1. Nr. 30, Iulie 2014
SĂNĂTATEA,
TRATATĂ
CU FONDURI
EUROPENE
Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti Ilfov:
„Cei peste 500 de voluntari care fac gărzi sunt o completare
importantă a resurselor umane limitate pe care le avem. Fără ei,
ne-ar fi infinit mai greu.“
Târgovişte: din anii ’70, direct
la „Anatomia lui Grey“
Fondurile europene, o şansă
pentru comunităţile defavorizate
Târgu Mureş: o lecţie de management
în sănătate
2. www.inforegio.ro2
e-mail: info@mdrap.ro
regio@mdrap.ro
Tel.: 0372 11 14 09
REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI
REDACTORI: Bogdan MUNTEANU
Vlad BÂRLEANU
Alice-Claudia GHERMAN
Elena ALEXA
SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU
CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU
Coordonator proiect AM POR:
Andreea MIHĂLCIOIU
Editorial
Ovidiu NAHOI
www.inforegio.ro
Dezvoltarea comunităţilor şi creşterea calităţii vieţii, obiective fun-
damentale ale politicilor din toate statele membre ale Uniunii Europene,
sunt de neimaginat fără o stare generală bună de sănătate a oamenilor.
Investiţiile în sănătate se regăsesc în creşterea productivităţii muncii şi
în gradul mai ridicat de participare a oamenilor la viaţa publică.
Problema este că menţinerea unei bune stări de sănătate în rândul
cetăţenilor nu este un obiectiv aflat chiar la îndemâna tuturor guverne-
lor. Sănătatea publică reprezintă o problemă greu de rezolvat pentru
statele mai sărace, însă şi bugetele statelor mai bogate resimt tot mai
mult presiunea costurilor. Tehnologiile de ultimă oră sunt costisitoare,
iar procesul de îmbătrânire a populaţiei, alături de creşterea duratei me-
dii de viaţă, ridică provocări noi, greu de imaginat acum câteva decenii.
România trebuie să găsească răspunsuri la o multitudine de probleme
pentru a asigura un sistem de îngrijire a sănătăţii la standarde europene.
O mare parte din aparatura spitalelor şi policlinicilor este uzată moral
şi fizic, multe clădiri au ele însele nevoie de reparaţii. Iar la acestea se
adaugă problemele legate de factorul uman. Salariile mici din sistem îi
împing pe mulţi specialişti să-şi caute posturi în străinătate, mult mai
bine plătite şi condiţii de lucru mult mai bune. Liberalizarea accesului pe
piaţa muncii în UE, la 1 ianuarie 2014, a înlăturat şi ultimele bariere din
calea medicilor şi asistenţilor care doresc să plece din ţară.
Şi totuşi, ceva se întâmplă. Fondurile europene încep să-şi aducă o
contribuţie importantă la spargerea acestui cerc vicios generat de lipsa
dotărilor. Iar autorităţile locale au înţeles că fără a atrage bani pentru
investiţii în sănătate, dezvoltarea comunităţilor este imposibilă.
Vă prezentăm în actuala ediţie a revistei noastre o serie de reuşite în
domeniul renovării şi reutilării instituţiilor sanitare cu ajutorul fonduri-
lor Regio. Sunt argumente în sprijinul ideii că lucrurile pot fi mişcate în
direcţia bună. Şi sunt tot atâtea exemple de urmat pentru alte localităţi,
mai mari sau mai mici, ale României.
INVESTIŢII ÎN SĂNĂTATE,
INVESTIŢII ÎN VIITOR
SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORII
Doriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat
local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din
punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tra-
diţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea
merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate
în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe
despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau
din Uniunea Europeană?
Suntem deschişi tuturor semnalelor dumneavoastră şi orice contribuţie va fi utilă pentru
îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre.
Aşteptăm scrisorile şi mesajele dumneavoastră pe adresa: regio@mdrap.ro.
Contribuţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi
primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări.
FONDUL EUROPEAN
PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ
UNIUNEA EUROPEANĂ
Instrumente Structurale
2007-2013
3. IULIE 2014 3
04 SEMNAL EUROPEAN
Strategii, politici şi finanţări europene pentru sănătate
06 INTERVIU
Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanţă
Bucureşti Ilfov: „Fără cei 500 de voluntari ne-ar
fi infinit mai greu“
10 ŞTIRI REGIONALE
12 DOSAR: SĂNĂTATEA,
TRATATĂ CU FONDURI EUROPENE
Brăila: servicii de calitate pentru 145.000 de
pacienţi
Brâncuşi, o policlinică medicală tânără într-un
cartier tânăr
Târgovişte: din anii 70, direct la „Anatomia lui
Grey“
Beiuş: clădire istorică, spital nou
Târgu Mureş: o lecţie de management în sănătate
Fondurile UE au resuscitat Ambulatoriul Spitalului
Judeţean Suceava
Moldova Nouă salvează sănătatea
Servicii medicale mai bune pentru locuitorii din Orşova
26 REGIUNI EUROPENE
Franţa: îngrijirea medicală la distanţă, mai eficientă şi mai ieftină
Austria: turismul medical revigorează staţiunile montane
30 INFORMAŢII UTILE
31 EURO-TUR
Călătorie culinară prin Europa
SUMAR
4. www.inforegio.ro4
Semnal european
Importanţa sănătăţii este inutil de argumentat — pur şi simplu este imposibil pentru o ţară să
se dezvolte fără a beneficia de un nivel bun de sănătate al locuitorilor săi. Între principiu şi
starea de fapt există, însă, diferenţe majore, ce ţin şi de lipsa banilor, şi de lipsa unei strategii.
Instituţiile europene vin în sprijinul statelor membre cu strategii în domeniul sănătăţii.
VLAD BÂRLEANU
regio@mdrap.ro
I
nvestiţiile în sănătate ocupă un
loc central în Strategia Europa
2020, document-cheie pentru re-
formele propuse de UE care ţin
cont de trei principii de bază. Unul
dintre acestea prevede că bugetele
sistemelor de sănătate nu trebuie
neapărat să fie mari, ci în primul
rând să fie cheltuite mai inteligent.
Al doilea arată că este nevoie de in-
vestiţii în domeniu, în special prin
programele de promovare a stării
bune de sănătate. Al treilea prevede
că sunt necesare investiţii în asigu-
rările de sănătate, pentru a reduce
inegalităţile şi excluziunea socială.
În februarie 2013, Comisia Euro-
peană a publicat un document de
lucru privind investiţiile în sănătate,
prin implementarea Fondului Social
European în perioada 2014-2020. În
plus, fondurile structurale şi de coe-
ziune pot cofinanţa investiţiile în să-
nătate ale statelor membre care ur-
mează o strategie coerentă. Aceasta
ar putea avea ca primă abordare in-
vestiţii în infrastructura de sănătate
care implică schimbarea radicală a
sistemului — în particular mutarea
de la modelul centrat pe spitale că-
tre serviciile integrate şi îngrijirea
cu sprijinul comunităţii.
REDUCEREA INEGALITĂŢILOR
O altă abordare, sprijinită finan-
ciar de UE, este îmbunătăţirea ac-
cesului la servicii de sănătate suste-
nabile, înalt calificate şi la un preţ
convenabil. Aici, un accent special se
pune pe reducerea inegalităţilor în-
tre regiuni şi îmbunătăţirea accesului
la serviciile medicale pentru grupu-
rile dezavantajate şi comunităţile
marginalizate. De asemenea, sunt
STRATEGII, POLITICI ŞI FINANŢĂRI
EUROPENE PENTRU SĂNĂTATE
FOTO:shutterstock
5. IULIE 2014 5
Semnal european
sprijinite proiectele care promovea-
ză adaptarea, îmbunătăţirea compe-
tenţelor şi învăţarea continuă a forţei
de muncă din domeniul sanitar. Nu în
ultimul rând, UE sprijină programele
de angajare a forţei de muncă îna-
intate în vârstă, pentru a promova o
viaţă activă şi, prin urmare, mai lun-
gă. Oportunităţi financiare se oferă şi
prin programul UE pentru cercetare
şi inovare, Orizont 2020.
BANI EUROPENI PENTRU
SĂNĂTATE
Cel mai important document eu-
ropean în domeniul sănătăţii este,
de departe, Regulamentul 282/2014
al Parlamentului şi al Consiliului Eu-
ropean din 11 martie 2014. Acesta
vizează instituirea celui de-al trei-
lea program de acţiune a Uniunii în
domeniul sănătăţii, pentru perioada
2014 - 2020. Comisia precizează în
document că programul ar trebui să
se aplice pentru o perioadă de şapte
ani, pentru a alinia durata acestuia
cu cea a cadrului financiar multianu-
al. Pachetul financiar pentru punerea
în aplicare a programului pentru pe-
rioada amintită este de peste 449 mi-
lioane de euro, la preţurile actuale.
Creditele anuale sunt autorizate de
către Parlamentul European şi Consi-
liu, în limitele cadrului financiar mul-
tianual. În privinţa formelor de inter-
venţie, contribuţiile financiare din
partea Uniunii iau forma granturilor,
a achiziţiilor publice sau a oricăror
alte forme de intervenţie necesare.
Se pot atribui granturi pentru a
finanţa acţiuni cu o valoare adăuga-
tă clară pentru UE, cofinanţate de
către autorităţile competente din
domeniul sănătăţii sau de către alte
organisme publice, neguvernamen-
tale sau private. Astfel de sume pot
primi şi ONG-urile. Trebuie precizat
că granturile acordate de Uniune nu
depăşesc 60% din costurile eligibile
pentru o acţiune referitoare la un
obiectiv al programului sau pentru
funcţionarea unui ONG.
În cazuri de utilitate excepţio
nală, contribuţia din partea UE poate
fi de până la 80% din costurile eligibi-
le. Aceasta vizează situaţiile în care
cel puţin 30% din bugetul acţiunii
propuse este alocat statelor membre
al căror Venit Naţional Brut (VNB) pe
cap de locuitor este mai mic de 90%
din media UE. De asemenea, vizează
situaţiile în care participă la acţiu-
ne organisme din cel puţin 14 state
membre, din care cel puţin patru
sunt ţări al căror VNB pe cap de lo-
cuitor este mai mic de 90% din media
UE. Foarte important, Comisia poate
lua în considerare, în programul de
activitate pentru 2014, costurile le-
gate direct de punerea în aplicare a
acţiunilor sprijinite, pentru a fi eli-
gibile pentru finanţare începând cu
1 ianuarie 2014, chiar dacă au fost
acoperite de către beneficiar anteri-
or depunerii cererii pentru grant.
CRITERII DE CALIFICARE
Beneficiarii eligibili pentru gran-
turi sunt organizaţiile, autorităţile
publice, organismele din sectorul pu
blic legal constituite, în special insti-
tuţiile de cercetare şi de sănătate,
universităţile şi instituţiile de învăţă-
mânt superior. În privinţa ONG-urilor,
sunt eligibile cele care nu au scop lu-
crativ şi nu fac obiectul unor conflic-
te de interese de natură industrială,
comercială, profesională sau de altă
natură. De asemenea, ONG-urile care
se califică pentru granturi trebuie să
îşi desfăşoare activitatea în domeniul
sănătăţii publice, joacă un rol impor-
tant în procesele de dialog civil la
nivelul UE şi urmăresc cel puţin unul
dintre obiectivele specifice ale pro-
gramului. În plus, ONG-urile trebuie
să fie active în Uniune şi în cel puţin
jumătate din statele membre.
Pachetul financiar pentru program
poate include şi cheltuielile legate de
activităţile de pregătire, monitoriza-
re, control, audit şi evaluare, nece-
sare pentru gestionarea programului
şi pentru atingerea obiectivelor sale.
Asta mai ales în ceea ce priveşte stu-
diile, reuniunile, acţiunile de infor-
mare şi comunicare, inclusiv comu-
nicarea instituţională a priorităţilor
politice ale Uniunii. Aceste cheltuieli
pot fi acoperite în măsura în care ele
sunt legate de obiectivele generale
ale programului. Pot fi acoperite şi
cheltuielile legate de reţelele IT care
se concentrează pe schimbul de in-
formaţii, precum şi orice alt tip de
cheltuieli privind asistenţa tehnică
şi administrativă pe care le acoperă
Comisia în contextul gestionării pro-
gramului.
6. www.inforegio.ro6
Interviu
Serviciul de Ambulanţă
Bucureşti-Ilfov are
circa 40% deficit de
personal. Tocmai de aceea,
voluntariatul, cel puţin
la SABIF, este foarte
important.
