SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo

Revista Regio nr.31

•
•
Programul Operational Regional
Programul Operational Regional

Drumuri de vacanta reabilitate cu fonduri Regio

Wirtschaft & Finanzen
1 von 32
Downloaden Sie, um offline zu lesen
Nr. 31, August 2014 DRUMURI DE VACANŢĂ Lucia Morariu, preşedinta Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT): „Infrastructura este esenţială pentru impulsionarea turismului“ De la mare în Deltă, pe drumuri europene Geoagiu-Băi: infrastructura modernizată atrage turiştii Drum deschis către o minune a Bucovinei
www.inforegio.ro2 e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI REDACTORI: Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU Editorial Ovidiu NAHOI www.inforegio.ro Creşterea economică şi dezvoltarea comunităţilor nu se pot imagina în afara conceptului de mişcare. De asemenea, nu se poate imagina o piaţă uni- că funcţională a Uniunii Europene fără reţele de transport rapide, moder- nizate şi conectate la marile fluxuri de transport continentale. Localităţile şi regiunile cu legături de slabă calitate, cu probleme în ceea ce priveşte infrastructura de transport sunt condamnate la stagnare economică şi supuse riscurilor majore de marginalizare socială. Acestea sunt doar câteva dintre puternicele motive pentru care Uniunea Europeană investeşte sume însemnate în proiectele de interconectare a reţe- lelor de transport. Veţi găsi în paginile revistei noastre informaţii amănunţi- te despre planurile Uniunii Europene în această privinţă. Şi despre scopurile economice şi sociale urmărite prin aceste investiţii substanţiale. Veţi găsi, bineînţeles, poveşti de succes din România şi veţi constata, citind secţiunea Dosar din actuala ediţie, cât de mult înseamnă reabilita- rea infrastructurii pentru dezvoltarea comunităţilor. Am adăugat în dosar şi exemple de dezvoltare a infrastructurii turistice. Legătura este evidentă: infrastructura modernizată uşurează accesul turiştilor, fie ei vizitatori de plăcere sau în scop de afaceri. Pe de altă parte, turismul este un sector economic extrem de dinamic şi se numără, întotdeauna, printre ramurile care beneficiază cel mai rapid de pe urma îmbunătăţirii reţelelor de transport. Celelalte ramuri economice be- neficiază la rândul lor, doar că, în aceste cazuri, inerţia este ceva mai mare şi este nevoie de un timp ceva mai îndelungat până ca roadele să se vadă. Cifrele din dreptul turismului sunt încurajatoare nu doar pentru indus- tria de turism, ci şi pentru alte ramuri economice. Odată cu turismul care se dezvoltă de pe urma modernizării infrastructurii, se dezvoltă imediat şi alte sectoare, cum ar fi transporturile, sectorul alimentar, comerţul, industriile artizanale. Turismul este un bun indicator de potenţial pentru orice econo- mie. Când turismul prinde puteri, şi alte ramuri se pregătesc să decoleze. Experienţa dobândită de beneficiarii români în ciclul bugetar 2007-2013 şi proiectele vizionare ale Uniunii Europene pentru 2014-2020 deschid noi oportunităţi pentru dezvoltarea economică şi socială a României. Iar dacă trebuie găsit un punct de start, acela este, de bună seamă, infrastructura. INFRASTRUCTURĂ, TURISM, DEZVOLTARE SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORII Doriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tra- diţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană? Suntem deschişi tuturor semnalelor dum­neavoastră şi orice contribuţie va fi utilă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre. Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum­nea­voastră pe adresa: regio@mdrap.ro. Contribuţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări. FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ UNIUNEA EUROPEANĂ Instrumente Structurale 2007-2013
AUGUST 2014 3 04 ANALIZĂ Turismul românesc prinde puteri 05 SEMNAL EUROPEAN Bani europeni pentru reţele de transport, în beneficiul turismului 06 EVENIMENT Noi proiecte vor primi finanţare prin Regio 06 INTERVIU Lucia Morariu, preşedinta Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism 10 ŞTIRI REGIONALE 12 DOSAR: REGIO, DRUMURI DE VACANŢĂ 12 De la mare în Deltă, pe drumuri europene 14 Băile Tuşnad, revigorate cu fonduri europene şi private 15 Relaxat, la pescuit! 17 Spre un tărâm legendar 19 Geoagiu-Băi: infrastructura modernizată atrage turiştii 21 Drum deschis către o minune a Bucovinei! 22 Bistriţa: concept modern de turism într-un spaţiu tradiţional 24 EVENIMENT Comunicare şi comunicatori sub umbrela Forumului Regio 26 REPORTAJ Anna Maria Gonciu, câştigătoarea concursului Regio „O zi cu Victor Rebengiuc“ 27 REGIUNI EUROPENE Slovacia: o faţă nouă pentru un festival folcloric cu o tradiţie de şase decenii Parcuri naturale fără frontiere 30 INFORMAŢII UTILE 31 ALT FEL DE ŞTIRI SUMAR
www.inforegio.ro4 Analiză Industria turismului din România şi-a sporit în ultimii ani contribuţia la Produsul Intern Brut şi cunoaşte un proces de dezvoltare continuă, după o perioadă de regres în primii ani ai crizei. VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro I ndustria turismului românesc asi- gura, la sfârşitul anului trecut, 212.500 de locuri de muncă di- recte, ceea ce însemna 2,4% din numărul total de angajaţi. Anul trecut, chiar dacă revenirea din criză nu a fost totală, nici în Ro- mânia şi nici în celelalte state UE, procesul de consolidare a industriei turistice româneşti a continuat. Ast- fel, contribuţia totală a sectorului, cu efecte directe şi indirecte, s-a ri- dicat la 33,1 miliarde de lei, respec- tiv 5,1% din PIB. Potrivit datelor Institutului Naţio- nal de Statistică (INS), după un 2009 dezastruos, cu scăderi de 14% şi 16% la sosiri, respectiv înnoptări în struc- turile de cazare, 2010 a accentuat declinul. Apoi, 2011 a readus creşte- rile dorite în domeniu, care au reuşit să recupereze parţial pierderile din primii ani de criză. În acel an, sosi- rile în hoteluri şi pensiuni s-au ridi- cat la 470.900, ajungând la aproape 500.000 după alţi doi ani, respectiv la sfârşitul lui 2013. Şi înnoptările au crescut, de la 1,03 milioane de lei la 1,09 milioane de lei. Cum a reuşit sectorul să opreas- că declinul? Târgurile de turism şi campaniile Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) au edu- cat românii în a-şi forma un obicei în efectuarea rezervărilor timpurii, ceea ce se cheamă early booking. Interesul românilor pentru acest tip de vacanţe a generat creşteri de la an la an, în condiţiile în care turiştii autohtoni au înţeles că pot benefi- cia de reduceri semnificative şi că îşi pot permite astfel două vacanţe pe an, în loc de una singură. Con- ceptul devine tot mai popular, fiind considerat o alegere inteligentă pentru cei care caută preţuri mici. Suplimentar, destinaţiile din Estul Europei au început să fie recunos- cute, comparativ cu mult cunoscu- tele capitale ale Europei Centrale, în condiţiile în care preţurile sunt mult mai bune, iar standardele sunt considerate ridicate. Alte cifre statistice confirmă ori- entarea tot mai mare a românilor pentru destinaţiile locale. Eurostat (biroul european de statistică), ara- tă că România a fost, în 2012, ţara cu cea mai mare pondere din UE a călătoriilor interne realizate de tu- riştii autohtoni, respectiv de 95,4%. A fost urmată de Grecia, Spania şi Portugalia, cu ponderi între 91,8% şi 90,3%. Celebra de-acum competiţie dintre România şi Bulgaria la capi- tolul turism pare să-i stimuleze pe antreprenorii locali. „Destinaţia de top în România rămâne litoralul, în condiţiile îmbunătăţirii serviciilor şi a pachetelor all-inclusive, ex- trem de apreciate de turişti. Com- parativ cu anii anteriori, în 2012 s-a văzut prima îmbunătăţire, adu- când aici peste 3 milioane de turişti români“, se arată într-o analiză a ­Euromonitor. ANAT a continuat cam- pania „Vacanţe la ţară“, iar ofertele speciale i-au încurajat şi mai mult pe români să-şi descopere ţara, la preţuri rezonabile. Potrivit aceluiaşi raport al Euro- monitor, Bucureştiul este bine co- nectat cu alte oraşe, iar frecvenţa mare a zborurilor este un avantaj real pentru turişti. Numărul vizita- torilor a crescut în 2012, când două treimi din străini au venit aici pentru plăcere şi relaxare, şi numai o trei- me au călătorit în interes de afaceri. Pentru ca turismul românesc să crească şi, prin urmare, să genereze venituri şi o contribuţie semnificati- vă la PIB, ar fi necesar un mediu le- gislativ care să încurajeze iniţiativa privată, lucru cerut în mod repetat de către antreprenori. De aseme- nea, analize independente arată că sunt necesare investiţii masive şi ur- gente în drumuri şi în infrastructura turistică. Potrivit Consiliului pentru Călătorii şi Turism Global (World Travel & Tourism Council), investiţi- ile din turism în România, în 2013, s-au ridicat la 11,8 miliarde de lei, însemnând 7,3% din investiţiile to- tale. Acestea ar urma să crească cu 5,3% în 2014, şi cu alte 4,3% anual în următorii zece ani, până la 18,9 miliarde de lei în 2024. TURISMUL ROMÂNESC PRINDE PUTERI În 2012, cu toată recesiunea din zona euro şi sentimentul general de neîncredere în economie, sectorul turistic românesc a reuşit să-şi men- ţină indicatorii. Contribuţia directă a turismului la Produsul Intern Brut (PIB), în 2012, a fost de 2,4%. Luând în calcul şi contribuţia indirectă la economia naţională, domeniul a avut un aport nominal de 4,5% din PIB. FOTO:amfostacolo.ro Hotel Govora, după restaurare
AUGUST 2014 5 Semnal european BANI EUROPENI PENTRU REŢELE DE TRANSPORT, ÎN BENEFICIUL TURISMULUI O reţea eficientă de drumuri pentru ca România să-şi dezvolte industria turismului, esenţială pentru creşterea economică, este deja o idee redundantă. Comisia Europeană a alocat pentru actualul exerciţiu financiar un buget de trei ori mai mare pentru infrastructura de transport, iar două dintre coridoarele care traversează România sunt în centrul noii strategii de finanţare. VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro Î n actualul exerciţiu bugetar, noua politică a Comisiei Europe- ne instituie, pentru prima oară, o reţea centrală de transport baza- tă pe nouă coridoare principale: două coridoare nord–sud, trei coridoare est–vest şi patru coridoare diagona- le. Reţeaua centrală va transforma conexiunile est–vest, va înlătura blo- cajele, va moderniza infrastructura şi va eficientiza operaţiunile transfron- taliere de transport pentru călători şi pentru companii în întreaga Uniune. Ea va îmbunătăţi conexiunile dintre diferitele moduri de transport şi va contribui la obiectivele UE privind schimbările climatice. Reţeaua cen- trală urmează să fie realizată până în 2030. Turismul ar fi unul dintre bene- ficiarii de top. Finanţarea pentru infrastructura de transport se va tripla pentru pe- rioada 2014–2020, ajungând la 26 de miliarde de euro şi aproape jumătate din totalul finanţării CE pentru infra- structura de transport (11,3 miliarde de euro din cadrul Mecanismului Co- nectarea Europei - MCE) va fi alocată numai pentru ţările beneficiare ale politicii de coeziune, printre care şi România. Noua reţea centrală de transport va fi susţinută de o reţea cu- prinzătoare de rute la nivel regional şi naţional, care aduc trafic în reţeaua centrală. Reţeaua globală va asigura acoperirea completă a UE şi acce- sibilitatea tuturor regiunilor. Scopul implementării primei faze de finanţa- re a reţelei centrale pentru perioada 2014–2020 este estimat la 250 de mi- liarde de euro. Reţeaua centrală ur- mează să fie finalizată până în 2030. Reţeaua centrală va conecta 94 de porturi europene principale cu legă- turi feroviare şi rutiere, 38 de aero- porturi principale cu legături ferovia- re cu oraşe mari, 15.000 de kilometri de linii de cale ferată modernizate pentru circulaţia de mare viteză şi 35 de proiecte transfrontaliere pentru reducerea blocajelor. Aceasta va fi forţa motrice economică a pieţei uni- ce, care va permite o liberă circulaţie reală a mărfurilor şi a persoanelor în întreaga UE. este ca treptat, până în 2050, cea mai mare parte a cetăţenilor şi a între- prinderilor din Europa să se afle la cel mult 30 de minute distanţă, ca timp de deplasare, de reţeaua centrală. Luată în ansamblu, noua reţea de transport va oferi călătorii mai sigure şi mai puţin aglomerate, călătorii mai fluente şi mai rapide. Cele 26 de mi- liarde de euro alocate transporturilor în cadrul mecanismului „Conectarea Europei“ vor servi în practică drept „capital iniţial“ pentru stimularea investiţiilor suplimentare din partea statelor membre, pentru finalizarea conexiunilor şi a legăturilor transfron- taliere dificile, care altfel, cel mai probabil, nu ar fi construite. Costul Sursa:www.savoiu.ro Legendă: Reţeaua TEN-T existentă Reţeaua TEN-T propusă Reţeaua TEN-T
www.inforegio.ro6 Eveniment VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro P otrivit viceprim-ministrului Liviu Dragnea, mi­­nis­trul dez- voltării regionale şi adminis- traţiei publice, autorităţile au în vedere contractarea proiec- telor care pot fi identificate şi im- plementate până la 31 decembrie 2015, în cadrul axelor prioritare din toate regiunile. Oficialul crede că aceasta ar putea avea ca rezultat ajustarea alocărilor regionale. „Ca- drul legal existent permite state- lor membre această flexibilitate în utilizarea resurselor alocate, în aşa fel încât, fără a fi necesară apro- barea Comisiei Europene, să putem realoca cel mult 10% din fonduri altor axe prioritare din cadrul Re- gio, cu respectarea sumei maxime din FEDR (Fondul European de Dez- voltare Regională — n.r.) aprobate prin decizia Comisiei Europene“, a declarat ministrul Liviu Dragnea. Decizia are ca scop atingerea unui grad maxim de absorbţie a resurse- lor financiare ale Regio 2007 - 2013. Koen Delanghe, manager de pro- gram în cadrul DG Regio al Comisiei Europene, a apreciat că programul a înregistrat rezultate foarte bune şi foarte clare în ultimii ani. Oficialul a precizat însă că autorităţile trebuie să fie atente în continuare, pentru că mai sunt încă jumătate din fon- duri de cheltuit. Ministrul dezvoltării regionale a declarat, la rândul său, că obiectivul principal este absorb- ţia integrală a fondurilor disponibile prin FEDR. Până la 30 mai 2014 rata de absorbţie pentru Regio a fost de 52%, iar CE a rambursat României 1,85 miliarde de euro. Tot pe 19 iunie, CMPOR a apro- bat Raportul Anual de Implementa- re al programului pentru anul 2013. „Anul trecut a fost caracterizat de intensificarea procesului de fina- lizare fizică şi financiară a proiec- telor Regio. La sfârşitul lunii mai 2014, am ajuns la un grad de ab- sorbţie de peste 52%, iar cu cererile de plată care sunt în lucru putem ajunge la 54%“, a mai spus ministrul Liviu Dragnea. El a precizat însă că vrea ca personalul din Autoritatea de Management şi din Agenţiile pen- tru Dezvoltare Regională să meargă direct pe teren, la fiecare benefici- ar cu întârzieri, să vadă care sunt cauzele şi cum pot fi sprijiniţi. NOI PROIECTE VOR PRIMI FINANŢARE PRIN REGIO Comitetul de Monitorizare a Programului Operaţional Regional 2007-2013 (CMPOR) a decis, pe 19 iunie 2014, ca sumele rămase disponibile la nivelul regiunilor să fie folosite pentru finanţarea unor noi proiecte. Banii provin mai ales din economii în implementarea proiectelor deja finalizate.
AUGUST 2014 7 Interviu LUCIA MORARIU, PREŞEDINTA ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A AGENŢIILOR DE TURISM (ANAT): „INFRASTRUCTURA ESTE ESENŢIALĂ PENTRU IMPULSIONAREA TURISMULUI“ Ce-ilipseşteturismuluiromânesc?Cemăsuriartrebuiluatepentrucasenzaţionaleledestinaţii româneşti să urce în topul preferinţelor occidentalilor? Preşedinta Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Lucia Morariu, ne-a vorbit despre toate aceste probleme, dar şi despre soluţiile pe care le întrevede ca specialistă în domeniu. Lucia Morariu conduce ANAT din martie 2013 şi a fost secretar de stat pentru turism în guvernarea Tăriceanu. ELENA ALEXA regio@mdrap.ro REGIO: Se face în România tu- rism la standarde occidentale? Lucia Morariu: Există în Româ- nia oaze de turism la standarde oc- cidentale, fără îndoială. Chiar dacă nu suntem la acelaşi nivel peste tot, sunt destinaţii şi locaţii care pot concura fără probleme cu cele ex- terne de top. De la o clasică vacan- ţă la mare, în Complexul Phoenicia din Năvodari, unde găseşti servicii all inclusive cel puţin la nivelul pe care îl poţi găsi în locaţii similare din Bulgaria, până la o vacanţă în frumoasa Bucovină, unde natura fer­mecătoare se îmbină cu tradiţi- ile, zona abundă de obiective turis- tice, poţi alege dintr-o multitudine de unităţi de cazare de 3 şi 4 stele, cu servicii de calitate, agrement, centre spa, centre de echitaţie, mi- croferme şi, desigur, poţi gusta din bucatele preparate tradiţionale, din minunata bucătărie bucovineană. REGIO: Care sunt principalele pro­bleme pe care ar trebui să le soluţionăm pentru a avea o indus- trie a turismului la standarde eu- ropene? Lucia Morariu: Sunt mai multe puncte sensibile şi le voi aborda pe rând. Mai întâi, slaba dezvoltare a infrastructurii de transport. Lipsa autostrăzilor şi a şoselelor rapide Apoi vorbim despre calitatea forţei de muncă angajate în turism. Lipsa unei circulaţii turistice semni- ficative duce la degradarea afaceri- lor în turism. Lucrătorii sunt puţini şi prost plătiţi, mai ales în zonele mai greu accesibile, care nu au tu- rişti în mod constant. Astfel, lucră- torii sunt demotivaţi, iar angajatorii au resurse limitate de a-i motiva su- plimentar şi a-i califica după cerin- ţele unui turism de calitate. Taxele şi impozitele pe salarii, de cca. 80% peste suma netă acordată, nu susţin industria turismului şi sunt sensibil mai mari decât cele aplicate în ţări concurente pe piaţa turistică in- ternaţională. Rezultatul: cele mai îngreunează enorm accesul turiştilor spre destinaţiile turistice. Cu atât mai mult cu cât principala formă de turism specifică ­României sunt circu- itele culturale. Turiştii sunt nevoiţi să petreacă mai multe ore pe drum decât în vizite şi acţiuni turistice la obiective, ceea ce generează obo- seală şi frustrare atât pentru cei care călătoresc cu autoturismul propriu, cât şi pentru cei care călătoresc cu autocarul. Timpul este preţios pen- tru toţi în zilele noastre, preţul ex- cursiei de asemenea. Pierzi două zile din cauza transportului, care scum- pesc produsul turistic şi îi alterează conţinutul şi calitatea, chiar dacă, la destinaţie, atracţiile abundă. FOTO:www.hotnews.ro
www.inforegio.ro8 Interviu mici salarii oficiale din România se regăsesc în industria turismului şi se descurcă fiecare cum poa- te. Lipsa unui interes semnificativ pentru a munci calificat în aceas- tă industrie, legislaţia muncii care limitează drepturile angajatorului de a reţine o perioadă determina- tă la unitate angajatul pe care l-a calificat pe banii companiei, circu- laţia turistică slabă, care a afectat resursele angajatorilor din turism destinate calificării personalului, au dus la această degradare. În plus, standardele ocupaţionale oficiale din turismul românesc, programa ­cursurilor de formare şi perfecţio- nare, sistemele de calificare, sunt depăşite şi există doar formal. Este nevoie de o schimbare consistentă în acest domeniu, pentru că în pre- zent fabricăm diplome, dar nu prea dăm calitate în formare. REGIO: Sunt deja probleme com- plicate! Lucia Morariu: Şi nu sunt singu- rele! TVA în turism este nesustena- bilă. Cota de 24% TVA în alimentaţia pentru turism este enormă şi gene- rează evaziune pe scară largă. O simplă comparaţie cu TVA aplicată în turism în ţările membre UE poa- te arăta imediat de ce preţurile în turismul românesc sunt uneori considerate mari. Turoperato- rii români nu sunt stimulaţi să dezvolte circulaţia turistică în România şi, mai ales, nu sunt stimulaţi să atragă turişti străini în România. Motorul atragerii de turişti străini în România este şi va fi turopera- torul, iar atragerea de turişti străini reprezintă cea mai in- teligentă formă de export, dar şi singura care nu beneficiază de facilităţi fiscale. Un alt obstacol este dat de lipsa unei planificări logice şi pe termen lung a dezvoltării turismului în Ro- mânia. De-a lungul anilor s-au alo- cat fonduri şi s-au realizat investiţii pentru dezvoltări turistice. Din pă- cate, nu a existat întotdeauna con- tinuitate şi nu s-a realizat un plan naţional de dezvoltare, care să fie urmat, finanţat şi realizat, într-un termen rezonabil de timp şi fără in- fluenţe politice în alocarea resurse- lor. Dezvoltările punctuale pot aju- ta, dar fără un plan ferm general, Este nevoie de o schimbare consisten- tă a standardelor ocupa- ţionale oficiale din turis- mul românesc, pentru că în prezent fabricăm diplome, dar nu prea dăm calitate în for- mare. FOTO:www.forbes.ro
AUGUST 2014 9 Interviu pot deveni haotice şi nu pot constitui baza unui produs turistic complet, ceea ce, până la urmă, generează risipă de resurse. Cu atât mai mult cu cât ne bazăm pe diversitate, pe circuite ample de cunoaştere a Ro- mâniei, care presupun vizitarea, în cadrul aceluiaşi program turistic a mai multor destinaţii din România, care, dacă nu sunt echilibrat sus- ţinute în dezvoltare, nu reuşesc să susţină un produs turistic complex. Un turist japonez nu vine în Româ- nia doar să viziteze Delta Dunării. În cele 8-9 zile pe care le petrece în ţară, doreşte să cunoască mai mul- te destinaţii şi nu este interesat de faptul că într-o anumită euroregiu- ne, judeţ sau localitate s-au alocat mai mulţi bani pentru dezvoltarea turismului decât în alta. REGIO: Cât de importantă este infrastructura pentru impulsiona- rea turismului? Lucia Morariu: Este esenţială. Autostrăzi, şosele, drumuri, aero- porturi, dar şi amenajările la des- tinaţie, trasee marcate, toalete pu- blice, parcuri şi zone de promenade în staţiuni, urbanism de calitate, în general, nu numai la destinaţie, construcţii care respectă specificul arhitectural local, planuri urbanis- tice logice, acestea reprezintă baza sistemului, cadrul pe care statul trebuie să îl conceapă şi să îl rea- lizeze dacă turismul reprezintă o prioritate pentru dezvoltarea ţării. Investitorii urmează în mod natural direcţia dată de stat prin dezvolta- rea infrastructurii. În cazul nostru, investitorii s-au mişcat mai repede şi mai bine decât statul în turism, dar fără o intervenţie rapidă şi am- plă a statului pentru dezvoltarea infrastructurii, nu vom putea crea o adevărată destinaţie turistică de calitate. REGIO: Care au fost, totuşi, punctele forte în ultimii doi ani în turism? Dar aspectele negative? Lucia Morariu: Punctul forte al turismului românesc este faptul că românii, în număr mare, iubesc România şi călătoresc mult în ţară. Turismul intern este deocamdată baza circulaţiei turistice în România şi investiţiile realizate în întreaga ţară de operatorii privaţi au susţi- nut o circulaţie turistică decentă, în creştere chiar în anii de criză de după 2008. REGIO: Unde ar putea interve- ni cel mai eficient fondurile eu- ropene? Lucia Morariu: În primul rând pentru investiţii în infrastructura care susţine turismul (aeroporturi, drumuri, amenajări la destinaţie, agrement etc.), în susţinerea in- vestiţiilor operatorilor privaţi în dezvoltarea unităţilor turistice şi în promovarea produselor turistice. De asemenea, aceste fonduri ar fi foarte utile şi pentru refacerea sis- temului de învăţământ turistic. REGIO: Care este destinaţia dvs. turistică preferată în România? Lucia Morariu: Bucovina. REGIO: În ce loc din România aţi recomanda turiştilor străini să vină şi de ce? Lucia Morariu: România trebuie cunoscută în ansamblul ei, turiştilor străini le recomand circuite de cu- noaştere în România, de minim 7-8 zile. Un exemplu de programe re- comandate puteţi regăsi pe site-ul www.romaniaforall.com, lansat de curând. CE MĂSURI LEGISLATIVE AR TREBUI LUATE PENTRU IMPULSIONAREA TURISMULUI: Cum se poate îmbunătăţi turismul în aşa fel încât să crească numărul străinilor care ajung să viziteze România? Iată ce măsuri legislative crede Lucia Morariu că ar trebui luate. plan naţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport către prin- cipalele destinaţii turistice; plan naţional de dezvoltare a infra­ structurii specifice de turism în princi- palele 20 de staţiuni balneoclimaterice; refacerea sistemului naţional de formare şi perfecţionare în domeniul turismului; facilităţi fiscale pentru forţa de muncă angajată în turism, scăderea ta- xării muncii de la 80% la 50%; scăderea cotei TVA la 9% pentru toa- te activităţile din turism; programe de susţinere financiară a operatorilor din turism pentru activită- ţile de promovare a destinaţiilor turis- tice româneşti; aplicarea imediată a legii tiche- telor de vacanţă, pentru susţinerea creşterii circulaţiei turiştilor români în România; controlul urbanismului, respectarea specificului arhitectural local şi imple- mentarea unui urbanism de calitate; scutirea de impozit pe profitul rein- vestit în turism. FOTO:www.rbls.ro
www.inforegio.ro10 Ştiri regionale NORD-VEST NORD-EST VEST CENTRU CONCURS PENTRU POARTA MARAMUREŞEANĂ Competiţie inedită în Maramureş în această vară! Au- torităţile locale vor să monteze o poartă maramure- şeană nouă la intrarea în judeţ, aşa că au lansat o pro- vocare către specialişti şi persoanele talentate. Sunt aşteptate propuneri din partea mai multor arhitecţi, urbanişti, artişti plastici şi studenţi. Conform condu- cerii Consiliului Judeţean Maramureş, proiectele vor fi analizate de un juriu tehnic, iar primele trei solu- ţii alese vor fi premiate. Marele premiu: poarta câş- tigătoare va deveni simbolul judeţului. Fosta poartă maramureşeană a fost distrusă în urmă cu aproximativ doi ani, iar de atunci Maramureşul nu mai are niciun edificiu la intrarea în judeţ. BAL CARITABIL PENTRU COPIII CU DIZABILITĂŢI 300 de invitaţi, cod vestimentar „alb-negru“, locaţie de vis. Acestea au fost ingredientele evenimentului caritabil „Balul de la Castel“, care a avut loc în luna iunie 2014 la Iaşi. Rezultatele strângerii din fonduri au fost peste aşteptări. Cei peste 100.000 de lei adunaţi din donaţii vor fi folosiţi de către Fundaţia Servi­ciilor Sociale Bethany în programe de recuperare pentru copiii cu dizabilităţi. Este cea mai mare sumă dona- tă până acum în cadrul acestui eveniment, ajuns la cea de-a treia ediţie. Mare parte din sumă s-a strâns în urma licitaţiei de artă, vinuri de colecţie sau piese de vestimentaţie, la care au participat oameni de afa- ceri, artişti, medici şi politicieni. POLIŢIA LOCALĂ PATRULEAZĂ PE BICICLETE Premieră la Timişoara! Poliţia locală va patrula, vara asta, pe biciclete. Agenţii au fost dotaţi cu echipament complet de ciclism, iar căştile au fost inscripţionate cu „Poliţia Locală“. Conform reprezentanţilor Poliţiei Locale Timişoara, această inţiativă va face patrulările mai eficiente, iar agenţii nu vor mai avea probleme în zilele caniculare. În anumite perioade, în funcţie de evenimente şi de necesităţi, vor patrula şi peste 40 de biciclişti, ajutaţi şi de colegii lor pe scutere. Timişo- renii îi vor întâlni pe „poliţiştii biciclişti“ prin parcuri, pieţe şi cartiere. ŞCOLILE DE MESERII REÎNVIE LA TÂRGU MUREŞ Primăria Târgu Mureş vrea să revitalizeze, chiar din toamna anului 2014, şcolile de meserii. Primăria vrea să investească în jur de un milion de lei pentru finanţarea învăţământului tehnologic, bani care repre­ zintă 25% din bugetul alocat de municipalitate pentru investiţiile din anul acesta. Conform primarului Dorin Florea, au fost identificate, împreună cu părinţii ele­ vilor, profesorii şi agenţii economici, 14 meserii care ar putea asigura locurile de muncă ale celor care vor să înveţe. Cele mai căutate slujbe pe piaţă la această oră sunt în domeniul mecanicii auto, tinichigeriei, informaticii, industriei textile şi electronicii. FOTO:www.voceatransilvaniei.ro FOTO:adevarul.ro FOTO:www.cronicadeiasi.ro FOTO:www.traiesteromaneste.ro
AUGUST 2014 11 Ştiri regionale SUD-VEST OLTENIA SUD-EST SUD MUNTENIA BUCUREŞTI -ILFOV MATERNITATE NOUĂ LA DRĂGĂŞANI Veşti bune pentru viitorii părinţi din zona Drăgăşani. Maternitatea din oraş, care funcţionează acum într-o clădire veche, va fi mutată într-un spaţiu reabilitat şi modernizat. Primăria va investi circa 400.000 de lei pentru renovarea parterului şi primului etaj al Spitalu- lui din Drăgăşani, unde se va muta maternitatea. Lu- crările au început în luna iunie şi, conform proiectului, ar trebui finalizate în octombrie 2014. La parter va funcţiona Secţia Obstetrică-Ginecologie, iar la etaj va fi Secţia Nou-Născuţi. Vor fi schimbate instalaţia elec- trică şi pardoselile, vor fi montate instalaţii de oxigen şi va fi adus mobilier nou. EVENIMENTE CULTURALE LA CAZINOUL DIN CONSTANŢA Veşti bune pentru turiştii care ajung la Constanţa. Cazinoul, edificiu simbol al oraşului, va fi accesibil publicului printr-un eveniment inedit. Între 1 şi 10 august, Cazinoul va fi deschis şi va avea ateliere şi activităţi pentru vizitatorii de toate vârstele. Seara sunt programate concerte de jazz, muzică uşoară şi interbelică, proiecţii de film, teatru, balet, recitaluri de muzică clasică şi electronică. Nu vor lipsi nici materialele de informare despre istoria acestui loc. Proiectul se numeşte „CaziNou“ şi a fost ideea unei echipe de tineri arhitecţi şi designeri care şi-au propus să reînvie strălucirea unei clădiri de patrimoniu. ÎNVAŢĂ SĂ-ŞI VALORIFICE BUNĂTĂŢILE DIN CĂMARĂ Gospodinele care prepară adevărate „comori gastronomi- ce“ pot învăţa acum să obţină şi profit din ele! Asociaţia React a lansat, în iunie 2014, la Târgovişte, proiectul stra- tegic „Ocupare şi antreprenoriat rural“. Concret, femeile care trăiesc în mediul rural vor fi instruite cum să vândă în condiţii legale conservele din legume şi fructe pentru care au reţete „valoroase“. Peste 500 de persoane fără loc de muncă vor afla detalii practice despre planificarea resurselor necesare pentru compoturi, dulceaţă, zacuscă sau bulion, dar şi despre actele necesare înfiinţării unei mici afaceri. Cursurile de instruire vor fi susţinute în co- munităţile din care provin femeile interesate. S-A DESCHIS OBSERVATORUL DELTEI BUCUREŞTIULUI „Delta Bucureştiului“ poate fi vizionată de la înălţime. La etajul 17 al unui complex rezidenţial din Capitală a fost inaugurat, în iunie 2014, Observatorul Parcului Natural Văcăreşti. Centrul aflat la aproximativ 60 de metri de sol îşi aşteaptă vizitatorii şi cu o expoziţie de fotografii cu diferite animale şi păsări care trăiesc în „Delta Văcăreşti“, într-un decor cu stuf şi petice de iarbă şi cu sunete de păsări de baltă. Cei interesaţi vor putea vizita observatorul, gratuit. „Delta Bucureştiului“, unde trăiesc mai multe specii de animale şi păsări rare prezentate de National Geographic în urmă cu doi ani, urmează să fie declarată de Guvern arie naturală protejată. FOTO:LucianMuntean FOTO:www.rfi.roFOTO:www.turnulsfatului.ro FOTO:www.descopera.ro
