Proiecte cu finanțare Regio în domeniul turismului

1. Nr. 25, Februarie 2014
ROMÂNIA,
DESTINAŢIE
TURISTICĂ
DE IARNĂ
PROIECTE DE SUCCES DEZVOLTATE
PRIN PROGRAMUL REGIO
GABRIELA SZABO, AMBASADOARE A
TURISMULUI ROMÂNESC:„ NIMIC NU POATE FI
MAI FRUMOS DECÂT SĂ-ŢI PROMOVEZI ŢARA“
BISERICILE SĂSEŞTI, REDATE
TRANSILVANIEI
Antonio Tajani, vicepreşedinte al Comisiei Europene:
„Europa este destinaţia turistică numărul unu în lume,
deţinând jumătate din piaţa mondială.‘‘

2. UNIUNEA EUROPEANĂ
Instrumente Structurale
2007-2013
FONDUL EUROPEAN
PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ
Editorial
TURISMUL:
DEZVOLTARE ŞI COEZIUNE
C
onsacrăm această ediţie a revistei „Regio“ investiţiilor în turismul
de iarnă şi low season. Iar motivele pentru care am făcut această
alegere sunt numeroase.
În primul rând, pentru că potenţialul încă neexploatat al
R
­ omâniei, la această categorie de turism, este enorm. Stăm pe o
mină de aur: staţiuni montane, ape termale, rezervaţii geologice, situri istorice, podgorii şi încă multe altele. În al doilea rând, pentru că, aşa cum veţi
putea constata răsfoind paginile revistei, banii europeni, prin Regio, au lucrat
frumos şi eficient.
Vă prezentăm în paginile acestei ediţii o serie de proiecte de succes, puse
în aplicare în toate regiunile României. De altfel, proiectele turistice au adus
o contribuţie importantă la revigorarea absorbţiei fondurilor europene, înregistrată în anul care de-abia s-a încheiat. Rubrica noastră „Regiocontor“ vă
prezintă cifre relevante.
Dezvoltarea turismului românesc contribuie şi la menţinerea Uniunii Europene în poziţia de lider la nivel global în industria turismului. Dar concurenţa
devine din ce în ce mai acerbă, atât din partea rivalilor tradiţionali cât şi dinspre noile economii emergente. Comisia Europeană a iniţiat o serie de programe menite să consolideze poziţia de lider a Uniunii Europene, iar industria turistică românească poate profita de ele. Şi este important că printre obiectivele
urmărite de Comisia Europeană se numără dezvoltarea turismului low season,
ca şi multiplicarea ofertelor adresate tinerilor şi persoanelor trecute de 55 de
ani. Aflaţi amănunte în rubrica „Semnal european“.
Proiectele turistice înseamnă dezvoltare durabilă a comunităţilor, prin crearea de locuri de muncă, direct şi în industriile conexe (prelucrarea produselor
agricole, transporturi etc.), prin încurajarea menţinerii şi transmiterii tradiţi­
ilor şi meşteşugurilor, prin sprijinul adus proiectelor culturale.
Turismul mai înseamnă însă şi cunoaştere. Cunoaştere a locurilor, a tradiţiilor şi mai ales a oamenilor. O călătorie, indiferent unde pe cuprinsul Uniunii
Europene, înseamnă şi o ocazie de a cunoaşte şi a te bucura de extraordinara
diversitate a Europei, de a depăşi prejudecăţi, de a şterge stereotipuri. Turismul
nu aduce doar dezvoltare economică, ci este şi o modalitate de a întări coeziunea europeană, pusă la încercare în aceşti ani de criză.
Ovidiu NAHOI
SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORII
Doriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate
suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi
investiţional sau prin tradiţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european?
Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii
sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să
abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea
Europeană?
Suntem deschişi tuturor semnalelor dum­ eavoastră şi orice contribuţie va fi utin
lă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre.
Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum­ ea­ oastră pe adresa: regio@mdrap.ro
n v
Contribuţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot
acolo veţi primi din partea redactorilor noştri răspunsurile la eventualele întrebări.
2
www.inforegio.ro
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrap.ro
regio@mdrap.ro
Tel.: 0372 11 14 09
REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI
REDACTORI:
Bogdan MUNTEANU
Vlad BÂRLEANU
Alice-Claudia GHERMAN
Elena ALEXA
SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU
CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU
Coordonator proiect AM POR:
Andreea MIHĂLCIOIU

3. SUMAR
04
SEMNAL EUROPEAN
UE, lider al turismului mondial
06
INTERVIU
Gabriela Szabo, ambasadoare a turismului românesc: „Nimic nu
poate fi mai frumos decât să-ţi promovezi ţara“
08
INTERVIU
Mişu Chiruc, preşedintele executiv ANTREC România: „POR,
Axa prioritară 5 — un sprijin bine-venit pentru ANTREC‘‘
10
12
ŞTIRI REGIONALE
TRADIŢII
13
DOSAR
26
REGIUNI EUROPENE
„Cele mai frumoase sate din România‘‘ — tradiţie şi
cooperare regională
România, destinaţie turistică de iarnă
Finalistele Regiostars la categoria CityStar: Proiecte de
investiţii în transport public urban sustenabil
Liège: Renovat, Muzeul Grand Curtius devine motor al
economiei locale
Colectare selectivă a deşeurilor, în fiecare casă din
oraşul portughez Maia
30
31
INFORMAŢII UTILE
ALT FEL DE ŞTIRI
Cine sunt „cei mai doriţi‘‘ şi „cei mai zgârciţi‘‘ turişti din lume
Crucea de pe Caraiman, în Cartea Recordurilor
Căutaţi răspunsurile la întrebările de mai jos în paginile actualului număr al revistei
noastre. Verificaţi apoi corectitudinea răspunsurilor în pagina 30. Succes!
Ce regiune de
1 domeniulpoziţia pe glob
deţine
de lider
în
industriei
turistice?
a) America Latină şi Caraibele
b) Asia
c) Uniunea Europeană
d) Australia şi Oceania
destinaţie tu2 În ce sedin Regiunea
ristică
Nord-Est
inaugurează
în această iarnă un
centru turistic pentru
sporturi de iarnă, finanţat prin Regio?
a) Vatra Dornei
b) Slănic Moldova
c) Gura Humorului
d) Târgu Neamţ
3 În nceaoraş din Belgia a fost 4 Ce staţiune balneară din
re­ ovat Muzeul Grand
România este inclusă în
Curtius, cărui redeschidere
programul EDEN al Comisiei
a impulsionat industria
turistică locală?
Europene, ca destinaţie
turistică de excelenţă?
a) Liège
b) Bruxelles
c) Mons
d) Bruges
a) Băile Felix
b) Călimăneşti-Căciulata
c) Băile Herculane
d) Geoagiu-Băi
FEBRUARIE 2014
3

4. Semnal european
UE, LIDER AL TURISMULUI MONDIAL
Comisia Europeană pune în aplicare mai multe programe pentru a menţine
această poziţie şi a creşte cifra de afaceri în turism
regio@mdrap.ro
U
niunea Europeană este destinaţia turistică numărul
unu la nivel global, deţinând aproape 50% din piaţa
de profil. Potrivit datelor Comisiei
Europene, destinaţiile turistice europene atrag în fiecare an în jur de
535 de milioane de turişti, dintre
care 401,2 milioane sunt cetăţeni
europeni. Tot potrivit datelor Comisiei Europene, turismul ocupă locul
rat, pe tot parcursul anului trecut,
o amplă campanie de comunicare:
„Europe — Whenever you’re ready“
(„Europa — oricând sunteţi gata“), o
campanie ale cărei rezultate se vor
face simţite şi în anii următori.