ALIS GRASU, MANAGERUL SERVICIULUI DE AMBULANŢĂ BUCUREŞTI ILFOV:
„FĂRĂ CEI 500 DE VOLUNTARI NE-AR FI
INFINIT MAI GREU“
Un voluntar cu multă, multă dăruire, un telefon mobil şi aplicaţia potrivită. Toate acestea
stau la baza unui proiect unic în România. Revista Regio v-a prezentat în ediţia din luna
aprilie câteva informaţii despre proiectul „Există un erou în fiecare dintre voi“, pus la punct
de către Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABIF) şi Societatea de Salvare Bucureşti.
Cei peste 500 de voluntari care fac gărzi la Salvare sunt astăzi de mare ajutor în importanta
misiune de salvare de vieţi omeneşti. Managerul SABIF, dr. Alis Grasu, ne-a vorbit despre
acest proiect, dar şi despre problemele cu care se confruntă cel mai mare serviciu de
ambulanţă din România.
ELENA ALEXA
regio@mdrap.ro
REGIO: Conduceţi cel mai mare
Serviciu de Ambulanţă din ţară.
Cum reuşiţi să-l menţineţi pe „li-
nia de plutire“?
Alis Grasu: Este o slujbă de 24
de ore din 24, 365 de zile pe an,
iar un serviciu care funcţionează
continuu produce continuu proble-
me care trebuie rezolvate rapid.
SABIF este, deocamdată, singura
ambulanţă regională şi reuşeşte să
funcţioneze nu doar prin eforturile
conducerii, ci mai ales prin efortu-
rile anonime şi continue ale celor
peste 800 de „membri ai familiei“
salvariştilor.
REGIO: Care este cea mai
mare problemă cu care vă con-
fruntaţi?
Alis Grasu: Fără niciun du-
biu, lipsa de personal. Aceas-
tă boală cronică te consumă,
deoarece se reflectă direct în
capacitatea de răspuns, cu im-
plicaţii şi repercusiuni directe
asupra sănătăţii angajaţilor. Con-
cret, Serviciul de Ambulanţă Bucu-
reşti-Ilfov are circa 40% deficit de
personal. Tocmai de aceea, volunta-
riatul, cel puţin la SABIF, este foarte
important. Cei peste 500 de volun-
tari care fac gărzi sunt o completare
importantă a resurselor umane limi-
tate pe care le avem. Fără ei, ne-ar
fi infinit mai greu.
REGIO: Aţi iniţiat şi un pro-
gram special destinat voluntari-
lor. De ce este acesta important
pentru pacienţi?
Alis Grasu: „Există un erou în
fiecare dintre voi“ este un proiect
de alertare a voluntarilor pregătiţi
să acorde primul ajutor. Ei răspund
la cazurile de cod roşu sau galben
(urgenţe) care se produc în locuri
publice. Practic, voluntarii aflaţi pe
o rază de 1.000 de metri de caz pri-
mesc un mesaj cu adresa şi o scurtă
descriere a evenimentului. Ei inter-
vin până la sosirea echipajelor spe-
cializate (SABIF, ISU, SMURD). Apoi,
profesioniştii preiau intervenţia.
Scopul este să reducem timpul în
care nimeni nu intervine la o du-
rată mai mică de 5 minute.
REGIO: Poate sistemul de
sănătate din România să
ofere îngrijire medicală la
standarde europene?
Alis Grasu: S-a demon-
strat că da. Cel puţin în pre-
spital, nu avem de ce să ne fie
ruşine cu serviciile oferite pa-
cienţilor români. Cred chiar că
ne putem compara cu cei mai
buni din Europa.
REGIO: Funcţionează corect
7. IULIE 2014 7
Interviu
în România relaţia pacient-medic
de familie-îngrijire pre-spital-ur-
genţă?
Alis Grasu: E o problemă com-
plexă şi grea. Relaţia medic–pa-
cient, în general, în România, s-a
deteriorat continuu în ultimii 10-
15 ani. Nu are rost să cercetăm de
ce sau din cauza cui. Cert este că,
fără o intervenţie hotărâtă, fără o
cooperare a tuturor celor implicaţi,
sunt şanse ca această problemă să
ducă la destabilizarea întregului sis-
tem. Cât despre urgenţe, pre-spital
şi medicii de familie, părerea mea
este că statul nu a ştiut să gestio-
neze corect condiţiile. Astfel, am
ajuns de la o participare masivă a
medicilor de familie la acordarea
asistenţei în pre-spital, cum era în
anii ‘90, la situaţia actuală, în care
nici măcar consultaţiile la domiciliu
nu mai sunt susţinute de medicii de
familie.
REGIO: În momentul de faţă,
unde ar trebui investite fonduri
în domeniul sanitar? Dotări, infra-
structură, motivarea personalu-
lui, salarii la standarde europene?
Alis Grasu: Sunt priorităţi di-
ferite, în funcţie de domeniu sau
specializare. Preţ de 25 de ani, în
sănătate s-au făcut economii doar
pe baza menţinerii salarizării la un
nivel inacceptabil de scăzut, ce a
dus la consecinţe care acum au de-
venit foarte grave. În infrastructură
s-a mai investit, aparatură s-a mai
cumpărat, doar personalul a fost
tratat cu o totală desconsiderare.
Plătim acum pentru aceste politici
păguboase.
REGIO: Ajung suficienţi bani în
sănătate? Cum ne-ar putea ajuta
fondurile europene?
Alis Grasu: Banii din sănătate nu
sunt suficienţi şi nu vor fi încă ani
buni de acum încolo. Până nu vom
ajunge la o alocare de minim 6% din
PIB, nu putem vorbi de o finanţa-
re acceptabilă. Banii europeni sunt
buni în măsura în care pot fi accesaţi
şi se asigură cofinanţarea necesară.
REGIO: Se vorbeşte tot mai des
despre un exod al medicilor foar-
te bine pregătiţi spre străinăta-
te. Ce măsuri ar trebui luate pen-
tru a-i păstra în România?
Alis Grasu: Nu doar banii îi fac pe
doctori să aleagă un loc de muncă în
străinătate. Lipsa de respect pentru
munca lor, atacurile tot mai dese din
partea mass media şi a pacienţilor,
legislaţia care uneori îi dezavanta-
jează, lipsa de orizont în dezvolta-
rea profesională, toate acestea con-
tribuie la exodul cadrelor medicale.
Sunt necesare măsuri care trebuie să
trateze fiecare din aceste motive de
nemulţumire.
8. www.inforegio.ro8
COPIII, APROAPE O TREIME DIN POPULAŢIA URBANĂ MARGINALIZATĂ
FONDURILE EUROPENE, O ŞANSĂ PENTRU
COMUNITĂŢILE DEFAVORIZATE
Dacă aş fi un călător în timp, m-aş întoarce la începutul anilor ’90 şi aş compara oraşele gri, cu
blocuri vechi, cu urbea modernă, presărată cu zgârie-nori, cu centre comerciale luxoase, tipică
prezentului nostru. Doar aşa se poate vedea pasul uriaş făcut de ţara noastră în ultimii ani,
diferenţa pe care nu o simţim zi de zi, dar care ne uimeşte atunci când o constatăm la distanţă
de câţiva ani.
DANIELA SURDEANU
regio@mdrap.ro
D
ar ceea ce ne uimeşte şi mai
tare este faptul că, alături
de zonele moderne, asemă-
nătoare celor din oricare
ţară europeană, la doar câţiva me-
tri distanţă, descoperim comunităţi
defavorizate: zone de gheto-uri, cu
blocuri de proastă calitate, adăpos-
turi improvizate, locuinţe sociale
improprii, străzi insalubre, locuite
de oameni care nu au acces la edu-
caţie sau la un loc de muncă decent,
având o stare precară de sănăta-
te, zone în care ponderea mamelor
singure este crescută, numărul de
copii este foarte mare, iar numărul
infracţiunilor comise de minori este
pe măsură. Şi ne întrebăm cum de
mai sunt acolo, de ce nu face nimeni
nimic pentru aceşti oameni.
Şi, totuşi, investiţii se fac, edi-
lii alocă bani îmbunătăţirii nivelului
de trai din aceste zone, ONG-urile
derulează proiecte ce vizează pro-
bleme punctuale. Doar că aceste in-
vestiţii nu au coerenţă, nu acoperă
toate nevoile, iar fondurile insufici-
ente sunt doar un motiv.
Autoritatea de Management a
Programului Operaţional Regional
în parteneriat cu Banca Mondială a
derulat proiectul „Elaborarea stra-
tegiilor de integrare pentru zonele
de sărăcie şi comunităţile defavori-
zate”, cu un buget de 450.000 euro,
al cărui scop a fost identificarea
şi definirea cu exactitate a comu-
nităţilor urbane marginalizate, în
scopul fundamentării viitoarelor in-
vestiţii care vor viza îmbunătăţirea
calităţii vieţii acestor comunităţi.
FOTO:BancaMondială
FOTO:BancaMondială
Interviu
Zonă de tip ghetou
Zonă de tip mahala
9. IULIE 2014 9
Astfel, au fost stabilite tipologii
ale zonelor şi comunităţilor în dis-
cuţie, au fost elaborate hărţi ale să-
răciei cu accent pe zonele cele mai
afectate, având comunităţi sărace,
discriminate, marginalizate sau
aflate în risc de excluziune socială,
şi a fost elaborat un manual de in-
tervenţie integrată pentru incluziu-
nea acestora. Pentru a facilita deru-
larea proiectelor dedicate acestor
comunităţi, finanţate din fondurile
europene alocate pentru perioada
2014-2020, au fost elaborate propu-
neri de proiecte–pilot pentru Brăila,
Slobozia şi Târgu Mureş, în care s-au
analizat problemele şi nevoile co-
munităţilor marginalizate din aces-
te oraşe şi au fost propuse soluţii
pentru soluţionarea acestora.
Experţii care au lucrat în cadrul
acestui proiect au depus eforturi
uriaşe pentru a aduna toate date-
le existente la Institutul Naţional
de Statistică şi la alte instituţii ale
statului şi pentru a verifica, pe te-
ren, informaţiile astfel centralizate.
Cantitatea uriaşă de informaţii acu-
mulate a folosit la întocmirea unui
Atlas al zonelor urbane marginaliza-
te din România.
Studiul realizat de experţii Băn-
cii Mondiale nu s-a limitat doar la a
trasa hărţi ale zonelor care necesită
cea mai mare atenţie, din punct de
vedere al investiţiilor, ci a analizat,
în profunzime, cauzele care au con-
tribuit la crearea acestor zone, la
degradarea stării lor, şi au propus
soluţii concrete. De la reglementări
legate de dreptul de proprietate
în mahalale, până la modificarea
normelor fiscale aplicabile locuito-
rilor acestor zone, toate aspectele
au fost incluse în studiu, analizate,
fundamentate şi constituie baza de
analiză pentru unul dintre viitoarele
domenii de finanţare ale Programu-
lui Operaţional Regional 2014-2020.
Acelaşi studiu a evidenţiat faptul
că eforturile autorităţilor, ale orga-
nismelor care activează în domeniu
nu vor fi suficiente fără responsa-
bilizarea acestor comunităţi, fără
promovarea exemplelor pozitive din
rândul acestora şi fără sancţiona-
rea comportamentelor indezirabile.
Pentru că, de cele mai multe ori
populaţia majoritară este reticentă
faţă de investirea banilor publici în
aceste comunităţi izolate, implica-
rea tuturor, transparenţa deciziilor
şi a modului de cheltuire a fonduri-
lor constituie factori esenţiali, care
contribuie la succesul oricărei stra-
tegii pentru dezvoltare dedicate zo-
nelor aflate în dificultate.
Programul Operaţional Regional
2014-2020 va dedica o axă priorita-
ră regenerării economice şi sociale
a comunităţilor sărace din oraşe,
ce va fi implementată prin strategii
integrate, dezvoltate pe baza iniţi-
ativelor locale gestionate la nivelul
comunităţilor. Proiectul despre care
am vorbit mai sus este un instru-
ment esenţial pentru fundamenta-
rea nevoilor de investiţii în cadrul
acestei axe a viitorului program.
