica ofertele
de servicii ale pensiunii cu progra-me
de fitness, wellness sau squash.
Astfel, oaspeţii noştri beneficiază de
ore de antrenament cu un instructor
de fitness, pot lucra, individual, pe
aparate moderne sau pot face trata-mente
de tip spa. Pentru localnici, se
pot face abonamente lunare la sală
sau la spa, individuale sau pentru
întreaga familie. Toţi turiştii noştri
pot beneficia acum de serviciile de
spa, wellness sau fitness în cadrul
pensiunii şi deja avem semnale po-zitive
că oferta noastră interesează
oaspeţii“, a declarat Sranko Karoly,
managerul pensiunii Castle Inn.
Proiectul s-a derulat, fără pro-bleme,
în perioada decembrie 2011
— noiembrie 2012 şi, la finalul im-plementării
sale, a dus la creşterea
cifrei de afaceri a pensiunii de 3,12
ori în primul an, faţă de anul pre-implementării
proiectului, de 1,09
ori în anul al doilea şi de 1,02 ori
în al treilea an, faţă de anul al doi-lea.
Mai mult decât atât, extinderea
serviciilor
oferite de pensiunea Cast-le
Inn a creat nouă locuri de muncă,
la finalul perioadei de implementa-re,
şi a adăugat trei camere şi două
apartamente spaţiului existent de
cazare.
Dosar
• Titlul proiectului: Extinderea serviciilor oferite de pensiunea Castle
Inn — crearea unui complex turistic Şimleu Silvaniei.
• Beneficiarul Proiectului: SC OMEGA PRODCOM SRL, Şimleu Silvaniei,
judeţul Sălaj
• Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţie 4.3 — „Sprijinirea
dezvoltării microîntreprinderilor“
• Valoarea totală a proiectului: 1,62 milioane de lei, din care:
-- FEDR: 830.935 lei
-- Contribuţie de la bugetul de stat: 0 lei
-- Contribuţia beneficiarului: 796.873 lei
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
FOTO: Omega Prodcom
FOTO: Omega Prodcom
Cameră, pensiunea
Castle Inn
Sala de sport, pensiunea
Castle Inn

16 www.inforegio.ro
Dosar
VLAD BÂRLEANU
regio@mdrap.ro
Auto Mond din Focşani acti-vează
în domeniul tratării
vehiculelor şi comerţului
cu piese auto încă din anul
2000, când a fost înfiinţată. Firma
a fost de la început una dintre cele
care aleg să investească permanent
în tehnologie, IT şi resurse uma-ne,
ca strategia cea mai potrivită
pentru dezvoltare. În ultimii 14 ani
activitatea a rămas aceeaşi: colec-tare,
dezmembrare, tratarea vehi-culelor
scoase din uz (VSU) şi vân-zarea
pieselor second-hand. Toate,
pe o piaţă cu o evoluţie sinuoasă şi
afectată serios de criză în ultimii
ani, când românii au renunţat mai
greu la maşinile vechi şi au preferat
să le repare. Însă evoluţia pieţei a
fost determinată, în principal, de
frecventele modificări ale legislaţi-ei
naţionale şi europene legate de
protecţia mediului.
Potrivit reprezentanţilor Auto
Mond, ideea de a investi într-o linie
de depoluare a apărut în 2009, mana-gementul
companiei simţind potenţi-alul
ridicat al acestei pieţe. Şi, având
în spate o vastă experienţă a firmei
în domeniu, ideea de investiţie a fost
agreată şi s-a trecut la identificarea
variantelor de finanţare. „Era nece-sară
implementarea unei linii de tra-tare
performante, pentru reducerea
efectelor negative asupra mediului
înconjurător, din cauza substanţelor
şi materialelor poluante din compo-nenţa
autovehiculelor scoase din uz.
Astfel, datorită preocupării noas-tre
pentru protecţia mediului, dar
şi pentru obţinerea unor standarde
foarte ridicate ale serviciilor oferite,
Auto Mond a decis abordarea seg-mentului
de depoluare a autovehicu-lelor.
Din punctul nostru de vedere,
toate firmele care fac dezmembrări
ar trebui să se preocupe de partea de
mediu“, crede Zinel Săcăluş, admi-nistrator
al firmei.
În 2010 s-a întocmit cererea de
finanţare, iar implementarea pro-iectului
s-a făcut în perioada iunie
2012 — iunie 2014. „De la semnarea
contractului de finanţare am întâm-pinat
mai multe probleme, legate în
principal de lucrările de construcţii
implicate în realizarea proiectului.
Dar beneficiile oferite de imple-mentarea
proiectului au fost mult
mai importante decât problemele
întâmpinate“, este convinsă Lenuţa
Săcăluş, manager de proiect. Potri-vit
acesteia, cel mai mare avantaj a
fost finanţarea Regio, sprijin finan-ciar
fără de care firma nu ar fi re-uşit
să implementeze
acest proiect
CU UN PAS ÎNAINTEA TUTUROR
Să deţii o staţie de tratare pentru depoluarea vehiculelor scoase din uz nu este obligatoriu,
în acest moment, în România. Doar că o firmă autohtonă cu viziune s-a gândit să fie cu
un pas înaintea altora şi, profitând de finanţarea obţinută prin Regio, a ajuns un exemplu
pentru ceea ce înseamnă dezmembrările auto „ecologice“.
FOTO: Automond
FOTO: Automond
Sediul Automond