www.inforegio.ro12 REGIO, DRUMURI DE VACANŢĂ DE LA MARE ÎN DELTĂ, PE DRUMURI EUROPENE Prin modernizarea unor drumuri din judeţele Constanţa şi Tulcea, accesul dinspre Bucureşti şi restul ţării către Năvodari şi Mamaia, respectiv Braţul Sfântu Gheorghe şi Lacul Razim s-a îmbunătăţit, fiind aşteptate o creştere a numărului de vizitatori în zonă şi impulsionarea economiei locale bazate mai ales pe turism. BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro F inalizarea Autostrăzii Soare- lui (circulabilă pe întreaga ei lungime din noiembrie 2012) nu ar fi fost o veste suficient de bună pentru turişti, care puteau rămâne „cu ochii în soare“ dacă, în paralel, autorităţile din judeţele Constanţa şi Tulcea nu ar fi derulat propriile proiecte privind dezvolta- rea infrastructurii rutiere. Acestea au vizat modernizarea unor drumuri judeţene, care devin de interes naţional pe timpul verii, datorită traficului care creşte de câteva ori faţă de nivelul din restul anului. Condiţiile de călătorie s-au îmbunătăţit nu doar pentru sutele de mii de automobile cu turişti care pleacă înspre litoral în lunile de vară, dar şi pentru miile de camioa- ne care trebuie să ajungă în cel mai mare port al ţării sau care fac livrări de mărfuri către unităţile turistice. În judeţul Constanţa, au fost re- abilitaţi cei 16 km ai DJ 228 Nazar- cea–Ovidiu care scurtează drumul către mare şi preia o parte din trafi- cul de pe drumurile naţionale 22C şi autostrada A2, eliminând necesita- tea unui ocol prin localităţile Poar- ta Albă, Murfatlar şi Valu lui Traian. „Deschiderea DJ 228 reprezintă un avantaj pentru turiştii care folosesc vechea rută de acces spre litoral, deoarece timpul câştigat pentru cei care au ca destinaţie finală staţiu- nea Mamaia este de aproape jumă- tate de oră“, apreciază Titi ­Cenuşă, managerul de proiect din cadrul IMPULS PENTRU INDUSTRIA TURISTICĂ De noile tronsoane de drum be- neficiază circa 50.000 de turişti care vizitează anual zona sudică a ­Deltei, alţi 15.000 aflaţi în tranzit, 9.600 de lo- calnici şi circa 50 de agenţi economici, majoritatea în sectorul turistic. Succesul proiectului, care a reprezen- tat „un pas important în impulsionarea turismului în zonă“, crede Mihai Nicu, a încurajat CJ Tulcea să mai depună o cerere de finanţare pentru un proiect similar din zona turistică Tulcea-Muri- ghiol. O investiţie de circa 20 milioane de euro vizează modernizarea drumului ce leagă mânăstirile Celic-Dere, Cocoş şi Saon de arterele rutiere naţionale.
AUGUST 2014 13 Consiliului Judeţean Constanţa. Deşi înregistrează un volum de trafic mediu anual cu 2,26% mai mare decât media naţională (2.166 de vehicule pe zi faţă de 959 de vehicule), drumul nu mai fusese re- parat din 1975 şi era proiectat po- trivit condiţiilor tehnice referitoare la greutatea maximă de transport admisă (7 tone pe osie) din acea perioadă. Proiectul finalizat în 2012 a permis refacerea fundaţiei, care suportă acum autocamioane cu o masă totală de 40 de tone. S-au reabilitat cele trei podeţe existente, s-au construit 17 podeţe noi şi s-au făcut încă 50 de subtraver- sări, pentru a se evita infiltrarea apei în fundaţie. Alte lucrări s-au concen- trat pe efectuarea de racordări cu drumurile laterale, construirea de parapeţi de siguranţă şi montarea de borne kilometrice, semnalizări şi marcaje rutiere, precum şi amenaja- rea a opt staţii de autobuz. „Lucrările au fost executate foarte bine din punct de vedere ca- litativ şi într-un interval scurt de timp“, a precizat Titi Cenuşă. Pro- iectul s-a finalizat mai devreme cu trei luni, iar beneficiile sale sunt aş- teptate de-a lungul mai multor ani. Cel puţin din punct de vedere ecolo- gic, s-a constatat deja reducerea no- xelor în urma circulaţiei fluidizate, de la 0.2783g/sec la 0.1753 g/sec. ACCES MAI BUN CĂTRE NORDUL DOBROGEI În judeţul Tulcea s-au refăcut 37 km de drum, dar s-au şi construit alţi 13 km, pentru a creşte gradul de acces spre zona turistică Muri- ghiol-Uzlina-Dunavăţ-Lacul Razim. Aceasta înseamnă căi de acces te- restre către sudul Deltei Dunării, adică spre Braţul Sfântu Gheorghe şi complexul lagunar Razim-Sinoe. Zona respectivă „a cunoscut o dezvoltare rapidă în ultima perioa- dă de timp, datorită creşterii cererii pentru turismul în Delta Dunării“, ne-a explicat Mihai Nicu, manager de proiect în cadrul Consiliului Ju- deţean Tulcea. Totuşi, nu dispunea de o infrastructură de transport pe măsura creşterii traficului. Încheiat în 2011, proiectul a în- semnat conectarea unor localităţi cu potenţial turistic însemnat (Muri- ghiol, Dunavăţu de Jos, Mahmudia, Nufăru, Municipiul Tulcea) la dru- mul european E87 (Galaţi-Tulcea- Constanţa) şi drumul naţional DN 22 A (Tulcea-Hârşova-Bucureşti). Pentru că zona străbătută de aceste drumuri are un relief coli- nar, presărat cu văi torenţiale (cu maluri predispuse la alunecări de teren), înainte de implementarea proiectului, căile de comunicaţie rutiere erau grav afectate de acţiu- nea apei. Peste 80% dintre şanţurile de preluare şi evacuare a apei erau acoperite cu pământ şi cu plante. În prezent, au fost realizate 117 pode- ţe şi au fost reabilitate sau constru- ite 7 poduri. Dosar • Titlul proiectului: „Reabilitare şi modernizare de drumuri judeţene, tronsonul DJ228: DN 22C (Nazarcea) – DN2A (Ovidiu)“ • Beneficiar: Consiliul Judeţean Constanţa • Axa prioritară 2, Domeniul major de intervenţie 2.1 – „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură“ • Valoarea totală a proiectului: 32,83 milioane de lei, din care: - FEDR: 28,39 milioane de lei - Contribuţie de la bugetul de stat: 3,77 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 656.624 lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Modernizarea infrastructurii de acces către zona turistică Murighiol-Uzlina-Dunavăţ-Lacul Razim“ • Beneficiar: Consiliul Judeţean Tulcea • Axa prioritară 2, Domeniul major de intervenţie 2.1 – „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură“ • Valoarea totală a proiectului: 33,66 milioane de lei, din care: - FEDR: 29,12 milioane de lei - Contribuţie de la bugetul de stat: 3,73 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 814.758 de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI FOTO:tiberiucortez.blogspot.com
www.inforegio.ro14 Dosar VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro C omplexul Hotelier Ciucaş, cotat la trei stele, este o uni­ tate de cazare cu tra­diţie, care în 2004 a fost achiziţi- onată de investitorul Raoul Alexan- dru Habat în cadrul procesului de privatizare. Hotelul a fost complet renovat şi extins prin mansardarea ultimului nivel, unde s-au construit apartamente spaţioase, cu băi dota- te cu jacuzzi, nivelul serviciilor ofe- rite fiind de patru stele. Elaborarea proiectului a început în 2007, în 2009 s-a obţinut autoriza- ţia de construire, iar un an mai târziu s-a semnat contractul cu ADR Centru. Proiectul s-a finalizat în 2013, an în care noul pachet de servicii a atras foarte mulţi turişti, astfel că oferta pentru Revelion a fost vândută in- tegral, la numai o săptămână de la lansare. „În momentul de faţă, mul- ţumită Regio, avem cea mai diver- sificată paletă de servicii din Băile Tuşnad. Proiectul, început în 2010 şi finalizat în toamna anului 2013, a constat în extinderea hotelului prin construirea unui complex de agre- ment şi relaxare şi a unui centru mo- dern de conferinţe. Pe o suprafaţă de aproximativ 4.000 mp am ame- najat o zonă SPA, cu piscină, bazin de kinetoterapie, saună uscată şi cu aburi, masaj, sală de fitness şi salon de înfrumuseţare. Tot în extinderea hotelului s-au construit trei săli mul- tifuncţionale, cea mai mică având o capacitate de 20 de persoane, iar cea mai mare de 350 de persoane, cu lobby bar, spaţii tehnice şi auxiliare. 12 persoane şi-au găsit, aici, un nou loc de muncă“, a spus Paul Habat, manager de proiect. Piedici? Birocraţia dar şi timpul necesar obţinerii fondurilor proprii prin credite bancare, spune manage- rul. O altă problemă a fost aceea că, lucrând în mare măsură cu Ministe- rul Muncii, respectiv Casa de Pensii, biletele de tratament nu sunt purtă- toare de TVA. „Acest fapt ne-a creat mari probleme în recuperarea TVA- ului. Însă chiar şi aceste probleme au fost depăşite, astfel că, pe termen scurt şi mediu, estimăm menţine- rea şi chiar depăşirea indicatorilor de sustenabilitate prognozaţi. Cât priveşte profitabilitatea, aceasta este o chestiune de costuri, care în ultima vreme s-au majorat substan- ţial, în special la utilităţi“, a mai declarat Paul Habat. Proiectul a dus deja la creşterea calităţii produselor şi serviciilor turistice, prin crearea noilor facilităţi de agrement şi bal- neo-terapie. Pentru managementul hotelului, acest lucru s-a tradus prin dezvoltarea afacerii: creşterea cifrei de afaceri, a numărului de înnoptări cu aproape 2.000, a duratei medii a sejurului turistic la 6,3 zile şi creşte- rea gradului de ocupare cu 55%. BĂILE TUŞNAD, REVIGORATE CU FONDURI EUROPENE ŞI PRIVATE Fosta „perlă“ a turismului românesc, staţiunea Băile Tuşnad se zbate să-şi regăsească pulsul. Câţiva investitori au prins curaj încă înainte de criza economică, simţind potenţialul din zonă. • Titlul proiectului: „Modernizarea complexului hotelier Ciucaş prin amenajarea unei baze de agrement şi SPA“ • Axa prioritară 5, Domeniul major de intervenţie 5.2 — Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice • Beneficiar: SC HB Hotels SA Braşov • Valoarea totală contractată a proiectului: 9,58 milioane de lei, din care: - FEDR: 4,05 milioane de lei - Contribuţie de la bugetul de stat: 0 lei - Contribuţia beneficiarului: 5,53 milioane de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
AUGUST 2014 15 Dosar VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro C a să ajungi într-una dintre cele mai bune zone de pes- cuit crap din România, din- spre Bucureşti trebuie s-o iei pe drumul vechi de Constanţa, spre Fundulea, apoi spre Tămădău, după ce treci peste râul Mostiştea. Dru- mul este unul tipic de câmpie. Până aproape de Tămădău, porumbul se coace de-a stânga şi de-a dreap- ta drumului. Traficul este lejer de când s-a deschis Autostrada Soare- lui, iar drumul e bun. Intrarea pe drumul judeţean 303 nu este în niciun fel semnalizată, se face brusc la dreapta, înainte să intri în Călăreţi. Dacă ai viteză, cel mai probabil vei rata intrarea şi vei fi nevoit să te întorci. Dar imediat cum intri pe porţiunea de drum îţi dai seama că este nouă, iar până la Valea Argovei poţi admira în linişte, fără grija gropilor, salba de lacuri şi iazuri din zonă. Până acolo însă, treci prin Săruleşti, locul unde s-au desfăşurat câteva ediţii ale Cupei Mondiale de pescuit crap. Drumul judeţean 303 are, de fapt, capătul mai departe, în comu- na Mânăstirea, pe malul Dunării. Dar a fost modernizat cu bani europeni doar până la Valea Argovei, pe o dis- tanţă de 26 de kilometri. Un drum cu două benzi, cu destul de multe curbe, în mijlocul unor câmpii de floarea soarelui şi mărginit de câteva lacuri. Când făceam o pauză de con- dus, un cetăţean la vreo 50 de ani, pe bicicletă, intră în vorbă: „Dru- mul era tot aşa de lat şi înainte, dar avea găuri multe. E altă treabă acum, l-au refăcut pentru campio- natul mondial de pescuit“. SPRE „BOIERII CARE AU GÂRLA“ Mai departe, înspre Săruleşti, drumul începe să se intersecteze cu unele de arătură, care dau în câmpurile oamenilor. Pe dreapta şi pe stânga a dispărut floarea soa- relui şi au apărut ciulinii specifici Bărăganului, după care urmează terenurile pârloagă. Pe stânga am lăsat un drum asfaltat spre un lac de agrement. Sunt mici coline, de- ducem că soluţia de construcţie n-a fost foarte simplă. Tot pe stânga, un parc de panouri solare şi după 5 sau 6 kilometri drumul intră în Săruleşti Gară. După o cale ferată, urmată de o curbă dublă în formă de „S“, suntem pe strada George Enescu, intersecţie cu Veronica Micle. „Dru- mul are vreo trei ani, cred. Înainte era tot asfalt, dar era prăpădit rău, numa’ găuri. Prost rău, nu mai pu- teai să mergi pe el. Încoace, până la gară, era nenorocire. Încoa’ mai era cum mai era, de-aici încolo... Aaa, da’ ce circulă lumea acum, ca pe bulevard! Lumea mai vine la pescuit, dar io ştiu cum se împacă cu boierii ăştia care au gârla? Dru- mul e făcut de pe la Călăraşi, ju- deţean. Drumul ajunge la Călăraşi, dar trece prin sate, prin comune“, ne explică un gospodar aproape de vârsta a treia, cu o mătură în mână, purtând o şapcă veche de cel puţin 10 ani. RELAXAT, LA PESCUIT! Etapele Cupei Mondiale de pescuit sportiv, organizate la Săruleşti, au fost cele care au determinat Consiliul Judeţean Călăraşi să apeleze la bani europeni pentru renovarea drumului care face legătura între Fundulea şi Valea Argovei. Avem acum 26 de kilometri de drum ca-n palmă.
www.inforegio.ro16 Dosar • Titlul proiectului: „Modernizarea şi reabilitarea drumului judeţean DJ303 tronsonul Călăreţi - Valea Argovei, km 0+000 – 26+294“ • Axa prioritară 2, Domeniul major de intervenţie 2.1 — „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură“ • Beneficiar: Consiliul Judeţean Călăraşi • Valoarea totală a proiectului: 40,51 milioane de lei, din care: − FEDR: 28,78 milioane de lei − Contribuţia de la bugetul de stat: 3,79 milioane de lei − Contribuţia beneficiarului: 7,93 milioane de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Şoseaua trece apoi peste auto- stradă, fără să aibă intrări în A2. Din nou, în dreapta şi stânga porumb. Drumul arată că am ieşit din Săru- leşti Gară. După 2 kilometri intră în Sănduliţa, un sat mai frumos şi mai îngrijit. Pe stânga şi pe dreap- ta cai, curci şi gâşte. La dreapta se deschide un nou drum spre lacurile de agrement. Înainte de Săruleşti, pe stânga, grâu şi păşune, o turmă de oi, pe dreapta — o râpă care se termină într-un lac. Am intrat în Săruleşti. Pe dreapta, prima casă, pescărească. Şi strada D.R. Popes- cu. Toate străzile din zonă au numai nume de artişti. În Coţofanca, oameni puţin vor- băreţi, neobişnuiţi cu străinii. Un bărbat de vreo 30 de ani de la o bă­ cănie ne spune cu privirea în pământ că sunt nişte pensiuni speciale pen- tru pescuit după pod. La Miclotina. De la drumul judeţean până la vilele care păreau a fi proprietăţi private e un drum pietruit prost. Cine ţine la maşina lui nu intră pe el şi rămâne la DJ 303. Am trecut şi de Siliştea şi ne îndreptăm spre Lehliu. „Ăsta e reabilitat de vreo 2 ani“, ne informează un cetăţean uşor grăbit, un fel de intelectual al satului care a încurcat însă stânga cu dreapta. „De la intersecţia asta mai sunt 11 kilometri până în Lehliu Gară, după care se termină drumul judeţean“, completează omul. STATISTICA DE LA „JUDEŢEANĂ“ Daniel Ştefan, director executiv în cadrul Consiliului Judeţean Călă- raşi, spune că în Săruleşti au avut loc în ultimii ani etape ale Cupei Mondiale de pescuit sportiv — crap, iar atractivitatea turistică a zonei a condus la dezvoltarea unor pensiuni şi zone de agrement, destinate iubi- torilor de pescuit. „Prin reabilitarea drumului, atât agenţii economici, cât şi membrii co- munităţilor locale au scurtat timpul de deplasare atât către ­Bucureşti, cât şi către autostrada A2, punct de conectare cu zona Constanţa“, a afirmat Ştefan. BENEFICIILE PROIECTULUI: creşterea traficului de marfă şi pasageri cu 15%; scăderea numărului de accidente cu 40%; reducerea timpului de călătorie cu 40%; economie de combustibil cu 16%; creşterea vitezei de circulaţie de la 15-30 km/h la 50-60 km/h;
AUGUST 2014 17 Dosar Drumul Judeţean DJ 670, care leagă localităţile Marga şi Baia de Aramă de municipiul Drobeta-Turnu Severin a fost de curând modernizat prin programul Regio. Şoseaua are o importanţă majoră, atât pentru dezvoltarea turismului, cât şi pentru a facilita legăturile dintre polii de creştere economică din zonă. SPRE UN TĂRÂM LEGENDAR ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro D espre şoseaua care leagă localităţile Marga şi Baia de Aramă de Drobeta-Turnu Se- verin, din judeţul Mehedinţi, se spune că străbate un ţinut legen- dar. Într-adevăr, cei 35 km traver- sează, între altele, superbul pod natural de la Ponoarele, Podul lui Dumnezeu, după cum îl numesc lo- calnicii. Legenda spune că l-a con- struit Divinitatea, pentru a-l ajuta pe sfântul Nicodim să treacă peste apa Tismanei, în fuga sa din calea duşmanilor. Podul, format prin pră- buşirea unei părţi din Peştera Po- noarele, este format din piatră ma- sivă. Este cel mai mare pod natural al ţării şi al doilea ca mărime din Europa (30 m lungime, 13 m lăţime, 22 m înălţime şi 9 m grosime). Însă este singurul din lume deschis trafi- cului rutier. Acelaşi drum judeţean trece şi prin Baia de Aramă, o străveche aşezare, cunoscută sub numele Cal- chis (gr. aramă) de pe timpul sciţilor şi al romanilor, care au deschis aici mine de cupru. Fiind situată într-un ile naturale, care fac din DJ 670 o şosea aparte, sunt faptele concre- te, care au determinat apariţia pro- iectului de modernizare din judeţul Mehedinţi. Adevărul este că ultime- le lucrări de modernizare şi consoli- dare ale drumului judeţean amintit fuseseră făcute în 1980. În timp, şoseaua s-a deteriorat şi au apărut multe denivelări care pe- riclitau siguranţa circulaţiei. Trafi- cul se desfăşura greoi în perioadele cu precipitaţii sau la topirea zăpe- zilor. Uneori, era necesară devierea circulaţiei pe variante ocolitoare. „Facilitând accesul într-o zonă cu mare potenţial turistic din jude- ţul Mehedinţi, dar şi în zonele turis- tice ale judeţelor vecine, proiectul a contribuit atât la îmbunătăţirea mobilităţii populaţiei, bunurilor şi BENEFICIILE PROIECTULUI: Se îmbunătăţeşte mobilitatea forţei de muncă. Aceasta, împreună cu dezvolta- rea infrastructurii de transport regionale şi locale asigură legătura dintre polii re- gionali de creştere şi coridoarele pan-europene, ceea ce va contribui la prevenirea izolării zonelor rurale subdezvoltate. Proiectul contribuie la sporirea atractivităţii turistice a zonei, ceea ce va duce la crearea de noi locuri de muncă, mai ales în sectorul serviciilor de turism. Creşte numărul locurilor de muncă atât în timpul execuţiei lucrării, cât şi după, pentru întreţinerea şi supravegherea drumului în timp. relief carstic, Baia de Aramă se află în apropierea unor peşteri de o de- osebită frumuseţe, precum: Bulba (2-3 km), Ponoarele (5 km), Izverna (25 km) şi Cloşani (15 km). Este, pe drept cuvânt, un tărâm de poves- te, care acum poate fi valorificat în scop turistic, dată fiind infrastruc- tura adecvată. Dincolo de legendă şi minunăţi-
www.inforegio.ro18 Dosar serviciilor, cât şi la dezvoltarea tu- rismului şi, implicit, a economiei în zonă“, afirmă Amalia Vişan, mana- ger de proiect în cadrul Consiliului Judeţean Mehedinţi. Proiectul s-a desfăşurat pe o perioadă de patru ani şi a fost fina- lizat în toamna lui 2013. Lucrările au constat în modernizarea şi con- solidarea a peste 35 km din DJ 670, care asigură legătura inter-regiona- lă, prin drumul naţional DN 67, la drumul european E 70. Implementa- rea acestui proiect nu a fost scutită de probleme neprevăzute. „Din ca- uza fenomenelor naturale de erozi- une şi a trepidaţiilor, s-au prăbuşit blocuri de piatră din partea supe- rioară a Podului Natural Ponoarele (Podul lui Dumnezeu), în timp ce altele erau într-o stabilitate relati- vă. Cum podul se afla pe tronsonul de drum la care se făceau lucrări de reabilitare, a fost necesar să se restricţio­neze circulaţia autovehi- culelor cu greutate mai mare de 3,5 tone, fapt ce a îngreunat activita- tea constructorului în zonă. Soluţia găsită de CJ Mehedinţi a fost aceea a construirii unei variante ocolitoa- re a Podului lui Dumnezeu pentru a fluidiza traficul şi pentru a reduce nivelul poluării şi al consumului de combustibil. Prin fonduri proprii s-a asigurat realizarea lucrărilor de execuţie la varianta ocolitoare a Po- dului lui Dumnezeu, lucrările fiind finalizate în momentul de faţă. De asemenea, în anumite perioade, din cauza condiţiilor meteo nefavorabi- le de pe timpul iernii, lucrările au fost sistate“, a mai explicat mana- gerul de proiect. Proiectul a implicat şi amenaja- rea intersecţiilor cu drumurile jude- ţene, comunale şi laterale, execu- ţia de podeţe, acces la proprietăţi şi reabilitarea trotuarelor. S-au re­­­­fă­­cut semnalizarea şi marcajele rutiere, s-a realizat un sistem de colectare a apelor pluviale şi s-au efectuat lucrări pentru refacerea mediului natural. Tronsonul reabilitat al DJ 670 asigu- ră legătura între judeţele Caraş-Seve- rin, Gorj şi Vâlcea pe traseul: judeţul Caraş-Severin - Clisura Dunării – Orşova – Drobeta Turnu Severin – Malovăţ – Mar- ga – Balta – Ponoarele – Baia de Aramă – judeţul Gorj – judeţul Vâlcea. • Titlul proiectului: „Modernizare şi consolidare DJ 670 Marga (DJ 607B) – Baia de Aramă (DN 67D) km 21+350-56+650, judeţul Mehedinţi“ • Beneficiarul Proiectului: Unitatea Administrativ –Teritorială Judeţul Mehedinţi • Axa prioritară 2, Domeniul major de intervenţie 2.1 — Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură (cu statut de drum judeţean şi/sau urban) • Valoarea totală contractată a proiectului: 44,08 milioane de lei, din care: - FEDR: 30,53 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 4,06 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 9,49 milioane de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
AUGUST 2014 19 Dosar Ce-i trebuie unei staţiuni balneare precum Geoagiu-Băi, când are ape termale dătătoare de sănătate şi o istorie care descinde din vremea romanilor? Fonduri europene pentru crearea unei infrastructuri care să permită valorificarea atracţiilor turistice ale zonei. GEOAGIU-BĂI: INFRASTRUCTURA MODERNIZATĂ ATRAGE TURIŞTII ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro D upă problemele generate de restructurarea sau închide- rea mai multor exploatări miniere şi industriale, locui- torii judeţului Hunedoara îşi pun tot mai multe speranţe în dezvoltarea turismului. Potenţialul este remar- cabil. În judeţ există rezervaţii na- turale şi ştiinţifice, monumente ale naturii şi izvoare minerale şi terma- le exploatate în staţiunile balneare Geoagiu-Băi şi Vaţa. Romanii numeau Geoagiu-Băi — „Therme Germisara“ sau „Ger- misara cum thermis“ şi le apreci- au pentru apele minerale alcaline, uşor sulfuroase, apele termale şi nămolul de turbă, feruginos, care puteau vindeca reumatismele, ne- vralgiile, afecţiunile ginecologice, cele dermatologice etc. A urmat o perioadă de uita- re şi părăsire, până prin secolul al ­XVI-lea, când soţia lui Ioan Sigis- mund Zápolya, regele Ungariei, a înfiinţat acolo băi pentru soţul ei. Mai târziu, în 1935, la săparea unui mic bazin pentru actualul ştrand cu ape termale, au fost dezgropate statuile lui Esculap şi Egeea, măr- turii ale aprecierii acestor izvoare termale în perioada romană. Dar ce mai are staţiunea Geoa- giu-Băi de astăzi afară de apele termale şi nămolul feruginos dă- tătoare de sănătate? O rezervaţie naturală forestieră întinsă pe opt hectare, cascada Clocota, castrul roman Germisara/Therme Dodon- Pe 27 septembrie 2010, staţiu- nea Geoagiu-Băi primea, la Bruxel- les, titlul de „Destinaţie Turistică de Excelenţă a României“, în cadrul ae, o parte din vechiul drum roman, Băile Termale Romane, Biserica Tip „Rotondă“, construită în secolul al XI-lea şi multe altele. NOI PROIECTE ALE PRIMĂRIEI GEOAGIU Primăria Geoagiu are în vedere noi proiecte, care să ajute la dezvoltarea sta- ţiunii. Un exemplu îl constituie proiectul „Executarea unor lucrări de conservare, restaurare, punere în valoare muzeografică şi turistică a complexului termal ro- man Germisara — în punctul numit Dâmbul romanilor“, unde a fost identificat şi cercetat complexul termal din perioada romană existent aici. Dâmbul romanilor este alcătuit din travertin şi tuf calcaros şi are o formă circulară cu diametrul de 90-95 m. În perioada romană, complexul a funcţionat în două faze: una exclusiv de suprafaţă şi a doua, în subteran şi la suprafaţă. În cavitatea din interiorul Dâm- bului romanilor au fost descoperite mai multe monede de bronz şi argint plus opt plăcuţe votive din aur, dedicate zeităţilor tămăduitoare şi protectoare ale apelor termale. O statuie a zeiţei Diana şi altare votive au fost aranjate de jur împrejurul cavităţii şi în area sacra (zona de cult roman).
www.inforegio.ro20 Dosar Galei Premiilor „European Destina- tions of Excellence“ – EDEN 2010, organizată cu ocazia Zilei Europene a Turismului. Premiul era desigur onorant pentru oficialităţile româ- ne, dar valorificarea atracţiilor tu- ristice ale zonei era, în mare par- te, limitată de calitatea precară a infrastructurii generale, această situaţie constituind un obstacol în dezvoltarea turismului. Altfel spus: spune-mi ce infrastructură ai, ca să îţi spun câţi turişti, dar şi şomeri ai. Reabilitarea infrastructurii ge- nerale (drum, apă, canal, iluminat public) în staţiunea Geoagiu-Băi a devenit de aceea o prioritate. Astfel, s-a născut proiectul „Re- abilitarea Infrastructurii Staţiunii Geoagiu-Băi“, care a primit finanţa- re Regio şi a fost implementat în- cepând cu 29 septembrie 2009. În urma implementării proiectului au fost realizate lucrări de reparaţii şi curăţenie la aleile şi drumul de ac- ces spre staţiune (pe o lungime de 4.650 m incluzând parcările publice din zona: Hotel Ceres, Casa de Cul- tură, Complex Ştrand, Hotel Diana, străzi şi trotuare, inclusiv aleile din Parcul Central), amenajarea spa- ţiilor verzi de pe domeniul public prin toaletarea arborilor şi a gardu- rilor vii, montarea de ghirlande de flori pe căile de acces în staţiune, semnalizarea rutieră şi turistică a staţiunii, amenajarea unui chioşc pentru socializare şi agrement, amenajarea unor zone de prome- nadă, amenajarea traseului spre grotă, amenajarea unui punct de belvedere în zona cascadei Clocota. De asemenea, au fost reabilitate: infrastructura de alimentare cu apă potabilă pe o lungime de 5.850 m (s-au realizat 148 de branşamente, s-au montat 35 de hidranţi de in- cendiu şi o staţie de dezinfectare a apei potabile), infrastructura de canalizare apă menajeră şi pluvială, infrastructura de iluminat public pe o lungime de 6.800 m. Beneficiile asupra calităţii vieţii locuitorilor Geoagiu-Băi nu au în- târziat să apară, după implemen- tarea proiectului. Statisticile indică o scădere cu 2,5% a şomajului, prin crearea de noi locuri de muncă în unităţile hoteliere ale zonei, îm- bunătăţirea calităţii serviciilor tu- ristice prin reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare. „Diversificarea serviciilor turisti- ce a constituit punctul de plecare pentru crearea de noi structuri tu- ristice. Finalizarea acestui proiect a determinat creşterea cantitativă, la standarde europene, a ansamblu- lui condiţiilor de practicare a turis- mului cu impact direct asupra creş- terii cererii de turism în zonă. De asemenea, în următorii ani, avem în vedere realizarea unor proiecte noi care să contribuie la dezvolta- rea economică a oraşului Geoagiu. Există toate premisele ca oraşul nostru să devină cu adevărat un pol de dezvoltare economică pentru întreaga zonă“, a declarat pentru revista Regio, prof. Ioan Vălean, primarul oraşului Geoagiu. • Titlul proiectului: Reabilitarea Infrastructurii Staţiunii Geoagiu-Băi • Beneficiar: UAT Oraşul Geoagiu, judeţul Hunedoara • Axa prioritară 5, Domeniul major de intervenţie 5.2 — Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice. • Valoarea totală contractată a proiectului: 23,07 milioane de lei, din care: - FEDR: 17,11 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 0 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 5,95 milioane de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