Suceava
Botoşani
Iaşi
Neamţ
Bacău
Covasna
Harghita Vaslui
Galaţi
Tulcea
Constanţa
Brăila
Ialomiţa
Ilfov
BUCUREŞTI
Dâmboviţa
Vâlcea
Mehedinţi
Gorj
Olt
Dolj
Prahova
Argeş
Braşov
Sibiu
Alba
Bihor
Satu-Mare
Hunedoara
Caraş-Severin
Timiş
Arad
Mureş
Bistriţa-Năsăud
Maramureş
Cluj
Giurgiu
Teleorman
Călăraşi
Buzău
Sălaj
Vrancea
Sursa: INS, Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011
TIPOLOGIA
ZONELOR
URBANE
FOTO:BancaMondială
FOTO:BancaMondială
Interviu
Zonă de tip ghetou
Zonă de tip mahala
Populație stabilă
Regiune
Județ
% populație în zone nedezavantajate
% populație în zone dezavantajate pe locuire
% populație în zone dezavantajate pe ocupare
% populație în zone dezavantajate pe capital uman
% populație în zone marginalizate
% populație în zone cu instituții sau cu mai puțin de 50 de persoane
10. www.inforegio.ro10
Ştiri regionale
NORD-VEST
NORD-EST
VEST
CENTRU
PESTE 200 DE FILME
DIN 55 DE ŢĂRI LA TIFF
Mii de cinefili din România şi-au dat întâlnire la Cluj,
unde a avut loc cea mai spectaculoasă ediţie de până
acum a Festivalului Internaţional de Film Transilvania
(TIFF). În cele zece zile de festival, care s-a încheiat
pe 8 iunie, au fost proiectate 217 filme din 55 de ţări,
s-au organizat concerte şi dezbateri în spaţii publice,
iar iubitorii de film au avut şansa să se întâlnească la
sesiunile speciale „Question and Answer“ cu actori ro-
mâni şi cu vedete internaţionale. Invitată de onoare
a fost actriţa Debra Winger, nominalizată la Oscar. O
selecţie a filmelor de la cea de-a 13 a ediţie TIFF a fost
prezentată şi la Bucureşti, tot în luna iunie.
AU PRIMIT CERTIFICATUL
„ŞCOALĂ EUROPEANĂ“
Elevi cu rezultate bune, o programă de nivel european,
activităţi extraşcolare interesante. Acestea au fost atu-
urile pentru care trei unităţi de învăţământ din Bacău
au primit, în luna mai 2014, certificatul de „Şcoală eu-
ropeană“. Este vorba despre Colegiul Naţional „Vasile
Alecsandri“, Şcoala Gimnazială „Al. I. Cuza“ şi Colegiul
Naţional „Ferdinand I“, declarate câştigătoare în com-
petiţia organizată de Ministerul Educaţiei şi desfăşurată
sub patronajul Parlamentului European. Certificatele au
fost înmânate reprezentanţilor unităţilor şcolare la Pa-
latul Victoria şi fiecare instituţie de învăţământ a primit
şi câte 5.000 de lei. Aceasta a fost cea de-a XI-a ediţie a
competiţiei destinate învăţământului preuniversitar.
PISTĂ DE BICICLETE PE
CANALUL BEGA, PÂNĂ ÎN SERBIA
Un proiect atrăgător pentru iubitorii de sport şi de tu
rism a fost demarat la Timişoara. La sfârşitul lunii mai
2014 au început lucrările la o pistă de biciclete de 37 de
kilometri care începe la Podul Modoş, ultimul pod din
oraş, şi se termină, în prima fază, la graniţa cu Serbia.
În 2015, conform autorităţilor, traseul va fi prelungit şi
în ţara vecină. Lucrările în cadrul proiectului transfron-
talier între România şi Serbia au fost demarate în zona
ecluzei de la Sânmihaiul român. Termenul de finalizare
pentru realizarea pistei este decembrie 2014. Tot în ca-
drul acestui proiect se va realiza şi un punct de trecere
a frontierei pentru biciclişti.
PREMIANŢII DIN BRAŞOV,
RECOMPENSAŢI FINANCIAR
Ai carte, ai parte… de premii importante! Autorităţile
locale din Braşov au decis că elevii premianţi, de la
clasa I până la clasa a XII-a, vor fi recompensaţi cu
premii în bani, la sfârşitul acestui an şcolar. Elevii „cu
coroniţă“ vor primi 300 de lei, cei care iau premiul al
doilea se vor alege cu 200 de lei, iar cei care încheie
anul cu premiul al treilea, 100 de lei. Iniţiativa are ca
scop stimularea performanţei în şcoli, iar hotărârea a
fost luată cu unanimitate de voturi în Consiliul Local.
Pe lângă premiile în bani de la sfârşit de an, elevii buni
la învăţătură ar mai putea primi lunar, burse în valoare
de 30 de lei.
FOTO:www.voceatransilvaniei.roFOTO:www.tion.ro
FOTO:bacaulive.roFOTO:www.mesagerul.ro
11. IULIE 2014 11
Ştiri regionale
SUD-VEST
OLTENIA
SUD-EST
SUD
MUNTENIA
BUCUREŞTI
-ILFOV
ELEVI ROMÂNI, LA
L’EUROPE EST SERVIE
Gastronomia tradiţională românească a fost promova-
tă în Polonia de un grup de elevi şi profesori din Gorj.
Evenimentul a avut loc în luna mai, în cadrul proiectului
„L’Europe est servie“ (Europa este servită). Participan-
ţii români de la Liceul Tehnologic General „Constantin
Şandru“ din Bâlta, comuna Runcu, au făcut schimb de
experienţă cu delegaţiile din Grecia, Italia şi Franţa şi au
discutat cu oficialităţi din regiunea Krapkowicke. Nu a
fost uitată nici componenta turistică a proiectului: elevii
au refăcut traseul parcurs de Papa Ioan Paul II, patronul
spiritual al şcolii-gazdă. O întâlnire similară va fi găzdui-
tă, în decembrie 2014, şi de ţara noastră.
DELTA DUNĂRII,
PROMOVATĂ ÎN EUROPA
Frumuseţea şi unicitatea Deltei Dunării vor fi prezentate
europenilor printr-o expediţie inedită. Iniţiatorul acestui
proiect este bloggerul Doru Panaitescu, care a început în
mai 2014, împreună cu alţi 20 de bloggeri, o călătorie prin
cele opt delte ale Europei. Primele două delte vizate au
fost Delta Ropotamo (Bulgaria) şi Delta Nestos (Grecia),
situate în sud-estul Europei, iar localnicii au aflat detalii
despre Delta Dunării, mulţi declarând că abia aşteaptă
să-şi petreacă aici vacanţa. Până la sfârşitul lui 2014, vor
avea loc expediţii şi în Delta Atmatei (Lituania), Delta
Rhonului (Franţa), Delta Padului (Italia), Delta Ebrului
(Spania) şi Delta Lumi Drin (Albania).
CĂLDURĂ ŞI CURENT
DIN ALIMENTE EXPIRATE!
Proiect inedit şi unic în România, în domeniul reciclării
deşeurilor; margarina, îngheţata, muştarul, maioneza
sau alte produse alimentare expirate vor fi transforma-
te în energie regenerabilă. Proiectul a fost pus la punct
de către Unilever şi Grupul Genesis Biopartner. Deşeu-
rile alimentare vor fi procesate în fabrica de biogaz din
comuna Filipeştii de Pădure (Prahova). Produsele vor fi
transformate în biogaz şi, ulterior, în energie regene-
rabilă. Energia electrică astfel obţinută este livrată în
reţeaua naţională, iar energia termică, sub formă de
abur şi apă caldă, către un consumator local. Staţia pro-
cesează zilnic 50 de tone de substrat organic.
AUR PENTRU MEDICI ROMÂNI
LA GENEVA
O echipă de medici de la Spitalul Colentina din Bucureşti
a câştigat medalia de aur la salonul de inventică de
la Geneva pentru realizarea unui simulator destinat
instruirii medicilor rezidenţi şi specialiştilor urologi.
Aparatul îi va ajuta pe specialiştii care efectuează
intervenţii chirurgicale de înlăturare a litiazei renale
(piatră la rinichi) să-şi perfecţioneze tehnica. Invenţia
medicilor Victor Cauni, Cristian Perşu şi Felix Voinea a
mai primit pentru acest simulator şi premiile Technopol
Moscova şi Arabia Saudită. Conform specialiştilor,
simulatorul care reprezintă o premieră mondială va fi
pe piaţă în cel mult doi ani.
FOTO:www.x-tours.ro
FOTO:stiri.ph
FOTO:www.sensotv.ro
12. www.inforegio.ro12
SĂNĂTATEA, TRATATĂ
CU FONDURI EUROPENE
BRĂILA: SERVICII DE CALITATE PENTRU
145.000 DE PACIENŢI
Ca şi alte unităţi sanitare, nu cu mult timp în urmă, Ambulatoriul de la Brăila era în pericol de a
nu mai obţine autorizaţia de funcţionare. Acum, pacienţii au la dispoziţie un spital modern şi un
ambulatoriu care funcţionează la standarde înalte de calitate. Fondurile Regio au fost esenţiale
pentru atingerea acestor obiective.
ALICE-CLAUDIA GHERMAN
regio@mdrap.ro
A
mbulatoriul de Specialitate
integrat în cadrul Spitalului
Judeţean de Urgenţă Brăila
oferă servicii pentru cetă-
ţenii din toate localităţile judeţului
(40 de comune, 3 oraşe mici şi mu-
nicipiul Brăila). În fiecare an solicită
serviciile medicale în ambulatoriu
un număr mediu de 145.000 de pa-
cienţi, conform fluxului din perioa-
da 2005-2007. Şi încă o problemă!
„Intervenţia a fost de prioritate ma-
ximă din cauza faptului că spaţiul şi
dotările aferente erau în pericol să
nu mai obţină autorizaţia de func-
ţionare de la Ministerul Sănătăţii
Publice, înainte de a fi restructurat
şi modernizat“, a explicat Antoniu
Mocanu, şef de birou în cadrul Con-
siliului Judeţean Brăila.
„Obiectivul aşteptat a fost ca
prin reabilitarea şi dotarea ambu-
latoriului cu aparatură modernă de
investigaţii, recuperare şi fiziotera-
pie, să se mute centrul de greutate
al tratamentului din spitale, unde
costurile sunt mari, spre ambula-
toriu, unde să fie rezolvate majori-
tatea cazurilor, iar internările să se
facă numai pentru cazurile grave,
chirurgicale şi, pe cât posibil, cât
mai aproape de ziua intervenţiei,
reducându-se durata spitalizărilor“,
a mai spus Antoniu Mocanu.
În consecinţă, era absolut nece-
sară modernizarea ambulatoriului şi
dotarea cu echipamente medicale
performante. Dar cum, în condiţiile
în care sistemul sanitar este subfi-
nanţat? Cu fonduri Regio — unica
soluţie găsită de conducerea spita-
lului şi de Consiliul Judeţean Brăila.
13. IULIE 2014 13
Şi a meritat. Astfel, s-a achiziţionat
echipament de imagistică prin rezo-
nanţă magnetică pentru imagistica
întregului corp — RMN, Sistem IRM 3
Tesla (o noutate în explorarea ima-
gistică, era al doilea de acest fel din
ţară la momentul achiziţionării),
echipament de diagnostic imagis-
tic prin tomografie computerizată
CT, aparate de tip ecograf, aparate
Rőentgen şi multe altele.
Dar modernizarea nu a însemnat
numai achiziţionarea de echipa-
mente, ci şi reamenajarea spaţiului
din ambulatoriu. Astfel, pacienţii
care trec pragul unităţii spitali-
ceşti, acum, după finalizarea im-
plementării proiectului, găsesc la
parter două cabinete (pediatrie şi
neurologie pediatrică), complet uti-
late, la etajul unu al clădiri sunt 36
de cabinete (fizioterapie, chirurgie,
neurologie, obstetrică-ginecologie,
logopedie, dermatologie, explorări
funcţionale, medicină internă, en-
docrinologie etc.) şi un salon. La
etajul doi a fost amenajată o sală
de aşteptare şi cinci cabinete (chi-
rurgie buco-maxilo-facială, chirur-
gie reparatorie şi arşi, chirurgie or-
topedică infantilă, urologie şi ORL).
Aşadar, investiţia şi sprijinul
acordat de fondurile UE au fost o
reuşită atât pentru pacienţi, cât şi
pentru sistemul medical din judeţ,
care degrevează Unitatea de Pri-
mire Urgenţă a Spitalului Judeţean
Brăila de pacienţii care pot fi trataţi
în sistem ambulatoriu, acordându-
se prioritate cazurilor care repre-
zintă urgenţe medicale reale.
Dosar
• Titlul proiectului: Modernizarea Ambulatoriului de Specialitate
integrat în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila
• Beneficiar: Consiliul Judeţean Brăila
• Axa prioritară 3, domeniul major de intervenţie 3.1 —
Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de
sănătate
• Valoarea totală a proiectului: 42,67 milioane de lei din care:
- FEDR: 30,36 milioane de lei
- Contribuţia de la bugetul de stat: 4,43 milioane de lei
- Contribuţia beneficiarului: 923.000 lei
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
BRĂILENII, MULŢUMIŢI DE
REUŞITA PROIECTULUI
La doi ani şi jumătate de la im-
plementarea proiectului, con-
form unui chestionar realizat de www.
portal-braila.ro, toţi cei care au fost
pacienţi ai Ambulatoriului de Specia-
litate integrat în cadrul Spitalului Ju-
deţean de Urgenţă Brăila, s-au declarat
de acord că serviciile medicale de care
au beneficiat aici au fost bune şi foarte
bune şi că investiţia era într-adevăr ur-
gentă. Cei care au răspuns întrebărilor
spun că elementul forte al proiectului
îl reprezintă dotarea tehnică, echipa-
mentele medicale ultraperformante,
urmate de modernizarea spaţiului şi
îmbunătăţirea confortului.