OCTOMBRIE 2014 17
Dosar
la standarde europene de calitate.
O a doua variantă pentru susţinerea
investiţiei ar fi fost contractarea
unui credit bancar, situaţie care ar
fi generat costuri suplimentare im-portante
şi scăderea rentabilităţii
economice a investiţiei.
Proiectul a vizat construirea unei
hale de 517 metri pătraţi, pentru
prestarea serviciilor, şi achiziţionarea
unei instalaţii de tratare, necesare
pentru depoluarea şi dezmembrarea
vehiculelor scoase din uz. Reprezen-tanţii
Auto Mond spun că echipamen-tele
se bazează pe cea mai nouă teh-nologie
în domeniu, asigurând calita-tea
superioară a serviciilor oferite şi
eficienţa economică.
TEHNOLOGIE
DE TOP
Instalaţia de tratare a vehicule-lor
scoase din uz conţine, în princi-pal,
o staţie automată de depoluare,
care permite aspirarea cu perfora-tor
a fluidelor (precum uleiul uzat,
antigelul sau lichidul de frână) şi
rezervoare cu sistem de atenţiona-re
a umplerii. De asemenea, insta-laţia
mai are o staţie de filtrare şi
decantare a combustibilului, dar şi
cisterne pentru stocarea lichidului
inflamabil. O altă staţie este folosi-tă
pentru recuperarea şi reciclarea
gazului (freon). Instalaţia conţine şi
un elevator electrohidraulic, bancuri
de lucru şi un aparat de spălat cu
presiune. Dotările tehnologice mai
constau într-o structură pentru su-portul
vehiculelor cu rezervor izolat,
cu braţ articulat pentru perforator,
dulapuri de scule mecanice şi cricuri
tip crocodil pentru ridicare.
„În urma implementării proiec-tului,
au fost create şase locuri de
muncă, dintre care două pentru
femei, fapt care a avut un impact
benefic la nivelul comunităţii loca-le,
ţinând cont de faptul că judeţul
Vrancea a avut în ultimii ani o rată
a şomajului superioară mediei na-ţionale“,
mai arată Lenuţa Săcăluş.
INVESTIŢIE
PROFITABILĂ
Reprezentanţii Auto Mond spun
că impactul asupra cifrei de afaceri
este greu de estimat în acest mo-ment,
fiindcă a trecut foarte puţin
timp de la finalizarea implementă-rii,
dar, din experienţă, au certitu-dinea
că acesta va fi unul pozitiv.
În acest moment, deşi nu este
obligatoriu să deţii staţie de tratare,
firma vrânceană respectă Directiva
Europeană în domeniul gestionării
deşeurilor. Anul trecut, prin Progra-mul
de înnoire a parcului auto naţi-onal
au fost casate peste 19.800 de
maşini mai vechi de 10 ani, conform
datelor anunţate de Administraţia
Fondului de Mediu. Ţinând cont de
vechimea mare a autovehiculelor de
pe piaţa românească şi de iniţiative-le
Guvernului pentru înnoirea par-cului
auto naţional, piaţa depoluării
autovehiculelor scoase din uz va în-registra,
cu siguranţă, o creştere pe
termen mediu şi scurt. În plus, este
de aşteptat ca depăşirea crizei eco-nomice
să dea populaţiei posibilita-tea
de a-şi cumpăra autoturisme noi
şi de a renunţa la cele învechite.
• Titlul proiectului: „Extindere spaţii de prestări servicii pentru
înfiinţarea unei linii de depoluare“
• Beneficiar: SC Auto Mond SRL
• Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţii — 4.3 „Sprijinirea
-- FEDR: 778.128 lei
-- Contribuţie de la bugetul de stat: 91.872 lei
FOTO: Automond
Atelierul Automond

18 www.inforegio.ro
ŞANSĂ LA VIAŢĂ PENTRU BOLNAVII
ONCOLOGICI DIN HARGHITA
Din datele statistice medicale, putem constata că numărul îmbolnăvirilor oncologice şi a
deceselor din această cauză este în creştere. Screening-ul pentru prevenirea şi depistarea
precoce a bolii este un obiectiv de primă importanţă, pe care clinica Humanitas din Miercurea
Ciuc l-a înţeles. Drept urmare, a accesat fonduri europene pentru a achiziţiona un sistem
ultrasonografic performant.
regio@mdrap.ro
Organizaţia Mondială a Sănătăţii
consideră că 15-40% din
numărul total de cazuri de
decese ar putea fi prevenite
cu diagnosticarea timpurie, ceea ce
necesită dezvoltarea calităţii servici-ilor
medicale primare, prin achiziţio-narea
de echipamente cu tehnologii
performante, care permit depistarea
tumorilor în stadiu incipient. Cunos-cându-
se că evoluţia cancerului este
îndelungată, depistarea cât mai pre-coce
a tumorilor este factorul care
condiţionează în mod direct supra-vieţuirea
pe termen lung. Medicii şi
administraţia Clinicii Humanitas din
Miercurea Ciuc au hotărât să vină în
sprijinul pacienţilor printr-un proiect
care să ajute la îmbunătăţirea nive-lului
de asistenţă medicală preventi-vă
oncologică. În consecinţă, a fost
achiziţionat un sistem ultrasonografic
cu modul de sonoelastografie ultra-performant.
„Achiziţioanarea
aces-tui
echipament performant asigură
creşterea calităţii serviciilor de asis-tenţă
medicală şi în această regiune,
asigurând accesul populaţiei din ju-deţul
Harghita şi judeţele limitrofe
la o deservire medicală preventivă în
domeniul oncologiei la nivelul exis-tent
în marile oraşe universitare.
Medicina modernă indică eşalonarea
screening-ului pentru anumite grupe
de vârstă pentru a avea o prevenţie
corectă. De pildă, pentru cancerul
mamar la femei, între 35 şi 39 de ani
trebuie făcută o primă examinare,
apoi, între 40 şi 49 de ani, examina-rea
se face la 2 ani, iar după vârsta
de 50 de ani, trebuie făcută anual.
Pentru cei depistaţi cu tumori ben-igne,
controlul e obligatoru anual.
Pentru cancerul de prostată, la băr-baţii
de peste 45 de ani, se face anu-al,
la fel pentru organe precum ficat,
pancreas, tiroidă — la apariţia anu-mitor
simptome. Acum toate acestea
se pot face în judeţul Harghita“, a
declarat Katalin Bachner, administra-torul
S.C. HUMANITAS
SRL.
Implementarea proiectului s-a
realizat prin contractarea unui îm-prumut
bancar. Principala problemă
a reprezentat-o faptul că, nefiind
Dosar
SCHIMBARE DE ATITUDINE — PROFILAXIE CRESCUTĂ
„Faptul că acest echipament are o amplasare mai apropiată de domiciliul
locuitorilor din regiune şi ţinând cont şi de desfăşurarea unei campanii
de promovare a acestuia, atitudinea populaţiei faţă de importanţa profilaxiei
s-a schimbat în bine, având, drept consecinţă directă, participarea în număr mai
mare la screening-ul oncologic. De la punerea în funcţiune a ecografului cu modul
de sonoelastografie achiziţionat prin proiect au participat la screening 450 de
persoane în medie anuală, ceea ce reprezintă în total circa 550 de examinări.
Rezultatele constatate prin examinarea cu ecograful cu modul de sonoelasto-grafie
au fost confirmate ulterior în laboratoarele de histopatologie“, ne-a spus
administratorul Katalin Bachner.
FOTO: Humanitas SRL
Cabinet
Humanitas