Comisia îşi propune însă mai
mult: să contribuie la crearea unor
modele de dezvoltare durabilă în
sectorul turistic, pentru a sprijini
creşterea cifrei de afaceri.
Într-un articol postat pe pagina
sa oficială, Antonio Tajani, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi
beststarphoto.com
„EUROPA ESTE DESTINAŢIA TURISTICĂ
NUMĂRUL UNU ÎN LUME, DEŢINÂND
JUMĂTATE DIN PIAŢA MONDIALĂ. NE-AM
ANGAJAT SĂ NE APĂRĂM POZIŢIA DE
LIDER MONDIAL ÎN ACEST DOMENIU.‘‘
— Antonio Tajani
Vicepreşedinte al Comisiei
Europene
trei în topul sectoarelor economice,
după cifra de afaceri. Circa 12% din
totalul populaţiei ocupate din Uniunea Europeană lucrează în turism
sau în domenii conexe.
În aceste condiţii, este important ca UE să-şi păstreze şi să-şi
consolideze poziţia de lider mondial, în condiţiile înăspririi concurenţei, atât din partea competitorilor
tradiţionali, cât şi din partea noilor
destinaţii din ţările emergente.
Potrivit datelor Comisiei Euro­
pene, în 2012, rivalii au crescut mai
repede decât Uniunea Europeană.
Astfel, în timp ce numărul de vizitatori a crescut în UE cu 2,5%, în zona
Asia – Pacific creşterea a fost de 6,9%,
în Africa de 5,4%, iar în America de
4,6%. Pentru a apăra poziţia deţinută de industria turistică europeană
la nivel mondial, Comisia a desfăşu-
4
www.inforegio.ro
comisar pentru Industrie şi Antreprenoriat, responsabil şi pentru domeniul turismului, afirmă că există
un potenţial neexploatat al acestui
sector. „Estimăm că industria de turism a UE pierde 160 de miliarde de
euro pe an, din cauza accesibilităţii reduse la facilităţile pe care le
oferă. O serie de investiţii mici ar fi
suficiente pentru a reduce semnificativ acest decalaj.
Trebuie să păstrăm această putere şi să folosim potenţialul neexploatat al turismului pentru a crea
noi locuri de muncă. În paralel, să
contribuim la creşterea numărului
persoanelor care au acces la servicii
de turism“, scrie comisarul Tajani.
Pentru atingerea obiectivelor
pro­ use, Comisia Europeană acţiop
nează pe mai multe paliere.
FOTO: Calanca_Alp_de_Cascinarsa
OVIDIU NAHOI

5. Semnal european
PROMOVAREA
DESTINAŢIILOR DE
EXCELENŢĂ (EDEN)
EDEN este acronimul pentru Destinaţii Europene de Excelenţă (European Destinations of Excellence)
— un proiect de promovare a unor
modele de dezvoltare turistică durabilă. Prin destinaţiile selectate, programul vrea să atragă atenţia asupra
valorilor şi diversităţii destinaţiilor
turistice europene. EDEN oferă vizibilitate noilor destinaţii europene şi
creează o platformă pentru schimbul
de bune practici. Destinaţiile Europene de Excelenţă sunt desemnate
anual printr-un concurs naţional, organizat de autoritatea de turism din
fiecare ţară participantă la proiect,
pe baza temei şi a criteriilor generale
de participare stabilite la nivel european. Până acum, şase destinaţii turistice din România au primit titlul de
Destinaţie Europeană de Excelenţă:
Depresiunea Horezu, în 2008, pentru
tema turismul şi patrimoniul local
imaterial; Parcul Natural Apuseni, în
2009, pentru tema turismul şi ariile
protejate; staţiunea Geoagiu-Băi, în
2010, pentru tema turismul acvatic;
în 2012, Alba Iulia, pentru tema „tu-
rismul şi regenerarea siturilor fizice“
şi Ţinutul Buzăului, pentru tema „turismul rural“; iar în 2013, localitatea
Jurilovca, din judeţul Tulcea, pentru
turismul accesibil persoanelor în vârstă şi celor cu nevoi speciale.