AUGUST 2014 21 Dosar DRUM DESCHIS CĂTRE O MINUNE A BUCOVINEI! Un drum comunal a fost reclasat în drum judeţean şi modernizat, pentru a oferi acces auto în condiţii de siguranţă către inima masivului muntos presărat cu rezervaţii naturale, codri seculari şi obiective religioase. BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro C ine n-a aflat despre Muntele Rarău-Giumalău decât din cărţile de geografie nici nu ştie ce a pierdut. Dar cine a ajuns măcar o dată pe acolo, cu sigu- ranţă şi-ar dori să revină. Numai că, până acum câţiva ani, fiecare vizita- tor prin acele părţi ale Bucovinei ră- mânea cu un gust amar, amintindu-şi de drumul dinspre comuna Pojorâta către vârful Rarău, care punea la grea încercare orice autovehicul. Pe de o parte, ai fi condus cât mai sus, cât mai aproape de piscu- rile dezgolite de unde ai parte de panorame superbe. Pe de alta, nu te-ai fi îndurat să rişti degradarea pivoţilor sau planetarelor pe dru- mul plin nu de simple gropi, ci de şanţuri adânci lăsate în urmă de utilajele de mare tonaj folosite în industria lemnului. După o ploaie, calea de acces — asfaltată în perioada 1965-1968, dar fără să fi beneficiat de alte reparaţii capitale după asfaltare — devenea im­practicabilă şi orice autoturism risca să rămână împotmolit în no- roi. În lipsa amenajării unor cana- le de scurgere, porţiunile de drum care străbat pădurea erau brăzdate de pârâiaşe aproape tot timpul anu- lui, fiind accesibile în siguranţă doar pentru tractoare. Această situaţie frustrantă pen- tru turişti (şi mult mai neplăcută pentru locuitorii din zonă!) avea să dispară în februarie 2012, după trei ani de lucrări, atât cât a durat rea- bilitarea drumului. Proiectul de mo- dernizare a fost demarat de Consiliul Judeţean Suceava şi a presupus, mai întâi, reclasarea fostului drum co- munal în drum judeţean (DJ 175B) prin hotărâre de guvern. În prezent, şoseaua montană modernizată „facilitează desfăşu- rarea activităţilor de transport, aprovizionare şi distribuţie, contri- buind la creşterea gradului de ocu- pare a forţei de muncă prin dezvol- tarea de noi sectoare de activitate. În plus, favorizează creşterea vite- COMORI ALE NATURII ŞI ALE CREDINŢEI ÎN MASIVUL RARĂU-GIUMALĂU Un loc unic în întreg lanţul Munţilor Carpaţi este Rezervaţia Pietrele Doamnei, unde se păstrează calcare cu încrustaţii de corali, alge marine şi alte elemente care se aflau pe fundul unui ocean în perioada cretacică. Pe povârnişul sudic al rezervaţiei se poate vizita Peştera Liliecilor. Alte rezervaţii sunt cea cunoscută drept Stratele de Pojorâta (care conţine fosile marine), Rezervaţia Piatra Buhei, codrii seculari Giumalău-Valea Putnei şi Slătioara (cu o mare varietate de floră şi faună) şi Rezervaţia botanică Todirescu (44 de hectare de fâneţe montane cu specii floristice protejate prin lege). Acestora li se adaugă edificii realizate de om precum Schitul Rarău (situat la al- titudinea de 1.300 metri), Biserica Sf. Nicolaie din Pojorâta (considerată unică în Europa graţie celor şapte turnuri) şi Crucea de pe Giumalău (ridicată în 1947 pe locul unei cruci din beton, înălţate în 1908 de românii bucovineni din Austro-Unga- ria, care avea să fie distrusă în Primul Război Mondial). FOTO:www.skyscrapercity.com
www.inforegio.ro22 Dosar BISTRIŢA: CONCEPT MODERN DE TURISM ÎNTR-UN SPAŢIU TRADIŢIONAL Pădurea Schullerwald este locul tradiţional de recreere pentru locuitorii municipiului Bistriţa. Şi nu de azi, de ieri, ci de secole. Şi pentru că este de un asemenea interes, infrastructura de agrement a fost dezvoltată recent, cu ajutorul fondurilor Regio. ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro P ădurea Schullerwald a fost de sute de ani locul în care saşii bistriţeni ieşeau la iarbă ver- de pentru a se relaxa şi a scă- pa de stresul cotidian. Şi astăzi este prin­cipala zonă verde a oraşului Bis- triţa, o adevărată uzină de filtrare a aerului poluat. În vederea dezvoltării turismu- lui bistriţean, precum şi a încura- jării localnicilor în desfăşurarea activităţilor de recreere, Primăria Municipiului Bistriţa şi-a propus să dezvolte turismul în zonă prin diver- sificarea ofertei turistice şi asigu- rarea accesului tuturor localnicilor la servicii de bază adecvate: edu- caţie, sănătate, locuinţă, energie, formare profesională, transport şi petrecerea timpului liber. Astfel a apărut proiectul de mo­der­nizare şi extindere a infrastructurii turistice • Titlul proiectului: „Modernizarea DJ 175B (reclasat din DC 90A, în baza HG 540/2000, KM 0+000 – 15+800, Pojorâta-Rarău“ • Beneficiar: Consiliul Judeţean Suceava • Axa prioritară 2, Domeniul major de intervenţie 2.1 — „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură“ • Valoarea totală a proiectului: 32,17 milioane de lei, din care: - FEDR: 20,64 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 2,74 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 8,78 milioane de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUIzei de intervenţie în caz de urgenţă şi contribuie la reducerea gradului de uzură a mijloacelor de transport care străbat drumul“, ne-a declarat Ana Pelin, manager de proiect în ca- drul Consiliului Judeţean Suceava. În plan turistic, modernizarea dru­mului a reuşit să lege Muntele Rarău-Giumalău de alte şosele mo- dernizate cu fonduri europene în ju- deţul Suceava. Situat între municipi- ile Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei, Rarăul deţine „o comoară“ ce merită vizitată. Deşi la unele dintre aceste locuri nu se poate ajunge decât la pas, drumul refăcut uşurează accesul turiştilor în condiţii comparabile cu un drum montan din orice altă ţară a Uniunii Europene. De-a lungul ce- lor 15,8 km de şosea reabilitaţi s-au amenajat şi cinci cursuri de apă care inundau drumul. „Noua şosea asigură conectarea zonei turistice Rarău cu drumul na- ţional DN 17. Efectele investiţiei au fost imediate. Şoseaua care înainte era parcursă în două ore şi jumăta- te, poate fi acum tranzitată în 20 de minute, valorile de trafic crescând în mod considerabil“, precizează Ana Pelin.
AUGUST 2014 23 Dosar de agrement şi a utilităţilor conexe în Pădurea Schullerwald. Prin im- plementarea sa, Primăria a urmărit introducerea unui concept relativ nou pe piaţa serviciilor turistice de agrement din România, respectiv conceptul de pădure-parc, cu di- verse funcţionalităţi, în spe- cial în zona turismului de agrement. Acesta presupune ca transformarea pădurii să aibă loc prin inter- venţii minime asupra cadrului natural, astfel încât ampla­ sarea diferitelor do- tări să nu pre­su­pună defrişări semnifica- tive. Obiec­tivul tu- ristic, inaugurat chiar la începutul lunii iulie 2014, este inclus în circui- tul public. Lucrările au presupus amena- jarea a două terenuri de sport mul- tifuncţionale, a unui teren de skate- board şi role, 6,3 km alei amenajate, din care: 1,7 km pentru cicloturism şi 4,6 km pentru promenadă, şap- te zone de recreere amenajate cu foişoare, mese de ping-pong, trei turnuri de observare şi multe alte dotări care să atragă vizitatorii. Au fost amenajate trei locuri de joacă pentru copii de diferite vârste, cu perete pentru căţărări, tiroliană, balansoare, leagăne, precum şi o zonă de picnic unde au fost instalate 20 grătare, mese şi bănci. În total, lucrările au cuprins o suprafaţă de aproximativ 30 de hectare. Pentru că Pădurea Schullerwald era cunoscută tuturor locuitorilor din zonă ca un loc tradiţional de recreere şi picnic, inaugurarea sa a fost salutată cu bucurie de către cetăţeni. „Din punct de vedere financiar chiar dacă nu am întâmpinat pro- bleme, Primăria Municipiului Bis- triţa a trebuit să asigure un flux financiar constant şi o contribuţie proprie de 50%, fiind o schemă de ajutor de stat“, a spus Liliana Coce- şiu, manager de proiect. • Titlul proiectului: „Modernizarea şi extinderea infrastructurii turistice de agrement şi a utilităţilor conexe în Municipiul Bistriţa - Pădurea Schullerwald“ • Beneficiar: Primăria Municipiului Bistriţa • Axa prioritară 5, Domeniul major de intervenţie 5.2 — Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice. • Valoarea totală contractată a proiectului: 6,97 milioane de lei, din care: - FEDR: 2,20 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 186.345 lei - Contribuţia beneficiarului: 4,58 milioane de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI „Prin acest proiect estimăm o creştere a numărului de turişti care să viziteze Municipiul Bistriţa, cu cel puţin 24% pe o durată de cinci ani de la finalizarea proiectului (4,8% / an), precum şi o creştere a numărului cetăţenilor care utilizează infrastructura de agrement turistic nou creată prin proiect.“ Liliana Coceşiu, manager de proiect
www.inforegio.ro24 Eveniment ANGELANEGREA regio@mdrap.ro P rintre activităţile de infor- mare şi publicitate la care apelează în general experţii în comunicare, la această ediţie a Forumului a fost prezentată o modalitate inedită de promovare a proiectelor cu finanţare europea- nă. Astfel, piesa de rezistenţă pe agenda evenimentului a fost lan- sarea filmului interactiv Călător în lumea Regio — film care cuprinde o selecţie de 14 proiecte susţinute din fonduri Regio. Interactivitatea face ca filmul să poată fi vizionat doar online, mediul virtual fiind, deocamdată, singura modalitate care permite implicarea telespectatorului în subiectul filmu- lui. Puteţi alege ce doriţi să vedeţi dintre ce s-a făcut cu bani de la Re- gio — locuri din oraşe care au pri- mit haine noi, lucruri făcute pentru ca oamenii să se poată bucura de confortul oraşului în care locuiesc, afaceri care s-au dezvoltat pentru a oferi mai multe locuri de muncă comunităţii şi drumuri mai bune, pentru a ajunge mai repede şi mai uşor să vizitaţi locuri extraordinare în care să vă petreceţi vacanţa. Interactivitatea permite şi în- toarcerea virtuală în timp, aşa încât puteţi vedea cum arătau respecti- vele locuri înainte de reabilitare şi starea de degradare în care se aflau. Poate ar fi mai bine să înce- peţi cu asta, pentru că diferenţele vă vor uimi cu siguranţă. Filmările au durat o lună, timp descopăr România dintr-o altă per- spectivă“. Vă invităm să vizionaţi filmul pe care îl puteţi găsiţi la ur- mătorul link: http://calatorprinlu- mearegio.inforegio.ro. După lansarea filmului produs pentru Autoritatea de Management a Regio, aceasta a prezentat un nou proiect de promovare a pro- gramului — campania Din zori până-n seară ... cu Victor Re- bengiuc. După ce au fost pro- duse 20 de spoturi TV, 20 de fillere TV, 12 spoturi radio, 5 machete publicitare şi 1 film documentar de 20 de minu- te, urmează expunerea lor pe mediile corespunzătoare. Campania a început la 1 iulie prin panotaj stradal şi derula- rea unor spoturi de 10 secunde pe ecrane electronice stradale. Din COMUNICARE ŞI COMUNICATORI SUB UMBRELA FORUMULUI REGIO În perioada 25 - 27 iunie 2014, în staţiunea Venus din judeţul Constanţa, a avut loc Forumul Comunicatorilor Regio, ediţia a V-a, reuniune care a avut ca scop schimbul de bune practici între membrii reţelei comunicatorilor Regio în care echipa de filmare a bătut ţara în lung şi-n lat: de la Craiova la Iaşi, de la Carei la Călăraşi. Re- gizorul filmului, Millo Simulov, a de- clarat pentru revista Regio: „a fost o provocare faină şi o revelaţie să FOTO:AngelaNegrea „Trebuie să înţe- legem că nu se poate reuşi fără o echipă“ Ing. Gogolak Zsolt Hrubecz, beneficiar Regio
AUGUST 2014 25 Eveniment toamna lui 2014, spoturile TV se vor difuza pe canale TV generaliste şi informative, în timp ce spoturile radio vor fi difuzate la posturi radio cu acoperire naţională. Filmul do- cumentar este o sinteză a materi- alelor video şi va fi expus la toate evenimentele marca Regio. După prezentarea experţilor Autorită- ţii de Management, a venit rândul reprezentanţilor Agen­ţiilor pentru Dezvoltare Regională şi a benefici- arilor să ilustreze modalităţile prin care au ales să promoveze proiecte- le finanţate din Regio. Pentru că mijloacele prin care se transmit informaţiile s-au diver- sificat şi se îmbunătăţesc continuu (cel puţin în zona online), invitaţii la forum au beneficiat de ateliere în care au participat la prezentări pe trei zone de interes. În cadrul atelierului metode efi- ciente de evaluare a acţiunilor de informare şi publicitate, Drd. Ana Bulai a expuse metode prin care se evaluează acţiunile de informare şi publicitate, astfel încât comunica- torul să aibă date concrete despre efectele campaniei derulate — să ştie dacă difuzarea a fost eficientă, dacă impactul a fost cel dorit şi, desigur, să poată avea recomandări pentru o viitoare campanie, aşa în- cât să-şi poată atinge cât mai bine obiectivele. Am trecut apoi prin atelierul susţinut de regizorul Millo Simulov care a vorbit participanţilor despre metode creative pentru realizarea materialelor de informare şi publi- citate. A insistat pe campaniile de informare atipice, pentru că în pre- zent au un impact mai mare asupra publicului. Împărţiţi în echipe am făcut şi un exerciţiu practic, la sfâr- şitul căruia fiecare echipă şi-a pre- zentat proiectul-temă, iar trainerul ne-a explicat ce am putea face pen- tru ca micul nostru proiect-temă să poată fi unul de succes. Al treilea atelier, de comunicare eficientă cu ajutorul social media, a fost susţinut de Drd. Adriana Tran care a prezentat mai multe astfel de canale şi specificul fiecăruia. Co- municarea prin social media a luat amploare şi este o cale foarte rapi- dă dacă vrei să transmiţi informaţia în timp real către publicul din ce în ce mai numeros şi dacă îţi doreşti o comunicare bidirecţională în care toţi cei implicaţi pot reacţiona la informaţiile primite. După asemenea noutăţi în dome- niu, la sfârşitul celor trei zile ale Fo- rumului Comunicatorilor Regio, toţi participanţii s-au îndreptat spre casă cu informaţii şi cunoştinţe pe care le pot folosi pentru o mai bună comuni- care a programului Regio. FOTO:AngelaNegrea Actorul Corneliu Ulici (stânga) şi regizorul Millo Simulov (dreapta) POR înseamnă „ce facem noi pentru oameni“ Andreea Marcu, expert comunicare de la ADR Nord-Vest
www.inforegio.ro26 Reportaj ELENA ALEXA regio@mdrap.ro P entru jurnalista de 39 de ani, şansa nesperată a fost un concurs inedit lansat de Re- gio pe pagina de Facebook. Anna Maria Gonciu a participat, pe 8 iunie, la filmările unui spot pentru campania tv de promovare Regio, a cărei imagine este chiar îndrăgitul actor român. „A fost o experienţă extraordi- nară. Ziua de filmare a însemnat o întâlnire memorabilă cu maestrul pe care îl admir încă din copilărie. M-au impresionat foarte mult blân- deţea şi răbdarea sa. În materialul publicitar care s-a filmat, eu eram localnica ce prezintă modernizarea unui parc. Am avut emoţii, evident, dar maestrul Rebengiuc m-a ajutat, cu dăruirea unui profesionist, să trec peste acest trac. Am descope- rit modestia unui om al cărui talent nu a umbrit omenia“, ne-a povestit Anna Maria. Materialele video pentru campa- nia de promovare Regio au fost re- alizate în 20 de localităţi din ţară, periplu inedit la care a participat şi actorul Victor Rebengiuc. Ce ­şi-ar dori actorul prin participarea la acest proiect? „Să trezesc inte- resul celor care aşteaptă să le vină o mană cerească, dar nu se implică pentru a obţine aceste fonduri din care se pot face lucruri foarte fru- moase şi necesare!“ ANNA MARIA GONCIU, CÂŞTIGĂTOAREA CONCURSULUI REGIO „O ZI CU VICTOR REBENGIUC“ A PETRECUT O ZI ALĂTURI DE MAESTRUL VICTOR REBENGIUC I-a văzut toate filmele şi îl consideră unul dintre cei mai buni actori de teatru din România. Fan „din umbră“, Anna Maria Gonciu a reuşit să-şi îndeplinească un vis: acela de a petrece o zi împreună cu actorul ei preferat, maestrul Victor Rebengiuc.
AUGUST 2014 27 Regiuni europene BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro F estivalul folcloric Východná din Slovacia oferă un bun exemplu despre cum se poate face o investiţie care să con- serve şi să transmită mai departe moştenirea culturală. Începând cu anul 1953, în lunile iunie-iulie ale fiecărui an, mica localitate rurală care dă numele festivalului, situată în regiunea nordică Žilina, devine o veritabilă capitală mondială a tradi- ţiilor populare. Zeci de grupuri ar- tistice (însumând aproape 1.500 de persoane) urcă pe o scenă din lemn unde cântă, dansează, joacă scene- te populare, îşi expun şi îşi descriu decenii de utilizare. Principalele elemente de infrastructură — scena construită asemenea unui castel din lemn şi amfiteatrul, ambele vechi de 30 ani — aveau nevoie de reabi- litare. La rândul lor, spaţiile pentru expoziţii necesitau reparaţii. Prin urmare, în primul an de la aderarea Slovaciei la Uniunea Eu- ropeană, (mai exact, în mai 2004), Centrul Naţional al Culturii, princi- palul organizator al festivalului, şi autorităţile locale din Východná au elaborat un proiect de moderniza- re. Peste două treimi din bani sunt din Fondul European pentru Dez- voltare Regională, iar expertiza în materie de construcţii tradiţionale a fost cea a meşterilor slovaci. Lucrările au început în aprilie 2005 şi s-au încheiat cu puţin îna- inte de cea de-a 53-a ediţie a fes- tivalului, desfăşurată în iunie 2007. Atunci, artiştii populari şi publicul au putut beneficia deplin de noua scenă şi noul amfiteatru: mai spa- ţioase şi mai confortabile. Ele au fost construite în maniera clădirilor expuse în Muzeul Satului Liptov din costumele sau fac demonstraţii ale unor meşteşuguri. Reprezentaţiile lor sunt urmări- te de circa 70.000 de turişti din în- treaga lume, ceea ce reprezintă, în fiecare vară, o provocare pentru au- torităţile şi locuitorii din Východná care, în restul anului, au parte de o viaţă foarte tihnită. Localitatea lor este aşezată la poalele piscului Kriváň, considerat cel mai frumos vârf din Munţii Tatra şi ales prin vot popular drept simbol care să apară pe monedele euro slovace. În ciuda eforturilor oamenilor din zonă de a asigura cele mai bune condiţii pentru artiştii populari şi vizitatori, locul de desfăşurare a festivalului se degradase după cinci SLOVACIA: O FAŢĂ NOUĂ PENTRU UN FESTIVAL FOLCLORIC CU O TRADIŢIE DE ŞASE DECENII Cel mai mare festival folcloric din Slovacia — la care participă zeci de grupuri artistice şi zeci de mii de turişti din întreaga lume în vara fiecărui an — a beneficiat de o nouă scenă şi un amfiteatru din lemn, construite în stil tradiţional. Totul a fost posibil cu ajutorul fondurilor europene.
www.inforegio.ro28 Regiuni europeneRegiuni europene regiunea Žilina, păstrând în întregi- me stilul arhitectonic al construcţi- ilor din lemn specific nordului Slo- vaciei. În plus, a fost construit un turn de observaţie de 28 de metri, de unde turiştii pot admira peisajele din Munţii Tatra. Intrarea în peri- metrul festivalului a fost refăcută, centrul de conferinţe şi informare turistică a fost renovat şi s-au ame- najat locuri de joacă pentru copii şi noi spaţii unde meşterii populari să poată face demonstraţii şi să îşi pună în vânzare creaţiile. Unul dintre scopurile proiectu- lui de modernizare a fost acela de a crea condiţiile necesare pentru o mai bună interactivitate între artiş- tii populari şi vizitatori, iar în ultimii ani a crescut numărul atelierelor de creaţie. Copiii şi adulţii pot învăţa să cânte sau să danseze, să facă pro- duse din ceramică şi să le picteze, să sculpteze, să brodeze etc. Pe de altă parte, renovarea a scăzut costurile de întreţinere a in- frastructurii festivalului, ceea ce a permis Centrului Naţional de Cultu- ră din Slovacia să menţină un preţ accesibil al biletelor. Un abonament pentru un adult la toate cele patru zile ale evenimentului costă 24 de euro. Pentru copii, pensionari, de- ţinători de carduri Euro 26 (instru- mente de plată speciale pentru studenţi şi alte categorii de tineri), precum şi pentru localnici, costul scade la 11 euro, iar copiii sub şase ani au acces gratuit. PARCURI NATURALE FĂRĂ FRONTIERE Administratorii mai multor parcuri naturale despărţite de graniţe naţionale au decis să acceseze în comun fonduri europene, pentru a colabora mai bine în acţiunile de conservare a mediului şi de promovare a turismului durabil. BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro C ând pleacă în căutarea pră- zii, râsul (linxul) nu ţine sea- ma vreodată de graniţele statelor. De asemenea, nici micile vietăţi vânate de el (şoareci, veveriţe şi iepuri) nu se tem să trea- că fraudulos frontierele administra- tive când se ascund din calea sa. Cât despre traseele de migraţie ale păsărilor, cursurile apelor şi aria de extindere a fenomenelor meteoro- logice, nici acestea nu pot fi limita- te între graniţe. Inspiraţi de aceste realităţi din natură, administratorii a două re- zervaţii naturale — din estul Fran- ţei, Parcul Munţilor Vosgi de Nord (Parc naturel régional des Vosges du Nord), şi din sud-vestul Germaniei, Pădurea palatină (Pfälzerwald) — şi-au dat seama că obiectivele lor pot fi atinse cu mai mare eficienţă prin proiecte de cooperare regiona- lă. Ideea de la care au pornit a fost aceea că nici protejarea biosferei, nici fluxurile de turişti nu ar trebui să se lovească de graniţe. Accesând fonduri europene prin Programele Operaţionale INTERREG I (1993-1996), INTERREG II (1997-2000) şi INTERREG IIIA–PAMINA (2000-2008), specialiştii în conservarea mediului din cele două ţări au cartografiat în- treaga suprafaţă a ambelor parcuri şi au creat baze de date comune în ceea ce priveşte structura geologică,
AUGUST 2014 29 Regiuni europeneRegiuni europene compoziţia solului, flora şi fauna. Cercetătorii au realizat compen- dii ştiinţifice foarte detaliate, cât şi ghiduri adresate publicului larg, menite a-i sensibiliza pe cetăţenii europeni cu privire la importanţa conservării faunei şi dezvoltării tu- rismului durabil. Au fost planificate şi acţiuni de urmărire a dezvoltării speciilor protejate, cum este râsul, cea mai mare felină care trăieşte liber prin pădurile Europei. O echipă unică de cercetători supraveghează perma- nent acest mamifer, încercând să ferească teritoriul său de traseele turistice şi să observe orice schim- bare (precum boli sau decesul pre- matur al puilor) din familiile de râşi. Buna cooperare dintre Franţa şi Germania în zona Rinului superior a fost apreciată de UNESCO. În 1998, organizaţia a desemnat cele două parcuri naturale drept prima Re- zervaţie a Biosferei Transfrontaliere din Europa de Vest. Nu peste multă vreme, acest exemplu de cooperare avea să fie urmat la circa 1.000 de kilometri spre sud, de parcul francez Queyras din Alpii Maritimi şi patru parcuri italiene aflate în imediata vecină- tate, situate în Muntele Viso (Gran Bosco di Salbertrand, Tratto Cunee- se, Val Troncea şi Orsiera Rocciavrè) din regiunea Piemonte. Cooperarea din Alpi a dus la to- pografierea detaliată a arealului natural protejat din cele două ţări, dar şi la marcarea comună a trasee- lor turistice. În 2007, a fost publicat italiană pentru angajaţii parcurilor naţionale. Birourile turistice din ambele ţări au renunţat la reticenţa de a trimite grupuri de turişti şi dincolo de frontiera naţională. După consti- tuirea SIITALP s-a creat şi un servi- ciu de „şerpaşi“ (numele vine de la ghizii localnici din India, Nepal şi China care conduc exploratorii pe Everest). Aceştia îndrumă turiştii şi îi ajută să-şi care rucsacii, astfel că o excursie pe munte devine mai ac- cesibilă pentru vârstnici. Un alt proiect de succes, imple- mentat de data aceasta în Vosgi, sunt „pieţele comune“ organizate pentru micii producători, de două ori pe an în Franţa şi de două ori pe an în Germania. Câteva zeci de fermieri şi meşteşugari participă la fiecare din cele patru ediţii anuale. Colaborarea şi vânzările au fost atât de bune, încât există intenţia de a promova în toată Uniunea Europea- nă anumite produse locale sub o marcă şi logo unice. un ghid intitulat „All Viso Walks“ — Toate traseele de pe Muntele Viso, care include drumurile şi potecile montane, vârfurile care se pot es- calada, locurile cu cea mai bună pa- noramă, adăposturile pentru turişti şi specificul faunei. De asemenea, prin Programul Operaţional ­INTERREG IIIA ALCOTRA, în perioada iunie 2005 - mai 2008, a fost implementat proiectul SIITALP (Sistemul de Turism Transfrontalier din Alpi), care a pus în comun admi- nistraţiile turistice din parcul francez Queyras şi cele patru parcuri italiene. Aceasta a însemnat, în primul rând, cursuri de limbă franceză şi
www.inforegio.ro30 Informaţii utile ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Autoritatea Naţională pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ PE TEMA TURISMULUI, TRANSPORTULUI ŞI TEHNOLOGIEI Marea Britanie, Londra, 1-3 august 2014 Organizată de Universitatea Brunel din Londra, conferinţa se adresează reprezentanţilor mediului academic şi va avea ca teme principale: Turismul şi Ospitalitatea; Transportul şi Logistica; Tehnologia şi Ştiinţa; Afacerile şi Economia. Reprezentanţii universităţilor vor avea ca obiectiv prezentarea noilor lucrări şi concepte, schimbul de idei şi formarea unor noi echipe de lucru. Mai multe detalii la: http://www.ictttconference.com FESTIVALUL DE FILM ISTORIC DE LA RÂŞNOV 2014 România, Râşnov, 1-10 august 2014 Evenimentul este la cea de-a şasea ediţie, iar temele propuse sunt „Marele Război“, „1989, a fost sau n-a fost?“ şi „Los Angeles 1984“. În Cetatea Râşnov sunt progra- mate peste 40 de filme documentare şi de ficţiune, dezbateri cu istorici sau martori ai evenimentelor, discuţii cu actori şi regizori, concerte sau prezentări de carte. Festivalul este singurul de acest profil din sud-estul Europei şi este organizat de Primăria Râşnov, Institutul European pentru Itinerare Culturale şi Asociaţia Mioritics. Mai multe detalii la: http://www.4arte.ro/ BUCHAREST SUMMER UNIVERSITY 2014 România, Bucureşti, 10-24 august 2014 Şcoala internaţională de vară „Bucharest Summer University“ este un program educaţional internaţional, care propune dezvoltarea personală a participanţilor prin dialog şi dezbateri cu specialişti din mediul academic şi din mediul de afaceri. Evenimentul este organizat de Academia de Studii Economice din Bucureşti, Asoci- aţia Absolvenţilor Alumni ASE şi Uniunea Studenţilor din ASE. A zecea ediţie abordează tema „Provocări şi oportunităţi financiare pentru o economie competitivă“. Mai multe detalii la: http://bsu.ase.ro/ MEDIAŞ CENTRAL EUROPEAN FILM FESTIVAL 2014 Mediaş, 31 august – 6 septembrie 2014 Acesta este singurul festival din România consacrat cinematografiilor din Europa Centrală. Sunt programate peste 40 de filme de lungmetraj, scurtmetraj şi docu- mentar, din Cehia, Slovacia, Slovenia, Austria, Ungaria, România şi Polonia. Competiţia se va da între şapte filme, toate câştigătoare ale premiilor naţionale anuale acordate de fiecare dintre ţările participante. Mai multe detalii la: www.meceff.ro/ CONFERINŢA „PEOPLE INNOVATION EUROPE“ Bruxelles, 22-24 septembrie 2014 Evenimentul va supune dezbaterii cele mai inovative strategii de resurse umane dezvoltate de companii internaţionale de top din Europa. La conferinţă vor par- ticipa peste 100 experţi HR din Europa, care vor avea acces la studii de caz în diferite arii ale domeniului - recrutarea, managementul talentelor, angajamentul, retenţia, planurile de succesiune sau compensaţii şi beneficii. Mai multe detalii la: http://peopleinnovationeurope.com/ AGENDA
AUGUST 2014 31 VINUL: TRADIŢIE ŞI INDICATOR SOCIOLOGIC Pentru mulţi, in vino veritas... adică în vin e adevărul. Dar pentru toţi, adevărul este că vinul face parte integrantă din cultura şi civilizaţia europeană. Puţini s-ar gândi însă că vinul — mai bine zis modul în care acesta este consumat — este un veritabil indicator al schimbărilor sociale şi de mentalităţi de pe cuprinsul Europei. Alt fel de ştiri CHIANTI Minunatul ţinut deluros al Tosca- nei, cu vinurile ce însoţesc perfect meniurile tradiţionale toscane, îşi aşteaptă oaspeţii între 11 şi 14 septembrie în satul Greve şi 18 şi 21 septembrie la Panzano. Muzică, mâncare tradiţională şi, bineînţe- les, celebrul Chianti Classico. BANDOL Este o manifestare tipic franţu- zească, în această regiune viticolă din Provence. Mese întinse direct în stra­dă, localnici în costume tradiţi- onale, posibilităţi de a vizita pivni- ţele podgorenilor, atmosferă. Fes- tivalul are loc pe 29-30 noiembrie. BARDOLINO Situat într-un peisaj superb, la poa- lele Alpilor, pe malul lacului Garda, Bardolino îşi aşteaptă oaspeţii la festivalul vinului între 2 şi 6 octom- brie, cu vin local, mâncare din nor- dul Italiei, muzică şi artificii. Pasi- onaţii pot vizita şi Muzeul Vinului din Bardolino. BEAUJOLAIS Evident, nu putea fi uitat festivalul dedicat acestui cunoscut vin fran- ţuzesc. Se desfăşoară pe 20 noiem- brie, ziua când în Beaujolais — şi în întreaga lume, de altfel — se desfac primele sticle din vinul nou, tânăr şi aspru, produs numai în această regiune din Burgundia. Şi cum Bur- gundia este şi centrul gastronomiei franceze, succesul e asigurat. La culesul viei în Burgundia U n fenomen pe care statisticile îl semnalează de multă vreme este scăderea consumului de vin în ţări cu vechi tradiţii în domeniu, precum Italia şi Franţa. În Italia, de pildă, s-a constatat o scădere semnificati- vă a consumului de vin la persoane cu vârste de până la 35 de ani. În timp ce 69% dintre italienii trecuţi de 65 de ani afirmă că beau vin în fiecare zi, doar 13% dintre italienii între 18 şi 35 de ani declară acelaşi lucru. Scăderea consumului de vin este vizibilă şi în Franţa. Dacă în 1980, 51% dintre francezi afirmau că beau vin în fiecare zi, în 2010 doar 17% mai susţineau acest lucru. Potrivit unei analize realizate de BBC, fenomenul ara- tă o schimbare a mentalităţilor şi percepţiilor, de la o ge- neraţie la alta. În anii ’60-’70, vinul nu lipsea de la nicio masă a francezului, fiind considerat o parte a patrimo- miului naţional. Lucrurile au început însă să se schimbe în deceniile din urmă.Vinul a început să migreze, încet- încet, de la statutul de băutură populară la cel de produs elitist. Cu toate acestea, industria vinurilor continuă să ocupe locuri importante în economiile Italiei şi Franţei. Iar festi- valurile vinurilor, organizate în toate podgoriile, continuă să atragă un număr mare de vizitatori. Vă propunem doar câteva astfel de festivaluri, pe care, de ce nu, le puteţi încerca în această toamnă.
Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro Investim în viitorul tău! Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Data publicării: august 2014 www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro )0372 11 14 09 Doriţi mai multe informaţii?