OCTOMBRIE 2014 19
Dosar
plătitoare de TVA, societatea a fost
nevoită să finanţeze din surse proprii
şi valoarea TVA-ului aferent chel-tuielilor
eligibile. Dincolo de acest
neajuns, rămân avantajele oferite
de echipamentul achiziţionat prin
proiect (ecograf multidisciplinar cu
Doppler Color dotat cu modul de
sonoelastografie în timp real) faţă
de echipamentele existente pe plan
local la data depunerii cererii de fi-nanţare
— ecografe cu o tehnologie
de generaţie mai veche. Acestea
presupun o mai bună înţelegere a
structurilor anatomice obţinute prin
tehnica ecografică, detectarea tu-morilor
în faza incipientă şi în timp
real într-un mod non-invaziv faţă de
biopsie şi faptul că permite reduce-rea
expunerii la radiaţii. Un alt avan-taj,
nu mai puţin important, al reali-zării
proiectului, îl reprezintă acce-sibilitatea
la acest tip de examinare
performantă a locuitorilor judeţului
Harghita şi judeţelor limitrofe. Până
la realizarea proiectului, cele mai
apropiate localităţi în care existau
astfel de echipamente erau Cluj-Na-poca
şi Bucureşti, fiind la o distanţă
de 250-270 km de Miercurea Ciuc.
Dar ce este ecograful cu modul de
sonoelastografie? Acest echipament
încorporează cele mai noi tehnologii
apărute în domeniu. Şi anume: elasto-grafia
— un instrument non-invaziv de
detectare precoce a tumorilor cance-roase
de dimensiuni reduse (mm) cu
utilizare în: cancerul de sân, tiroidă,
testicol, prostată, pancreas, medias-tin;
sonoelastografia permite vizua-lizarea
tumorilor în faza incipientă,
foarte greu de detectat în mod nor-mal,
prin compararea parametrilor de
elasticitate a ţesuturilor. „Acest sis-tem
ultrasonografic este unul multi-disciplinar,
care poate depista tumo-rile
în stadiu incipient şi în timp real,
oferind o imagine excepţională, con-figurare
modulară şi un management
inovativ al informaţiilor legate de
examinare“, a explicat Katalin Bach-ner.
Achiziţionarea echipamentului
ultraperformant a dus şi la crearea a
trei locuri de muncă permanente.
• Titlul proiectului: „Îmbunătăţirea nivelului de asistenţă medicală
preventivă oncologică în judeţul Harghita, prin exploatarea unui
sistem ultrasonografic cu modul de sonoelastografie“
• Beneficiarul proiectului: SC HUMANITAS SRL, Miercurea Ciuc
• Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţie – 4.3 „Sprijinirea
• Valoarea totală a proiectului: 597.073 lei, din care:
-- FEDR: 335.001 lei
FURNIZOR DE SUCCES PENTRU INDUSTRIA
AUTO LA TIMIŞOARA
În urma unui proiect cu fonduri Regio, compania Ştanţobanat Producţie şi-a crescut cifra
de afaceri cu 90% şi a triplat numărul de angajaţi, devenind un partener apreciat de către
firmele producătoare de subansamble auto.
BOGDAN MUNTEANU
regio@mdrap.ro
În lumea afacerilor, crizele eco-nomice
„îngroapă“ adesea firme
care aveau succes cândva, dar,
în acelaşi timp, creează oportu-nităţi
pentru naşterea altora. De o
astfel de şansă au profitat cei doi
acţionari ai companiei timişorene
Ştanţobanat Producţie. Ei nu s-au
FOTO: Ştanţobanat
Hală de Producţie
Ştanţobanat SRL

20 www.inforegio.ro
Dosar
lăsat descurajaţi de faptul că mulţi
agenţi economici din domeniul lor
(construcţiile metalice) au dat fali-ment
sau au intrat în conservare în
ultimii ani.
Dimpotrivă, faptul că firme-le
concurente se închideau, a fost
privit ca un îndemn pentru a cu-ceri
cotele de piaţă lăsate libere.
Pentru atingerea acestui obiectiv,
firma a depus o cerere de finanţa-re
pentru modernizarea capacităţii
de producţie, prin care să obţină un
avantaj competitiv.
Fiind amplasată în Parcul Indus-trial
şi Tehnologic Timişoara (PITT),
Ştanţobanat beneficia deja de avan-tajele
acestui proiect de susţinere
a dezvoltării IMM-urilor, realizat cu
finanţare Phare de către Consiliul
Judeţean Timiş. În cadrul PITT, fir-mele
au la dispoziţie infrastructură
industrială (reţele de apă, canali-zare,
gaz, electricitate, telefonie
etc.) şi se află aproape de graniţa cu
Ungaria (la 75 km), de Gara de Nord
din Timişoara (8 km) şi de Aeroportul
Internaţional „Traian Vuia“ (15 km).
Ceea ce îi mai lipsea companiei
Ştanţobanat erau echipamentele
moderne,
care să permită creşte-rea
calităţii construcţiilor metalice
oferite clienţilor, dar şi a cantităţii
— pentru a prelua comenzi de volum
mai mare. Prin proiectul cu finanţa-re
europeană, au fost cumpărate un
aparat de sudură, un utilaj de roluit
(pentru structuri metalice de tipul
unor burlane, jgheaburi), unul de
calandrat (folosit pentru subţierea,
aplatizarea, netezirea sau imprima-rea
unor materiale) şi unul de îndoit
tablă.
În mod concret, aceste echipa-mente
permit realizarea de tăvi
industriale, coşuri, suporturi şi alte
construcţii metalice, produse în urma
unor comenzi care trebuie să
respecte parametrii solicitaţi de cli-enţi.
„Suntem mai competitivi prin
lucrurile pe care le putem face, dar
am şi redus costurile, cum ne-au so-licitat
clienţii“, ne-a declarat Sorin
Vesa, acţionar al firmei şi manager
de proiect.
Printre clienţii firmei timişore-ne
se numără companii cu unităţi
de producţie la Sânnicolau Mare
(Zoppas Industries), Reşiţa (Velocity)
şi Timişoara (Flextronics). În afara
acestor beneficiari ai construcţiilor
metalice, câştigul cel mai mare este
chiar al firmei Ştanţobanat, care a
atins toate obiectivele enunţate în
proiectul de modernizare.
Productivitatea a sporit cu 100%,
iar numărul clienţilor s-a dublat,
ceea ce se vede în creşterea cu 90%
a cifrei de afaceri. De la trei anga-jaţi
permanenţi, numărul actual al
acestora a ajuns la nouă.
• Titlul proiectului: „Realizare hală de producţie şi dotarea cu
echipamente“
• Beneficiar: SC Ştanţobanat Producţie SRL, Timişoara
• Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţie 4.3 – „Sprijinirea
-- FEDR: 832.920 lei
FOTO: Ştanţobanat
Hală de Producţie
Ştanţobanat SRL