De asemenea, Comisia lucrează
în prezent la stabilirea unei etichete
europene a calităţii în turism, care
va spori încrederea clienţilor şi va încuraja profesioniştii din industrie să
atingă şi să menţină standarde înalte
de calitate.
CALYPSO: TURISM PENTRU
TOŢI, TOT TIMPUL ANULUI
Persoanele cu vârste între 55 şi 80
de ani reprezintă un sfert din popu­
laţia Uniunii Europene. Cu toate
aces­ ea, aşa cum afirmă comisarul
t
Antonio Tajani în articolul său, numai
41% dintre aceştia călătoresc în scop
turistic, deşi, în cele mai multe cazuri, au resurse şi timp pentru a face
acest lucru.
Prin iniţiativa Calypso, Comisia a
urmărit să încurajeze şi să faciliteze
călătoriile în afara sezonului de vârf,
pentru tineri, pentru persoanele cu
dizabilităţi, pentru familiile cu venituri mici şi persoanele în vârstă. Prin
VOCEA TA ÎN EUROPA
Comisia Europeană îşi propune să identifice mai bine principalele
provocări şi oportunităţi pentru industria turismului european şi, dacă
este necesar, să propună revizuirea reglementărilor în domeniu, pentru
a răspunde mai bine noilor provocări, generate de creşterea concurenţei
din partea competitorilor tradiţionali din acest sector dar şi de
economiile emergente.
Comisia Europeană doreşte, de asemenea, să afle opinia operatorilor
din domeniul turismului, a întreprinderilor cu activităţi legate de turism, a
asociaţiilor de afaceri, a sindicatelor, a autorităţilor publice de la toate nivelurile, precum şi a instituţiilor academice, think-tank-urilor şi ONG-urilor
cu privire la modalităţile de a reduce şi mai mult barierele de reglementare şi administrative, pentru a facilita dezvoltarea industriei turismului.
Consultările publice sunt deschise până la 15 martie 2014, iar
persoanele şi organizaţiile interesate sunt invitate să-şi exprime punctele
de vedere prin intermediul următoarelor pagini web:
http://bit.ly/1jT7ONZ
http://bit.ly/1fLTx28
încurajarea acestor călătorii, Comisia a dorit să asigure locuri de muncă în industria turistică pe întreaga
perioadă a anului şi să contribuie la
reducerea fluctuaţiilor sezoniere în
activitatea companiilor de transport,
a unităţilor de cazare şi a altor sectoare legate direct sau indirect de turism. Într-o primă etapă, programul a
fost aplicat experimental între 2009
şi 2011 şi a contribuit la menţinerea
Uniunii Europene ca lider al turismului mondial, într-o perioadă de criză
economică.
ATRAGEREA TURIŞTILOR
DIN AFARA UE
Un alt motor de creştere pentru
industria europeană a turismului este
creşterea numărului de vizitatori din
statele din afara Uniunii Europene.
Este vorba mai ales de turiştii din ţările emergente, ale căror venituri în
creştere le-ar permite să călătorească în Europa.
Însă pentru a atinge acest obiectiv, formalităţile pentru obţinerea
vizelor turistice trebuie simplificate. Comisia Europeană lu­ rează de­ a
c
j
la simplificarea Regulamentului de
acordare a vizelor turistice. Potrivit
datelor Comisiei Europene, numărul
turiştilor brazilieni şi ruşi care vizitează Europa s-a dublat în ultimii ani.
De asemenea, tot mai mulţi chinezi
şi indieni aleg să-şi facă vacanţele în
Europa. Însă, potrivit aceloraşi date,
21% dintre potenţialii vizitatori din
economiile emergente renunţă la
planurile lor, din cauza procedurilor
complicate de obţinere a vizei de intrare în statele membre ale Uniunii
Europene.