14. www.inforegio.ro14
Dosar
ALICE-CLAUDIA GHERMAN
regio@mdrap.ro
L
a capătul liniei de autobuz 168,
în noul cartier ANL-Brâncuşi
funcţionează, din 2009 Centrul
Medical Brâncuşi. O policlinică
ultramodernă, pe o suprafaţă con-
struită de 2.000 mp, amplasată un-
deva, departe de agitaţia citadină.
Cabinetele au dimensiuni generoase,
conforme cu normativele europene,
măsurând 30 mp fiecare, iar sălile
de aşteptare au tot atât, astfel încât
pacienţii să nu se înghesuie pe holuri
strâmte şi prost luminate, cum se în-
tâmplă în multe policlinici de stat sau
chiar private.
Despre Centrul Medical Brâncuşi
se poate spune că s-a născut odată cu
însuşi cartierul cu acelaşi nume. „În
anul 2008, am achiziţionat terenul,
apoi, în 2009, am construit clădirea
prin credit bancar. Ne-am dezvoltat
în acelaşi timp cu zona Brâncuşi, de
aceea am şi împrumutat numele aces-
tuia. Speram ca o mare parte din clă-
dire să se închirieze pentru cabinete
medicale, aveam credite la bancă,
trebuia să ne descurcăm. În plus, a
venit criza economică, noi am pornit
doar cu două cabinete medicale de
familie, era dificil“, povesteşte ma-
nagerul clinicii, dr. Nicolae Georges-
cu. „În aceeaşi perioadă am auzit de
fondurile europene, care, la o privire
mai aprofundată, păreau să fie soluţia
salvatoare. Şi au fost! Achiziţionând
aparatură medicală prin proiectul cu
finanţare Regio, practic am împins
înainte dezvoltarea centrului medi-
cal. Aparatura a atras cu sine noi spe-
cialităţi medicale în cadrul centrului
nostru.“
Desigur, în perioada de implemen-
tare a proiectului lucrurile nu au mers
chiar şnur. La un moment dat, me-
dicul Nicolae Georgescu era gata să
renunţe, cei de la ADR Bucureşti-Ilfov
l-au ajutat şi l-au convins că merită să
meargă mai departe.
„De la momentul aprobării pro-
iectului la perioada de implementare
propriu-zisă, a durat foarte mult, vreo
nouă luni. A trebuit să închiriem ca-
binetele şi să susţinem medicii noştri
angajaţi, să-i convingem să nu plece
în altă parte. După începerea proiec-
tului, am avut din nou probleme. Nu
toată suma din proiect era eligibilă.
Astfel, banii necesari pentru cumpă-
rarea de mobilier — birouri, scaune,
mese, fişete, dulăpioare — a fost
considerată neeligibilă. Surse de fi-
nanţare erau pentru numai 85% din
proiect, deci pentru restul trebuia să
contribuim noi. Mai mult, fiindcă noi
am decis să achiziţionăm aparatură
ultraperformantă, am depăşit suma
iniţială din proiect. Lovitura cea mai
mare a fost că nu ne-am putut deduce
TVA-ul. Astfel, efortul nostru financi-
ar s-a ridicat la aproximativ 40% din
CENTRUL MEDICAL BRÂNCUŞI:
O POLICLINICĂ TÂNĂRĂ ÎNTR-UN
CARTIER TÂNĂR
Centrul Medical Brâncuşi din cartierul bucureştean ANL-Brâncuşi a reuşit, în numai patru
ani, să se extindă de la două cabinete pentru medicină de familie la o policlinică ce oferă
specialităţi şi servicii medicale complexe.
15. IULIE 2014 15
Dosar
valoarea proiectului. Acestea au fost
impedimentele, în schimb, aspec-
tele pozitive au predominat; ele au
fost cele care au influenţat proiectul.
Chiar dacă ar fi să o luăm de la înce-
put am face-o tot prin aceste fonduri
europene. Fără sprijin Regio, având şi
credite la bancă, proiectul medical nu
putea fi dezvoltat, fiindcă nu ne-am
fi permis să achiziţionăm aparatură
medicală de foarte bună calitate“,
afirmă managerul Centrului Medical
Brâncuşi.
Într-adevăr, intrând în cabinete, în
laboratoarele de analize sau în cabi-
netele de imagistică ale unităţii sani-
tare, nu poţi să nu rămâi impresionat
de dotările care îţi dau sentimentul
că păşeşti într-o clinică medicală
din Europa occidentală, deşi te afli
în marginea unui cartier de locuinţe
abia date în folosinţă. Dacă mergi în
cabinetul de imagistică, descoperi un
aparat de radiologie foarte modern,
cu un nivel foarte scăzut de radiaţii,
unde se pot face cele mai diverse
radiografii. În cabinetul de ecografie
există un ecograf multidisciplinar, de
ultimă generaţie, inclusiv cu imagini
4D; în cabinetul de explorări funcţio-
nale se află un spirometru multifunc-
ţional, un fiziotest pentru acuitate
vizuală, un holter EKG şi un holter
tensiune, pentru urmărirea tulbură-
rilor de ritm derapant şi a eficienţei
tratamentului dat pacientului. Lista
aparaturii medicale de ultimă gene-
raţie este lungă şi extrem de bogată.
Din februarie 2012, proiectul a
permis, prin intermediul unui con-
tract încheiat cu Casa de Asigurări
de Sănătate a Municipiului Bucureşti
(CASMB), şi înfiinţarea unui Centru de
permanenţă, unde sunt angajaţi şap-
te medici de familie şi şapte asisten-
te, care asigură un program de gardă,
între 15.00 şi 8.00 dimineaţa, inclusiv
în zilele libere. Aici sunt primiţi, da-
torită parteneriatului cu CASMB, atât
pacienţi asiguraţi, cât şi de neasigu-
raţi, în măsura în care aparatura şi
specialităţile medicale ale centrului
pot ajuta la stabilirea unui diagnostic
şi tratament.
„Mai mult decât atât, pacienţii
care sunt la un anumit medic de fa-
milie şi nu-l găsesc, nu se mai duc la
urgenţă, la camerele de gardă ale
spitalelor, vin la noi. Noi încercăm
să degrevăm camerele de gardă prin
aceste centre de permanenţă. Cen-
trul de permanenţă are 60 mp, două
paturi în care pacientul poate fi lăsat
sub observaţie, i se poate administra
un tratament perfuzabil, iar pentru
cazurile extreme avem defibrilator
care poate fi utilizat, până la venirea
serviciilor de urgenţă. În plus, având
parteneriat cu CASMB, pacienţii nu
trebuie să plătească aceste servicii
medicale, ci doar să aibă un bilet de
trimitere de la medicul de familie“, a
declarat Nicolae Georgescu.
SERVICII MAI BUNE PENTRU
CETĂŢENI, LOCURI DE MUNCĂ
PENTRU MEDICI
„Datorită tuturor dotărilor achizi-
ţionate prin Regio, am reuşit să dez-
voltăm şi să diversificăm serviciile
medicale. Am plecat cu un proiect
care trebuia să angajeze nouă sala-
riaţi cu 4-5 specialităţi şi am ajuns
astăzi să avem circa 25 de salariaţi
numai în zona medicală, plus perso-
nalul auxiliar. Avem de trei ori mai
multe specialităţi — adică în jur de 15
specialităţi care cuprind: dermatolo-
gie, diabet-nutriţie, endocrinologie,
geriatrie, ginecologie, homeopatie,
medicină de familie, medicina mun-
cii, ORL, ortopedie, psihologie, recu-
perare medicală, stomatologie — şi
acoperim toată aria de investigaţii“,
spune dr. Nicolae Georgescu.
• Titlul proiectului: Program de investiţii pentru extinderea şi
dezvoltarea activităţii firmei
• Beneficiar: S.C. BAU M.A.N. CONSTRUCT SRL, Bucureşti
• Axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 4.3 — Sprijinirea
dezvoltării microîntreprinderilor.
• Valoarea totală a proiectului: 1,6 milioane lei din care:
- FEDR: 858.000 lei
- Contribuţia de la bugetul de stat: 0 lei
- Contribuţia beneficiarului: 773.107 lei
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
16. www.inforegio.ro16
TÂRGOVIŞTE: DIN ANII ’70, DIRECT
LA „ANATOMIA LUI GREY“
Complexul de clădiri de pe str. Tudor Vladimirescu a fost reabilitat complet şi echipat cu
aparatură de ultimă generaţie, de care vor beneficia cei peste 46.000 de pacienţi trataţi anual
în regim de urgenţă, respectiv circa 300.000 în ambulatoriu, din întregul judeţ Dâmboviţa.
BOGDAN MUNTEANU
regio@mdrap.ro
Î
n urmă cu patru ani, „bătrâ-
nul“ Spital Judeţean Dâmbo-
viţa din Târgovişte risca să nu
mai primească autorizaţia de
funcţionare ca unitate sanitară, în
lipsa unor reparaţii urgente. Incin-
tele şi instalaţiile tehnice erau de-
gradate, iar echiparea secţiilor şi a
blocului operator erau uzate fizic şi
moral.
Atunci, cu greu şi-ar fi închipuit
cineva că la finele anului 2013 (când
clădirea a împlinit 40 de ani), ea va
fi „întinerită“ în urma unui amplu
proiect cu finanţare europeană,
demarat de Consiliul Judeţean. As-
tăzi, când intri acolo parcă păşeşti
pe platoul de filmare al unui serial
TV ca Spitalul de urgenţă sau Ana-
tomia lui Grey.
Scările, coridoarele, mobilierul,
lifturile — toate sunt noi, curate,
bine ventilate. Seamănă cu cele
dintr-o clădire de birouri şi nu de-
gajă acel miros specific „de spital“,
care agravează neliniştea pacienţi-
lor înainte să afle de ce suferă. Cor-
purile de clădire reabilitate, în care
se află 634 de paturi (din totalul de
1.938), sunt accesibile şi persoane-
lor cu dizabilităţi, iar uşile permit
accesul cărucioarelor şi paturilor
mobile.
Până să se ajungă aici, persona-
lul medical şi auxiliar (circa 2.000
de angajaţi) a trebuit să dea dovadă
de multă răbdare. Deoarece judeţul
nu putea fi lăsat fără servicii medi-
cale de urgenţă nici măcar o zi, lu-
crările s-au desfăşurat concomitent
cu activitatea obişnuită, din toam-
na lui 2010 până în decembrie 2013.
Reabilitarea termică a patru cor-
puri de clădire, înlocuirea lifturilor,
a sistemului de încălzire şi a celui
de ventilaţie, a instalaţiilor elec-
trice şi sanitare, a ferestrelor etc.,
precum şi recompartimentarea spa-
ţiilor au presupus eforturi conside-
rabile. „Nu a fost deloc uşor când o
parte din etaj era închisă complet,
iar alături exista activitate medica-
lă. Spaţiile au fost foarte bine izo-
late, dar zgomotul era puternic. La
terminarea lucrărilor a ieşit ceva
util pentru personal şi pacienţi, aşa
că s-au uitat lucrurile neplăcute din
timpul desfăşurării lucrărilor“, ne-a
declarat Rodica Nicolae, director de
Îngrijiri medicale.
Pe lângă lucrările care au asigu-
rat eficienţa energetică a clădirii, au
sporit nivelul de securitate în caz de
incendiu şi gradul de igienă, un obiec-
tiv major al proiectului a constat în
reînnoirea aparaturii medicale. „La
blocul operator, mesele de operaţie,
cărucioarele de tratament, instru-
mentarul, laparoscopul, echipamen-
tele de anestezie şi monitorizare sunt
noi, chiar şi spălătoarele medicilor
chirurgi“, spune Rodica Nicolae.
De asemenea, în secţia ATI (anes
tezie şi terapie intensivă), „începând
de la rampele de fluide medicale,
fiecare pat este utilat cu aparat de
ventilaţie, monitor de funcţii vita-
le, injectomat, infuzomat etc“. Un
singur pat complet echipat dispune
de aparatură modernă cu o valoare
totală de aproape 50.000 euro.
Dosar
17. IULIE 2014 17
Dosar
PREMISE PENTRU UN ACT
MEDICAL PERFORMANT
„Toate aceste lucruri uşurează
foarte mult munca personalului me-
dical, pentru că, anterior proiectu-
lui, spitalul avea doar cinci aparate
de ventilaţie. Erau insuficiente şi le
mutam permanent de la un pat la
altul când era nevoie. Acum avem
20“, a precizat doamna Nicolae.