OCTOMBRIE 2014 21
Dosar
VLAD BÂRLEANU
regio@mdrap.ro
Societatea Katermob a fost în-fiinţată
în 2004, în Botoşani,
iar, de atunci şi până în 2010,
a desfăşurat mai multe activi-tăţi,
printre care şi cea de comerci-alizare
a ambalajelor din carton. În
ianuarie 2010, noul administrator al
firmei decide — în ciuda curentului
general destul de sceptic şi în plină
criză — că e cazul să se dezvolte.
Aşa că demarează un proiect pe
bani europeni, prin care să treacă
de la liga mică, de comerţ, la cea
de producţie. „În martie 2010 am
depus dosarul cererii de finanţa-re
la ADR Nord Est. Contractul de
finanţare a fost semnat în iulie
2011, moment în care a început şi
investiţia“, a precizat Lucian Cre-ţu,
administrator al Katermob. Doi
ani mai târziu, Katermob a finalizat
proiectul, care i-a crescut cifra de
afaceri de la 74.000 de lei în 2009,
la 3 milioane de lei în 2013.
SPAŢIU ŞI UTILAJE
Obiectivul proiectului avansat
de firma din Botoşani a fost con-struirea
unui spaţiu de producţie şi
achiziţia de utilaje pentru realiza-rea
ambalajelor de carton. Astfel, a
fost construită o hală de aproxima-tiv
1.200 de metri pătraţi şi au fost
cumpărate 10 utilaje şi echipamen-te,
respectiv: o maşină de tăiat şi
biguit cu cuţite-lamă, o maşină de
ştanţat cu role, un slotter cu ex-centric,
o maşină semiautomată de
tăiat şi lipit, un capsator cu braţ, o
masă de serigrafiere, două sisteme
BANI DIN CUTII DE CARTON
O firmă din Botoşani a reuşit să-şi crească cifra de afaceri de 40 de ori, în decursul a doar
patru ani. Cum de a fost posibil? Prin curajul de a pune la punct planuri de dezvoltare în
plină criză, prin sesizarea inteligentă a oportunităţilor oferite de piaţă. Dar şi prin utilizarea
banilor europeni.
de calcul, o imprimantă şi un copi-ator
multifuncţional. Adică tot ce-i
trebuie unei firme care vrea să pro-ducă,
în mod constant şi consistent,
cutii de carton.
Prin intermediul proiectului au
fost create nouă locuri de muncă,
cu normă întreagă. Potrivit lui Lu-cian
Creţu, în prezent, produsele
firmei din Botoşani ies pe poarta
fabricii într-o gamă variată de am-balaje
de carton ondulat, acoperind
aproape toate tipurile de formare a
cutiilor.
FOTO: ADR Nord-Est
• Titlul proiectului: „Spaţiu de producţie şi achiziţie utilaje pentru
fabricarea pungilor ecologice din hârtie şi a cutiilor din carton ondulat“
• Beneficiar: SC Katermob SRL
-- FEDR: 840.000 lei
-- Contribuţia beneficiarului: 1,81 milioane de lei
Hală de Producţie
Katermob SRL

22 www.inforegio.ro
BOGDAN MUNTEANU
regio@mdrap.ro
Sansa ţine partea celor în-drăzneţi,
spunea poetul latin
Virgiliu, iar, din vremea lui şi
până în prezent, proverbul
îşi dovedeşte permanent valabili-tatea.
Adesea, acolo ne-am aştepta
mai puţin. De pildă, în Roşiorii de
Vede, unde un tânăr antreprenor,
Marius Daniel Vocheci, a intrat în
producţia de mobilă la comandă şi,
în ciuda climatului economic defa-vorabil,
ambiţia lui dă roade.
Municipiul din judeţul Teleor-man,
fondat pe ruinele unui castru
roman din secolul al III-lea d.Hr.,
pare că este „mort“ din punct de
vedere economic. „Zona indus-trială
arată ca la Cernobîl“, spun
localnicii.
Şi ceea ce pare o judecată
prea aspră se adevereşte sub ochii
privitorului — din fabrica de vagoane
care făcea faima urbei cu decenii în
urmă nu au mai rămas decât ruine,
iar dintre fabricile de textile mai
funcţionează doar câteva.
Foarte mulţi oameni în putere
au luat calea Spaniei, Italiei şi Ma-rii
Britanii. Dintre cei rămaşi, mulţi
sunt pensionari sau angajaţi cu sa-larii
de circa 600-700 de lei. Destui
alţii — şomeri. În aceste condiţii,
pe ce ar da cineva puţinii bani: „pe
pâine sau pe mobilă?“, se întreabă
patronul Vocheci cu mintea româ-nului
cea de pe urmă.
ROŞIORII DE VEDE: FIRMĂ MICĂ,
AMBIŢII MARI
O companie din domeniul comerţului cu amănuntul a riscat să se lanseze în producţia
de mobilă la comandă. Şi aceasta, într-un oraş cu mari dificultăţi economice. Graţie unui
proiect cu finanţare europeană, firma şi-a crescut cifra de afaceri de cinci ori, iar profitul
de zece ori, astfel că visează să intre pe piaţa din Bucureşti, Piteşti şi Craiova.
Dosar
FOTO: Bambini SRL
FOTO: Bambini SRL
Hală de producţie
Bambini SRL

OCTOMBRIE 2014 23
Dosar
Când a intrat în acest domeniu,
fără să fi avut o zi de experienţă
în producţia de mobilă (ci numai
în comerţ — un magazin cu produ-se
pentru copii în centrul oraşului),
cel care deţine firma SC Bambini SRL
avea o previziune mult mai optimis-tă.
Exista un singur producător de
mobilă în oraş, cu o cifră de afaceri
de 1 milion de euro pe an, astfel că
şi-a propus să ajungă măcar la jumă-tate
din sumă.
Astăzi, firma concurentă de
atunci este în insolvenţă şi SC Bam-bini
SRL este singurul jucător pe pia-ţa
locală. Chiar dacă nu înregistrea-ză
cifra de afaceri visată (500.000
de euro pe an), aceasta tot a fost de
cinci ori mai mare în mai 2014 faţă
de aceeaşi lună a anului 2013 — adi-că
la un an de la implementarea unui
proiect prin intermediul căruia s-au
cumpărat utilaje pentru producţia
de mobilă, cu finanţare Regio.
Profitul a crescut de 10 ori faţă
de anul 2010, când firma a depus ce-rerea
de finanţare. SC Bambini SRL
achiziţionase cu 70.000 euro două
• Titlul proiectului: „Achiziţia de utilaje pentru fabricarea mobilei“
• Beneficiar: SC Bambini SRL, Roşiori de Vede, jud. Teleorman
− FEDR: 649.293 lei
− Contribuţie de la bugetul de stat: 76.660 lei
− Contribuţia beneficiarului: 174.527 lei
hale de producţie, iar proiectul cu
bani europeni a vizat exclusiv achizi-ţia
de echipamente. Pentru exploata-rea
lor, au fost create şase locuri de
muncă permanente. Prin amenajarea
unui showroom de mobilă în oraş,
aveau să fie create alte trei slujbe.
Cu aparatura deţinută acum,
producţia ar putea fi mult mai
mare, dar cererea locală este foar-te
redusă. „Am început producţie
de serie mică, pe care să o prezen-tăm
în showroom, am oferit preţuri
mici, am făcut spoturi publicitare,
dar am observat că în 7-8 luni nu
am avut rezultatele scontate...“,
constată dezamăgit patronul.
PLANURI DE EXTINDERE
A AFACERII
În Roşiorii de Vede, un client de-abia
dacă îşi comandă un şifonier de
500 de lei, pe când într-un oraş cu
putere de cumpărare mai mare, cli-entul
standard ar opta pentru unul
de 1.500 de lei. Faţă de un buget pe
familie de 1.500-2.000 de lei aici,
acesta poate ajunge şi la 6.000-
7.000 de lei, în marile oraşe. Pe
baza unor astfel de calcule, domnul
Vocheci porneşte în planificarea ex-tinderii
afacerii, printr-un magazin
online.
„Încercăm să ne extindem piaţa,
către Bucureşti, Craiova sau Piteşti,
oraşe la circa 100 km de Roşiori“,
spune acesta, precizând că firma
dispune de mijloacele de transport
necesare. Clienţii ar putea să-şi co-mande
mobilierul pe internet, să
solicite modificări, apoi să primeas-că
produsul dorit la domiciliu.
Pe baza unei poze a camerei şi a
câtorva indicii, cumpărătorii îşi vor
putea vedea mobilierul proiectat.
„Programul reprezintă un avantaj
în plus pentru noi, căci ne permite
să-i prezentăm clientului un pro-iect
3D, cu parchet, covoare, lu-mini,
ferestre, ca să-i reproducem
exact încăperea în care vrea să pro-iecteze
mobilierul“, explică Cristi
Ilie, vechi angajat al firmei, care a
învăţat la locul de muncă să opere-ze
software-ul.
„În condiţiile actuale, nu mai
poţi să te dezvolţi din autofi-nanţare.
Până în 2010 se putea. Dacă
nu ar exista ajutorul oferit de fondu-rile
europene, nu ştiu cât s-ar putea
dezvolta o microîntreprindere. În ori-ce
domeniu, cererea este destul de
mică şi oferta foarte mare.“
(Marius Daniel Vocheci,
administrator SC Bambini SRL,
Roşiorii de Vede)
FOTO: Bogdan Munteanu
FOTO: Bambini SRL
FOTO: Bambini SRL