Un prim program în această direcţie este „Iniţiativa 50.000 de tu­ işti“,
r
prin care vor fi facilitate zborurile
şi procedurile de obţinere a vizelor
pentru 25.000 de turişti din Argentina, Brazilia şi Chile. De asemenea,
25.000 de cetăţeni europeni vor fi
încurajaţi să călătorească în cele trei
ţări sud-americane.
FEBRUARIE 2014
5

6. Interviu
GABRIELA SZABO, AMBASADOARE A TURISMULUI ROMÂNESC:
FOTO: docromania.wordpress.com
„NIMIC NU POATE FI MAI FRUMOS
DECÂT SĂ-ŢI PROMOVEZI ŢARA“
Turismul românesc are, din august 2013, un grup de ambasadori — personalităţi
din cultură şi sport, care vor promova România ca destinaţie turistică în
călătoriile lor în străinătate. Numirea ambasadorilor turismului românesc face
parte din proiectul „Promovarea României prin valori“, iniţiat de ministruldelegat pentru ­MM-uri, Mediu de afaceri şi Turism, Maria Grapini, în cadrul
I
căruia vor avea loc mai multe acţiuni de promovare a turismului românesc.
Primii ambasadori ai turismului au fost desemnaţi în cadrul unei gale care a avut
loc pe 19 august 2013: caricaturistul Ştefan Popa Popa’s, tenismanul Ilie Năstase, muzicienii
Gheorghe Zamfir şi Grigore Leşe, sportivii Gabriela Szabo, Elisabeta Lipă, Iolanda Balaş şi Ivan
­
Patzaichin. La începutul acestui an au mai fost numiţi ambasadori actorii Maia Morgenstern,
Dan Puric şi fotbalistul Helmuth Duckadam, urmând ca, până la finalul programului, România
să aibă 30 de astfel de reprezentanţi. Gabriela Szabo, multiplă campioană la atletism, ne
vorbeşte despre primele proiecte în calitate de ambasador al turismului activ şi de aventură.
OVIDIU NAHOI
regio@mdrap.ro
Doamnă Gabriela Szabo, ce
înseamnă să fii ambasador al
turismului românesc?
Vă spun sincer că am fost foarte
onorată să fiu desemnată ambasador al turismului românesc. Pentru
că este o onoare să-mi servesc ţara,
care a făcut atâtea pentru mine. Eu
am spus de fiecare dată că sunt produsul acestei ţări şi trebuie să dau
ceva înapoi societăţii. De aceea,
nici nu am stat pe gânduri atunci
când mi s-a propus. Mi-am spus că
nimic nu poate fi mai frumos decât
să te duci în străinătate şi să încerci să-ţi promovezi ţara. Şi avem
o ţară minunată, din toate punctele
de vedere. Suntem chiar o ţară privilegiată! Avem cu ce ne mândri şi
depinde de noi cum facem promovarea şi cum putem să-i atragem pe
vizitatori.
6
www.inforegio.ro
ve­­
dem ce companii private şi, de ce
nu, publice şi-ar dori să intre în proiect. Este o muncă anevoioasă, dar
nimic nu e imposibil când îţi doreşti
ceva. Ne gândim ca această acţiune
să aibă loc în primăvară. Desigur, eu
mă voi implica în atragerea invitaţilor din lumea sportivă. Liga Studenţilor Români din Străinătate se
va implica în mediul academic şi vor
căuta personalităţi din diferite domenii, cu voci
bistrita.citynews.ro
Cum realizaţi, concret, această
promovare?
Imediat după ce am fost numită
ambasador al turismului româ­ esc
n
m-am gândit la un proiect şi l-am
pus pe hârtie, după care l-am prezentat doamnei ministru Grapini.
Se numeşte „Share Romania“ şi
doresc foarte mult să-l realizez împreună cu Liga Studenţilor Români
din Străinătate. De ce? Pentru că,
la rândul lor, ei au canale, în marile universităţi din lume, prin care
să atragem tot mai mulţi studenţi
care să vină să descopere România.