Empfohlen

Revista Regio nr.25
Revista Regio nr.25Revista Regio nr.25
Revista Regio nr.25
Programul Operational Regional
 
Revista Regio nr. 6
Revista Regio nr. 6Revista Regio nr. 6
Revista Regio nr. 6
Programul Operational Regional
 
Realizez, redactez,tehnoredactez, lucrari disertatii,referate,proiecte
Realizez, redactez,tehnoredactez, lucrari disertatii,referate,proiecteRealizez, redactez,tehnoredactez, lucrari disertatii,referate,proiecte
Realizez, redactez,tehnoredactez, lucrari disertatii,referate,proiecte
The Facultatieve Group
 
Avaliação de geografia – região sul
Avaliação de geografia – região sulAvaliação de geografia – região sul
Avaliação de geografia – região sul
sibelems
 
Vaccini: il caso Fluad (Italia, 2014)
Vaccini: il caso Fluad (Italia, 2014)Vaccini: il caso Fluad (Italia, 2014)
Vaccini: il caso Fluad (Italia, 2014)
Daniele Jommi
 
Ejercicio 6 comprar una camara
Ejercicio 6 comprar una camaraEjercicio 6 comprar una camara
Ejercicio 6 comprar una camara
sandracollado96
 
Análise estática de código Python
Análise estática de código PythonAnálise estática de código Python
Análise estática de código Python
Guilherme Vierno
 
TUGAS TERSTRUKTUR EKONOMI MAKRO
TUGAS TERSTRUKTUR EKONOMI MAKROTUGAS TERSTRUKTUR EKONOMI MAKRO
TUGAS TERSTRUKTUR EKONOMI MAKRO
linawatidewi2
 

Empfohlen

Revista Regio nr.25
Revista Regio nr.25Revista Regio nr.25
Revista Regio nr.25
Programul Operational Regional
 
Revista Regio nr. 6
Revista Regio nr. 6Revista Regio nr. 6
Revista Regio nr. 6
Programul Operational Regional
 
Realizez, redactez,tehnoredactez, lucrari disertatii,referate,proiecte
Realizez, redactez,tehnoredactez, lucrari disertatii,referate,proiecteRealizez, redactez,tehnoredactez, lucrari disertatii,referate,proiecte
Realizez, redactez,tehnoredactez, lucrari disertatii,referate,proiecte
The Facultatieve Group
 
Avaliação de geografia – região sul
Avaliação de geografia – região sulAvaliação de geografia – região sul
Avaliação de geografia – região sul
sibelems
 
Vaccini: il caso Fluad (Italia, 2014)
Vaccini: il caso Fluad (Italia, 2014)Vaccini: il caso Fluad (Italia, 2014)
Vaccini: il caso Fluad (Italia, 2014)
Daniele Jommi
 
Ejercicio 6 comprar una camara
Ejercicio 6 comprar una camaraEjercicio 6 comprar una camara
Ejercicio 6 comprar una camara
sandracollado96
 
Análise estática de código Python
Análise estática de código PythonAnálise estática de código Python
Análise estática de código Python
Guilherme Vierno
 
TUGAS TERSTRUKTUR EKONOMI MAKRO
TUGAS TERSTRUKTUR EKONOMI MAKROTUGAS TERSTRUKTUR EKONOMI MAKRO
TUGAS TERSTRUKTUR EKONOMI MAKRO
linawatidewi2
 
My Resume
My ResumeMy Resume
My Resume
Ahmed Essam
 
Resultados
ResultadosResultados
Resultados
Caio Marin
 
How to create first android app
How to create first android appHow to create first android app
How to create first android app
akkefa
 
TLF Magazine July 2015__Web
TLF Magazine July 2015__WebTLF Magazine July 2015__Web
TLF Magazine July 2015__Web
Nidhi Joshi
 
Есть ли мясо в колбасе?
Есть ли мясо в колбасе?Есть ли мясо в колбасе?
Есть ли мясо в колбасе?
himioteacher
 
Mobile phone emulator
Mobile phone emulator Mobile phone emulator
Mobile phone emulator
Daphne Gonzalez
 
Students and appropedia
Students and appropediaStudents and appropedia
Students and appropedia
Lonny Grafman
 
W mir muziki
W mir muzikiW mir muziki
W mir muziki
Razukova
 
профессии лицеист
профессии лицеистпрофессии лицеист
профессии лицеист
Мира Савченкова
 
Исторические сайты
Исторические сайтыИсторические сайты
Исторические сайты
malder93
 
Trabajo de dibujos animados
Trabajo de dibujos animadosTrabajo de dibujos animados
Trabajo de dibujos animados
arcticmonkeys10
 
Isha my goals
Isha my goalsIsha my goals
Isha my goals
Isha Ayerdi
 
Os porqués em espanhol
Os porqués em espanholOs porqués em espanhol
Os porqués em espanhol
bomespanhol
 
Blockposter 022454
Blockposter 022454Blockposter 022454
Blockposter 022454
Gabriel19961994
 
Welcome to walden security
Welcome to walden securityWelcome to walden security
Welcome to walden security
WSstsbste12
 
FYP
FYPFYP
FYP
Paul O'Connor
 
nsrpcv
nsrpcvnsrpcv
nsrpcv
sarma svln ch
 
02 email trends_futurebit_2012
02 email trends_futurebit_201202 email trends_futurebit_2012
02 email trends_futurebit_2012
Kirill Chistov
 
Final short deck-icmi
Final short deck-icmiFinal short deck-icmi
Final short deck-icmi
demo999
 
50 social bookmarking site list
50 social bookmarking site list50 social bookmarking site list
50 social bookmarking site list
tam nguyen
 
Revista Regio nr.33
Revista Regio nr.33Revista Regio nr.33
Revista Regio nr.33
Programul Operational Regional
 
Revista Regio nr.16
Revista Regio nr.16Revista Regio nr.16
Revista Regio nr.16
Programul Operational Regional
 

Weitere ähnliche Inhalte

Andere mochten auch

TLF Magazine July 2015__Web
TLF Magazine July 2015__WebTLF Magazine July 2015__Web
TLF Magazine July 2015__Web
Nidhi Joshi
 
Есть ли мясо в колбасе?
Есть ли мясо в колбасе?Есть ли мясо в колбасе?
Есть ли мясо в колбасе?
himioteacher
 
W mir muziki
W mir muzikiW mir muziki
W mir muziki
Razukova
 
Исторические сайты
Исторические сайтыИсторические сайты
Исторические сайты
malder93
 
02 email trends_futurebit_2012
02 email trends_futurebit_201202 email trends_futurebit_2012
02 email trends_futurebit_2012
Kirill Chistov
 

Andere mochten auch (20)

My Resume
My ResumeMy Resume
My Resume
 
Resultados
ResultadosResultados
Resultados
 
How to create first android app
How to create first android appHow to create first android app
How to create first android app
 
TLF Magazine July 2015__Web
TLF Magazine July 2015__WebTLF Magazine July 2015__Web
TLF Magazine July 2015__Web
 
Есть ли мясо в колбасе?
Есть ли мясо в колбасе?Есть ли мясо в колбасе?
Есть ли мясо в колбасе?
 
Mobile phone emulator
Mobile phone emulator Mobile phone emulator
Mobile phone emulator
 
Students and appropedia
Students and appropediaStudents and appropedia
Students and appropedia
 
W mir muziki
W mir muzikiW mir muziki
W mir muziki
 
профессии лицеист
профессии лицеистпрофессии лицеист
профессии лицеист
 
Исторические сайты
Исторические сайтыИсторические сайты
Исторические сайты
 
Trabajo de dibujos animados
Trabajo de dibujos animadosTrabajo de dibujos animados
Trabajo de dibujos animados
 
Isha my goals
Isha my goalsIsha my goals
Isha my goals
 
Os porqués em espanhol
Os porqués em espanholOs porqués em espanhol
Os porqués em espanhol
 
Blockposter 022454
Blockposter 022454Blockposter 022454
Blockposter 022454
 
Welcome to walden security
Welcome to walden securityWelcome to walden security
Welcome to walden security
 
FYP
FYPFYP
FYP
 
nsrpcv
nsrpcvnsrpcv
nsrpcv
 
02 email trends_futurebit_2012
02 email trends_futurebit_201202 email trends_futurebit_2012
02 email trends_futurebit_2012
 
Final short deck-icmi
Final short deck-icmiFinal short deck-icmi
Final short deck-icmi
 
50 social bookmarking site list
50 social bookmarking site list50 social bookmarking site list
50 social bookmarking site list
 

Ähnlich wie Revista Regio nr.31

Masterplan partea1
Masterplan partea1Masterplan partea1
Masterplan partea1
lkjhgfdssa
 
Sinteze și Dezbateri de Politică Externă, Nr.02, Martie 2017
Sinteze și Dezbateri de Politică Externă, Nr.02, Martie 2017Sinteze și Dezbateri de Politică Externă, Nr.02, Martie 2017
Sinteze și Dezbateri de Politică Externă, Nr.02, Martie 2017
Lina Grau
 
Relațiile Republicii Moldova cu vecinii – România și Ucraina. Sinteze și Dezb...
Relațiile Republicii Moldova cu vecinii – România și Ucraina. Sinteze și Dezb...Relațiile Republicii Moldova cu vecinii – România și Ucraina. Sinteze și Dezb...
Relațiile Republicii Moldova cu vecinii – România și Ucraina. Sinteze și Dezb...
Lina Grau
 
REDUCEREA ȘOMAJULUI ÎN ZONELE TURISTICE ALE RDN
REDUCEREA ȘOMAJULUI ÎN ZONELE TURISTICE ALE RDNREDUCEREA ȘOMAJULUI ÎN ZONELE TURISTICE ALE RDN
REDUCEREA ȘOMAJULUI ÎN ZONELE TURISTICE ALE RDN
ADR Nord
 
Studiu privind nevoile de finantare in cultura, 2014-2020, in Romania
Studiu privind nevoile de finantare in cultura, 2014-2020, in RomaniaStudiu privind nevoile de finantare in cultura, 2014-2020, in Romania
Studiu privind nevoile de finantare in cultura, 2014-2020, in Romania
Oana Nasui
 
Prezentare 24.05.2013
Prezentare 24.05.2013Prezentare 24.05.2013
Prezentare 24.05.2013
ystribiteli
 

Ähnlich wie Revista Regio nr.31 (20)

Revista Regio nr.33
Revista Regio nr.33Revista Regio nr.33
Revista Regio nr.33
 
Revista Regio nr.16
Revista Regio nr.16Revista Regio nr.16
Revista Regio nr.16
 
Masterplan partea1
Masterplan partea1Masterplan partea1
Masterplan partea1
 
Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...
Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...
Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...
 