24 www.inforegio.ro
Dosar
regio@mdrap.ro
Pe holurile radio Sport Total
FM e linişte în orele dimi-neţii.
Forfota începe un pic
după ora 12.00, când vin
reporterii de pe teren cu informaţii
proaspete, apar invitaţii la emisiuni
sau au loc transmisii live. Îi poţi în-tâlni
aici, fie pe Doru Isac, nou se-lecţioner
al naţionalei de fotbal sub
19 ani, fie pe fostul scrimer, laure-at
cu aur la Sydney 2000 şi bronz la
MAI MULT DECÂT FOTBAL…
FONDURI EUROPENE!
În timp ce unele întreprinderi mici se plâng că nu au bani pentru a-şi dezvolta afacerile,
altele, cu ajutorul fondurilor europene, reuşesc să se dezvolte. Postul de radio Sport Total
FM este un bun exemplu.
Beijing 2008, Mihai Covaliu, pe Pe-tre
Grigoraş, antrenorul de la Pan-durii
Tg. Jiu, pe Mihai Teja, fostul
antrenor al echipei FC Universitatea
Cluj, pe Răzvan Burleanu, preşedin-tele
Federaţiei Române de Fotbal
sau pe mulţi, mulţi alţii, personali-tăţi
din fotbal sau alte sporturi.
Momentan, la pupitru nu se află
decât un realizator; se aude muzică.
Acesta este formatul postului: un
melanj între muzică şi ştiri, inter-viuri
şi reportaje cu şi despre sport,
ceea ce justifică pe deplin sloganul
Sport Total FM, mai mult decât
fotbal! De la ora 7.00 la 23.00,
Sport Total FM este alături de pu-blicul
său. Din când în când, muzi-ca
este întreruptă de ştiri. „Sorana
Cîrstea a trecut de Kiki Bertens“;
„Demersurile pentru naturalizarea
lui Fatai se intensifică. Victor Piţur-că
îl vrea în lot“; „Adrian Iencsi aş-teaptă
ca Steaua, Astra şi Petrolul
să arate mai mult în noul sezon de
Liga 1“. Acum ştirile Sport Total FM
se aud mult mai bine pe frecvenţa
105,8 Mhz. Aceasta pentru că postul
de radio a accesat fonduri europene
prin care şi-a îmbunătăţit calitatea
emisiei şi aria de acoperire.
„Am fost finanţaţi 100% prin
Regio, pentru proiectul Sprijinirea
dezvoltării SC Global MEDIA Expert
SRL. Este drept, noi am achitat in-tegral
valoarea proiectului şi după
aceea ne-au fost rambursaţi ba-nii,
dar nu ne putem plânge că am
avut probleme, în două luni după
cererea de rambursare, am primit
banii. Am achiziţionat echipamen-te
pe care le-am împărţit pe mai
FOTO: Sport Total FM
Studioul Sport Total FM

OCTOMBRIE 2014 25
Dosar
• Titlul proiectului: „Sprijinirea dezvoltării SC Global Media Expert SRL“.
• Beneficiarul Proiectului: SC Global Media Expert SRL, Bucureşti
− FEDR: 705.313 lei
− Contribuţie de la bugetul de stat: 83.274 lei
multe
categorii. În primul rând,
echipamente folosite pe partea de
emisie, adică emiţătoare, antene
şi procesoare de sunet noi. A doua
categorie a fost reprezentată de
mixere de sunet, microfoane noi şi
alte subansamble pe partea de stu-dio,
iar a treia categorie de echipa-mente
au constituit-o cele folosite
pentru activitatea din punct de ve-dere
editorial adică reportofoane,
computere, sisteme de transmisie
GSM la conferinţele de presă sau
evenimente sportive. Toată această
dotare tehnică ne-a permis o calita-te
mult mai bună a emisiei şi o lărgi-re
a ariei de acoperire. Auzindu-
ne
mai bine şi pe o suprafaţă mai mare
a ţării, implicit, am câştigat public.
La ora actuală, acoperim, din punc-tul
de vedere al licenţelor, zona Bu-cureşti-
Ilfov integral şi încă 12 ora-şe
din ţară. Între acestea, se numă-ră
Braşov, unde avem şase licenţe,
Galaţi, avem o licenţă la Severin,
una la Focşani, alta la Botoşani etc.
Urmează să obţinem o licenţă şi la
Drăgăşani.“, ne-a declarat Şerban
Chioncel, general manager, la Sport
Total FM.
Principiul oricărei afaceri e obţi-nerea
unui câştig, iar, privită în per-spectivă,
finanţarea primită pentru
achiziţionarea de echipamente a
ajutat societatea Global MEDIA Ex-pert
să se dezvolte şi să aibă şansa
de a-şi mări profitul.
Achiziţionarea de echipamente
moderne pentru postul Sport Total
FM nu a însemnat numai îmbună-tăţirea
calităţii transmisiei emisiu-nilor,
ci şi asigurarea a opt locuri de
muncă, prin contracte pe perioadă
nedeterminată, atât pentru perso-nal
tehnic, cât şi pentru ziarişti.
FONDURILE REGIO NE-AU POZIŢIONAT MAI BINE PE PIAŢĂ
„Îmbunătăţindu-ne foarte mult calitatea programelor prin acest proiect,
de fapt, am fost ajutaţi să ne poziţionăm mult mai bine în piaţă, ceea ce
înseamnă că, pe termen lung, totul se transformă în profit. Funcţionăm ca singurul
post de radio de nişă, pe sport. În 94% dintre cazuri, avem informaţii sportive, in-vitaţi
din toate domeniile sportive, de la oameni din fotbal, la oameni din lumea
şahului. Când am lansat formatul postului nostru, acum şase ani, am decis să nu ne
ocupăm numai de fotbal. Sigur, fotbalul a reprezentat sportul de bază cu cei mai
mulţi adepţi, fotbalul vinde. Aici se mişcă ceva! Dar, asta nu a însemnat că restul
celorlalte sporturi nu au fost şi nu continuă să fie prezente în cadrul emisiunilor
noastre. Poate nu atât de mult pe cât ne-am dori şi ar trebui să o facem, dar, cu
siguranţă, cu mult mai mult decât ne permite piaţa din România“, ne-a mai spus
managerul Şerban Chioncel.
Studioul Sport Total FM