De fapt, proiectul se va întinde pe
o perioadă de zece zile. Vrem să
invităm personalităţi din diferite domenii, care să se întoarcă
acasă, după zece zile, cu impresii deosebite despre România şi
să vorbească despre ţara noastră. Vom vizita împreună cu
ei obiective importante din România, în
compania unor personalităţi din ţară
şi, bineînţeles, vor
primi materiale
de promovare.
Am început încă
de anul trecut
strângerea de
fonduri,
să

7. Interviu
FOTO: Agerpres
Vom vizita obiective
importante din
România, în compania
unor perso­ alităţi
n
de la noi din ţară
şi, bineînţeles, vor
primi materiale de
promovare. Am început
încă de anul trecut
strângerea de fonduri,
să vedem ce companii
private şi, de ce nu,
publice şi-ar dori să
intre în proiect.
puternice în ţă­ ile lor, care să poată
r
vorbi după aceea despre ce au văzut în România.
Unde vă place cel mai mult în
România?
Sunt ardeleancă, aşa că sunt
foarte mândră de regiunea din care
provin. Dar am descoperit şi zona
Bucovinei, care iarăşi mi-a plăcut
foarte mult. Îmi petrec şi sărbătorile acolo. O altă zonă care îmi place
foarte mult este cea a Crişurilor. Eu
m-am şi antrenat la Oradea, am fost
în câteva tabere la Şuncuiuş, pe Crişul Repede. Este o zonă minunată.
De multe ori noi nu ne dăm seama
cât de frumoasă este ţara noastră.
De exemplu, am descoperit şi eu —
nu ştiam până acum — că una dintre
cele mai frumoase cascade se află
în zona Banatului, lângă Caransebeş: cascada Bigăr, în judeţul Caraş-Severin, între localităţile Anina
şi Bozovici, pe Cheile Minişului, în
Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa. A fost votată cea mai frumoasă
cascadă din lume!
Nu ştiam!
Vedeţi? Nici eu, până să ajung
ambasador al turismului!
rat când au văzut cât pământ necultivat avem — ei fiind fermieri…
Poate că ne-ar trebui şi ambasadori interni ai turismului...
De ce nu? Vedeţi, România nu
este doar frumoasă, dar conferă şi
o energie pozitivă. Mi-au spus acest
lucru mulţi străini care ne-au vizitat şi apoi s-au întors tocmai pentru
starea de bine pe care ţara noastră
le-o oferă. Pur şi simplu se simţeau
foarte bine, fără a-şi putea explica
de ce.
Aţi fost în multe ţări, de pe toate
continentele. Ce credeţi că putem învăţa de la ei, pentru a ne
promova mai bine?
Asiaticii au un sistem foarte bun.
De exemplu, au turismul balnear,
în Coreea de Sud, în Japonia. Şi noi
am putea, avem apele unicat de la
Sângiorz-Băi, pentru bolile de stomac. Sau apele de la Băile Herculane, Băile Felix, Geoagiu, Eforie.
Aşa cum au făcut Vittel sau Evian în
Franţa, cu acele baze medicale, putem face şi noi. Şi sunt doar câteva
exemple. De fapt, tot ce am văzut
prin lume mi-a întărit convingerea
că avem în România adevărate unicate şi depinde numai de noi să le
facem cunoscute şi să le exploatăm
durabil. Deocamdată, încerc să fac
acest lucru prin programul „Share
Romania“. După ce îl vom pune în
aplicare, mă voi implica şi în altele.
Poate că este o mare diferenţă
între percepţiile lor iniţiale şi
realităţile pe care le descoperă
aici...
Exact! Am invitat ani la rând pe cineva din Olanda să ne viziteze. La un
moment dat, mi-a şi spus că imaginea
nu este foarte bună — era înainte de
anii 2000. Am tot insistat, i-am spus
să nu se ia după aparenţe. Trebuie să descoperi. După ce în sfârşit a
venit, s-a întors patru ani la rând în
R
­ omânia, doar pentru a o descoperi.