Revista Regio nr.29
Revista Regio nr.29 Revista Regio nr.29
Revista Regio nr.29
 
Sinteze și Dezbateri de Politică Externă, Nr.02, Martie 2017
Sinteze și Dezbateri de Politică Externă, Nr.02, Martie 2017Sinteze și Dezbateri de Politică Externă, Nr.02, Martie 2017
Sinteze și Dezbateri de Politică Externă, Nr.02, Martie 2017
 
Relațiile Republicii Moldova cu vecinii – România și Ucraina. Sinteze și Dezb...
Relațiile Republicii Moldova cu vecinii – România și Ucraina. Sinteze și Dezb...Relațiile Republicii Moldova cu vecinii – România și Ucraina. Sinteze și Dezb...
Relațiile Republicii Moldova cu vecinii – România și Ucraina. Sinteze și Dezb...
 
Programul "Bucurestiul Turistic" - Sorin Oprescu
Programul "Bucurestiul Turistic" - Sorin Oprescu Programul "Bucurestiul Turistic" - Sorin Oprescu
Programul "Bucurestiul Turistic" - Sorin Oprescu
 
Strategia de dezvoltare a turismului in republica Moldova (2020)
Strategia de dezvoltare a turismului in republica Moldova (2020)Strategia de dezvoltare a turismului in republica Moldova (2020)
Strategia de dezvoltare a turismului in republica Moldova (2020)
 
Revista Regio nr. 12
Revista Regio nr. 12Revista Regio nr. 12
Revista Regio nr. 12
 
Revista Regio nr. 8
Revista Regio nr. 8Revista Regio nr. 8
Revista Regio nr. 8
 
TURISMUL CA PARTEA COMPONENTĂ A URBANISMULUI ŞI PLANIFICĂRII TERITORIALE
TURISMUL CA PARTEA COMPONENTĂ A URBANISMULUI ŞI PLANIFICĂRII TERITORIALETURISMUL CA PARTEA COMPONENTĂ A URBANISMULUI ŞI PLANIFICĂRII TERITORIALE
TURISMUL CA PARTEA COMPONENTĂ A URBANISMULUI ŞI PLANIFICĂRII TERITORIALE
 
Seara YP - Marketing Turistic - Travelers of Bucharest
Seara YP - Marketing Turistic - Travelers of BucharestSeara YP - Marketing Turistic - Travelers of Bucharest
Seara YP - Marketing Turistic - Travelers of Bucharest
 
2015.10.21 - Seara YP: Marketingul turistic
2015.10.21 - Seara YP: Marketingul turistic2015.10.21 - Seara YP: Marketingul turistic
2015.10.21 - Seara YP: Marketingul turistic
 
REDUCEREA ȘOMAJULUI ÎN ZONELE TURISTICE ALE RDN
REDUCEREA ȘOMAJULUI ÎN ZONELE TURISTICE ALE RDNREDUCEREA ȘOMAJULUI ÎN ZONELE TURISTICE ALE RDN
REDUCEREA ȘOMAJULUI ÎN ZONELE TURISTICE ALE RDN
 
Revista Regio nr. 5
Revista Regio nr. 5Revista Regio nr. 5
Revista Regio nr. 5
 
Zile de Cluj 2013
Zile de Cluj 2013Zile de Cluj 2013
Zile de Cluj 2013
 
PRS turism 2017 Regiunea Centru
PRS turism 2017 Regiunea CentruPRS turism 2017 Regiunea Centru
PRS turism 2017 Regiunea Centru
 
Studiu privind nevoile de finantare in cultura, 2014-2020, in Romania
Studiu privind nevoile de finantare in cultura, 2014-2020, in RomaniaStudiu privind nevoile de finantare in cultura, 2014-2020, in Romania
Studiu privind nevoile de finantare in cultura, 2014-2020, in Romania
 
Prezentare 24.05.2013
Prezentare 24.05.2013Prezentare 24.05.2013
Prezentare 24.05.2013
 

Mehr von Programul Operational Regional

PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26
PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26 PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26
PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26
Programul Operational Regional
 
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
Programul Operational Regional
 

Mehr von Programul Operational Regional (20)

Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală
Revista Regio nr.32 - Regio merge la școalăRevista Regio nr.32 - Regio merge la școală
Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală
 
Prezentare proiecte Regio regiunea Vest
Prezentare proiecte Regio regiunea VestPrezentare proiecte Regio regiunea Vest
Prezentare proiecte Regio regiunea Vest
 
Proiecte Regio în judetul Brăila
Proiecte Regio în judetul BrăilaProiecte Regio în judetul Brăila
Proiecte Regio în judetul Brăila
 
Evaluarea activităţilor Regio
Evaluarea activităţilor RegioEvaluarea activităţilor Regio
Evaluarea activităţilor Regio
 
Proiecte in regiunea SUD-VEST OLTENIA
Proiecte in regiunea SUD-VEST OLTENIA Proiecte in regiunea SUD-VEST OLTENIA
Proiecte in regiunea SUD-VEST OLTENIA
 
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier Muzeul Regiunii Porţilor de Fier
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier
 
Proiectele Regio din regiunea București Ilfov
Proiectele Regio din regiunea București IlfovProiectele Regio din regiunea București Ilfov
Proiectele Regio din regiunea București Ilfov
 
Revista Regio nr.30 iulie 2014
Revista Regio nr.30 iulie 2014Revista Regio nr.30 iulie 2014
Revista Regio nr.30 iulie 2014
 
PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26
PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26 PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26
PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26
 
Stadiul implementării Regio - Noiembrie 2013
Stadiul implementării Regio - Noiembrie 2013Stadiul implementării Regio - Noiembrie 2013
Stadiul implementării Regio - Noiembrie 2013
 
Peştera Ialomicioarei din Buşteni
Peştera Ialomicioarei din BuşteniPeştera Ialomicioarei din Buşteni
Peştera Ialomicioarei din Buşteni
 
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
 
Proiecte Regio în judeţul Ilfov
Proiecte Regio în judeţul IlfovProiecte Regio în judeţul Ilfov
Proiecte Regio în judeţul Ilfov
 
Promovarea Regio în regiunea Bucuresti-Ilfov
Promovarea Regio în regiunea Bucuresti-IlfovPromovarea Regio în regiunea Bucuresti-Ilfov
Promovarea Regio în regiunea Bucuresti-Ilfov
 
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene
 
Promovarea Regio în Municipiul Toplița
Promovarea Regio în Municipiul ToplițaPromovarea Regio în Municipiul Toplița
Promovarea Regio în Municipiul Toplița
 
Proiecte Regio în judeţul Brăila
Proiecte Regio în judeţul BrăilaProiecte Regio în judeţul Brăila
Proiecte Regio în judeţul Brăila
 
Acţiuni de comunicare Regio în judeţul Prahova
Acţiuni de comunicare Regio în judeţul PrahovaAcţiuni de comunicare Regio în judeţul Prahova
Acţiuni de comunicare Regio în judeţul Prahova
 
Proiecte Regio-Strategia şi planul de comunicare
Proiecte Regio-Strategia şi planul de comunicare Proiecte Regio-Strategia şi planul de comunicare
Proiecte Regio-Strategia şi planul de comunicare
 
Activităţi de promovare Regio în regiunea S-V
Activităţi de promovare Regio în regiunea S-VActivităţi de promovare Regio în regiunea S-V
Activităţi de promovare Regio în regiunea S-V
 