26 www.inforegio.ro
Dosar
CALEA SPRE SUCCES: CALITATE
ŞI PROMPTITUDINE
Spui Râmnicu Vâlcea, spui Oltchim. Iar cum societatea nu o duce prea bine în aceste zile,
nici perspectivele economice ale zonei nu par încurajatoare. Există însă şi o veste bună:
la umbra combinatului cresc afaceri mici, cu ajutorul banilor europeni. Aceste afaceri pot
asigura dezvoltarea oraşului.
VLAD BÂRLEANU
regio@mdrap.ro
Atunci când un colos indus-trial
ca Oltchim este în prag
de prăbuşire, aproape că nu
mai speri nimic de la econo-mia
unei zone ca aceea a oraşului
Râmnicu Vâlcea. Asta până ieşi pe
teren şi vezi cum stau lucrurile în re-alitate.
În oraşul de pe malul Oltului
se întâmplă lucruri — mai exact afa-ceri,
care cresc organic, se extind,
investesc, creează locuri de muncă,
aduc valoare adăugată şi hrănesc
producţia unor companii mai mari.
Dacia şi Pirelli, de pildă, îşi iau de
aici furtunuri şi garnituri. Mai exact,
de la Cofrarom Flex, o companie im-plicată
în industrie, care produce şi
furnizează sisteme de etanşeizare
pentru mentenanţă industrială.
Firma a crescut constant din
1992, anul în care s-a înfiinţat, şi,
în timp, a ajuns să fie reprezentanţa
pentru companii de renume din Eu-ropa,
precum Hallite, Lidering sau
Hansa Flex. „Puţine societăţi din
România se pot măsura cu noi“, ne
spune Claudia Mega, contabil-şef al
companiei.
BILANŢURI ÎN CREŞTERE
Cifra de afaceri a companiei a
crescut constant începând din 2009,
FOTO: Cofrarom Flex
La Cofrarom Flex cifra de afaceri a crescut
constant începând din anul 2009

OCTOMBRIE 2014 27
Dosar
anul implementării proiectului Re-gio.
Astfel, de la vânzări de 1,15 mi-lioane
de lei, în urmă cu cinci ani,
societatea a ajuns la 2,95 milioane
de lei, la sfârşitul lui 2013, potrivit
datelor Ministerului Finanţelor Pu-blice.
Şi profitul a ajuns la un număr
din şase cifre, mai exact a crescut
de 11 ori, de la 19.800 de lei, la
peste 218.000 de lei. Cum au ajuns
aici? În 2005, compania a depus un
proiect pe programul Regio, pentru
a-şi extinde capacitatea de produc-ţie
şi pentru a se muta într-
un nou
sediu. „Utilajul acesta l-am luat în
leasing, iar pe acesta l-am cumpă-rat
prin proiectul Regio“, ne spune
«creierul financiar» al societăţii, în
timp ce ne prezintă noua hală de
producţie. „Prin prisma faptului că
cifra de afaceri a crescut, fiindcă
a crescut plaja produselor oferite,
am mărit şi spaţiul de depozitare.
Prin proiect am făcut hala, sediul
de birouri... Către Pirelli Slatina
vindem furtunuri şi garnituri. Nu-i
aşa, domnu’ Doru?“, îl întreabă
doamna Mega pe unul dintre maiş-trii
companiei, un bărbat la vreo 40
de ani, care-i răspunde afirmativ.
Au fost patru tranşe de rambur-sare,
iar societatea a făcut licitaţie
pentru achiziţia unui utilaj perfor-mant
şi pentru construcţia noului
sediu. În acest moment, Cofrarom
Flex are 15 angajaţi, după ce şase
locuri de muncă au fost create în
urma implementării proiectului european.
„În mare parte, agenţi de
vânzări, care sunt foarte impor-tanţi,
pentru că noi nu vindem bis-cuiţi.
Ce oameni căutăm noi sunt
mai greu de găsit. Trebuie să aibă
cunoştinţe de mecanică, hidraulică,
permis de conducere, capacitate
de negociere, să ştie să vândă...“,
ne mai spune reprezentanta com-
• Titlu proiect: „Construcţie hală şi creştere capacitate de producţie,
Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea”
• Beneficiar: SC Cofrarom Flex CO SRL
• Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţie 4.3. „Sprijinirea
dezvoltării microîntreprinderilor“.
− FEDR: 670.103 lei
− Contribuţie de la bugetul de stat: 0 lei
paniei. Şi totuşi, au reuşit să-şi ia
oamenii potriviţi de la Bursa Locuri-lor
de Muncă, organizată de AJOFM
Vâlcea.
FERICIŢII RECESIUNII
Anii grei şi instabili ai crizei eco-nomice
au trecut parcă pe nesim-ţite
pentru compania din Râmnicu
Vâlcea. Care a fost reţeta? „Criza
nu ne-a afectat, ci am avut creşte-re.
Motivul este calitatea şi promp-titudinea
în onorarea comenzilor.
Iar aceste maşini şi utilaje pe care
le avem se pliază perfect pe coman-da
clientului. Maşina achiziţionată
prin proiect este de la o firmă din
România, iar cea în leasing, din
Austria. Noi vindem doar pentru
piaţa din România“, punctează Cla-udia
Mega. Tot ea ne informează că
nu au fost probleme în implemen-tarea
şi monitorizarea proiectului.
Cât priveşte partea de finanţare a
societăţii, aceasta a fost asigurată
printr-un credit.
Prin proiectul Regio, Cofrarom
şi-a amenajat o hală de producţie
şi un spaţiu de birouri, de unde se
vede, tristă şi în aşteptare de in-vestitori,
platforma combinatului
Oltchim.
Maşina achiziţionată prin proiect este de la o firmă
din România, iar cea în leasing, din Austria. Noi
vindem doar pentru piaţa din România
FOTO: Vlad Bârleanu
Claudia Mega, contabil-şef
Cofrarom Flex