Şi prie­ enii mei din Africa de Sud au
t
fost extaziaţi când au venit. S-au mi-
Vă mulţumesc şi vă doresc succes
în noua dumneavoastră calitate
de ambasador al turismului!
FEBRUARIE 2014
7

8. Interviu
INTERVIU CU MIŞU CHIRUC, PREŞEDINTELE EXECUTIV ANTREC ROMÂNIA:
POR, AXA PRIORITARĂ 5 — UN SPRIJIN
BINE-VENIT PENTRU ANTREC
ANTREC — Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi
Cultural şi Regio — Programul Operaţional Regional par făcute
unul pentru celălalt. ANTREC şi-a propus să identifice şi să
promoveze potenţialul turistic rural românesc, iar Regio,
prin axa prioritară 5, să faciliteze accesul la fonduri pentru
dezvoltarea şi promovarea turismului. Despre colaborarea
dintre cele două ne vorbeşte Mişu Chiruc, preşedintele
executiv al ANTREC România.
ALICE-CLAUDIA GHERMAN
Domnule Mişu Chiruc, este Regio, axa prioritară 5 — Dezvoltare
durabilă şi promovarea turismului, un sprijin real pentru membrii
ANTREC?
Organizaţia noastră este o asociaţie nonprofit care reuneşte un număr
din ce în ce mai mare de proprietari
de pensiuni din majoritatea zonelor
ţării (avem 32 de filiale), care acordă
asistenţă şi consultanţă membrilor
săi în probleme legate de autorizare, promovare şi litigii. Împreună,
participăm la diverse evenimente
organizate cu scopul de a promova o
anumită zonă turistică, pentru a face
cunoscut potenţialul turistic al zonei
din punct de vedere al resurselor
naturale, folclorului, tradiţiilor, portului popular şi, nu în ultimul rând,
al tradiţiilor gastronomice. Este un
mijloc prin care putem atrage turiştii spre zona rurală şi, implicit,
putem stimula afacerile membrilor
noştri. Prin implementarea proiectelor finanţate din axa prioritară 5,
domeniul 5.3, care vizează promovarea turistică, s-a creat posibilitatea
promovării zonelor turistice pe plan
naţional, prin participarea la târguri
şi prin diseminarea materialelor de
promovare, prin centrele de infor-
8
www.inforegio.ro
FOTO: www.ziarulderoman.ro
regio@mdrap.ro
mare turistică, agenţii de turism
şi unităţi de cazare. De asemenea,
am participat cu materiale de promovare la târguri locale, precum
Festivalul Bulzului la Bran, Festivalul „Căsuţa cu pridvor“ de la Sărata
Monteoru, din Buzău, Festivalul Păstrăvului de la Ciocăneşti — Suceava,
Festivalul Plăcintelor de la Bacău,
Festivalul clătitelor de la Prejmer,
Braşov, Târgul de turism rural de la
Albac, judeţul Alba, Târgul de turism rural de la Fundata, judeţul
Braşov, Târgul de turism din Iaşi şi
multe altele.
Regio a fost un sprijin bine-venit
pentru organizaţia noastră, pentru
că fără aceste fonduri nu am fi putut organiza atâtea evenimente şi
participa la atâtea târguri naţionale. Mulţumită acestor activităţi,
încrederea membrilor noştri în organizaţie a crescut foarte mult.
Ce modificări credeţi că ar trebui făcute pentru îmbunătăţirea
axei Regio care vizează turismul?
În primul rând, ar trebui să se
realizeze parteneriate public-private pentru promovarea pachetelor turistice care să includă trasee,
facilităţi şi oferte de cazare şi gastronomie tradiţională, pachete care
ar putea fi folosite de agenţiile turistice pentru vânzări. Un pachet
complet de informaţii ar avea mai
multe şanse să atragă turiştii. Experienţa ne-a demonstrat că pentru
a promova o zonă turistică nu este
destul să promovezi resursele turistice din zonă, ci şi posibilităţile de
cazare şi serviciile pe care le oferă,
pentru că altfel, oferta este neatrăgătoare. În prezent, aceste aspecte
nu sunt incluse în program.