Revista Regio nr.31

  • 1. Nr. 31, August 2014 DRUMURI DE VACANŢĂ Lucia Morariu, preşedinta Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT): „Infrastructura este esenţială pentru impulsionarea turismului“ De la mare în Deltă, pe drumuri europene Geoagiu-Băi: infrastructura modernizată atrage turiştii Drum deschis către o minune a Bucovinei
  • 2. www.inforegio.ro2 e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI REDACTORI: Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU Editorial Ovidiu NAHOI www.inforegio.ro Creşterea economică şi dezvoltarea comunităţilor nu se pot imagina în afara conceptului de mişcare. De asemenea, nu se poate imagina o piaţă uni- că funcţională a Uniunii Europene fără reţele de transport rapide, moder- nizate şi conectate la marile fluxuri de transport continentale. Localităţile şi regiunile cu legături de slabă calitate, cu probleme în ceea ce priveşte infrastructura de transport sunt condamnate la stagnare economică şi supuse riscurilor majore de marginalizare socială. Acestea sunt doar câteva dintre puternicele motive pentru care Uniunea Europeană investeşte sume însemnate în proiectele de interconectare a reţe- lelor de transport. Veţi găsi în paginile revistei noastre informaţii amănunţi- te despre planurile Uniunii Europene în această privinţă. Şi despre scopurile economice şi sociale urmărite prin aceste investiţii substanţiale. Veţi găsi, bineînţeles, poveşti de succes din România şi veţi constata, citind secţiunea Dosar din actuala ediţie, cât de mult înseamnă reabilita- rea infrastructurii pentru dezvoltarea comunităţilor. Am adăugat în dosar şi exemple de dezvoltare a infrastructurii turistice. Legătura este evidentă: infrastructura modernizată uşurează accesul turiştilor, fie ei vizitatori de plăcere sau în scop de afaceri. Pe de altă parte, turismul este un sector economic extrem de dinamic şi se numără, întotdeauna, printre ramurile care beneficiază cel mai rapid de pe urma îmbunătăţirii reţelelor de transport. Celelalte ramuri economice be- neficiază la rândul lor, doar că, în aceste cazuri, inerţia este ceva mai mare şi este nevoie de un timp ceva mai îndelungat până ca roadele să se vadă. Cifrele din dreptul turismului sunt încurajatoare nu doar pentru indus- tria de turism, ci şi pentru alte ramuri economice. Odată cu turismul care se dezvoltă de pe urma modernizării infrastructurii, se dezvoltă imediat şi alte sectoare, cum ar fi transporturile, sectorul alimentar, comerţul, industriile artizanale. Turismul este un bun indicator de potenţial pentru orice econo- mie. Când turismul prinde puteri, şi alte ramuri se pregătesc să decoleze. Experienţa dobândită de beneficiarii români în ciclul bugetar 2007-2013 şi proiectele vizionare ale Uniunii Europene pentru 2014-2020 deschid noi oportunităţi pentru dezvoltarea economică şi socială a României. Iar dacă trebuie găsit un punct de start, acela este, de bună seamă, infrastructura. INFRASTRUCTURĂ, TURISM, DEZVOLTARE SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORII Doriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tra- diţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană? Suntem deschişi tuturor semnalelor dum­neavoastră şi orice contribuţie va fi utilă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre. Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum­nea­voastră pe adresa: regio@mdrap.ro. Contribuţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări. FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ UNIUNEA EUROPEANĂ Instrumente Structurale 2007-2013
  • 3. AUGUST 2014 3 04 ANALIZĂ Turismul românesc prinde puteri 05 SEMNAL EUROPEAN Bani europeni pentru reţele de transport, în beneficiul turismului 06 EVENIMENT Noi proiecte vor primi finanţare prin Regio 06 INTERVIU Lucia Morariu, preşedinta Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism 10 ŞTIRI REGIONALE 12 DOSAR: REGIO, DRUMURI DE VACANŢĂ 12 De la mare în Deltă, pe drumuri europene 14 Băile Tuşnad, revigorate cu fonduri europene şi private 15 Relaxat, la pescuit! 17 Spre un tărâm legendar 19 Geoagiu-Băi: infrastructura modernizată atrage turiştii 21 Drum deschis către o minune a Bucovinei! 22 Bistriţa: concept modern de turism într-un spaţiu tradiţional 24 EVENIMENT Comunicare şi comunicatori sub umbrela Forumului Regio 26 REPORTAJ Anna Maria Gonciu, câştigătoarea concursului Regio „O zi cu Victor Rebengiuc“ 27 REGIUNI EUROPENE Slovacia: o faţă nouă pentru un festival folcloric cu o tradiţie de şase decenii Parcuri naturale fără frontiere 30 INFORMAŢII UTILE 31 ALT FEL DE ŞTIRI SUMAR
  • 4. www.inforegio.ro4 Analiză Industria turismului din România şi-a sporit în ultimii ani contribuţia la Produsul Intern Brut şi cunoaşte un proces de dezvoltare continuă, după o perioadă de regres în primii ani ai crizei. VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro I ndustria turismului românesc asi- gura, la sfârşitul anului trecut, 212.500 de locuri de muncă di- recte, ceea ce însemna 2,4% din numărul total de angajaţi. Anul trecut, chiar dacă revenirea din criză nu a fost totală, nici în Ro- mânia şi nici în celelalte state UE, procesul de consolidare a industriei turistice româneşti a continuat. Ast- fel, contribuţia totală a sectorului, cu efecte directe şi indirecte, s-a ri- dicat la 33,1 miliarde de lei, respec- tiv 5,1% din PIB. Potrivit datelor Institutului Naţio- nal de Statistică (INS), după un 2009 dezastruos, cu scăderi de 14% şi 16% la sosiri, respectiv înnoptări în struc- turile de cazare, 2010 a accentuat declinul. Apoi, 2011 a readus creşte- rile dorite în domeniu, care au reuşit să recupereze parţial pierderile din primii ani de criză. În acel an, sosi- rile în hoteluri şi pensiuni s-au ridi- cat la 470.900, ajungând la aproape 500.000 după alţi doi ani, respectiv la sfârşitul lui 2013. Şi înnoptările au crescut, de la 1,03 milioane de lei la 1,09 milioane de lei. Cum a reuşit sectorul să opreas- că declinul? Târgurile de turism şi campaniile Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) au edu- cat românii în a-şi forma un obicei în efectuarea rezervărilor timpurii, ceea ce se cheamă early booking. Interesul românilor pentru acest tip de vacanţe a generat creşteri de la an la an, în condiţiile în care turiştii autohtoni au înţeles că pot benefi- cia de reduceri semnificative şi că îşi pot permite astfel două vacanţe pe an, în loc de una singură. Con- ceptul devine tot mai popular, fiind considerat o alegere inteligentă pentru cei care caută preţuri mici. Suplimentar, destinaţiile din Estul Europei au început să fie recunos- cute, comparativ cu mult cunoscu- tele capitale ale Europei Centrale, în condiţiile în care preţurile sunt mult mai bune, iar standardele sunt considerate ridicate. Alte cifre statistice confirmă ori- entarea tot mai mare a românilor pentru destinaţiile locale. Eurostat (biroul european de statistică), ara- tă că România a fost, în 2012, ţara cu cea mai mare pondere din UE a călătoriilor interne realizate de tu- riştii autohtoni, respectiv de 95,4%. A fost urmată de Grecia, Spania şi Portugalia, cu ponderi între 91,8% şi 90,3%. Celebra de-acum competiţie dintre România şi Bulgaria la capi- tolul turism pare să-i stimuleze pe antreprenorii locali. „Destinaţia de top în România rămâne litoralul, în condiţiile îmbunătăţirii serviciilor şi a pachetelor all-inclusive, ex- trem de apreciate de turişti. Com- parativ cu anii anteriori, în 2012 s-a văzut prima îmbunătăţire, adu- când aici peste 3 milioane de turişti români“, se arată într-o analiză a ­Euromonitor. ANAT a continuat cam- pania „Vacanţe la ţară“, iar ofertele speciale i-au încurajat şi mai mult pe români să-şi descopere ţara, la preţuri rezonabile. Potrivit aceluiaşi raport al Euro- monitor, Bucureştiul este bine co- nectat cu alte oraşe, iar frecvenţa mare a zborurilor este un avantaj real pentru turişti. Numărul vizita- torilor a crescut în 2012, când două treimi din străini au venit aici pentru plăcere şi relaxare, şi numai o trei- me au călătorit în interes de afaceri. Pentru ca turismul românesc să crească şi, prin urmare, să genereze venituri şi o contribuţie semnificati- vă la PIB, ar fi necesar un mediu le- gislativ care să încurajeze iniţiativa privată, lucru cerut în mod repetat de către antreprenori. De aseme- nea, analize independente arată că sunt necesare investiţii masive şi ur- gente în drumuri şi în infrastructura turistică. Potrivit Consiliului pentru Călătorii şi Turism Global (World Travel & Tourism Council), investiţi- ile din turism în România, în 2013, s-au ridicat la 11,8 miliarde de lei, însemnând 7,3% din investiţiile to- tale. Acestea ar urma să crească cu 5,3% în 2014, şi cu alte 4,3% anual în următorii zece ani, până la 18,9 miliarde de lei în 2024. TURISMUL ROMÂNESC PRINDE PUTERI În 2012, cu toată recesiunea din zona euro şi sentimentul general de neîncredere în economie, sectorul turistic românesc a reuşit să-şi men- ţină indicatorii. Contribuţia directă a turismului la Produsul Intern Brut (PIB), în 2012, a fost de 2,4%. Luând în calcul şi contribuţia indirectă la economia naţională, domeniul a avut un aport nominal de 4,5% din PIB. FOTO:amfostacolo.ro Hotel Govora, după restaurare
  • 5. AUGUST 2014 5 Semnal european BANI EUROPENI PENTRU REŢELE DE TRANSPORT, ÎN BENEFICIUL TURISMULUI O reţea eficientă de drumuri pentru ca România să-şi dezvolte industria turismului, esenţială pentru creşterea economică, este deja o idee redundantă. Comisia Europeană a alocat pentru actualul exerciţiu financiar un buget de trei ori mai mare pentru infrastructura de transport, iar două dintre coridoarele care traversează România sunt în centrul noii strategii de finanţare. VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro Î n actualul exerciţiu bugetar, noua politică a Comisiei Europe- ne instituie, pentru prima oară, o reţea centrală de transport baza- tă pe nouă coridoare principale: două coridoare nord–sud, trei coridoare est–vest şi patru coridoare diagona- le. Reţeaua centrală va transforma conexiunile est–vest, va înlătura blo- cajele, va moderniza infrastructura şi va eficientiza operaţiunile transfron- taliere de transport pentru călători şi pentru companii în întreaga Uniune. Ea va îmbunătăţi conexiunile dintre diferitele moduri de transport şi va contribui la obiectivele UE privind schimbările climatice. Reţeaua cen- trală urmează să fie realizată până în 2030. Turismul ar fi unul dintre bene- ficiarii de top. Finanţarea pentru infrastructura de transport se va tripla pentru pe- rioada 2014–2020, ajungând la 26 de miliarde de euro şi aproape jumătate din totalul finanţării CE pentru infra- structura de transport (11,3 miliarde de euro din cadrul Mecanismului Co- nectarea Europei - MCE) va fi alocată numai pentru ţările beneficiare ale politicii de coeziune, printre care şi România. Noua reţea centrală de transport va fi susţinută de o reţea cu- prinzătoare de rute la nivel regional şi naţional, care aduc trafic în reţeaua centrală. Reţeaua globală va asigura acoperirea completă a UE şi acce- sibilitatea tuturor regiunilor. Scopul implementării primei faze de finanţa- re a reţelei centrale pentru perioada 2014–2020 este estimat la 250 de mi- liarde de euro. Reţeaua centrală ur- mează să fie finalizată până în 2030. Reţeaua centrală va conecta 94 de porturi europene principale cu legă- turi feroviare şi rutiere, 38 de aero- porturi principale cu legături ferovia- re cu oraşe mari, 15.000 de kilometri de linii de cale ferată modernizate pentru circulaţia de mare viteză şi 35 de proiecte transfrontaliere pentru reducerea blocajelor. Aceasta va fi forţa motrice economică a pieţei uni- ce, care va permite o liberă circulaţie reală a mărfurilor şi a persoanelor în întreaga UE. este ca treptat, până în 2050, cea mai mare parte a cetăţenilor şi a între- prinderilor din Europa să se afle la cel mult 30 de minute distanţă, ca timp de deplasare, de reţeaua centrală. Luată în ansamblu, noua reţea de transport va oferi călătorii mai sigure şi mai puţin aglomerate, călătorii mai fluente şi mai rapide. Cele 26 de mi- liarde de euro alocate transporturilor în cadrul mecanismului „Conectarea Europei“ vor servi în practică drept „capital iniţial“ pentru stimularea investiţiilor suplimentare din partea statelor membre, pentru finalizarea conexiunilor şi a legăturilor transfron- taliere dificile, care altfel, cel mai probabil, nu ar fi construite. Costul Sursa:www.savoiu.ro Legendă: Reţeaua TEN-T existentă Reţeaua TEN-T propusă Reţeaua TEN-T
  • 6. www.inforegio.ro6 Eveniment VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro P otrivit viceprim-ministrului Liviu Dragnea, mi­­nis­trul dez- voltării regionale şi adminis- traţiei publice, autorităţile au în vedere contractarea proiec- telor care pot fi identificate şi im- plementate până la 31 decembrie 2015, în cadrul axelor prioritare din toate regiunile. Oficialul crede că aceasta ar putea avea ca rezultat ajustarea alocărilor regionale. „Ca- drul legal existent permite state- lor membre această flexibilitate în utilizarea resurselor alocate, în aşa fel încât, fără a fi necesară apro- barea Comisiei Europene, să putem realoca cel mult 10% din fonduri altor axe prioritare din cadrul Re- gio, cu respectarea sumei maxime din FEDR (Fondul European de Dez- voltare Regională — n.r.) aprobate prin decizia Comisiei Europene“, a declarat ministrul Liviu Dragnea. Decizia are ca scop atingerea unui grad maxim de absorbţie a resurse- lor financiare ale Regio 2007 - 2013. Koen Delanghe, manager de pro- gram în cadrul DG Regio al Comisiei Europene, a apreciat că programul a înregistrat rezultate foarte bune şi foarte clare în ultimii ani. Oficialul a precizat însă că autorităţile trebuie să fie atente în continuare, pentru că mai sunt încă jumătate din fon- duri de cheltuit. Ministrul dezvoltării regionale a declarat, la rândul său, că obiectivul principal este absorb- ţia integrală a fondurilor disponibile prin FEDR. Până la 30 mai 2014 rata de absorbţie pentru Regio a fost de 52%, iar CE a rambursat României 1,85 miliarde de euro. Tot pe 19 iunie, CMPOR a apro- bat Raportul Anual de Implementa- re al programului pentru anul 2013. „Anul trecut a fost caracterizat de intensificarea procesului de fina- lizare fizică şi financiară a proiec- telor Regio. La sfârşitul lunii mai 2014, am ajuns la un grad de ab- sorbţie de peste 52%, iar cu cererile de plată care sunt în lucru putem ajunge la 54%“, a mai spus ministrul Liviu Dragnea. El a precizat însă că vrea ca personalul din Autoritatea de Management şi din Agenţiile pen- tru Dezvoltare Regională să meargă direct pe teren, la fiecare benefici- ar cu întârzieri, să vadă care sunt cauzele şi cum pot fi sprijiniţi. NOI PROIECTE VOR PRIMI FINANŢARE PRIN REGIO Comitetul de Monitorizare a Programului Operaţional Regional 2007-2013 (CMPOR) a decis, pe 19 iunie 2014, ca sumele rămase disponibile la nivelul regiunilor să fie folosite pentru finanţarea unor noi proiecte. Banii provin mai ales din economii în implementarea proiectelor deja finalizate.
  • 7. AUGUST 2014 7 Interviu LUCIA MORARIU, PREŞEDINTA ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A AGENŢIILOR DE TURISM (ANAT): „INFRASTRUCTURA ESTE ESENŢIALĂ PENTRU IMPULSIONAREA TURISMULUI“ Ce-ilipseşteturismuluiromânesc?Cemăsuriartrebuiluatepentrucasenzaţionaleledestinaţii româneşti să urce în topul preferinţelor occidentalilor? Preşedinta Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Lucia Morariu, ne-a vorbit despre toate aceste probleme, dar şi despre soluţiile pe care le întrevede ca specialistă în domeniu. Lucia Morariu conduce ANAT din martie 2013 şi a fost secretar de stat pentru turism în guvernarea Tăriceanu. ELENA ALEXA regio@mdrap.ro REGIO: Se face în România tu- rism la standarde occidentale? Lucia Morariu: Există în Româ- nia oaze de turism la standarde oc- cidentale, fără îndoială. Chiar dacă nu suntem la acelaşi nivel peste tot, sunt destinaţii şi locaţii care pot concura fără probleme cu cele ex- terne de top. De la o clasică vacan- ţă la mare, în Complexul Phoenicia din Năvodari, unde găseşti servicii all inclusive cel puţin la nivelul pe care îl poţi găsi în locaţii similare din Bulgaria, până la o vacanţă în frumoasa Bucovină, unde natura fer­mecătoare se îmbină cu tradiţi- ile, zona abundă de obiective turis- tice, poţi alege dintr-o multitudine de unităţi de cazare de 3 şi 4 stele, cu servicii de calitate, agrement, centre spa, centre de echitaţie, mi- croferme şi, desigur, poţi gusta din bucatele preparate tradiţionale, din minunata bucătărie bucovineană. REGIO: Care sunt principalele pro­bleme pe care ar trebui să le soluţionăm pentru a avea o indus- trie a turismului la standarde eu- ropene? Lucia Morariu: Sunt mai multe puncte sensibile şi le voi aborda pe rând. Mai întâi, slaba dezvoltare a infrastructurii de transport. Lipsa autostrăzilor şi a şoselelor rapide Apoi vorbim despre calitatea forţei de muncă angajate în turism. Lipsa unei circulaţii turistice semni- ficative duce la degradarea afaceri- lor în turism. Lucrătorii sunt puţini şi prost plătiţi, mai ales în zonele mai greu accesibile, care nu au tu- rişti în mod constant. Astfel, lucră- torii sunt demotivaţi, iar angajatorii au resurse limitate de a-i motiva su- plimentar şi a-i califica după cerin- ţele unui turism de calitate. Taxele şi impozitele pe salarii, de cca. 80% peste suma netă acordată, nu susţin industria turismului şi sunt sensibil mai mari decât cele aplicate în ţări concurente pe piaţa turistică in- ternaţională. Rezultatul: cele mai îngreunează enorm accesul turiştilor spre destinaţiile turistice. Cu atât mai mult cu cât principala formă de turism specifică ­României sunt circu- itele culturale. Turiştii sunt nevoiţi să petreacă mai multe ore pe drum decât în vizite şi acţiuni turistice la obiective, ceea ce generează obo- seală şi frustrare atât pentru cei care călătoresc cu autoturismul propriu, cât şi pentru cei care călătoresc cu autocarul. Timpul este preţios pen- tru toţi în zilele noastre, preţul ex- cursiei de asemenea. Pierzi două zile din cauza transportului, care scum- pesc produsul turistic şi îi alterează conţinutul şi calitatea, chiar dacă, la destinaţie, atracţiile abundă. FOTO:www.hotnews.ro
  • 8. www.inforegio.ro8 Interviu mici salarii oficiale din România se regăsesc în industria turismului şi se descurcă fiecare cum poa- te. Lipsa unui interes semnificativ pentru a munci calificat în aceas- tă industrie, legislaţia muncii care limitează drepturile angajatorului de a reţine o perioadă determina- tă la unitate angajatul pe care l-a calificat pe banii companiei, circu- laţia turistică slabă, care a afectat resursele angajatorilor din turism destinate calificării personalului, au dus la această degradare. În plus, standardele ocupaţionale oficiale din turismul românesc, programa ­cursurilor de formare şi perfecţio- nare, sistemele de calificare, sunt depăşite şi există doar formal. Este nevoie de o schimbare consistentă în acest domeniu, pentru că în pre- zent fabricăm diplome, dar nu prea dăm calitate în formare. REGIO: Sunt deja probleme com- plicate! Lucia Morariu: Şi nu sunt singu- rele! TVA în turism este nesustena- bilă. Cota de 24% TVA în alimentaţia pentru turism este enormă şi gene- rează evaziune pe scară largă. O simplă comparaţie cu TVA aplicată în turism în ţările membre UE poa- te arăta imediat de ce preţurile în turismul românesc sunt uneori considerate mari. Turoperato- rii români nu sunt stimulaţi să dezvolte circulaţia turistică în România şi, mai ales, nu sunt stimulaţi să atragă turişti străini în România. Motorul atragerii de turişti străini în România este şi va fi turopera- torul, iar atragerea de turişti străini reprezintă cea mai in- teligentă formă de export, dar şi singura care nu beneficiază de facilităţi fiscale. Un alt obstacol este dat de lipsa unei planificări logice şi pe termen lung a dezvoltării turismului în Ro- mânia. De-a lungul anilor s-au alo- cat fonduri şi s-au realizat investiţii pentru dezvoltări turistice. Din pă- cate, nu a existat întotdeauna con- tinuitate şi nu s-a realizat un plan naţional de dezvoltare, care să fie urmat, finanţat şi realizat, într-un termen rezonabil de timp şi fără in- fluenţe politice în alocarea resurse- lor. Dezvoltările punctuale pot aju- ta, dar fără un plan ferm general, Este nevoie de o schimbare consisten- tă a standardelor ocupa- ţionale oficiale din turis- mul românesc, pentru că în prezent fabricăm diplome, dar nu prea dăm calitate în for- mare. FOTO:www.forbes.ro
  • 9. AUGUST 2014 9 Interviu pot deveni haotice şi nu pot constitui baza unui produs turistic complet, ceea ce, până la urmă, generează risipă de resurse. Cu atât mai mult cu cât ne bazăm pe diversitate, pe circuite ample de cunoaştere a Ro- mâniei, care presupun vizitarea, în cadrul aceluiaşi program turistic a mai multor destinaţii din România, care, dacă nu sunt echilibrat sus- ţinute în dezvoltare, nu reuşesc să susţină un produs turistic complex. Un turist japonez nu vine în Româ- nia doar să viziteze Delta Dunării. În cele 8-9 zile pe care le petrece în ţară, doreşte să cunoască mai mul- te destinaţii şi nu este interesat de faptul că într-o anumită euroregiu- ne, judeţ sau localitate s-au alocat mai mulţi bani pentru dezvoltarea turismului decât în alta. REGIO: Cât de importantă este infrastructura pentru impulsiona- rea turismului? Lucia Morariu: Este esenţială. Autostrăzi, şosele, drumuri, aero- porturi, dar şi amenajările la des- tinaţie, trasee marcate, toalete pu- blice, parcuri şi zone de promenade în staţiuni, urbanism de calitate, în general, nu numai la destinaţie, construcţii care respectă specificul arhitectural local, planuri urbanis- tice logice, acestea reprezintă baza sistemului, cadrul pe care statul trebuie să îl conceapă şi să îl rea- lizeze dacă turismul reprezintă o prioritate pentru dezvoltarea ţării. Investitorii urmează în mod natural direcţia dată de stat prin dezvolta- rea infrastructurii. În cazul nostru, investitorii s-au mişcat mai repede şi mai bine decât statul în turism, dar fără o intervenţie rapidă şi am- plă a statului pentru dezvoltarea infrastructurii, nu vom putea crea o adevărată destinaţie turistică de calitate. REGIO: Care au fost, totuşi, punctele forte în ultimii doi ani în turism? Dar aspectele negative? Lucia Morariu: Punctul forte al turismului românesc este faptul că românii, în număr mare, iubesc România şi călătoresc mult în ţară. Turismul intern este deocamdată baza circulaţiei turistice în România şi investiţiile realizate în întreaga ţară de operatorii privaţi au susţi- nut o circulaţie turistică decentă, în creştere chiar în anii de criză de după 2008. REGIO: Unde ar putea interve- ni cel mai eficient fondurile eu- ropene? Lucia Morariu: În primul rând pentru investiţii în infrastructura care susţine turismul (aeroporturi, drumuri, amenajări la destinaţie, agrement etc.), în susţinerea in- vestiţiilor operatorilor privaţi în dezvoltarea unităţilor turistice şi în promovarea produselor turistice. De asemenea, aceste fonduri ar fi foarte utile şi pentru refacerea sis- temului de învăţământ turistic. REGIO: Care este destinaţia dvs. turistică preferată în România? Lucia Morariu: Bucovina. REGIO: În ce loc din România aţi recomanda turiştilor străini să vină şi de ce? Lucia Morariu: România trebuie cunoscută în ansamblul ei, turiştilor străini le recomand circuite de cu- noaştere în România, de minim 7-8 zile. Un exemplu de programe re- comandate puteţi regăsi pe site-ul www.romaniaforall.com, lansat de curând. CE MĂSURI LEGISLATIVE AR TREBUI LUATE PENTRU IMPULSIONAREA TURISMULUI: Cum se poate îmbunătăţi turismul în aşa fel încât să crească numărul străinilor care ajung să viziteze România? Iată ce măsuri legislative crede Lucia Morariu că ar trebui luate. plan naţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport către prin- cipalele destinaţii turistice; plan naţional de dezvoltare a infra­ structurii specifice de turism în princi- palele 20 de staţiuni balneoclimaterice; refacerea sistemului naţional de formare şi perfecţionare în domeniul turismului; facilităţi fiscale pentru forţa de muncă angajată în turism, scăderea ta- xării muncii de la 80% la 50%; scăderea cotei TVA la 9% pentru toa- te activităţile din turism; programe de susţinere financiară a operatorilor din turism pentru activită- ţile de promovare a destinaţiilor turis- tice româneşti; aplicarea imediată a legii tiche- telor de vacanţă, pentru susţinerea creşterii circulaţiei turiştilor români în România; controlul urbanismului, respectarea specificului arhitectural local şi imple- mentarea unui urbanism de calitate; scutirea de impozit pe profitul rein- vestit în turism. FOTO:www.rbls.ro
  • 10. www.inforegio.ro10 Ştiri regionale NORD-VEST NORD-EST VEST CENTRU CONCURS PENTRU POARTA MARAMUREŞEANĂ Competiţie inedită în Maramureş în această vară! Au- torităţile locale vor să monteze o poartă maramure- şeană nouă la intrarea în judeţ, aşa că au lansat o pro- vocare către specialişti şi persoanele talentate. Sunt aşteptate propuneri din partea mai multor arhitecţi, urbanişti, artişti plastici şi studenţi. Conform condu- cerii Consiliului Judeţean Maramureş, proiectele vor fi analizate de un juriu tehnic, iar primele trei solu- ţii alese vor fi premiate. Marele premiu: poarta câş- tigătoare va deveni simbolul judeţului. Fosta poartă maramureşeană a fost distrusă în urmă cu aproximativ doi ani, iar de atunci Maramureşul nu mai are niciun edificiu la intrarea în judeţ. BAL CARITABIL PENTRU COPIII CU DIZABILITĂŢI 300 de invitaţi, cod vestimentar „alb-negru“, locaţie de vis. Acestea au fost ingredientele evenimentului caritabil „Balul de la Castel“, care a avut loc în luna iunie 2014 la Iaşi. Rezultatele strângerii din fonduri au fost peste aşteptări. Cei peste 100.000 de lei adunaţi din donaţii vor fi folosiţi de către Fundaţia Servi­ciilor Sociale Bethany în programe de recuperare pentru copiii cu dizabilităţi. Este cea mai mare sumă dona- tă până acum în cadrul acestui eveniment, ajuns la cea de-a treia ediţie. Mare parte din sumă s-a strâns în urma licitaţiei de artă, vinuri de colecţie sau piese de vestimentaţie, la care au participat oameni de afa- ceri, artişti, medici şi politicieni. POLIŢIA LOCALĂ PATRULEAZĂ PE BICICLETE Premieră la Timişoara! Poliţia locală va patrula, vara asta, pe biciclete. Agenţii au fost dotaţi cu echipament complet de ciclism, iar căştile au fost inscripţionate cu „Poliţia Locală“. Conform reprezentanţilor Poliţiei Locale Timişoara, această inţiativă va face patrulările mai eficiente, iar agenţii nu vor mai avea probleme în zilele caniculare. În anumite perioade, în funcţie de evenimente şi de necesităţi, vor patrula şi peste 40 de biciclişti, ajutaţi şi de colegii lor pe scutere. Timişo- renii îi vor întâlni pe „poliţiştii biciclişti“ prin parcuri, pieţe şi cartiere. ŞCOLILE DE MESERII REÎNVIE LA TÂRGU MUREŞ Primăria Târgu Mureş vrea să revitalizeze, chiar din toamna anului 2014, şcolile de meserii. Primăria vrea să investească în jur de un milion de lei pentru finanţarea învăţământului tehnologic, bani care repre­ zintă 25% din bugetul alocat de municipalitate pentru investiţiile din anul acesta. Conform primarului Dorin Florea, au fost identificate, împreună cu părinţii ele­ vilor, profesorii şi agenţii economici, 14 meserii care ar putea asigura locurile de muncă ale celor care vor să înveţe. Cele mai căutate slujbe pe piaţă la această oră sunt în domeniul mecanicii auto, tinichigeriei, informaticii, industriei textile şi electronicii. FOTO:www.voceatransilvaniei.ro FOTO:adevarul.ro FOTO:www.cronicadeiasi.ro FOTO:www.traiesteromaneste.ro
  • 11. AUGUST 2014 11 Ştiri regionale SUD-VEST OLTENIA SUD-EST SUD MUNTENIA BUCUREŞTI -ILFOV MATERNITATE NOUĂ LA DRĂGĂŞANI Veşti bune pentru viitorii părinţi din zona Drăgăşani. Maternitatea din oraş, care funcţionează acum într-o clădire veche, va fi mutată într-un spaţiu reabilitat şi modernizat. Primăria va investi circa 400.000 de lei pentru renovarea parterului şi primului etaj al Spitalu- lui din Drăgăşani, unde se va muta maternitatea. Lu- crările au început în luna iunie şi, conform proiectului, ar trebui finalizate în octombrie 2014. La parter va funcţiona Secţia Obstetrică-Ginecologie, iar la etaj va fi Secţia Nou-Născuţi. Vor fi schimbate instalaţia elec- trică şi pardoselile, vor fi montate instalaţii de oxigen şi va fi adus mobilier nou. EVENIMENTE CULTURALE LA CAZINOUL DIN CONSTANŢA Veşti bune pentru turiştii care ajung la Constanţa. Cazinoul, edificiu simbol al oraşului, va fi accesibil publicului printr-un eveniment inedit. Între 1 şi 10 august, Cazinoul va fi deschis şi va avea ateliere şi activităţi pentru vizitatorii de toate vârstele. Seara sunt programate concerte de jazz, muzică uşoară şi interbelică, proiecţii de film, teatru, balet, recitaluri de muzică clasică şi electronică. Nu vor lipsi nici materialele de informare despre istoria acestui loc. Proiectul se numeşte „CaziNou“ şi a fost ideea unei echipe de tineri arhitecţi şi designeri care şi-au propus să reînvie strălucirea unei clădiri de patrimoniu. ÎNVAŢĂ SĂ-ŞI VALORIFICE BUNĂTĂŢILE DIN CĂMARĂ Gospodinele care prepară adevărate „comori gastronomi- ce“ pot învăţa acum să obţină şi profit din ele! Asociaţia React a lansat, în iunie 2014, la Târgovişte, proiectul stra- tegic „Ocupare şi antreprenoriat rural“. Concret, femeile care trăiesc în mediul rural vor fi instruite cum să vândă în condiţii legale conservele din legume şi fructe pentru care au reţete „valoroase“. Peste 500 de persoane fără loc de muncă vor afla detalii practice despre planificarea resurselor necesare pentru compoturi, dulceaţă, zacuscă sau bulion, dar şi despre actele necesare înfiinţării unei mici afaceri. Cursurile de instruire vor fi susţinute în co- munităţile din care provin femeile interesate. S-A DESCHIS OBSERVATORUL DELTEI BUCUREŞTIULUI „Delta Bucureştiului“ poate fi vizionată de la înălţime. La etajul 17 al unui complex rezidenţial din Capitală a fost inaugurat, în iunie 2014, Observatorul Parcului Natural Văcăreşti. Centrul aflat la aproximativ 60 de metri de sol îşi aşteaptă vizitatorii şi cu o expoziţie de fotografii cu diferite animale şi păsări care trăiesc în „Delta Văcăreşti“, într-un decor cu stuf şi petice de iarbă şi cu sunete de păsări de baltă. Cei interesaţi vor putea vizita observatorul, gratuit. „Delta Bucureştiului“, unde trăiesc mai multe specii de animale şi păsări rare prezentate de National Geographic în urmă cu doi ani, urmează să fie declarată de Guvern arie naturală protejată. FOTO:LucianMuntean FOTO:www.rfi.roFOTO:www.turnulsfatului.ro FOTO:www.descopera.ro