Personalul avea nevoie de o îm-
bunătăţire a condiţiilor de muncă
în aceeaşi măsură în care clădirea
necesita reparaţii, căci „toate sec-
ţiile spitalului sunt sub normativul
de personal, dar mai ales secţia ATI,
Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU),
secţia de nou-născuţi“. „Este o ma
re diferenţă între situaţia în care
7-8 pacienţi de la ATI în stare gra-
vă sunt îngrijiţi de către un singur
asistent sau cazul când acesta are
în grijă 2-3. În primul caz, volumul
de muncă se dublează“, apreciază
Rodica Nicolae, descriind astfel cea
mai gravă problemă a spitalului.
La rândul său, medicul-şef al
Secţiei de Neonatologie, Roxana
Aldea, are numai cuvinte de laudă
despre „aparatura ultimul răcnet“
care permite echipei pe care o con-
duce, „salvarea unor copii născuţi
prematur chiar şi la şase luni şi ju-
mătate, pe care nu mai suntem ne-
voiţi să-i trimitem la Bucureşti“.
În acelaşi timp, remarcă aceeaşi
problemă, a deficitului de personal,
care înseamnă uneori şi zece gărzi
(a câte 24 de ore) pe lună pentru
medici, respectiv îngrijirea a câte
10 copii de către o singură asisten-
tă, în loc de 2-3.
Alături de aparatura performan-
tă adusă de proiectul cu finanţare
Regio, dacă ar avea personal com-
plet, Secţia de Neonatologie ar pu-
tea fi omologată drept maternitate
de grad superior, ceea ce i-ar per-
mite accesul la o mai bună finanţa-
re. Aceasta ar însemna servicii mai
bune şi pentru cei 2.300 de copii
născuţi anual în Spitalul Judeţean.
Implementarea proiectului a
adus deja „o diferenţă de la cer la
pământ“ între condiţiile din spital
de acum câţiva ani şi cele de acum,
constată şi un pacient care vine de
trei ori pe săptămână la dializă. El
şi vecinul său de salon sunt foarte
mulţumiţi, şi ca „obişnuiţi“ ai spi-
talului, nu pun probleme persona-
lului.
Din păcate, alţi pacienţi şi vizi-
tatori sunt mult mai dificili, pentru
că „nu respectă curăţenia, aruncă
pe jos mucuri de ţigări, gumă de
mestecat, pahare de unică folosin-
ţă…“, mărturiseşte trist Rodica Ni-
colae. Spitalul nu are nevoie doar
de cadre medicale (pentru a com-
pensa plecarea a 20-30 de asistenţi
medicali din 2010 încoace), ci şi de
muncitori calificaţi şi îngrijitori,
care să păstreze la parametri op-
timi beneficiile aduse de proiectul
de modernizare.
• Titlul proiectului: „Reabilitarea şi modernizarea Spitalului Judeţean
Dâmboviţa“
• Beneficiar: Consiliul Judeţean Dâmboviţa
• Axa prioritară 3, Domeniul Major de Intervenţie 3.1 —
„Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor
de sănătate“
• Valoarea totală contractată a proiectului: 83,54 milioane de lei, din care:
- FEDR: 56,61 milioane de lei
- Contribuţia de la bugetul de stat: 24,49 milioane de lei
- Contribuţia beneficiarului: 2,42 milioane de lei
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
18. www.inforegio.ro18
Dosar
BEIUŞ: CLĂDIRE ISTORICĂ, SPITAL NOU
O clădire veche de 125 de ani, un proiect care a început după trei ani de la depunerea cererii
de finanţare, 60 de ani de la ultimele reparaţii capitale. Toate aceste cifre ar descuraja pe
oricine să înceapă lucrări atât de ample de reabilitare, precum cele de la ambulatoriul de
specialitate al Spitalului „Episcop Nicolae Popoviciu“ din Beiuş. Şi totuşi, proiectul a început.
VLAD BÂRLEANU
regio@mdrap.ro
C
lădirea care găzduieşte am-
bulatoriul integrat al Spi-
talului „Episcop Nicolae
Popoviciu“ din Beiuş a fost
construită în anul 1889. Ultimele
reparaţii capitale au fost făcute în
1953, când construcţiei i s-a dat
destinaţia de astăzi. Dincolo de as-
pectul dărăpănat, nici echipamen-
tele medicale nu mai făceau faţă
la cerinţele legate de diagnostic
sau de tratament, majoritatea fiind
cumpărate în anii 2000. Personalul
medical s-a plâns frecvent de tim-
pul de diagnosticare nejustificat de
mare sau de nereuşitele în efectua-
rea unui diagnostic corect şi în timp
real.
În septembrie 2009, Primăria
Beiuş a depus o cerere de finanţa-
re pentru reabilitarea unităţii de
care depind 100.000 de persoane.
„Considerăm că o piedică în calea
acestui proiect a fost perioada mare
de la depunerea cererii de finanţare
până la semnarea contractului“, a
declarat managerul de proiect Bea-
trice Şerb. A fost un început puţin
încurajator pentru un proiect care
presupunea nu numai reabilitarea
unei clădiri pentru a corespunde
inclusiv unor standarde obligatorii
de siguranţă, dar şi modernizarea şi
echiparea ambulatoriului.
Planurile de pe hârtie arată că,
la final, vor fi reabilitaţi, moder-
nizaţi şi echipaţi 731 metri pătraţi
suprafaţă utilă. Mai detaliat, pro-
iectul presupune lucrări ce încep cu
schimbarea completă a acoperişului
şi se continuă până la introducerea
apei calde menajere. Pentru că, da,
ambulatoriul nu beneficia de aşa
ceva! Proiectul este finanţat prin
Regio, administraţia locală contri-
buind cu o cofinanţare de numai 2%,
la care se adaugă cheltuielile de
proiectare şi pentru plata studiilor
efectuate.
Cât priveşte lucrările ce vor fi
executate, prioritare sunt înfiinţa-
rea a trei noi cabinete — de car-
diologie, diabetologie şi pediatrie
(cu izolator), amenajarea accesului
pentru persoanele cu dizabilităţi şi
înlocuirea tuturor instalaţiilor ter-
mice, electrice şi sanitare. Cele 12
cabinete medicale care vor rezulta
în urma reabilitării ambulatoriului
vor fi dotate cu echipamente me-
dicale şi mobilier specific de ulti-
mă generaţie. Beneficiarul doreşte
să realizeze inclusiv o pagină de
internet dedicată, de unde pacien-
ţii să-şi poată lua toate informaţi-
ile necesare. În plus, prin proiect
este prevăzută şi înfiinţarea a patru
locuri de muncă pentru acoperirea
noilor servicii medicale ce vor face
parte din oferta de specialitate a
ambulatoriului.
„Acest proiect este de o impor-
tanţă majoră pentru toată Ţara Be-
iuşului, cu aproximativ 100.000 de
locuitori. Oamenii vor avea acces la
un ambulatoriu modern, unde vor
beneficia de servicii medicale de
foarte bună calitate“, spune mana-
gerul de proiect.
După finalizarea proiectului, res
pectiv ianuarie 2015, va creşte nu-
mărul locurilor de muncă, având în
vedere noile servicii medicale din
structura ambulatoriului.
• Titlul proiectului: „Ambulatoriu integrat al Spitalului Municipal
«Episcop Nicolae Popovici» — reabilitare, modernizare, echipare“
• Beneficiar: Primăria Municipiului Beiuş, judeţul Bihor
• Axa prioritară 3, domeniul major de intervenţie 3.1 — Reabilitarea,
modernizarea, echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate
• Valoarea totală contractată a proiectului: 3,05 milioane de lei din
care:
- FEDR: 1,90 milioane de lei
- Contribuţia de la bugetul de stat: 827.633 lei
- Contribuţia beneficiarului: 318.006 lei
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
19. IULIE 2014 19
În domeniul sanitar, municipiul Târgu Mureş este considerat un adevărat centru de
excelenţă, prin calitatea şi gradul de specializare ale actului medical, prin nivelul ridicat al
învăţământului medical şi al proiectelor de cercetare. Investiţia în sănătate este o prioritate
pentru autorităţile locale.
Dosar
TÂRGU MUREŞ: O LECŢIE DE MANAGEMENT
ÎN SĂNĂTATE
ALICE-CLAUDIA GHERMAN
regio@mdrap.ro
M
unicipiul Târgu Mureş este
recunoscut ca un centru
tradiţional şi de calitate în
asigurarea serviciilor medi-
cale, având unităţi sanitare de pre-
stigiu în multiple specialităţi. Există
la Târgu Mureş unităţi de elită dota-
te cu aparatură performantă şi cadre
medicale cu înaltă specializare între
care: Spitalul Clinic Judeţean Târgu
Mureş, Serviciul Mobil de Urgenţă,
Reanimare şi Descarcerare (SMURD)
Târgu Mureş — unitate de asistenţă
medicală de urgenţă prespitaliceas-
că, care, la vremea apariţiei sale,
era un proiect pilot la nivel naţional
—, şi Institutul de Boli Cardiovas-
culare şi Transplant Târgu Mureş,
unitate de excelenţă în domeniul
transplantului. Pe lângă toate aces-
tea, la Târgu Mureş mai există ceva:
disponibilitate pentru noi proiecte
de investiţii în sănătate. La acest ca-
pitol, multe alte judeţe ale ţării au
de învăţat!
Spitalul Clinic Judeţean Mureş
deţinea circa 16 clinici amplasate în
10 imobile dispersate în tot oraşul,
funcţionând în clădiri vechi şi cu mari
probleme în asigurarea spaţiilor pen-
tru cabinetele ambulatoriului. Pentru
foarte mulţi pacienţi era extrem de
dificil să se deplaseze de la o clinică
la alta pentru a efectua investigaţii
complexe în regim ambulatoriu. Gru-
parea cabinetelor medicale în numai
două locaţii era absolut necesară. Şi
mai era o problemă…
„Dotarea cabinetelor medicale
ale Ambulatoriului integrat al Spita-
lului Clinic Judeţean Mureş cu echi-
pamente medicale, instrumentar
şi mobilier specific era deficitară,
multe dintre acestea având o vechi-
me de 10-20 ani, iar mobilierul chiar
20-40 ani. O parte a acestor aparate
au fost propuse pentru casare, iar
altele au fost folosite în continua-
re, deşi erau depăşite din punct de
vedere fizic şi moral (de exemplu,
microscopul binocular cu an de fa-
bricaţie 1968)“, ne-a explicat Călin
Suciu, şeful serviciului Dezvoltare
Regională din cadrul Consiliului Ju-
deţean Mureş.
Această situaţie, precum şi ne-
cesitatea lărgirii gamei de servicii
medicale oferite de spital în regim
ambulatoriu, ridicarea nivelului ca-
litativ al actului medical, reducerea
BENEFICIILE PROIECTULUI
PENTRU PACIENŢII
AMBULATORIULUI
SPITALULUI CLINIC
JUDEŢEAN MUREŞ:
Lărgirea gamei serviciilor medicale
oferite, prin crearea de servicii medi-
cale noi.
Creşterea calităţii actului medical
prin modernizarea şi dotarea cu echipa-
mente performante, respectiv crearea
unui mediu ambiental adecvat.
Scăderea numărului pacienţilor re-
direcţionaţi la alte spitale/ambulatorii
datorită aparaturii medicale noi.
Diminuarea timpului necesar pentru
diagnosticare şi tratament, ca urmare
a dotării cu instrumentar la standarde
europene.
20. www.inforegio.ro20
Dosar
numărului de pacienţi redirecţionaţi
şi scăderea timpului necesar pentru
diagnosticare şi tratament au impus
realizarea unui proiect cu totul nou.
„Proiectul a urmărit să contribuie la
crearea unui sistem de sănătate ori-
entat pe prevenirea bolilor, capabil
să ofere populaţiei serviciile necesare
pentru menţinerea şi dobândirea unei
mai bune stări de sănătate. O mare
parte dintre serviciile medicale de
prevenire se desfăşoară în cabinetele
din structura ambulatoriului, ceea ce
justifică realizarea acestor dotări şi
modernizări. Unele dintre serviciile
medicale care au făcut obiectul
proiectului erau disponibile po-
pulaţiei doar în clinicile de spe-
cialitate ale spitalului, altele
lipseau în totalitate, pacienţii
fiind nevoiţi să se deplaseze în
alte localităţi“, a mai spus Că-
lin Suciu.
Implementarea proiectului
Regio nu a fost simplă. Modifica-
rea procedurilor de evaluare a con-
formităţii documentaţiilor de atribu-
ire aferente contractelor de achiziţie
publică din perioada septembrie —
decembrie 2011 a condus la întârzi-
erea procedurilor. Totodată, pe par-
cursul execuţiei lucrărilor a existat o
perioadă în care antreprenorul nu a
reuşit să mobilizeze suficientă forţă
de muncă. Aşa au apărut întârzieri
care au avut consecinţe şi asupra
graficului de livrare a echipamente-
lor şi aparaturii medicale. Şi totuşi,
povestea a avut un final fericit atât
pentru pacienţi, cât şi pentru medicii
care deservesc Ambulatoriul Spitalu-
lui Judeţean Mureş.