28 www.inforegio.ro
Regiuni europene
BOGDAN MUNTEANU
regio@mdrap.ro
Deşi găzduieşte Parlamentul
European şi Consiliul Europei,
primind sute de mii de vizita-tori
pe an, oraşul Strasbourg
are şi cartiere mai puţin prospere,
unde activităţile economice sunt mai
reduse. În urmă cu 7-8 ani, suburbiile
din sudul oraşului (Meinau, Neuhof,
Musau şi Port du Rhin) se confruntau
cu şomajul, sărăcia, lipsa de oportu-nităţi
economice şi şcoli cu o reputa-ţie
proastă.
Mulţi dintre cei 37.000 de locuitori
din suburbiile menţionate trăiau în lo-cuinţe
sociale, fără a avea în apropi-ere
suficiente magazine şi alte firme
de cartier, foarte răspândite în alte
oraşe ale Franţei. La începutul anilor
2000, întreprinderile mici şi mijlocii
din zonă înregistrau multe falimente,
proprietarii erau cu precădere vârst-nici
şi multe locuri de muncă riscau să
fie desfiinţate.
Soluţia la care a apelat Comunita-tea
urbană Strasbourg (CUS), în 2004,
a fost crearea unui fond de asistenţă
pentru micii întreprinzători, cu finan-ţare
asigurată din fonduri europene şi
din bugetul Regiunii Alsacia. Progra-mul
URBAN II a vizat susţinerea finan-ciară
a micilor afaceri cu mai puţin
de 20 de angajaţi pentru una sau mai
multe dintre următoarele trei acţi-uni:
reconversia activităţii, investiţii
de producţie (în mobilier şi alte bu-nuri,
echipamente sau software) şi
redeschiderea afacerii.
În urma unei singure aplicaţii de-puse
la un ghişeu unic, firmele puteau
fiinţarea fondului, CUS a solicitat o
suplimentare a bugetului din partea
Regiunii Alsacia. La sfârşitul lunii
septembrie 2006, beneficiaseră deja
de subvenţii 14 agenţi economici,
printre care se numărau trei brută-rii,
două saloane de coafură, două
ateliere de tâmplărie, o măcelărie,
un magazin de telefoane mobile, o
farmacie, o florărie, o firmă de ca-tering,
un centru sportiv şi un atelier
de tinichigerie auto.
Acestea erau tipurile de servicii
pe care autorităţile au dorit să le
facă mai accesibile localnicilor, iar
povestea atelierului de reparaţii auto
a fost oferită adesea drept exemplu
de succes al URBAN II. Anterior închis,
atelierul a fost redeschis de un tânăr
de 24 de ani. În privinţa locurilor de
muncă, 83 au fost păstrate cu aju-torul
subvenţiilor, 11 posturi au fost
create permanent, iar 12 — temporar,
în perioada lucrărilor de moderniza-re
sau odată cu redeschiderea unora
dintre firme.
MICILE FIRME, SUSŢINUTE ÎN SUBURBIILE
CU LOCUINŢE SOCIALE DIN STRASBOURG
Un fond de asistenţă pentru micii întreprinzători din zonele dezavantajate economic ale
oraşului francez a contribuit la evitarea falimentelor, păstrarea câtorva zeci de locuri de
muncă şi crearea altora noi.
primi o subvenţie dacă se angajau să
asigure sustenabilitatea proiectului,
adică să continue activitatea timp de
cel puţin cinci ani. Printre criteriile
de eligibilitate pentru accesarea ba-nilor
europeni s-au numărat păstra-rea
locurilor de muncă existente sau
crearea unora noi şi gradul de necesi-tate/
utilitate a serviciilor oferite de
compania respectivă locuitorilor din
suburbiile oraşului.
IMM-urile cărora li se adresa
asistenţa financiară disponibilă prin
URBAN II au fost foarte receptive,
deoarece, în numai un an de la în-
• Titlul proiectului: URBAN II
• Buget total: 300.000 euro
• Contribuţie FEDR: 200.000 euro
• Beneficiar: Comunitatea
urbană Strasbourg
FIŞA TEHNICĂ
A PROIECTULUI
FOTO: Strasbour.eu Neuhof

OCTOMBRIE 2014 29
Regiuni europene
BOGDAN MUNTEANU
regio@mdrap.ro
Cu 8,4 milioane de locuitori,
Andaluzia este cea mai popu-lată
regiune a Spaniei, fiind
cunoscută în lumea întrea-gă,
atât pentru moştenirea istorică
(urme ale iberilor, romanilor, car-taginezilor,
maurilor), cât şi pentru
cadrul natural variat (de la piscuri
înzăpezite tot timpul anului, la plaje
şi deşerturi).
Totuşi, cele peste 300 de zile în-sorite
pe an au şi un mare neajuns.
Clima toridă în marea parte a anului
predispune la secetă. Astfel, proble-mele
din agricultură şi declinul unor
industrii tradiţionale afectează eco-nomia
locală. Încă dinainte de ade-rarea
Spaniei la UE (1986), această
parte a ţării avea şomajul cel mai
ridicat.
Pentru a atenua efectele acestei
probleme cronice, agenţia de dezvol-tare
a regiunii, Agencia de Innovación
y Desarrollo de Andalucia (IDEA), a
implementat un „Program de stimu-lare
pentru inovaţie şi dezvoltarea
afacerilor“, începând cu anul 2005.
Beneficiind de finanţare din Fon-dul
European pentru Dezvoltare Regi-onală
(FEDR), programul oferă gran-turi
şi credite în condiţii avantajoase
tuturor companiilor, de la cele fami-liale,
la mari întreprinderi. Domeniile
de activitate ale firmelor finanţate
sunt foarte diferite: agricultură, IT,
industria aerospaţială, biotehnolo-gie,
protecţia mediului, energii rege-nerabile
şi industrii culturale.
te 7.200 de slujbe, prin finanţarea a
circa 6.800 de proiecte economice.
„Programul a ajutat la crearea şi mo-dernizarea
unor companii, generând
un efect pozitiv asupra pieţei mun-cii.
Realizările pot avea un efect de
multiplicare în mediul de afaceri al
regiunii“, aprecia Miguel Angel Serra-no
Aguilar, director al programului de
stimulare din cadrul IDEA, pe websi-te-
ul instituţiei.
FONDURILE UE AU CREAT MII DE SLUJBE
ÎN ANDALUZIA
În regiunea sudică a Spaniei, care a înregistrat un deficit de locuri de muncă timp de decenii,
apar noi companii în domenii foarte diverse — de la agricultură, până la IT şi tehnologii
aerospaţiale. Cu ajutorul granturilor şi al împrumuturilor avantajoase, ele contribuie la
diminuarea şomajului.
Condiţiile de accesare a fondurilor
de sprijin nu ţin de vechimea sau mă-rimea
companiei, nici nu sunt limita-te
la anumite ramuri economice, ci
vizează gradul în care se promovează
inovaţia, spiritul antreprenorial, efi-cienţa
şi competitivitatea. Cele mai
mari şanse de a primi finanţare le au
firmele care creează noi locuri de
muncă, în special în rândul tinerilor.
În Spania, şomajul în rândul ti-nerilor
între 15 şi 24 de ani era de
54%, în mai 2014. În ceea ce priveşte
Andaluzia, acest indicator se apropie
acum de media naţională, după ce,
în martie 2012, înregistrase un re-cord
de 58%. Situaţia ar fi fost, poa-te,
şi mai dezolantă fără programul
IDEA, care a reuşit să ducă la crearea
de locuri de muncă, chiar în anii de
recesiune de după criza financiară
globală, din toamna lui 2008.
Între 2008 şi 2012, programul de
stimulare a companiilor a creat pes-
• Titlul proiectului: „Program
de stimulare pentru inovaţie
şi dezvoltarea afacerilor“
• Beneficiar: Regiunea
Andaluzia, Spania
• Buget total: 741.685 euro
din care:
• FEDR: 519.180 euro
FIŞA TEHNICĂ
A PROIECTULUI
FOTO: Universidad de Granada
Business Innovation Centre
în Granada