  • 12. www.inforegio.ro12 REGIO, DRUMURI DE VACANŢĂ DE LA MARE ÎN DELTĂ, PE DRUMURI EUROPENE Prin modernizarea unor drumuri din judeţele Constanţa şi Tulcea, accesul dinspre Bucureşti şi restul ţării către Năvodari şi Mamaia, respectiv Braţul Sfântu Gheorghe şi Lacul Razim s-a îmbunătăţit, fiind aşteptate o creştere a numărului de vizitatori în zonă şi impulsionarea economiei locale bazate mai ales pe turism. BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro F inalizarea Autostrăzii Soare- lui (circulabilă pe întreaga ei lungime din noiembrie 2012) nu ar fi fost o veste suficient de bună pentru turişti, care puteau rămâne „cu ochii în soare“ dacă, în paralel, autorităţile din judeţele Constanţa şi Tulcea nu ar fi derulat propriile proiecte privind dezvolta- rea infrastructurii rutiere. Acestea au vizat modernizarea unor drumuri judeţene, care devin de interes naţional pe timpul verii, datorită traficului care creşte de câteva ori faţă de nivelul din restul anului. Condiţiile de călătorie s-au îmbunătăţit nu doar pentru sutele de mii de automobile cu turişti care pleacă înspre litoral în lunile de vară, dar şi pentru miile de camioa- ne care trebuie să ajungă în cel mai mare port al ţării sau care fac livrări de mărfuri către unităţile turistice. În judeţul Constanţa, au fost re- abilitaţi cei 16 km ai DJ 228 Nazar- cea–Ovidiu care scurtează drumul către mare şi preia o parte din trafi- cul de pe drumurile naţionale 22C şi autostrada A2, eliminând necesita- tea unui ocol prin localităţile Poar- ta Albă, Murfatlar şi Valu lui Traian. „Deschiderea DJ 228 reprezintă un avantaj pentru turiştii care folosesc vechea rută de acces spre litoral, deoarece timpul câştigat pentru cei care au ca destinaţie finală staţiu- nea Mamaia este de aproape jumă- tate de oră“, apreciază Titi ­Cenuşă, managerul de proiect din cadrul IMPULS PENTRU INDUSTRIA TURISTICĂ De noile tronsoane de drum be- neficiază circa 50.000 de turişti care vizitează anual zona sudică a ­Deltei, alţi 15.000 aflaţi în tranzit, 9.600 de lo- calnici şi circa 50 de agenţi economici, majoritatea în sectorul turistic. Succesul proiectului, care a reprezen- tat „un pas important în impulsionarea turismului în zonă“, crede Mihai Nicu, a încurajat CJ Tulcea să mai depună o cerere de finanţare pentru un proiect similar din zona turistică Tulcea-Muri- ghiol. O investiţie de circa 20 milioane de euro vizează modernizarea drumului ce leagă mânăstirile Celic-Dere, Cocoş şi Saon de arterele rutiere naţionale.
  • 13. AUGUST 2014 13 Consiliului Judeţean Constanţa. Deşi înregistrează un volum de trafic mediu anual cu 2,26% mai mare decât media naţională (2.166 de vehicule pe zi faţă de 959 de vehicule), drumul nu mai fusese re- parat din 1975 şi era proiectat po- trivit condiţiilor tehnice referitoare la greutatea maximă de transport admisă (7 tone pe osie) din acea perioadă. Proiectul finalizat în 2012 a permis refacerea fundaţiei, care suportă acum autocamioane cu o masă totală de 40 de tone. S-au reabilitat cele trei podeţe existente, s-au construit 17 podeţe noi şi s-au făcut încă 50 de subtraver- sări, pentru a se evita infiltrarea apei în fundaţie. Alte lucrări s-au concen- trat pe efectuarea de racordări cu drumurile laterale, construirea de parapeţi de siguranţă şi montarea de borne kilometrice, semnalizări şi marcaje rutiere, precum şi amenaja- rea a opt staţii de autobuz. „Lucrările au fost executate foarte bine din punct de vedere ca- litativ şi într-un interval scurt de timp“, a precizat Titi Cenuşă. Pro- iectul s-a finalizat mai devreme cu trei luni, iar beneficiile sale sunt aş- teptate de-a lungul mai multor ani. Cel puţin din punct de vedere ecolo- gic, s-a constatat deja reducerea no- xelor în urma circulaţiei fluidizate, de la 0.2783g/sec la 0.1753 g/sec. ACCES MAI BUN CĂTRE NORDUL DOBROGEI În judeţul Tulcea s-au refăcut 37 km de drum, dar s-au şi construit alţi 13 km, pentru a creşte gradul de acces spre zona turistică Muri- ghiol-Uzlina-Dunavăţ-Lacul Razim. Aceasta înseamnă căi de acces te- restre către sudul Deltei Dunării, adică spre Braţul Sfântu Gheorghe şi complexul lagunar Razim-Sinoe. Zona respectivă „a cunoscut o dezvoltare rapidă în ultima perioa- dă de timp, datorită creşterii cererii pentru turismul în Delta Dunării“, ne-a explicat Mihai Nicu, manager de proiect în cadrul Consiliului Ju- deţean Tulcea. Totuşi, nu dispunea de o infrastructură de transport pe măsura creşterii traficului. Încheiat în 2011, proiectul a în- semnat conectarea unor localităţi cu potenţial turistic însemnat (Muri- ghiol, Dunavăţu de Jos, Mahmudia, Nufăru, Municipiul Tulcea) la dru- mul european E87 (Galaţi-Tulcea- Constanţa) şi drumul naţional DN 22 A (Tulcea-Hârşova-Bucureşti). Pentru că zona străbătută de aceste drumuri are un relief coli- nar, presărat cu văi torenţiale (cu maluri predispuse la alunecări de teren), înainte de implementarea proiectului, căile de comunicaţie rutiere erau grav afectate de acţiu- nea apei. Peste 80% dintre şanţurile de preluare şi evacuare a apei erau acoperite cu pământ şi cu plante. În prezent, au fost realizate 117 pode- ţe şi au fost reabilitate sau constru- ite 7 poduri. Dosar • Titlul proiectului: „Reabilitare şi modernizare de drumuri judeţene, tronsonul DJ228: DN 22C (Nazarcea) – DN2A (Ovidiu)“ • Beneficiar: Consiliul Judeţean Constanţa • Axa prioritară 2, Domeniul major de intervenţie 2.1 – „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură“ • Valoarea totală a proiectului: 32,83 milioane de lei, din care: - FEDR: 28,39 milioane de lei - Contribuţie de la bugetul de stat: 3,77 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 656.624 lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Modernizarea infrastructurii de acces către zona turistică Murighiol-Uzlina-Dunavăţ-Lacul Razim“ • Beneficiar: Consiliul Judeţean Tulcea • Axa prioritară 2, Domeniul major de intervenţie 2.1 – „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură“ • Valoarea totală a proiectului: 33,66 milioane de lei, din care: - FEDR: 29,12 milioane de lei - Contribuţie de la bugetul de stat: 3,73 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 814.758 de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI FOTO:tiberiucortez.blogspot.com
  • 14. www.inforegio.ro14 Dosar VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro C omplexul Hotelier Ciucaş, cotat la trei stele, este o uni­ tate de cazare cu tra­diţie, care în 2004 a fost achiziţi- onată de investitorul Raoul Alexan- dru Habat în cadrul procesului de privatizare. Hotelul a fost complet renovat şi extins prin mansardarea ultimului nivel, unde s-au construit apartamente spaţioase, cu băi dota- te cu jacuzzi, nivelul serviciilor ofe- rite fiind de patru stele. Elaborarea proiectului a început în 2007, în 2009 s-a obţinut autoriza- ţia de construire, iar un an mai târziu s-a semnat contractul cu ADR Centru. Proiectul s-a finalizat în 2013, an în care noul pachet de servicii a atras foarte mulţi turişti, astfel că oferta pentru Revelion a fost vândută in- tegral, la numai o săptămână de la lansare. „În momentul de faţă, mul- ţumită Regio, avem cea mai diver- sificată paletă de servicii din Băile Tuşnad. Proiectul, început în 2010 şi finalizat în toamna anului 2013, a constat în extinderea hotelului prin construirea unui complex de agre- ment şi relaxare şi a unui centru mo- dern de conferinţe. Pe o suprafaţă de aproximativ 4.000 mp am ame- najat o zonă SPA, cu piscină, bazin de kinetoterapie, saună uscată şi cu aburi, masaj, sală de fitness şi salon de înfrumuseţare. Tot în extinderea hotelului s-au construit trei săli mul- tifuncţionale, cea mai mică având o capacitate de 20 de persoane, iar cea mai mare de 350 de persoane, cu lobby bar, spaţii tehnice şi auxiliare. 12 persoane şi-au găsit, aici, un nou loc de muncă“, a spus Paul Habat, manager de proiect. Piedici? Birocraţia dar şi timpul necesar obţinerii fondurilor proprii prin credite bancare, spune manage- rul. O altă problemă a fost aceea că, lucrând în mare măsură cu Ministe- rul Muncii, respectiv Casa de Pensii, biletele de tratament nu sunt purtă- toare de TVA. „Acest fapt ne-a creat mari probleme în recuperarea TVA- ului. Însă chiar şi aceste probleme au fost depăşite, astfel că, pe termen scurt şi mediu, estimăm menţine- rea şi chiar depăşirea indicatorilor de sustenabilitate prognozaţi. Cât priveşte profitabilitatea, aceasta este o chestiune de costuri, care în ultima vreme s-au majorat substan- ţial, în special la utilităţi“, a mai declarat Paul Habat. Proiectul a dus deja la creşterea calităţii produselor şi serviciilor turistice, prin crearea noilor facilităţi de agrement şi bal- neo-terapie. Pentru managementul hotelului, acest lucru s-a tradus prin dezvoltarea afacerii: creşterea cifrei de afaceri, a numărului de înnoptări cu aproape 2.000, a duratei medii a sejurului turistic la 6,3 zile şi creşte- rea gradului de ocupare cu 55%. BĂILE TUŞNAD, REVIGORATE CU FONDURI EUROPENE ŞI PRIVATE Fosta „perlă“ a turismului românesc, staţiunea Băile Tuşnad se zbate să-şi regăsească pulsul. Câţiva investitori au prins curaj încă înainte de criza economică, simţind potenţialul din zonă. • Titlul proiectului: „Modernizarea complexului hotelier Ciucaş prin amenajarea unei baze de agrement şi SPA“ • Axa prioritară 5, Domeniul major de intervenţie 5.2 — Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice • Beneficiar: SC HB Hotels SA Braşov • Valoarea totală contractată a proiectului: 9,58 milioane de lei, din care: - FEDR: 4,05 milioane de lei - Contribuţie de la bugetul de stat: 0 lei - Contribuţia beneficiarului: 5,53 milioane de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
  • 15. AUGUST 2014 15 Dosar VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro C a să ajungi într-una dintre cele mai bune zone de pes- cuit crap din România, din- spre Bucureşti trebuie s-o iei pe drumul vechi de Constanţa, spre Fundulea, apoi spre Tămădău, după ce treci peste râul Mostiştea. Dru- mul este unul tipic de câmpie. Până aproape de Tămădău, porumbul se coace de-a stânga şi de-a dreap- ta drumului. Traficul este lejer de când s-a deschis Autostrada Soare- lui, iar drumul e bun. Intrarea pe drumul judeţean 303 nu este în niciun fel semnalizată, se face brusc la dreapta, înainte să intri în Călăreţi. Dacă ai viteză, cel mai probabil vei rata intrarea şi vei fi nevoit să te întorci. Dar imediat cum intri pe porţiunea de drum îţi dai seama că este nouă, iar până la Valea Argovei poţi admira în linişte, fără grija gropilor, salba de lacuri şi iazuri din zonă. Până acolo însă, treci prin Săruleşti, locul unde s-au desfăşurat câteva ediţii ale Cupei Mondiale de pescuit crap. Drumul judeţean 303 are, de fapt, capătul mai departe, în comu- na Mânăstirea, pe malul Dunării. Dar a fost modernizat cu bani europeni doar până la Valea Argovei, pe o dis- tanţă de 26 de kilometri. Un drum cu două benzi, cu destul de multe curbe, în mijlocul unor câmpii de floarea soarelui şi mărginit de câteva lacuri. Când făceam o pauză de con- dus, un cetăţean la vreo 50 de ani, pe bicicletă, intră în vorbă: „Dru- mul era tot aşa de lat şi înainte, dar avea găuri multe. E altă treabă acum, l-au refăcut pentru campio- natul mondial de pescuit“. SPRE „BOIERII CARE AU GÂRLA“ Mai departe, înspre Săruleşti, drumul începe să se intersecteze cu unele de arătură, care dau în câmpurile oamenilor. Pe dreapta şi pe stânga a dispărut floarea soa- relui şi au apărut ciulinii specifici Bărăganului, după care urmează terenurile pârloagă. Pe stânga am lăsat un drum asfaltat spre un lac de agrement. Sunt mici coline, de- ducem că soluţia de construcţie n-a fost foarte simplă. Tot pe stânga, un parc de panouri solare şi după 5 sau 6 kilometri drumul intră în Săruleşti Gară. După o cale ferată, urmată de o curbă dublă în formă de „S“, suntem pe strada George Enescu, intersecţie cu Veronica Micle. „Dru- mul are vreo trei ani, cred. Înainte era tot asfalt, dar era prăpădit rău, numa’ găuri. Prost rău, nu mai pu- teai să mergi pe el. Încoace, până la gară, era nenorocire. Încoa’ mai era cum mai era, de-aici încolo... Aaa, da’ ce circulă lumea acum, ca pe bulevard! Lumea mai vine la pescuit, dar io ştiu cum se împacă cu boierii ăştia care au gârla? Dru- mul e făcut de pe la Călăraşi, ju- deţean. Drumul ajunge la Călăraşi, dar trece prin sate, prin comune“, ne explică un gospodar aproape de vârsta a treia, cu o mătură în mână, purtând o şapcă veche de cel puţin 10 ani. RELAXAT, LA PESCUIT! Etapele Cupei Mondiale de pescuit sportiv, organizate la Săruleşti, au fost cele care au determinat Consiliul Judeţean Călăraşi să apeleze la bani europeni pentru renovarea drumului care face legătura între Fundulea şi Valea Argovei. Avem acum 26 de kilometri de drum ca-n palmă.
  • 16. www.inforegio.ro16 Dosar • Titlul proiectului: „Modernizarea şi reabilitarea drumului judeţean DJ303 tronsonul Călăreţi - Valea Argovei, km 0+000 – 26+294“ • Axa prioritară 2, Domeniul major de intervenţie 2.1 — „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură“ • Beneficiar: Consiliul Judeţean Călăraşi • Valoarea totală a proiectului: 40,51 milioane de lei, din care: − FEDR: 28,78 milioane de lei − Contribuţia de la bugetul de stat: 3,79 milioane de lei − Contribuţia beneficiarului: 7,93 milioane de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Şoseaua trece apoi peste auto- stradă, fără să aibă intrări în A2. Din nou, în dreapta şi stânga porumb. Drumul arată că am ieşit din Săru- leşti Gară. După 2 kilometri intră în Sănduliţa, un sat mai frumos şi mai îngrijit. Pe stânga şi pe dreap- ta cai, curci şi gâşte. La dreapta se deschide un nou drum spre lacurile de agrement. Înainte de Săruleşti, pe stânga, grâu şi păşune, o turmă de oi, pe dreapta — o râpă care se termină într-un lac. Am intrat în Săruleşti. Pe dreapta, prima casă, pescărească. Şi strada D.R. Popes- cu. Toate străzile din zonă au numai nume de artişti. În Coţofanca, oameni puţin vor- băreţi, neobişnuiţi cu străinii. Un bărbat de vreo 30 de ani de la o bă­ cănie ne spune cu privirea în pământ că sunt nişte pensiuni speciale pen- tru pescuit după pod. La Miclotina. De la drumul judeţean până la vilele care păreau a fi proprietăţi private e un drum pietruit prost. Cine ţine la maşina lui nu intră pe el şi rămâne la DJ 303. Am trecut şi de Siliştea şi ne îndreptăm spre Lehliu. „Ăsta e reabilitat de vreo 2 ani“, ne informează un cetăţean uşor grăbit, un fel de intelectual al satului care a încurcat însă stânga cu dreapta. „De la intersecţia asta mai sunt 11 kilometri până în Lehliu Gară, după care se termină drumul judeţean“, completează omul. STATISTICA DE LA „JUDEŢEANĂ“ Daniel Ştefan, director executiv în cadrul Consiliului Judeţean Călă- raşi, spune că în Săruleşti au avut loc în ultimii ani etape ale Cupei Mondiale de pescuit sportiv — crap, iar atractivitatea turistică a zonei a condus la dezvoltarea unor pensiuni şi zone de agrement, destinate iubi- torilor de pescuit. „Prin reabilitarea drumului, atât agenţii economici, cât şi membrii co- munităţilor locale au scurtat timpul de deplasare atât către ­Bucureşti, cât şi către autostrada A2, punct de conectare cu zona Constanţa“, a afirmat Ştefan. BENEFICIILE PROIECTULUI: creşterea traficului de marfă şi pasageri cu 15%; scăderea numărului de accidente cu 40%; reducerea timpului de călătorie cu 40%; economie de combustibil cu 16%; creşterea vitezei de circulaţie de la 15-30 km/h la 50-60 km/h;
  • 17. AUGUST 2014 17 Dosar Drumul Judeţean DJ 670, care leagă localităţile Marga şi Baia de Aramă de municipiul Drobeta-Turnu Severin a fost de curând modernizat prin programul Regio. Şoseaua are o importanţă majoră, atât pentru dezvoltarea turismului, cât şi pentru a facilita legăturile dintre polii de creştere economică din zonă. SPRE UN TĂRÂM LEGENDAR ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro D espre şoseaua care leagă localităţile Marga şi Baia de Aramă de Drobeta-Turnu Se- verin, din judeţul Mehedinţi, se spune că străbate un ţinut legen- dar. Într-adevăr, cei 35 km traver- sează, între altele, superbul pod natural de la Ponoarele, Podul lui Dumnezeu, după cum îl numesc lo- calnicii. Legenda spune că l-a con- struit Divinitatea, pentru a-l ajuta pe sfântul Nicodim să treacă peste apa Tismanei, în fuga sa din calea duşmanilor. Podul, format prin pră- buşirea unei părţi din Peştera Po- noarele, este format din piatră ma- sivă. Este cel mai mare pod natural al ţării şi al doilea ca mărime din Europa (30 m lungime, 13 m lăţime, 22 m înălţime şi 9 m grosime). Însă este singurul din lume deschis trafi- cului rutier. Acelaşi drum judeţean trece şi prin Baia de Aramă, o străveche aşezare, cunoscută sub numele Cal- chis (gr. aramă) de pe timpul sciţilor şi al romanilor, care au deschis aici mine de cupru. Fiind situată într-un ile naturale, care fac din DJ 670 o şosea aparte, sunt faptele concre- te, care au determinat apariţia pro- iectului de modernizare din judeţul Mehedinţi. Adevărul este că ultime- le lucrări de modernizare şi consoli- dare ale drumului judeţean amintit fuseseră făcute în 1980. În timp, şoseaua s-a deteriorat şi au apărut multe denivelări care pe- riclitau siguranţa circulaţiei. Trafi- cul se desfăşura greoi în perioadele cu precipitaţii sau la topirea zăpe- zilor. Uneori, era necesară devierea circulaţiei pe variante ocolitoare. „Facilitând accesul într-o zonă cu mare potenţial turistic din jude- ţul Mehedinţi, dar şi în zonele turis- tice ale judeţelor vecine, proiectul a contribuit atât la îmbunătăţirea mobilităţii populaţiei, bunurilor şi BENEFICIILE PROIECTULUI: Se îmbunătăţeşte mobilitatea forţei de muncă. Aceasta, împreună cu dezvolta- rea infrastructurii de transport regionale şi locale asigură legătura dintre polii re- gionali de creştere şi coridoarele pan-europene, ceea ce va contribui la prevenirea izolării zonelor rurale subdezvoltate. Proiectul contribuie la sporirea atractivităţii turistice a zonei, ceea ce va duce la crearea de noi locuri de muncă, mai ales în sectorul serviciilor de turism. Creşte numărul locurilor de muncă atât în timpul execuţiei lucrării, cât şi după, pentru întreţinerea şi supravegherea drumului în timp. relief carstic, Baia de Aramă se află în apropierea unor peşteri de o de- osebită frumuseţe, precum: Bulba (2-3 km), Ponoarele (5 km), Izverna (25 km) şi Cloşani (15 km). Este, pe drept cuvânt, un tărâm de poves- te, care acum poate fi valorificat în scop turistic, dată fiind infrastruc- tura adecvată. Dincolo de legendă şi minunăţi-
  • 18. www.inforegio.ro18 Dosar serviciilor, cât şi la dezvoltarea tu- rismului şi, implicit, a economiei în zonă“, afirmă Amalia Vişan, mana- ger de proiect în cadrul Consiliului Judeţean Mehedinţi. Proiectul s-a desfăşurat pe o perioadă de patru ani şi a fost fina- lizat în toamna lui 2013. Lucrările au constat în modernizarea şi con- solidarea a peste 35 km din DJ 670, care asigură legătura inter-regiona- lă, prin drumul naţional DN 67, la drumul european E 70. Implementa- rea acestui proiect nu a fost scutită de probleme neprevăzute. „Din ca- uza fenomenelor naturale de erozi- une şi a trepidaţiilor, s-au prăbuşit blocuri de piatră din partea supe- rioară a Podului Natural Ponoarele (Podul lui Dumnezeu), în timp ce altele erau într-o stabilitate relati- vă. Cum podul se afla pe tronsonul de drum la care se făceau lucrări de reabilitare, a fost necesar să se restricţio­neze circulaţia autovehi- culelor cu greutate mai mare de 3,5 tone, fapt ce a îngreunat activita- tea constructorului în zonă. Soluţia găsită de CJ Mehedinţi a fost aceea a construirii unei variante ocolitoa- re a Podului lui Dumnezeu pentru a fluidiza traficul şi pentru a reduce nivelul poluării şi al consumului de combustibil. Prin fonduri proprii s-a asigurat realizarea lucrărilor de execuţie la varianta ocolitoare a Po- dului lui Dumnezeu, lucrările fiind finalizate în momentul de faţă. De asemenea, în anumite perioade, din cauza condiţiilor meteo nefavorabi- le de pe timpul iernii, lucrările au fost sistate“, a mai explicat mana- gerul de proiect. Proiectul a implicat şi amenaja- rea intersecţiilor cu drumurile jude- ţene, comunale şi laterale, execu- ţia de podeţe, acces la proprietăţi şi reabilitarea trotuarelor. S-au re­­­­fă­­cut semnalizarea şi marcajele rutiere, s-a realizat un sistem de colectare a apelor pluviale şi s-au efectuat lucrări pentru refacerea mediului natural. Tronsonul reabilitat al DJ 670 asigu- ră legătura între judeţele Caraş-Seve- rin, Gorj şi Vâlcea pe traseul: judeţul Caraş-Severin - Clisura Dunării – Orşova – Drobeta Turnu Severin – Malovăţ – Mar- ga – Balta – Ponoarele – Baia de Aramă – judeţul Gorj – judeţul Vâlcea. • Titlul proiectului: „Modernizare şi consolidare DJ 670 Marga (DJ 607B) – Baia de Aramă (DN 67D) km 21+350-56+650, judeţul Mehedinţi“ • Beneficiarul Proiectului: Unitatea Administrativ –Teritorială Judeţul Mehedinţi • Axa prioritară 2, Domeniul major de intervenţie 2.1 — Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură (cu statut de drum judeţean şi/sau urban) • Valoarea totală contractată a proiectului: 44,08 milioane de lei, din care: - FEDR: 30,53 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 4,06 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 9,49 milioane de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
  • 19. AUGUST 2014 19 Dosar Ce-i trebuie unei staţiuni balneare precum Geoagiu-Băi, când are ape termale dătătoare de sănătate şi o istorie care descinde din vremea romanilor? Fonduri europene pentru crearea unei infrastructuri care să permită valorificarea atracţiilor turistice ale zonei. GEOAGIU-BĂI: INFRASTRUCTURA MODERNIZATĂ ATRAGE TURIŞTII ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro D upă problemele generate de restructurarea sau închide- rea mai multor exploatări miniere şi industriale, locui- torii judeţului Hunedoara îşi pun tot mai multe speranţe în dezvoltarea turismului. Potenţialul este remar- cabil. În judeţ există rezervaţii na- turale şi ştiinţifice, monumente ale naturii şi izvoare minerale şi terma- le exploatate în staţiunile balneare Geoagiu-Băi şi Vaţa. Romanii numeau Geoagiu-Băi — „Therme Germisara“ sau „Ger- misara cum thermis“ şi le apreci- au pentru apele minerale alcaline, uşor sulfuroase, apele termale şi nămolul de turbă, feruginos, care puteau vindeca reumatismele, ne- vralgiile, afecţiunile ginecologice, cele dermatologice etc. A urmat o perioadă de uita- re şi părăsire, până prin secolul al ­XVI-lea, când soţia lui Ioan Sigis- mund Zápolya, regele Ungariei, a înfiinţat acolo băi pentru soţul ei. Mai târziu, în 1935, la săparea unui mic bazin pentru actualul ştrand cu ape termale, au fost dezgropate statuile lui Esculap şi Egeea, măr- turii ale aprecierii acestor izvoare termale în perioada romană. Dar ce mai are staţiunea Geoa- giu-Băi de astăzi afară de apele termale şi nămolul feruginos dă- tătoare de sănătate? O rezervaţie naturală forestieră întinsă pe opt hectare, cascada Clocota, castrul roman Germisara/Therme Dodon- Pe 27 septembrie 2010, staţiu- nea Geoagiu-Băi primea, la Bruxel- les, titlul de „Destinaţie Turistică de Excelenţă a României“, în cadrul ae, o parte din vechiul drum roman, Băile Termale Romane, Biserica Tip „Rotondă“, construită în secolul al XI-lea şi multe altele. NOI PROIECTE ALE PRIMĂRIEI GEOAGIU Primăria Geoagiu are în vedere noi proiecte, care să ajute la dezvoltarea sta- ţiunii. Un exemplu îl constituie proiectul „Executarea unor lucrări de conservare, restaurare, punere în valoare muzeografică şi turistică a complexului termal ro- man Germisara — în punctul numit Dâmbul romanilor“, unde a fost identificat şi cercetat complexul termal din perioada romană existent aici. Dâmbul romanilor este alcătuit din travertin şi tuf calcaros şi are o formă circulară cu diametrul de 90-95 m. În perioada romană, complexul a funcţionat în două faze: una exclusiv de suprafaţă şi a doua, în subteran şi la suprafaţă. În cavitatea din interiorul Dâm- bului romanilor au fost descoperite mai multe monede de bronz şi argint plus opt plăcuţe votive din aur, dedicate zeităţilor tămăduitoare şi protectoare ale apelor termale. O statuie a zeiţei Diana şi altare votive au fost aranjate de jur împrejurul cavităţii şi în area sacra (zona de cult roman).
  • 20. www.inforegio.ro20 Dosar Galei Premiilor „European Destina- tions of Excellence“ – EDEN 2010, organizată cu ocazia Zilei Europene a Turismului. Premiul era desigur onorant pentru oficialităţile româ- ne, dar valorificarea atracţiilor tu- ristice ale zonei era, în mare par- te, limitată de calitatea precară a infrastructurii generale, această situaţie constituind un obstacol în dezvoltarea turismului. Altfel spus: spune-mi ce infrastructură ai, ca să îţi spun câţi turişti, dar şi şomeri ai. Reabilitarea infrastructurii ge- nerale (drum, apă, canal, iluminat public) în staţiunea Geoagiu-Băi a devenit de aceea o prioritate. Astfel, s-a născut proiectul „Re- abilitarea Infrastructurii Staţiunii Geoagiu-Băi“, care a primit finanţa- re Regio şi a fost implementat în- cepând cu 29 septembrie 2009. În urma implementării proiectului au fost realizate lucrări de reparaţii şi curăţenie la aleile şi drumul de ac- ces spre staţiune (pe o lungime de 4.650 m incluzând parcările publice din zona: Hotel Ceres, Casa de Cul- tură, Complex Ştrand, Hotel Diana, străzi şi trotuare, inclusiv aleile din Parcul Central), amenajarea spa- ţiilor verzi de pe domeniul public prin toaletarea arborilor şi a gardu- rilor vii, montarea de ghirlande de flori pe căile de acces în staţiune, semnalizarea rutieră şi turistică a staţiunii, amenajarea unui chioşc pentru socializare şi agrement, amenajarea unor zone de prome- nadă, amenajarea traseului spre grotă, amenajarea unui punct de belvedere în zona cascadei Clocota. De asemenea, au fost reabilitate: infrastructura de alimentare cu apă potabilă pe o lungime de 5.850 m (s-au realizat 148 de branşamente, s-au montat 35 de hidranţi de in- cendiu şi o staţie de dezinfectare a apei potabile), infrastructura de canalizare apă menajeră şi pluvială, infrastructura de iluminat public pe o lungime de 6.800 m. Beneficiile asupra calităţii vieţii locuitorilor Geoagiu-Băi nu au în- târziat să apară, după implemen- tarea proiectului. Statisticile indică o scădere cu 2,5% a şomajului, prin crearea de noi locuri de muncă în unităţile hoteliere ale zonei, îm- bunătăţirea calităţii serviciilor tu- ristice prin reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare. „Diversificarea serviciilor turisti- ce a constituit punctul de plecare pentru crearea de noi structuri tu- ristice. Finalizarea acestui proiect a determinat creşterea cantitativă, la standarde europene, a ansamblu- lui condiţiilor de practicare a turis- mului cu impact direct asupra creş- terii cererii de turism în zonă. De asemenea, în următorii ani, avem în vedere realizarea unor proiecte noi care să contribuie la dezvolta- rea economică a oraşului Geoagiu. Există toate premisele ca oraşul nostru să devină cu adevărat un pol de dezvoltare economică pentru întreaga zonă“, a declarat pentru revista Regio, prof. Ioan Vălean, primarul oraşului Geoagiu. • Titlul proiectului: Reabilitarea Infrastructurii Staţiunii Geoagiu-Băi • Beneficiar: UAT Oraşul Geoagiu, judeţul Hunedoara • Axa prioritară 5, Domeniul major de intervenţie 5.2 — Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice. • Valoarea totală contractată a proiectului: 23,07 milioane de lei, din care: - FEDR: 17,11 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 0 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 5,95 milioane de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