„Dotarea şi modernizarea Ambula-
toriului I şi II este un pas mare îna-
inte, fiindcă pacienţilor şi medicilor
care lucrează aici li se oferă condiţii
foarte bune de muncă şi tratament.
Pacienţii noştri vin din toate judeţele
ţării, cam 70% vin din alte judeţe“, a
declarat prof. univ. Nagy Ors, medic
specialist în ortopedie, Policlinica/
Ambulatoriul nr. 2 din Târgu Mureş.
La rândul său, medicul chirurg
Gyorgy Fazakas Istvan salută pro-
iectul de modernizare a Ambulato-
riului din Mureş: „Punerea în apli-
care a acestui proiect a fost o idee
excelentă. Actul medical în sine
s-a îmbunătăţit. De pildă, la chi-
rurgie avem acum la dispoziţie trei
încăperi: o sală de consultaţii, una
pentru intervenţiile chirurgicale
ca toate spitalele din ţară să aibă
spaţiul, dotările şi echipamentele
pe care le avem noi aici.“
Ca urmare a lărgirii gamei de
servicii medicale oferite şi a asigu-
rării dotărilor cu aparatură medica-
lă performantă, s-a dorit creşterea
numărului de consultaţii la nivelul
ambulatoriului, scăderea numă-
rului de internări în clinici pentru
investigaţii medicale, reducerea
timpului de diagnostic şi tratament
în ambulatoriu şi eficientizarea ac-
tivităţii medicale din secţiile cu
paturi, atât din punct de vedere
economic, cât şi administrativ,
prin folosirea eficientă a re-
surselor umane şi materiale,
cu posibilităţi de reducere a
costurilor pe spital.
„Implementarea cu succes
a proiectului vine în întâmpi-
narea aşteptărilor pacienţilor,
avându-se în vedere acoperirea
întregii populaţii aferente spita-
lului cu servicii medicale comple-
te, corelate cu nevoile de sănătate.
Proiectul este benefic şi din punct de
vedere social, atât prin prisma depis-
tării şi tratării precoce a afecţiuni-
lor acute şi cronice, cât şi prin pris-
ma costului redus pentru populaţie,
aceasta beneficiind de servicii me-
dicale accesibile pe plan local şi in-
vestigaţii gratuite decontate de Casa
Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate
Mureş“, a mai spus Călin Suciu.
• Titlul proiectului: Modernizarea şi dotarea Ambulatoriului Spitalului
Clinic Judeţean Mureş
• Beneficiar: Consiliul Judeţean Mureş
• Axa prioritară 3, domeniul major de intervenţie 3.1 —
Reabilitarea /modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de
sănătate.
• Valoarea totală a proiectului: 11,26 milioane lei din care:
- FEDR: 7,5 milioane de lei
- Contribuţia de la bugetul de stat: 3,2 milioane de lei
- Contribuţia beneficiarului: 459.866 lei
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
BENEFICII PE PIAŢA
MUNCII:
Proiectul de modernizare a
Ambulatoriului din Târgu Mureş
a dus la crearea unui număr de 4 locuri de
muncă permanente. Înfiinţarea în cadrul
proiectului a compartimentului de scintigra-
fie a impus angajarea de personal speciali-
zat şi calificat pentru acest tip de inves-
tigaţie. Astfel, au fost înfiinţate 4 noi
posturi: 1 medic radiolog, 1 fizician
şi 2 asistente cu specializare în
protecţie radiologică.
minore, care nu necesită spitaliza-
re, şi un spaţiu unde medicul poate
urmări evoluţia post operatorie a
pacientului. Eu cred că acum sunt
respectate normele europene de
tratament chirurgical ambulatoriu
din ţările Europei de Vest. Ar trebui
21. IULIE 2014 21
ALICE-CLAUDIA GHERMAN
regio@mdrap.ro
P
ână în 2013, pacienţii care
treceau pragul Ambulatoriu-
lui de Specialitate al Spitalu-
lui Judeţean de Urgenţă Sf.
Ioan cel Nou din Suceava nu aveau
deloc motive să fie încântaţi de as-
pectul şi dotările pe care le găseau
aici. Cabinete medicale neprimitoa-
re, săli de intervenţii chirurgicale
depăşite, cu instrumentar şi echi-
pamente uzate moral, mobilier de
zeci de ani, toate dădeau o înfăţi-
şare neatrăgătoare actului medical
efectuat aici. Nici medicii care îşi
desfăşurau activitatea în această
unitate sanitară nu erau mai mul-
ţumiţi de aspectul încăperilor şi de
echipamentele cu care erau nevoiţi
să lucreze.
Ideea de a dota cu echipamente
noi Ambulatoriul de Specialitate al
Spitalului Judeţean de Urgenţă Sf.
Ioan cel Nou a venit tocmai din inte-
riorul instituţiei, de la medicii care
activau în incinta unităţii spitali-
ceşti. Doctorii şi conducerea spita-
lului au scris cererea de finanţare,
iar implementarea propriu-zisă a
proiectului a revenit exclusiv în sar-
cina personalului angajat în cadrul
Consiliului Judeţean Suceava.
„Necesitatea implementării pro-
iectului a fost impusă de nevoile
populaţiei, care provine atât din
mediul rural, cât şi urban, ambu-
latoriul având pacienţi din munici-
piul Suceava şi din toate celelalte
localităţi ale judeţului. Câştigul a
fost dublu: pe de o parte, populaţia
beneficiază de servicii mai bune şi,
pe de altă parte, cadrele medicale
au acum posibilitatea de a-şi face
meseria în condiţii mult mai bune“,
a explicat pentru revista „Regio“
managerul proiectului, Anna-Maria
Pelin.
La un an de la implementarea
proiectului, pacienţii şi medicii deja
simt o diferenţă uriaşă între ce a
fost şi ce este Ambulatoriul Spitalu-
lui Judeţean Sf. Ioan cel Nou. Actul
medical în sine s-a îmbunătăţit, fi-
indcă medicii lucrează acum cu plă-
cere într-un mediu adecvat, dotat cu
echipamente de ultimă generaţie.
La finalizarea execuţiei lucrări-
lor de modernizare, capacitatea de
primire a pacienţilor în ambulatoriu
a ajuns la 100%. Proiectul de mo-
dernizare, dezvoltare şi echipare a
unităţii spitaliceşti a creat şi 18 noi
locuri de muncă, în urma atribuirii
contractului de execuţie a lucrări-
lor. În perioada de implementare
a proiectului s-au menţinut şapte
locuri de muncă, reprezentând pos-
FONDURILE UE AU READUS LA VIAŢĂ
AMBULATORIUL SPITALULUI JUDEŢEAN
SUCEAVA
Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou din Suceava a
primit finanţare prin Regio şi a fost modernizat şi dotat cu echipamente de ultimă generaţie.
Contribuţia europeană s-a dovedit vitală, într-un sector subfinanţat de foarte mulţi ani,
precum sănătatea.
Dosar
22. www.inforegio.ro22
Dosar
turile ocupate de membrii echipei
de implementare a proiectului şi un
loc de muncă ocupat de persoana
desemnată să monitorizeze proiec-
tul în perioada de sustenabilitate
(este vorba de perioada de trei ani
necesară pentru a se asigura opera-
rea şi întreţinerea investiţiei după
finalizarea proiectului — n.r.). Mai
mult, modernizarea şi echiparea
ambulatoriului a oferit posibilitatea
angajării unui număr de şase noi ca-
dre medicale în primul an de post-
implementare a proiectului. Astfel,
a fost angajat câte un medic pe
specialităţile diabet-boli de nutriţie
şi metabolice, obstetrică-ginecolo-
gie, chirurgie generală, ortopedie-
traumatologie, radiologie-imagistică
medicală şi medicină internă. Este
un câştig important, în condiţiile în
care multe cadre medicale preferă
să-şi caute locuri de muncă în state-
le Uniunii Europene.
Directorul medical al Spitalului
Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel
Nou din Suceava, dr. Tiberius Marius
Brădăţan, subliniază importanţa do-
tărilor obţinute prin Regio la Sucea-
va: „Ambulatoriul Integrat al Spita-
lului Judeţean de Urgenţă Sf.Ioan
cel Nou Suceava, care acoperă toa-
te cele 23 de specialităţi medicale,
este o componentă importantă în
desfăşurarea activităţii medicale la
nivelul unităţii noastre. Prin orga-
nizarea şi dotarea cu aparatură de
înaltă performanţă există acum po-
sibilitatea acordării de îngrijiri me-
dicale de calitate. Prin activitatea
desfăşurată în cadrul Ambulatoriu-
lui, în contract cu Casa Judeţeană
de Sănătate, se realizează un aport
bugetar important care se regăseşte
în eforturile de permanentă dezvol-
tare a spitalului.“
Într-adevăr, Ambulatoriul pre-
ia spre consult pacienţii veniţi din
teritoriul judeţului, pe cei progra-
maţi cum sunt bolnavii cronici, dar
şi pacienţii trimişi de medicii de fa-
milie. Secţia decongestionează Spi-
talul Judeţean de Urgenţă, bolnavii
cronici putând să efectueze o serie
de analize şi investigaţii imagistice,
fără a mai fi nevoie de internări în
spital.
AMBULATORIUL ATRAGE
PACIENŢI DIN MAI MULTE
JUDEŢE
„Pentru a evalua gradul de satis-
facţie al pacienţilor, Consiliul Jude-
ţean Suceava împreună cu Spitalul
Judeţean Suceava au realizat un
sondaj de opinie în rândul acestora.
„Am vrut să verificăm impactul pro-
iectului asupra creşterii calităţii ser-
viciilor medicale, prin modernizarea
şi echiparea ambulatorului integrat
din cadrul Spitalului Judeţean de Ur-
genţă Sf. Ioan cel Nou. Răspunsurile
primite de la pacienţi şi de la cadrele
medicale relevă importanţa pe care
implementarea proiectului o are asu-
pra creşterii calităţii serviciilor medi-
cale oferite în ambulatoriu. În urma
modernizării şi echipării cu aparatură
modernă a ambulatoriului, ca şi în
urma promovării de care a beneficiat
spitalul, pacienţi din judeţele Sucea-
va, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Galaţi, Ba-
cău, Vaslui şi Bistriţa Năsăud au ales
să apeleze la serviciile medicale din
ambulatoriul integrat din cadrul Spi-
talului Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan
cel Nou Suceava, numărul acestora
crescând de la an la an“, a precizat
Anna-Maria Pelin.
• Titlul proiectului: Modernizare, dezvoltare şi echipare a
Ambulatoriului de Specialitate la Spitalul Judeţean de Urgenţă
Sf. Ioan cel Nou din Suceava
• Beneficiar: Consiliul Judeţean Suceava
• Axa prioritară 3, domeniul major de intervenţie 3.1 —
Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de
sănătate
• Valoarea totală a proiectului: 4,60 milioane de lei din care:
- FEDR: 3,28 milioane de lei
- Contribuţia de la bugetul de stat: 1,23 milioane de lei
- Contribuţia beneficiarului: 80.790 lei
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
23. IULIE 2014 23
Dosar
VLAD BÂRLEANU
regio@mdrap.ro
D
upă ce timp de 34 de ani nu se
realizase nicio reparaţie ca-
pitală, nicio retehnologizare,
nicio modernizare, Policlinica
Moldova Nouă devenise ultimul loc
în care un pacient şi-ar fi dorit să
meargă la tratament. Clădirea a fost
construită şi dată în folosinţă în anul
1976. După 1989, clinica a fost scoa-
să de pe lista investiţiilor, inclusiv în
anii de creştere economică.
Până în toamna lui 2011, unitatea
sanitară era nevoită să funcţioneze
în spaţii prost întreţinute, cu instru-
mentar învechit şi fără acces la teh-
nologiile noi de investigare şi trata-
ment. „Unitatea semăna mai mult cu
o instituţie în care se primesc şi se
expediază bilete de trimitere către
alte unităţi sanitare. Şi era iremedi-
abil decuplată de la noile cuceriri ale
ştiinţei şi tehnicii“, descrie situaţia
managerul de proiect, Liviu Bratu.
În condiţiile subfinanţării şi refor-
mării sistemului sanitar, autorităţile
din Moldova Nouă nu şi-au mai permis
luxul de a aştepta bani doar de la bu-
getul de stat. Aşa că s-au pus cu burta
pe carte, au învăţat cum să ia bani de
la UE, iar în octombrie 2011 au reuşit
să demareze proiectul de reabilitare,
modernizare şi dotare a Policlinicii
Moldova Nouă.