30 www.inforegio.ro
Informaţii utile
ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE
A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL
Autoritatea de Management pentru
POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale
şi Administraţiei Publice
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Telefon: (+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrap.ro,
Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro
Organisme intermediare POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est
(ADR Nord-Est)
Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est
(ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Tel/Fax: 0256 491923
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru
(ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,
judeţ Alba, cod poştal 510093
Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2,
Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti
Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665
E-mail: contact@adrbi.ro
Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro
Organism Intermediar pentru
Turism (Autoritatea Naţională pentru Turism)
Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C,
sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti
Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001
Email: adita.stanca@mturism.ro
PARTENERIATE PENTRU INVESTIŢII INTELIGENTE ÎN REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV
9-14 octombrie, Bruxelles, Belgia
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov organizează trei evenimente tematice, la Bruxelles: „Parteneriate pentru investiţii inteligente
în Regiunea Bucureşti-Ilfov“ (9 octombrie), „De ce să investim în regiunea Bucureşti-Ilfov?“ (10 octombrie) şi „Exemple de bune practici ale REGIO
în Regiunea Bucureşti-Ilfov, România” (14 octombrie). Prin organizarea acestor evenimente dorim să promovăm la nivel internaţional şi european
bunele practici şi să asigurăm transparenţa fondurilor utilizate pentru dezvoltarea Regiunii prin Programul Operaţional Regional-REGIO.
Mai multe detalii la: http://goo.gl/hOiJxD
TÂRGUL TEHNIC INTERNAŢIONAL BUCUREŞTI – TIB
15-18 octombrie, Bucureşti, România
Centrul Expoziţional Romexpo găzduieşte cea de-a 40-a ediţie a Târgului Tehnic Internaţional, eveniment inclus în rândul celor mai importante
târguri tehnice din lume. În subsidiar, vor avea loc ExpoEnergie — Târgul internaţional de energie regenerabilă, energie convenţională, echipa-mente
şi tehnologii pentru industria de petrol şi gaze naturale şi Inventika — Salonul de invenţii şi inovaţii.
Principalele categorii de exponate incluse în TIB sunt Inginerie mecanică, Maşini unelte şi scule, roboţi industriali, Pompe şi echipamente hi-draulice,
Metalurgie, Comunicaţii, Software industrial şi Transport.
Mai multe detalii la: http://www.tib.ro/
EUROPEAN AUTUMN GAS CONFERENCE (EAGC)
28-30 octombrie, Londra, Marea Britanie
Conferinţa europeană pe tema industriei gazelor naturale a ajuns la cea de-a 29-a ediţie, fiecare dintre acestea organizată în alt oraş eu-ropean.
Reprezentanţi ai companiilor, guvernelor, reglementatorilor şi organizaţiilor relevante vor discuta despre piaţa gazelor — cerere şi
ofertă, producţie, stocare, finanţare şi aspecte politice.
Mai multe detalii la: http://www.theeagc.com/
INDAGRA
29 octombrie – 2 noiembrie Bucureşti, România
Indagra — Târgul internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei este organizat de
Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România. Evenimentul are ca scop promovarea agriculturii din România, po-tenţialului
zootehnic autohton, produselor tradiţionale bio şi a soiurilor de vinuri româneşti recunoscute la nivel internaţional.
Mai multe detalii la: http://www.indagra.ro/
AGENDA

OCTOMBRIE 2014 31
OCTOMBRIE, LUNA FESTIVALURILOR
ÎN EUROPA
„Râuri“ de bere, târguri de trufe, manifestări dedicate culesului strugurilor, nopţi albe la muzee!
Luna octombrie este plină de evenimente şi tradiţii interesante în toată Europa, care fac deliciul
turiştilor. Regio vă prezintă cele mai importante puncte de reper ale distracţiei de toamnă.
Alt fel de ştiri
ELENA ALEXA
regio@mdrap.ro
GERMANIA
Oktoberfest-ul din München este, de
departe, cel mai cunoscut festival al
berii din lume. Numele festivalului
care adună anual milioane de turişti
în Germania a fost dat, la 17 octom-brie
1810, de o prinţesă-mireasă şi
a rămas neschimbat, deşi distracţia
începe acum la sfârşitul lui septem-brie.
Numai anul trecut, la Oktober-fest
au venit 6,4 milioane de turişti,
care au băut în total 6,7 milioane de
litri de bere, potrivit organizatorilor.
Recordul a fost atins în anul 2011,
când turiştii au consumat peste 7,5
milioane de litri de bere.
FRANŢA
Iubitorii de cultură nu trebuie să ra-teze
sub nicio formă Parisul, în luna
octombrie. Şi asta pentru că, din
anul 2002 încoace, se organizea-ză
„Noaptea Albă“: toate muzeele,
galeriile de artă, obiectivele turis-tice
importante sunt deschise toată
noaptea, iar intrarea este gratuită.
„Oraşul luminilor“ devine, astfel, o
mare scenă, deoarece nu lipsesc nici
concertele, spectacolele de stradă
sau proiecţiile inedite.
ITALIA
Octombrie este o lună renumită în
Italia pentru festivalurile de gas-tronomie,
„vedetele“ fiind trufele.
Cele mai „gustate“ evenimente sunt
festivalurile trufelor din Piemont şi
Toscana. Sunt organizate târguri, cu
preparate inedite din trufe albe, lo-calnicii
se întrec în măiestrie şi ame-najează
care alegorice, iar restau-rantele
au oferte speciale la prepa-ratele
pe bază de trufe. Italienii nu
îşi uită, totuşi, nici alimentul care i-a
făcut celebri în toată lumea: în cea
de-a patra duminică din octombrie
este sărbătorită Ziua Internaţională
a Pastelor.
SPANIA
Toamna este extrem de iubită în Spa-nia,
aşa că petrecerile şi festivalurile
sunt în „floare“. În Madrid, distracţia
începe la jumătatea lunii octombrie,
cu expoziţii de artă în aer liber, re-prezentaţii
de stradă şi concerte.
Multe artere importante sunt închise
pentru ca localnicii şi turiştii să poa-tă
petrece în voie. Strugurii şi vinul
sunt şi ei sărbătoriţi de spanioli, cel
mai iubit eveniment fiind Festivalul
Toamnei din Jerez de la Frontera. Se
culeg viile şi începe „ritualul vinu-lui“,
care este însoţit şi de specta-cole
de teatru cu păpuşi sau de lupte
cu tauri.
FOTO: sacramento.cbslocal.com
FOTO: www.talkinfrench.com

Autoritatea de Management pentru Programul Operaional Regional
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administraiei Publice
Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucuresti
Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro
Investim în viitorul tau!
Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaional Regional – Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administraiei Publice
Data publicarii: noiembrie 2014
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrap.ro)0372 11 14 09
Dorii mai multe informaii?
https://www.facebook.com/inforegio.ro

Revista Regio nr.33

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Was ist angesagt? (20)

Andere mochten auch

Andere mochten auch (9)

Ähnlich wie Revista Regio nr.33

Ähnlich wie Revista Regio nr.33 (20)

Mehr von Programul Operational Regional

Mehr von Programul Operational Regional (20)

Revista Regio nr.33