  • 21. AUGUST 2014 21 Dosar DRUM DESCHIS CĂTRE O MINUNE A BUCOVINEI! Un drum comunal a fost reclasat în drum judeţean şi modernizat, pentru a oferi acces auto în condiţii de siguranţă către inima masivului muntos presărat cu rezervaţii naturale, codri seculari şi obiective religioase. BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro C ine n-a aflat despre Muntele Rarău-Giumalău decât din cărţile de geografie nici nu ştie ce a pierdut. Dar cine a ajuns măcar o dată pe acolo, cu sigu- ranţă şi-ar dori să revină. Numai că, până acum câţiva ani, fiecare vizita- tor prin acele părţi ale Bucovinei ră- mânea cu un gust amar, amintindu-şi de drumul dinspre comuna Pojorâta către vârful Rarău, care punea la grea încercare orice autovehicul. Pe de o parte, ai fi condus cât mai sus, cât mai aproape de piscu- rile dezgolite de unde ai parte de panorame superbe. Pe de alta, nu te-ai fi îndurat să rişti degradarea pivoţilor sau planetarelor pe dru- mul plin nu de simple gropi, ci de şanţuri adânci lăsate în urmă de utilajele de mare tonaj folosite în industria lemnului. După o ploaie, calea de acces — asfaltată în perioada 1965-1968, dar fără să fi beneficiat de alte reparaţii capitale după asfaltare — devenea im­practicabilă şi orice autoturism risca să rămână împotmolit în no- roi. În lipsa amenajării unor cana- le de scurgere, porţiunile de drum care străbat pădurea erau brăzdate de pârâiaşe aproape tot timpul anu- lui, fiind accesibile în siguranţă doar pentru tractoare. Această situaţie frustrantă pen- tru turişti (şi mult mai neplăcută pentru locuitorii din zonă!) avea să dispară în februarie 2012, după trei ani de lucrări, atât cât a durat rea- bilitarea drumului. Proiectul de mo- dernizare a fost demarat de Consiliul Judeţean Suceava şi a presupus, mai întâi, reclasarea fostului drum co- munal în drum judeţean (DJ 175B) prin hotărâre de guvern. În prezent, şoseaua montană modernizată „facilitează desfăşu- rarea activităţilor de transport, aprovizionare şi distribuţie, contri- buind la creşterea gradului de ocu- pare a forţei de muncă prin dezvol- tarea de noi sectoare de activitate. În plus, favorizează creşterea vite- COMORI ALE NATURII ŞI ALE CREDINŢEI ÎN MASIVUL RARĂU-GIUMALĂU Un loc unic în întreg lanţul Munţilor Carpaţi este Rezervaţia Pietrele Doamnei, unde se păstrează calcare cu încrustaţii de corali, alge marine şi alte elemente care se aflau pe fundul unui ocean în perioada cretacică. Pe povârnişul sudic al rezervaţiei se poate vizita Peştera Liliecilor. Alte rezervaţii sunt cea cunoscută drept Stratele de Pojorâta (care conţine fosile marine), Rezervaţia Piatra Buhei, codrii seculari Giumalău-Valea Putnei şi Slătioara (cu o mare varietate de floră şi faună) şi Rezervaţia botanică Todirescu (44 de hectare de fâneţe montane cu specii floristice protejate prin lege). Acestora li se adaugă edificii realizate de om precum Schitul Rarău (situat la al- titudinea de 1.300 metri), Biserica Sf. Nicolaie din Pojorâta (considerată unică în Europa graţie celor şapte turnuri) şi Crucea de pe Giumalău (ridicată în 1947 pe locul unei cruci din beton, înălţate în 1908 de românii bucovineni din Austro-Unga- ria, care avea să fie distrusă în Primul Război Mondial). FOTO:www.skyscrapercity.com
  • 22. www.inforegio.ro22 Dosar BISTRIŢA: CONCEPT MODERN DE TURISM ÎNTR-UN SPAŢIU TRADIŢIONAL Pădurea Schullerwald este locul tradiţional de recreere pentru locuitorii municipiului Bistriţa. Şi nu de azi, de ieri, ci de secole. Şi pentru că este de un asemenea interes, infrastructura de agrement a fost dezvoltată recent, cu ajutorul fondurilor Regio. ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro P ădurea Schullerwald a fost de sute de ani locul în care saşii bistriţeni ieşeau la iarbă ver- de pentru a se relaxa şi a scă- pa de stresul cotidian. Şi astăzi este prin­cipala zonă verde a oraşului Bis- triţa, o adevărată uzină de filtrare a aerului poluat. În vederea dezvoltării turismu- lui bistriţean, precum şi a încura- jării localnicilor în desfăşurarea activităţilor de recreere, Primăria Municipiului Bistriţa şi-a propus să dezvolte turismul în zonă prin diver- sificarea ofertei turistice şi asigu- rarea accesului tuturor localnicilor la servicii de bază adecvate: edu- caţie, sănătate, locuinţă, energie, formare profesională, transport şi petrecerea timpului liber. Astfel a apărut proiectul de mo­der­nizare şi extindere a infrastructurii turistice • Titlul proiectului: „Modernizarea DJ 175B (reclasat din DC 90A, în baza HG 540/2000, KM 0+000 – 15+800, Pojorâta-Rarău“ • Beneficiar: Consiliul Judeţean Suceava • Axa prioritară 2, Domeniul major de intervenţie 2.1 — „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură“ • Valoarea totală a proiectului: 32,17 milioane de lei, din care: - FEDR: 20,64 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 2,74 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 8,78 milioane de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUIzei de intervenţie în caz de urgenţă şi contribuie la reducerea gradului de uzură a mijloacelor de transport care străbat drumul“, ne-a declarat Ana Pelin, manager de proiect în ca- drul Consiliului Judeţean Suceava. În plan turistic, modernizarea dru­mului a reuşit să lege Muntele Rarău-Giumalău de alte şosele mo- dernizate cu fonduri europene în ju- deţul Suceava. Situat între municipi- ile Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei, Rarăul deţine „o comoară“ ce merită vizitată. Deşi la unele dintre aceste locuri nu se poate ajunge decât la pas, drumul refăcut uşurează accesul turiştilor în condiţii comparabile cu un drum montan din orice altă ţară a Uniunii Europene. De-a lungul ce- lor 15,8 km de şosea reabilitaţi s-au amenajat şi cinci cursuri de apă care inundau drumul. „Noua şosea asigură conectarea zonei turistice Rarău cu drumul na- ţional DN 17. Efectele investiţiei au fost imediate. Şoseaua care înainte era parcursă în două ore şi jumăta- te, poate fi acum tranzitată în 20 de minute, valorile de trafic crescând în mod considerabil“, precizează Ana Pelin.
  • 23. AUGUST 2014 23 Dosar de agrement şi a utilităţilor conexe în Pădurea Schullerwald. Prin im- plementarea sa, Primăria a urmărit introducerea unui concept relativ nou pe piaţa serviciilor turistice de agrement din România, respectiv conceptul de pădure-parc, cu di- verse funcţionalităţi, în spe- cial în zona turismului de agrement. Acesta presupune ca transformarea pădurii să aibă loc prin inter- venţii minime asupra cadrului natural, astfel încât ampla­ sarea diferitelor do- tări să nu pre­su­pună defrişări semnifica- tive. Obiec­tivul tu- ristic, inaugurat chiar la începutul lunii iulie 2014, este inclus în circui- tul public. Lucrările au presupus amena- jarea a două terenuri de sport mul- tifuncţionale, a unui teren de skate- board şi role, 6,3 km alei amenajate, din care: 1,7 km pentru cicloturism şi 4,6 km pentru promenadă, şap- te zone de recreere amenajate cu foişoare, mese de ping-pong, trei turnuri de observare şi multe alte dotări care să atragă vizitatorii. Au fost amenajate trei locuri de joacă pentru copii de diferite vârste, cu perete pentru căţărări, tiroliană, balansoare, leagăne, precum şi o zonă de picnic unde au fost instalate 20 grătare, mese şi bănci. În total, lucrările au cuprins o suprafaţă de aproximativ 30 de hectare. Pentru că Pădurea Schullerwald era cunoscută tuturor locuitorilor din zonă ca un loc tradiţional de recreere şi picnic, inaugurarea sa a fost salutată cu bucurie de către cetăţeni. „Din punct de vedere financiar chiar dacă nu am întâmpinat pro- bleme, Primăria Municipiului Bis- triţa a trebuit să asigure un flux financiar constant şi o contribuţie proprie de 50%, fiind o schemă de ajutor de stat“, a spus Liliana Coce- şiu, manager de proiect. • Titlul proiectului: „Modernizarea şi extinderea infrastructurii turistice de agrement şi a utilităţilor conexe în Municipiul Bistriţa - Pădurea Schullerwald“ • Beneficiar: Primăria Municipiului Bistriţa • Axa prioritară 5, Domeniul major de intervenţie 5.2 — Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice. • Valoarea totală contractată a proiectului: 6,97 milioane de lei, din care: - FEDR: 2,20 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 186.345 lei - Contribuţia beneficiarului: 4,58 milioane de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI „Prin acest proiect estimăm o creştere a numărului de turişti care să viziteze Municipiul Bistriţa, cu cel puţin 24% pe o durată de cinci ani de la finalizarea proiectului (4,8% / an), precum şi o creştere a numărului cetăţenilor care utilizează infrastructura de agrement turistic nou creată prin proiect.“ Liliana Coceşiu, manager de proiect
  • 24. www.inforegio.ro24 Eveniment ANGELANEGREA regio@mdrap.ro P rintre activităţile de infor- mare şi publicitate la care apelează în general experţii în comunicare, la această ediţie a Forumului a fost prezentată o modalitate inedită de promovare a proiectelor cu finanţare europea- nă. Astfel, piesa de rezistenţă pe agenda evenimentului a fost lan- sarea filmului interactiv Călător în lumea Regio — film care cuprinde o selecţie de 14 proiecte susţinute din fonduri Regio. Interactivitatea face ca filmul să poată fi vizionat doar online, mediul virtual fiind, deocamdată, singura modalitate care permite implicarea telespectatorului în subiectul filmu- lui. Puteţi alege ce doriţi să vedeţi dintre ce s-a făcut cu bani de la Re- gio — locuri din oraşe care au pri- mit haine noi, lucruri făcute pentru ca oamenii să se poată bucura de confortul oraşului în care locuiesc, afaceri care s-au dezvoltat pentru a oferi mai multe locuri de muncă comunităţii şi drumuri mai bune, pentru a ajunge mai repede şi mai uşor să vizitaţi locuri extraordinare în care să vă petreceţi vacanţa. Interactivitatea permite şi în- toarcerea virtuală în timp, aşa încât puteţi vedea cum arătau respecti- vele locuri înainte de reabilitare şi starea de degradare în care se aflau. Poate ar fi mai bine să înce- peţi cu asta, pentru că diferenţele vă vor uimi cu siguranţă. Filmările au durat o lună, timp descopăr România dintr-o altă per- spectivă“. Vă invităm să vizionaţi filmul pe care îl puteţi găsiţi la ur- mătorul link: http://calatorprinlu- mearegio.inforegio.ro. După lansarea filmului produs pentru Autoritatea de Management a Regio, aceasta a prezentat un nou proiect de promovare a pro- gramului — campania Din zori până-n seară ... cu Victor Re- bengiuc. După ce au fost pro- duse 20 de spoturi TV, 20 de fillere TV, 12 spoturi radio, 5 machete publicitare şi 1 film documentar de 20 de minu- te, urmează expunerea lor pe mediile corespunzătoare. Campania a început la 1 iulie prin panotaj stradal şi derula- rea unor spoturi de 10 secunde pe ecrane electronice stradale. Din COMUNICARE ŞI COMUNICATORI SUB UMBRELA FORUMULUI REGIO În perioada 25 - 27 iunie 2014, în staţiunea Venus din judeţul Constanţa, a avut loc Forumul Comunicatorilor Regio, ediţia a V-a, reuniune care a avut ca scop schimbul de bune practici între membrii reţelei comunicatorilor Regio în care echipa de filmare a bătut ţara în lung şi-n lat: de la Craiova la Iaşi, de la Carei la Călăraşi. Re- gizorul filmului, Millo Simulov, a de- clarat pentru revista Regio: „a fost o provocare faină şi o revelaţie să FOTO:AngelaNegrea „Trebuie să înţe- legem că nu se poate reuşi fără o echipă“ Ing. Gogolak Zsolt Hrubecz, beneficiar Regio
  • 25. AUGUST 2014 25 Eveniment toamna lui 2014, spoturile TV se vor difuza pe canale TV generaliste şi informative, în timp ce spoturile radio vor fi difuzate la posturi radio cu acoperire naţională. Filmul do- cumentar este o sinteză a materi- alelor video şi va fi expus la toate evenimentele marca Regio. După prezentarea experţilor Autorită- ţii de Management, a venit rândul reprezentanţilor Agen­ţiilor pentru Dezvoltare Regională şi a benefici- arilor să ilustreze modalităţile prin care au ales să promoveze proiecte- le finanţate din Regio. Pentru că mijloacele prin care se transmit informaţiile s-au diver- sificat şi se îmbunătăţesc continuu (cel puţin în zona online), invitaţii la forum au beneficiat de ateliere în care au participat la prezentări pe trei zone de interes. În cadrul atelierului metode efi- ciente de evaluare a acţiunilor de informare şi publicitate, Drd. Ana Bulai a expuse metode prin care se evaluează acţiunile de informare şi publicitate, astfel încât comunica- torul să aibă date concrete despre efectele campaniei derulate — să ştie dacă difuzarea a fost eficientă, dacă impactul a fost cel dorit şi, desigur, să poată avea recomandări pentru o viitoare campanie, aşa în- cât să-şi poată atinge cât mai bine obiectivele. Am trecut apoi prin atelierul susţinut de regizorul Millo Simulov care a vorbit participanţilor despre metode creative pentru realizarea materialelor de informare şi publi- citate. A insistat pe campaniile de informare atipice, pentru că în pre- zent au un impact mai mare asupra publicului. Împărţiţi în echipe am făcut şi un exerciţiu practic, la sfâr- şitul căruia fiecare echipă şi-a pre- zentat proiectul-temă, iar trainerul ne-a explicat ce am putea face pen- tru ca micul nostru proiect-temă să poată fi unul de succes. Al treilea atelier, de comunicare eficientă cu ajutorul social media, a fost susţinut de Drd. Adriana Tran care a prezentat mai multe astfel de canale şi specificul fiecăruia. Co- municarea prin social media a luat amploare şi este o cale foarte rapi- dă dacă vrei să transmiţi informaţia în timp real către publicul din ce în ce mai numeros şi dacă îţi doreşti o comunicare bidirecţională în care toţi cei implicaţi pot reacţiona la informaţiile primite. După asemenea noutăţi în dome- niu, la sfârşitul celor trei zile ale Fo- rumului Comunicatorilor Regio, toţi participanţii s-au îndreptat spre casă cu informaţii şi cunoştinţe pe care le pot folosi pentru o mai bună comuni- care a programului Regio. FOTO:AngelaNegrea Actorul Corneliu Ulici (stânga) şi regizorul Millo Simulov (dreapta) POR înseamnă „ce facem noi pentru oameni“ Andreea Marcu, expert comunicare de la ADR Nord-Vest
  • 26. www.inforegio.ro26 Reportaj ELENA ALEXA regio@mdrap.ro P entru jurnalista de 39 de ani, şansa nesperată a fost un concurs inedit lansat de Re- gio pe pagina de Facebook. Anna Maria Gonciu a participat, pe 8 iunie, la filmările unui spot pentru campania tv de promovare Regio, a cărei imagine este chiar îndrăgitul actor român. „A fost o experienţă extraordi- nară. Ziua de filmare a însemnat o întâlnire memorabilă cu maestrul pe care îl admir încă din copilărie. M-au impresionat foarte mult blân- deţea şi răbdarea sa. În materialul publicitar care s-a filmat, eu eram localnica ce prezintă modernizarea unui parc. Am avut emoţii, evident, dar maestrul Rebengiuc m-a ajutat, cu dăruirea unui profesionist, să trec peste acest trac. Am descope- rit modestia unui om al cărui talent nu a umbrit omenia“, ne-a povestit Anna Maria. Materialele video pentru campa- nia de promovare Regio au fost re- alizate în 20 de localităţi din ţară, periplu inedit la care a participat şi actorul Victor Rebengiuc. Ce ­şi-ar dori actorul prin participarea la acest proiect? „Să trezesc inte- resul celor care aşteaptă să le vină o mană cerească, dar nu se implică pentru a obţine aceste fonduri din care se pot face lucruri foarte fru- moase şi necesare!“ ANNA MARIA GONCIU, CÂŞTIGĂTOAREA CONCURSULUI REGIO „O ZI CU VICTOR REBENGIUC“ A PETRECUT O ZI ALĂTURI DE MAESTRUL VICTOR REBENGIUC I-a văzut toate filmele şi îl consideră unul dintre cei mai buni actori de teatru din România. Fan „din umbră“, Anna Maria Gonciu a reuşit să-şi îndeplinească un vis: acela de a petrece o zi împreună cu actorul ei preferat, maestrul Victor Rebengiuc.
  • 27. AUGUST 2014 27 Regiuni europene BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro F estivalul folcloric Východná din Slovacia oferă un bun exemplu despre cum se poate face o investiţie care să con- serve şi să transmită mai departe moştenirea culturală. Începând cu anul 1953, în lunile iunie-iulie ale fiecărui an, mica localitate rurală care dă numele festivalului, situată în regiunea nordică Žilina, devine o veritabilă capitală mondială a tradi- ţiilor populare. Zeci de grupuri ar- tistice (însumând aproape 1.500 de persoane) urcă pe o scenă din lemn unde cântă, dansează, joacă scene- te populare, îşi expun şi îşi descriu decenii de utilizare. Principalele elemente de infrastructură — scena construită asemenea unui castel din lemn şi amfiteatrul, ambele vechi de 30 ani — aveau nevoie de reabi- litare. La rândul lor, spaţiile pentru expoziţii necesitau reparaţii. Prin urmare, în primul an de la aderarea Slovaciei la Uniunea Eu- ropeană, (mai exact, în mai 2004), Centrul Naţional al Culturii, princi- palul organizator al festivalului, şi autorităţile locale din Východná au elaborat un proiect de moderniza- re. Peste două treimi din bani sunt din Fondul European pentru Dez- voltare Regională, iar expertiza în materie de construcţii tradiţionale a fost cea a meşterilor slovaci. Lucrările au început în aprilie 2005 şi s-au încheiat cu puţin îna- inte de cea de-a 53-a ediţie a fes- tivalului, desfăşurată în iunie 2007. Atunci, artiştii populari şi publicul au putut beneficia deplin de noua scenă şi noul amfiteatru: mai spa- ţioase şi mai confortabile. Ele au fost construite în maniera clădirilor expuse în Muzeul Satului Liptov din costumele sau fac demonstraţii ale unor meşteşuguri. Reprezentaţiile lor sunt urmări- te de circa 70.000 de turişti din în- treaga lume, ceea ce reprezintă, în fiecare vară, o provocare pentru au- torităţile şi locuitorii din Východná care, în restul anului, au parte de o viaţă foarte tihnită. Localitatea lor este aşezată la poalele piscului Kriváň, considerat cel mai frumos vârf din Munţii Tatra şi ales prin vot popular drept simbol care să apară pe monedele euro slovace. În ciuda eforturilor oamenilor din zonă de a asigura cele mai bune condiţii pentru artiştii populari şi vizitatori, locul de desfăşurare a festivalului se degradase după cinci SLOVACIA: O FAŢĂ NOUĂ PENTRU UN FESTIVAL FOLCLORIC CU O TRADIŢIE DE ŞASE DECENII Cel mai mare festival folcloric din Slovacia — la care participă zeci de grupuri artistice şi zeci de mii de turişti din întreaga lume în vara fiecărui an — a beneficiat de o nouă scenă şi un amfiteatru din lemn, construite în stil tradiţional. Totul a fost posibil cu ajutorul fondurilor europene.
  • 28. www.inforegio.ro28 Regiuni europeneRegiuni europene regiunea Žilina, păstrând în întregi- me stilul arhitectonic al construcţi- ilor din lemn specific nordului Slo- vaciei. În plus, a fost construit un turn de observaţie de 28 de metri, de unde turiştii pot admira peisajele din Munţii Tatra. Intrarea în peri- metrul festivalului a fost refăcută, centrul de conferinţe şi informare turistică a fost renovat şi s-au ame- najat locuri de joacă pentru copii şi noi spaţii unde meşterii populari să poată face demonstraţii şi să îşi pună în vânzare creaţiile. Unul dintre scopurile proiectu- lui de modernizare a fost acela de a crea condiţiile necesare pentru o mai bună interactivitate între artiş- tii populari şi vizitatori, iar în ultimii ani a crescut numărul atelierelor de creaţie. Copiii şi adulţii pot învăţa să cânte sau să danseze, să facă pro- duse din ceramică şi să le picteze, să sculpteze, să brodeze etc. Pe de altă parte, renovarea a scăzut costurile de întreţinere a in- frastructurii festivalului, ceea ce a permis Centrului Naţional de Cultu- ră din Slovacia să menţină un preţ accesibil al biletelor. Un abonament pentru un adult la toate cele patru zile ale evenimentului costă 24 de euro. Pentru copii, pensionari, de- ţinători de carduri Euro 26 (instru- mente de plată speciale pentru studenţi şi alte categorii de tineri), precum şi pentru localnici, costul scade la 11 euro, iar copiii sub şase ani au acces gratuit. PARCURI NATURALE FĂRĂ FRONTIERE Administratorii mai multor parcuri naturale despărţite de graniţe naţionale au decis să acceseze în comun fonduri europene, pentru a colabora mai bine în acţiunile de conservare a mediului şi de promovare a turismului durabil. BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro C ând pleacă în căutarea pră- zii, râsul (linxul) nu ţine sea- ma vreodată de graniţele statelor. De asemenea, nici micile vietăţi vânate de el (şoareci, veveriţe şi iepuri) nu se tem să trea- că fraudulos frontierele administra- tive când se ascund din calea sa. Cât despre traseele de migraţie ale păsărilor, cursurile apelor şi aria de extindere a fenomenelor meteoro- logice, nici acestea nu pot fi limita- te între graniţe. Inspiraţi de aceste realităţi din natură, administratorii a două re- zervaţii naturale — din estul Fran- ţei, Parcul Munţilor Vosgi de Nord (Parc naturel régional des Vosges du Nord), şi din sud-vestul Germaniei, Pădurea palatină (Pfälzerwald) — şi-au dat seama că obiectivele lor pot fi atinse cu mai mare eficienţă prin proiecte de cooperare regiona- lă. Ideea de la care au pornit a fost aceea că nici protejarea biosferei, nici fluxurile de turişti nu ar trebui să se lovească de graniţe. Accesând fonduri europene prin Programele Operaţionale INTERREG I (1993-1996), INTERREG II (1997-2000) şi INTERREG IIIA–PAMINA (2000-2008), specialiştii în conservarea mediului din cele două ţări au cartografiat în- treaga suprafaţă a ambelor parcuri şi au creat baze de date comune în ceea ce priveşte structura geologică,
  • 29. AUGUST 2014 29 Regiuni europeneRegiuni europene compoziţia solului, flora şi fauna. Cercetătorii au realizat compen- dii ştiinţifice foarte detaliate, cât şi ghiduri adresate publicului larg, menite a-i sensibiliza pe cetăţenii europeni cu privire la importanţa conservării faunei şi dezvoltării tu- rismului durabil. Au fost planificate şi acţiuni de urmărire a dezvoltării speciilor protejate, cum este râsul, cea mai mare felină care trăieşte liber prin pădurile Europei. O echipă unică de cercetători supraveghează perma- nent acest mamifer, încercând să ferească teritoriul său de traseele turistice şi să observe orice schim- bare (precum boli sau decesul pre- matur al puilor) din familiile de râşi. Buna cooperare dintre Franţa şi Germania în zona Rinului superior a fost apreciată de UNESCO. În 1998, organizaţia a desemnat cele două parcuri naturale drept prima Re- zervaţie a Biosferei Transfrontaliere din Europa de Vest. Nu peste multă vreme, acest exemplu de cooperare avea să fie urmat la circa 1.000 de kilometri spre sud, de parcul francez Queyras din Alpii Maritimi şi patru parcuri italiene aflate în imediata vecină- tate, situate în Muntele Viso (Gran Bosco di Salbertrand, Tratto Cunee- se, Val Troncea şi Orsiera Rocciavrè) din regiunea Piemonte. Cooperarea din Alpi a dus la to- pografierea detaliată a arealului natural protejat din cele două ţări, dar şi la marcarea comună a trasee- lor turistice. În 2007, a fost publicat italiană pentru angajaţii parcurilor naţionale. Birourile turistice din ambele ţări au renunţat la reticenţa de a trimite grupuri de turişti şi dincolo de frontiera naţională. După consti- tuirea SIITALP s-a creat şi un servi- ciu de „şerpaşi“ (numele vine de la ghizii localnici din India, Nepal şi China care conduc exploratorii pe Everest). Aceştia îndrumă turiştii şi îi ajută să-şi care rucsacii, astfel că o excursie pe munte devine mai ac- cesibilă pentru vârstnici. Un alt proiect de succes, imple- mentat de data aceasta în Vosgi, sunt „pieţele comune“ organizate pentru micii producători, de două ori pe an în Franţa şi de două ori pe an în Germania. Câteva zeci de fermieri şi meşteşugari participă la fiecare din cele patru ediţii anuale. Colaborarea şi vânzările au fost atât de bune, încât există intenţia de a promova în toată Uniunea Europea- nă anumite produse locale sub o marcă şi logo unice. un ghid intitulat „All Viso Walks“ — Toate traseele de pe Muntele Viso, care include drumurile şi potecile montane, vârfurile care se pot es- calada, locurile cu cea mai bună pa- noramă, adăposturile pentru turişti şi specificul faunei. De asemenea, prin Programul Operaţional ­INTERREG IIIA ALCOTRA, în perioada iunie 2005 - mai 2008, a fost implementat proiectul SIITALP (Sistemul de Turism Transfrontalier din Alpi), care a pus în comun admi- nistraţiile turistice din parcul francez Queyras şi cele patru parcuri italiene. Aceasta a însemnat, în primul rând, cursuri de limbă franceză şi
  • 30. www.inforegio.ro30 Informaţii utile ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Autoritatea Naţională pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ PE TEMA TURISMULUI, TRANSPORTULUI ŞI TEHNOLOGIEI Marea Britanie, Londra, 1-3 august 2014 Organizată de Universitatea Brunel din Londra, conferinţa se adresează reprezentanţilor mediului academic şi va avea ca teme principale: Turismul şi Ospitalitatea; Transportul şi Logistica; Tehnologia şi Ştiinţa; Afacerile şi Economia. Reprezentanţii universităţilor vor avea ca obiectiv prezentarea noilor lucrări şi concepte, schimbul de idei şi formarea unor noi echipe de lucru. Mai multe detalii la: http://www.ictttconference.com FESTIVALUL DE FILM ISTORIC DE LA RÂŞNOV 2014 România, Râşnov, 1-10 august 2014 Evenimentul este la cea de-a şasea ediţie, iar temele propuse sunt „Marele Război“, „1989, a fost sau n-a fost?“ şi „Los Angeles 1984“. În Cetatea Râşnov sunt progra- mate peste 40 de filme documentare şi de ficţiune, dezbateri cu istorici sau martori ai evenimentelor, discuţii cu actori şi regizori, concerte sau prezentări de carte. Festivalul este singurul de acest profil din sud-estul Europei şi este organizat de Primăria Râşnov, Institutul European pentru Itinerare Culturale şi Asociaţia Mioritics. Mai multe detalii la: http://www.4arte.ro/ BUCHAREST SUMMER UNIVERSITY 2014 România, Bucureşti, 10-24 august 2014 Şcoala internaţională de vară „Bucharest Summer University“ este un program educaţional internaţional, care propune dezvoltarea personală a participanţilor prin dialog şi dezbateri cu specialişti din mediul academic şi din mediul de afaceri. Evenimentul este organizat de Academia de Studii Economice din Bucureşti, Asoci- aţia Absolvenţilor Alumni ASE şi Uniunea Studenţilor din ASE. A zecea ediţie abordează tema „Provocări şi oportunităţi financiare pentru o economie competitivă“. Mai multe detalii la: http://bsu.ase.ro/ MEDIAŞ CENTRAL EUROPEAN FILM FESTIVAL 2014 Mediaş, 31 august – 6 septembrie 2014 Acesta este singurul festival din România consacrat cinematografiilor din Europa Centrală. Sunt programate peste 40 de filme de lungmetraj, scurtmetraj şi docu- mentar, din Cehia, Slovacia, Slovenia, Austria, Ungaria, România şi Polonia. Competiţia se va da între şapte filme, toate câştigătoare ale premiilor naţionale anuale acordate de fiecare dintre ţările participante. Mai multe detalii la: www.meceff.ro/ CONFERINŢA „PEOPLE INNOVATION EUROPE“ Bruxelles, 22-24 septembrie 2014 Evenimentul va supune dezbaterii cele mai inovative strategii de resurse umane dezvoltate de companii internaţionale de top din Europa. La conferinţă vor par- ticipa peste 100 experţi HR din Europa, care vor avea acces la studii de caz în diferite arii ale domeniului - recrutarea, managementul talentelor, angajamentul, retenţia, planurile de succesiune sau compensaţii şi beneficii. Mai multe detalii la: http://peopleinnovationeurope.com/ AGENDA
  • 31. AUGUST 2014 31 VINUL: TRADIŢIE ŞI INDICATOR SOCIOLOGIC Pentru mulţi, in vino veritas... adică în vin e adevărul. Dar pentru toţi, adevărul este că vinul face parte integrantă din cultura şi civilizaţia europeană. Puţini s-ar gândi însă că vinul — mai bine zis modul în care acesta este consumat — este un veritabil indicator al schimbărilor sociale şi de mentalităţi de pe cuprinsul Europei. Alt fel de ştiri CHIANTI Minunatul ţinut deluros al Tosca- nei, cu vinurile ce însoţesc perfect meniurile tradiţionale toscane, îşi aşteaptă oaspeţii între 11 şi 14 septembrie în satul Greve şi 18 şi 21 septembrie la Panzano. Muzică, mâncare tradiţională şi, bineînţe- les, celebrul Chianti Classico. BANDOL Este o manifestare tipic franţu- zească, în această regiune viticolă din Provence. Mese întinse direct în stra­dă, localnici în costume tradiţi- onale, posibilităţi de a vizita pivni- ţele podgorenilor, atmosferă. Fes- tivalul are loc pe 29-30 noiembrie. BARDOLINO Situat într-un peisaj superb, la poa- lele Alpilor, pe malul lacului Garda, Bardolino îşi aşteaptă oaspeţii la festivalul vinului între 2 şi 6 octom- brie, cu vin local, mâncare din nor- dul Italiei, muzică şi artificii. Pasi- onaţii pot vizita şi Muzeul Vinului din Bardolino. BEAUJOLAIS Evident, nu putea fi uitat festivalul dedicat acestui cunoscut vin fran- ţuzesc. Se desfăşoară pe 20 noiem- brie, ziua când în Beaujolais — şi în întreaga lume, de altfel — se desfac primele sticle din vinul nou, tânăr şi aspru, produs numai în această regiune din Burgundia. Şi cum Bur- gundia este şi centrul gastronomiei franceze, succesul e asigurat. La culesul viei în Burgundia U n fenomen pe care statisticile îl semnalează de multă vreme este scăderea consumului de vin în ţări cu vechi tradiţii în domeniu, precum Italia şi Franţa. În Italia, de pildă, s-a constatat o scădere semnificati- vă a consumului de vin la persoane cu vârste de până la 35 de ani. În timp ce 69% dintre italienii trecuţi de 65 de ani afirmă că beau vin în fiecare zi, doar 13% dintre italienii între 18 şi 35 de ani declară acelaşi lucru. Scăderea consumului de vin este vizibilă şi în Franţa. Dacă în 1980, 51% dintre francezi afirmau că beau vin în fiecare zi, în 2010 doar 17% mai susţineau acest lucru. Potrivit unei analize realizate de BBC, fenomenul ara- tă o schimbare a mentalităţilor şi percepţiilor, de la o ge- neraţie la alta. În anii ’60-’70, vinul nu lipsea de la nicio masă a francezului, fiind considerat o parte a patrimo- miului naţional. Lucrurile au început însă să se schimbe în deceniile din urmă.Vinul a început să migreze, încet- încet, de la statutul de băutură populară la cel de produs elitist. Cu toate acestea, industria vinurilor continuă să ocupe locuri importante în economiile Italiei şi Franţei. Iar festi- valurile vinurilor, organizate în toate podgoriile, continuă să atragă un număr mare de vizitatori. Vă propunem doar câteva astfel de festivaluri, pe care, de ce nu, le puteţi încerca în această toamnă.
  • 32. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro Investim în viitorul tău! Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Data publicării: august 2014 www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro )0372 11 14 09 Doriţi mai multe informaţii?