Obiectivele proiectului au fost
uşor de pus pe hârtie şi uşor de în-
ţeles. Primul dintre ele: asigurarea
accesului egal a celor aproximativ
30.000 de cetăţeni care depind de
serviciile de sănătate, dintr-o zonă
ce cuprinde şase comune şi oraşul
Moldova Nouă. Un alt obiectiv a fost
aducerea structurii actuale a servicii-
lor de sănătate publică la nivel euro-
pean, pentru a se permite prevenirea
bolilor şi reacţia promptă la amenin-
ţările şi provocările din domeniu.
„Implementarea proiectului,
alături de creşterea rolului adminis-
traţiei publice locale în finanţarea
şi conducerea instituţiilor medicale
din teritoriu, va potenţa controlul
factorilor de risc, va face posibilă
depistarea precoce a bolilor şi va
îmbunătăţi managementul sistemu-
MOLDOVA NOUĂ SALVEAZĂ SĂNĂTATEA
ÎN CLISURA DUNĂRII
• Titlul proiectului: reabilitarea, modernizarea şi dotarea Policlinicii
Moldova Nouă
• Beneficiar: Primăria Oraşului Moldova Nouă
• Axa prioritară 3, Domeniul Major de Intervenţie 3.1 — „Reabilitarea
/ modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate“
• Valoare totală contractată a proiectului: 10,24 milioane de lei, din
care:
- FEDR: 6,93 milioane de lei
- Contribuţia de la bugetul de stat: 3,01 milioane de lei
- Contribuţia beneficiarului: 291.971 lei
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
Autorităţile din oraşul Moldova Nouă aproape că dărâmă un mit în România: să livrezi
servicii medicale de calitate fără să aştepţi bani numai de la bugetul de stat. Cei implicaţi
în reabilitarea policlinicii de care depind peste 30.000 de oameni din Clisura Dunării au ales
utilizarea banilor europeni.
24. www.inforegio.ro24
Dosar
lui de sănătate în Clisura Dunării şi,
mai ales în Moldova Nouă“, conside-
ră managerul de proiect.
Dacă găsirea argumentelor pen-
tru finanţare nu a fost o sarcină
grea, nu la fel s-a dovedit a fi şi par-
tea practică. Potrivit lui Liviu Bratu,
una dintre problemele întâmpinate
a fost chiar sistarea de către Comi-
sia Europeană a plăţilor către pro-
gramul Regio. „Astfel, după o peri-
oadă de implementare de un an, nu
primisem fondurile care erau dato-
rate în urma depunerii unor cereri
de rambursare. În situaţia aceasta,
oraşul Moldova Nouă, după o chel-
tuială considerabilă, nu a mai pu-
tut face faţă plăţilor şi, ca atare,
ritmul lucrărilor a încetinit“, arată
managerul de proiect. Însă proble-
ma a fost depăşită: în momentul în
care sistemul de plăţi şi-a reluat ac-
tivitatea, ritmul plăţilor s-a derulat
conform programărilor.
Proiectul este extrem de com-
plex, de la reabilitarea completă
a imobilului policlinicii până la do-
tarea cu instrumentar şi aparatură,
fără care policlinica nu poate func-
ţiona la standarde europene. Astfel,
se vor reface integral instalaţiile
electrice, cele sanitare, instalaţiile
de încălzire, se va face reabilitarea
termică, lucrări de finisare interi-
oară şi de repartizare a spaţiilor pe
cabinete.
Proiectul are ca termen de fina-
lizare luna octombrie 2014, însă ră-
mâne problema lipsei de personal.
De altfel, aceasta este singura care
poate contamina obiectivele iniţiale
ale proiectului.
„Sistemul medical de la Moldova
Nouă nu se deosebeşte cu nimic de cel
naţional, pentru că şi noi ne confrun-
tăm cu un deficit de personal medical.
Dacă la începutul implementării aces-
tui proiect aveam acoperite aproape
integral secţiile şi cabinetele de spe-
cialitate, la momentul actual, în urma
exodului de personal către ţări ale
Uniunii Europene, ne găsim în situaţia
în care avem cabinete de specialitate
precum Cabinetul de Dermato-vene-
rologie sau cel de Ortopedie şi Trau-
matologie, pentru care nu mai avem
nici măcar asistente medicale“, a mai
declarat managerul de proiect.
BENEFICII PENTRU REGIUNE
DAR ŞI PENTRU TURIŞTI
În afara locuitorilor din Clisura
Dunării şi din Moldova Nouă, de
serviciile policlinicii vor beneficia şi tu-
riştii. „Trebuie menţionat faptul că lo-
calitatea a fost de tip monoindustrial,
cu activitate în minerit, iar în zonă sunt
mulţi pensionari care au mare nevoie de
servicii de sănătate uşor accesibile, de
bună calitate, şi de tratament ambula-
toriu“, spune Liviu Bratu.
SERVICII MEDICALE MAI BUNE PENTRU
LOCUITORII DIN ORŞOVA
Modernizarea cu fonduri Regio a Ambulatoriului Spitalului Municipal Orşova contribuie
la îmbunătăţirea accesului la servicii medicale pentru mai bine de 20.000 de oameni —
locuitori ai oraşului, dar şi ai satelor învecinate.
BOGDAN MUNTEANU
regio@mdrap.ro
D
e când se numea Dierna şi
primea statutul de municipiu
în Imperiul Roman (anul 193),
aflat ulterior sub stăpâni-
rea domnilor Munteniei, a Regatului
Ungar, a Imperiului Otoman, a celui
Habsburgic, integrat apoi în România
Mare, oraşul Orşova a avut o isto-
rie la fel de învolburată ca valurile
Dunării la Cazane. Una dintre cele
mai grele încercări prin care a tre-
cut urbea a fost strămutarea vetrei
milenare (între 1966 şi 1971), odată
cu amenajarea Lacului de acumulare
„Porţile de Fier I“.
În acea perioadă a fost construit
şi Spitalul Municipal, dar, de la bun
început, infrastructura nu a fost
suficientă pentru a acoperi nevoile
întregii zone, iar în ultimii ani pro-
blemele s-au agravat. Unitatea sa-
nitară nu-i deserveşte doar pe cei
peste 10.400 de locuitori ai oraşu-
lui, ci şi un număr cel puţin egal de
oameni din aşezări rurale — multe şi
sărace — de pe Clisura Dunării: Svi-
niţa, Plaviseviţa, Ieşelniţa, Dubova,
Iloviţa şi altele.
Numele acestor pitoreşti locali-
tăţi ar putea fi cunoscute miilor de
turişti care vizitează anual Cazane-
le Dunării, însă mai puţin ştiute sunt
25. IULIE 2014 25
Dosar
problemele locuitorilor, dintre care
foarte mulţi sunt în vârstă. Clisura
Dunării, unde principala activitate
economică era pescuitul, acum câ-
teva decenii, este presărată cu sate
sărace, de unde cei care au nevoie
de îngrijire medicală trebuie să vină
la Orşova.
Din evidenţele Primăriei Munici-
piului reiese că, în 2008, la Ambu-
latoriul Spitalului Municipal Orşova
s-au efectuat 20.174 de consultaţii,
iar în 2009 — 25.872 de consultaţii,
în condiţiile unei dotări precare.
Unitatea spitalicească era supra-
solicitată, în condiţiile în care are
151 de angajaţi, dintre care numai
23 sunt medici, iar 64 au pregătire
sanitară medie, restul fiind personal
auxiliar.
Această situaţie a dus la necesi-
tatea reabilitării Ambulatoriului iar
oportunitatea s-a ivit odată cu obţi-
nerea fondurilor Regio, între decem-
brie 2012 şi decembrie 2013. Potrivit
managerului de proiect din cadrul
Primăriei, Emilia Munteanu, acesta
a fost cel de-al cincilea proiect al
instituţiei, deja experimentată în
implementarea proiectelor cu finan-
ţare europeană.
Reabilitarea Ambulatoriului a
presupus mai multe categorii de ac-
tivităţi. Pe de o parte, s-au efectuat
lucrări esenţiale pentru confortul
personalului şi al pacienţilor: zugră-
vire, montare de gresie şi faianţă,
înlocuirea uşilor şi ferestrelor, refa-
cere a instalaţiilor electrice, sanita-
• Titlul proiectului: „Reabilitarea Ambulatoriului Spitalului Municipal
Orşova“
• Beneficiar: Primăria Municipiului Orşova
• Axa prioritară 3, Domeniul Major de Intervenţie 3.1 — „Reabilitarea
/ modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate“
• Valoarea totală a proiectului: 2,56 milioane de lei, din care:
- FEDR: 1,5 milioane de lei
- Contribuţia de la bugetul de stat: 679.141 lei
- Contribuţia beneficiarului: 321.293 lei
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
re şi de încălzire. Pe de altă parte,
lucrările au vizat o mai bună organi-
zare a spaţiilor, facilitarea accesului
persoanelor cu dizabilităţi şi dotarea
cu mobilier şi aparatură de specia-
litate, pentru a îmbunătăţi efectiv
serviciile medicale oferite.
„După părerea mea, este cel mai
frumos proiect implementat la noi,
în municipiul Orşova, deoarece este
un proiect la cheie, adică am rea-
bilitat şi modernizat construcţiile
(corpul A-parter şi anexa din incinta
Spitalului) şi am realizat dotările cu
echipamente medicale, IT, mobilier,
instrumentar, aparate de aer condi-
ţionat“, a declarat Emilia Muntea-
nu, Manager de proiect, Primăria
Orşova.
Noile dotări permit atingerea
obiectivelor specifice ale proiec-
tului: creşterea calităţii serviciilor
medicale şi reducerea costurilor
până la jumătate, obţinute prin
transferarea centrului de greutate
al tratamentului din spital, unde
costurile sunt mult mai mari, în am-
bulatoriu.
„Datorită proiectului, putem acorda o asistenţă medicală la nivelul stan-
dardelor actuale. Ne desfăşurăm activitatea în spaţii generoase, luminoa-
se, încălzite, ventilate şi corespunzător mobilate, care asigură confortul
pacienţilor şi al personalului. În funcţie de specificul activităţii, cabinete-
le au fost dotate cu aparatură şi instrumentar nou: spirometre, aparate de
aerosoli, EKG, electrocardiograf, echipament de testare efort, mamograf,
colposcop digital, ecograf, aparat endoscopic, aparate pentru fizioterapie
şi kinetoterapie etc.“ Rodica Brăgaru, Medic pediatru la Spitalul Municipal
Orşova din 1987
26. www.inforegio.ro26
Regiuni europene
BOGDAN MUNTEANU
regio@mdrap.ro
N
imeni nu se duce la doctor cu
dragă inimă, dar drumul este
şi mai greu de făcut dacă
specialistul căutat se află la
zeci sau chiar la sute de kilometri
distanţă. Nu o dată deplasarea pre-
supune şi câteva zile de spitalizare
(care nu ar fi neapărat necesare),
concediu medical, cheltuieli şi stres.
Pentru a atenua aceste incon-
veniente, în regiunea Languedoc-
za deficitului de specialişti, pentru
mulţi pacienţi greu deplasabili (mai
ales cu vârste înaintate), îngrijirea
medicală de calitate se făcea cu în-
târziere.
Astfel, din 2011, CICAT-LR a
aderat la reţeaua de telemedicină
„Doloplaies“, care a pus în legătură
medicii şi pacienţii din Languedoc-
Roussillon (sudul Franţei) cu cei din
Normandia de Jos (vest). Proiectul
de cooperare între regiuni a fost fi-
nanţat din Fondul European pentru
Dezvoltare Regională (FEDR).
Roussillon din sudul Franţei există o
reţea de telemedicină a profesioniş-
tilor în îngrijirea rănilor dificile, încă
din 1901, cunoscută drept CICAT-LR.
Vreme de mai multe decenii, consul-
taţiile au fost oferite prin telefon şi
prin vizite la domiciliu.
În ultimii ani, acurateţea dia-
gnosticelor şi eficienţa tratamen-
telor a sporit, odată cu posibilita-
tea de a trimite imagini ale rănilor
prin telefonul mobil, dar asociaţia
profesională a căutat mereu să-şi
îmbunătăţească serviciile. Din cau-
FRANŢA: ÎNGRIJIREA MEDICALĂ LA
DISTANŢĂ, MAI EFICIENTĂ ŞI MAI IEFTINĂ
O reţea informatică permite servicii de telemedicină (servicii medicale la distanţă) în
regiunea franceză Languedoc-Roussillon, prin care pacienţii au acces la prescripţiile unor
specialişti, fără a se deplasa departe de casă şi fără zile de spitalizare inutile.
27. IULIE 2014 27
Regiuni europene
• Titlul proiectului: Telemedicină pentru îngrijirea rănilor la domiciliu
• Beneficiar: Asociaţia de telemedicină CICAT-LR, regiunea Languedoc-
Roussillon
• Buget total: 1,88 milioane de euro
• Contribuţie FEDR: 499.131 de euro
• Adresă web: http://www.cicat-lr.org/
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI„Doloplaies“ le pune la dispozi-
ţie medicilor şi asistenţilor medicali
care au în îngrijire pacienţi cu răni
greu vindecabile (de pildă, escare
şi ulceraţii ale picioarelor) sfaturile
necesare din partea unor specialişti
aflaţi la mare distanţă. Nici pacien-
ţii, nici medicii de specialitate nu
trebuie să se deplaseze, deşi con-
sultaţia la distanţă se apropie cât
de mult este posibil de rezultatele
uneia desfăşurate faţă în faţă.
De la trimiterea fotografiilor
efectuate cu telefonul mobil către
un singur medic s-a ajuns la încăr-
carea lor pe un portal web (inaugu-
rat în 2013), unde echipe virtuale
de specialişti se pot pronunţa şi pot
oferi consultaţii. În plus, intervalul
de timp de vindecare de la efectu-
area unei imagini de calitate — care
să poată oferi detalii despre stadiul
rănii şi eventualele complicaţii apă-
rute în procesul de vindecare — s-a
redus la minimum.
Asistenţii medicali se deplasează
la domiciliul pacienţilor sau în azi-
lele unde locuiesc şi primesc câte o
tabletă, pentru a se afla în contact
permanent cu medicii. Orice posibil
motiv de îngrijorare, precum schim-
barea culorii sau consistenţei rănii,
este transmis spre evaluare. Aderarea
CICAT-LR la reţeaua „Doloplaies“ a
fost justificată de îmbătrânirea po-
pulaţiei în Languedoc-Roussillon, de
necesitatea aplicării unor tratamente
cu durate îndelungate, inclusiv pentru
pacienţi din zonele rurale, şi de dorin-
ţa de a reduce costurile cu zilele de
spitalizare şi transportul bolnavilor.
În 2012, primul an de implemen-
tare a proiectului, 6.590 de pacienţi
din regiune au beneficiat de ser-
viciile de telemedicină oferite de
CICAT-LR, 63% dintre ei având peste
70 de ani.
28. www.inforegio.ro28
Regiuni europene
BOGDAN MUNTEANU
regio@mdrap.ro
C
onsiderate „minore“ numai
de către cei care nu au su-
ferit din pricina lor, astmul
bronşic şi alergiile sunt afec-
ţiuni care provoacă multiple neplă-
ceri celor afectaţi şi le diminuează
calitatea vieţii. Mulţi ar fi gata să
vestul landului Salzburg. Proiectul
cu finanţare europeană — demarat
în 2008 şi premiat de către DG Regio
în cadrul Galei Regiostars din 2012
— şi-a propus valorificarea condiţii-
lor naturale în tratarea acestor boli.
Efectele asupra sănătăţii ale mi-
croclimatului din apropierea casca-
dei Krimml din Oberpinzgau au fost
confirmate, începând cu 2006, de
AUSTRIA: TURISMUL MEDICAL
REVIGOREAZĂ STAŢIUNILE MONTANE
Condiţiile climaterice din apropierea cascadei Krimml, cea mai înaltă din Europa (380 m),
sunt ideale pentru tratarea astmului bronşic şi a alergiilor de către o reţea de 11 hoteluri
de 3 şi 4 stele, care au înregistrat o creştere cu 30% a turiştilor între 2008 şi 2010.
plătească oricât pentru medica-
mente care să le aline suferinţa, iar
în cazul unor pacienţi efectele tra-
tamentelor întârzie.
O altfel de abordare a maladiilor
menţionate şi-a demonstrat efica-
citatea prin proiectul „Sănătate în
Hohe Tauern“ (numele unui mare
parc naţional din Austria) imple-
mentat în regiunea Oberpinzgau din
29. IULIE 2014 29
Regiuni europene
cercetătorii de la Universitatea Me-
dicală Paracelsius din Salzburg. Par-
ticulele foarte fine degajate de că-
derea apei, poluarea foarte redusă,
nivelul mic al sporilor alergeni şi pe-
rioada de înflorire scurtă a plante-
lor (al căror polen provoacă alergii)
au fost factorii care au recomandat
transformarea zonei într-una numai
bună pentru turismul medical.
Potrivit cercetătorilor, câteva
zile de plimbare prin parcul naţio-
nal sunt suficiente pentru a redu-
ce considerabil simptomele rinitei
alergice — una dintre afecţiunile
Pe baza concluziilor ştiinţifice a
fost elaborat un studiu de fezabili-
tate privind condiţiile pe care ho-
telurile ar trebui să le îndeplineas-
că pentru a primi certificarea care
să ateste că un sejur acolo nu este
doar recreativ, ci şi benefic pentru
sănătate.
În urma analizelor, 11 hoteluri
de 3 şi 4 stele au primit certificarea
şi s-au asociat pentru a participa la
proiectul „Sănătate în Hohe Tauern“.
Proprietarii unităţilor de cazare au
investit în renovare şi eliminarea
tuturor substanţelor susceptibile a
provoca alergii din mobilier, decora-
ţiunile camerelor şi mai ales din aş-
ternuturi. Mai mult, hotelurile au pri-
mit certificări suplimentare şi pentru
a oferi anumite servicii medicale.
Agenţii economici care livrează
produse alimentare hotelurilor au
fost cooptaţi la iniţiativa de oferi-
re a unor produse şi servicii „anti-
alergice“, iar modelul s-a extins şi
asupra altor ramuri economice. In-
dustria locală a lemnului a preluat
modelul şi acum promovează mobi-
lier şi materiale de construcţie an-
tialergice.
Dintr-o regiune în care afluxul de
turişti era în scădere la începutul
anilor 2000, Oberpinzgau a devenit
foarte căutată de către oameni dor-
nici să se întoarcă din vacanţă nu
doar mai odihniţi, ci şi mai sănă-
toşi. În mica staţiune Krimml, care
numără mai puţin de 900 de locu-
itori, prezenţa turiştilor a crescut
spectaculos: de la 60.000 în 2008, la
70.000 în 2009, respectiv la 78.000
în 2010.
cronice cu cea mai largă răspândire
în Europa de Vest. Efectele pozitive
se cunosc nu doar pe durata şederii
la munte, dar şi după ce turiştii se
întorc acasă.
• Titlul proiectului: „Sănătate în Hohe Tauern“
• Beneficiari: Asociaţia Oberpinzgau, Comunitatea Krimml, Compania
Hohe Tauern GmbH, Camera de Comerţ Salzburg
• Buget total: 500.000 de euro
• Contribuţie FEDR: 125.000 de euro
• Adresă web: www.hohe-tauern-health.at
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
30. www.inforegio.ro30
Informaţii utile
ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE
A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL
Autoritatea de Management pentru
POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Administraţiei Publice
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Telefon: (+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrap.ro,
Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro
Organisme intermediare POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-
Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-
Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest
(ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Tel/Fax: 0256 491923
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,
judeţ Alba, cod poştal 510093
Tel: 0258 818616/int. 110,
Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2,
Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti
Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665
E-mail: contact@adrbi.ro
Website: www.adrbi.ro,
www.regioadrbi.ro
Organism Intermediar pentru
Turism (Autoritatea Naţională pentru
Turism)
Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C,
sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti
Telefon: 0372/ 144 018,
Fax: 0372/ 144 001
Email: adita.stanca@mturism.ro
CONFERINŢA ANUALĂ „EUROPA CENTRALĂ“
Viena, 1-2 iulie 2014
Evenimentul va aduce în prim-plan priorităţile viitoare de finanţare din Programul transnaţional „Europa Centrală“, pentru bugetul 2014-2020.
Acestea vor fi discutate cu factori de decizie din regiune şi de la nivelul UE. Conferinţa va funcţiona ca un „târg“ de idei pentru sesiunea de
cereri de proiecte şi se adresează celor interesaţi de proiecte de cooperare în regiune, în domeniile inovaţie, mediu, cultură sau transport.
Pentru detalii, accesaţi: http://goo.gl/TwqIS6
SOCIAL MEDIA ÎN SECTORUL TELECOM
Londra, 16-17 iulie 2014
Compania britanică SMI organizează o conferinţă despre Social Media ca instrument de marketing în domeniul telecomunicaţiilor. Specialişti
din industria comunicării şi din telecom vor căuta soluţii pentru măsurarea eficienţei şi a rentabilităţii campaniilor de social media şi vor trece
în revistă cele mai noi tehnici de atragere a audienţei.
Pentru detalii, accesaţi: http://goo.gl/C1J3rI
CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ „SPAŢIUL RURAL ŞI DEZVOLTAREA LOCALĂ“
Cluj, 23-27 iulie 2014
Facultatea de Geografie a Universităţii Babeş-Bolyai organizează a VI-a ediţie a conferinţei academice „Spaţiul rural şi dezvoltarea locală“,
pentru a dezbate situaţia zonelor rurale periferice, care se zbat între subzistenţă şi dezvoltare incertă.
Organizatorii se vor concentra pe subiecte relevante legate de dezvoltare rurală, în contextul dezvoltării regionale.
Pentru detalii, accesaţi: http://goo.gl/bp653x
AGENDA
31. IULIE 2014 31
CĂLĂTORIE CULINARĂ PRIN EUROPA
EUROPENII AU VOTAT MÂNCĂRURILE TRADIŢIONALE PREFERATE. Trăieşti în Europa,
lucrezi în Europa, dar te-ai întrebat vreodată care e „gustul Europei“? Sub acest slogan
s-a desfăşurat, în mai 2014, un sondaj de opinie. Mii de persoane au votat pe pagina de
Facebook a Parlamentului European ce mâncăruri tradiţionale din fiecare ţară le sunt pe
plac. Rezultatele au fost surprinzătoare!
Euro-tur
Rezultatul votului a stârnit reacţii
aprinse între internauţi: unii susţin că
salata bulgărească e de fapt o reţetă
tradiţională macedoneană, iar alţii
spun că salata grecească cu brânză
feta e mult peste cea a vecinilor noş-
tri bulgari. Puteţi găsi, pe larg, toate
reţetele preparatelor tradiţionale la
adresa http://goo.gl/ezFBMb
LOCUL 2, supa de sfeclă roşie din Li-
tuania, cu peste 6.000 de aprecieri!
Merită încercat, susţin cunoscătorii în
materie de gătit, mai ales că supa ro-
zalie este foarte uşor de preparat.
Aveţi nevoie de 4-5 ouă — fierte în
coajă, fin tocate, 2-3 sfecle mici, 2-3
castraveţi, 2-3 cartofi, ceapă verde,
pătrunjel, mărar, 1 litru de iaurt şi 100
g smântână. Fierbeţi legumele, tăiaţi
mărunt ouăle fierte şi castraveţii.
Adăugaţi apoi totul, inclusiv iaurtul,
în supă. Deliciu garantat!
Pe LOCUL 3 s-au clasat sarma-
lele româneşti! Acestea au
adunat peste 1.300 de like-uri,
semn clar că gustosul amestec
de carne tocată şi orez învelit
în foi de
varză i-a
fermecat pe
turiştii care
au ajuns în
România!
LOCUL 1 cu „coroniţă“ (peste 20.000 de like-uri) a fost obţinut de salata
bulgărească! Votanţii au decis astfel că preparatul este cel mai popular din
Europa, întrecând la mare distanţă celebrele paste carbonara sau şniţelul
vienez! Aşadar, dacă ajungeţi în vara aceasta în Bulgaria, nu rataţi o porţie
de salată tradiţională, care se face foarte simplu: roşii, castraveţi, ceapă,
ardei, brânză de oaie, sare, piper şi puţin ulei.
LOCUL 4, dolmathakia din Grecia!
Se aseamănă destul de mult cu săr-
măluţele noastre. Este vorba despre
rulouri din orez şi legume învelite în
foi de viţă. Aproape 1.000 de vo-
tanţi s-au declarat încântaţi de
acest fel tradiţional de mâncare.
ALTE
PREPARATE
VOTATE
Faimoasele paste carbonara ale
italienilor, supa gazpacho din Spa-
nia sau celebrul fish and chips britanic au
obţinut sub 1.000 de like-uri fiecare. Şniţelul
vienez abia a reuşit să strângă 768 de apreci-
eri la nivel european. Culmea, celebrele chif-
teluţe suedeze Kottbullar (promovate de un
mare lanţ de magazine) au fost în „coada“
clasamentului, alături de mâncarea
de sparanghel adorată de nemţi
sau de clătitele tradiţionale
olandeze.
20.227
6.165
956
1.341
32. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti
Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro
Investim în viitorul tău!
Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Data publicării: iulie 2014
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrap.ro
)0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?