În plus, ar fi foarte eficient şi de
interes naţional ca prin aceste proiecte să putem prezenta ofertele
noastre şi la târguri internaţionale.
Pentru ca implementarea de către
organizaţiile neguvernamentale de
profil să fie mai eficientă, propun
ca în bugetul proiectului să poată fi
inclusă şi o mică sumă pentru cheltuieli de personal.
Puteţi să ne daţi exemple concrete de identificare şi promovare a turismului rural realizate cu
succes prin Regio?
Ca să vă răspund la întrebare,
revin la faptul că promovarea unei

9. FOTO: Mişu Chiruc
Interviu
Ce proiecte are ANTREC pentru
promovarea şi dezvoltarea turismului rural în 2014?
Anul 2014 este ultimul an de implementare a proiectelor derulate
prin Regio, axa de turism. Aşteptăm
să se deschidă liniile de finanţare
pentru perioada 2014-2020 pentru care avem pregătite proiecte
de promovare turistică pentru mai
multe zone rurale româneşti.
Care ar fi mesajul dv., ca preşedinte executiv al ANTREC, la început de an?
Aş dori ca fondurile care vor fi
zone rurale din punct de vedere turistic nu presupune doar descrierea
resurselor turistice naturale, istorice şi culturale. Reţineţi, turismul rural înseamnă şi cazarea la pensiuni,
înseamnă şi gastronomie tradiţională, şi meşteşuguri tradiţionale pe
care le realizează oamenii — dacă
toate acestea nu sunt promovate,
este greu să facem atractivă o zonă
rurală numai prin potenţialul natural, istoric şi cultural. Ospitalitatea
este cea mai mare calitate a turismului rural de la noi şi se realizează
prin oameni.
Cu toate greutăţile, prin proiectul
ProMoVal — Dezvoltarea şi Consolidarea turismului din N-V Moldovei prin
promovarea valorilor turistice rurale,
am reuşit să promovăm — cred eu, cu
succes — două branduri turistice din
zona Moldovei: „Hanul Ancuţei“, prin
promovarea literaturii lui Sadoveanu
şi a ideii de han, ca loc de stat la poveşti şi schimb de informaţii (un înce-
put istoric al comunicării, dacă vreţi)
prin Festivalul Hanurilor, şi brandul
„Ion Creangă“, cu regăsirea lumii
poveştilor şi a copilăriei, prin
Festivalul de Poveste de la
Humuleşti, judeţul Neamţ.
Pentru ca
implementarea
de către organizaţiile
neguvernamentale de profil
să fie mai eficientă, propun
să se regăsească prin bugetul
proiectului şi o mică sumă
pentru cheltuieli
de personal.
Care sunt oportunităţile şi dificultăţile ANTREC
în realizarea obiectivelor
sale?
Ca oportunităţi aş menţiona faptul că avem o ţară
frumoasă, că produsul agroturistic este de calitate, încă
păstrat în forme autentice, că
avem meşteri populari renumiţi, cu
meserii care, şi prin munca noastră, s-au revigorat, că avem un port
popular divers, frumos şi autentic,
că avem un folclor pe care trebuie să-l promovăm, în interpretarea
tinerei generaţii. Ca dificultăţi, mă
gândesc la concurenţa neloială — a
celor care nu se clasifică, dar oferă
servicii de turism rural, lipsa facilităţilor fiscale care să-i stimuleze pe
cei de la ţară să ofere servicii de turism rural, mulţimea autorizaţiilor
necesare pentru deschiderea unei
pensiuni sau a unei alte activităţi
de turism rural, faptul că nu se face
o diferenţă prea mare între marii
operatori de turism şi pensiunile cu
3-4 camere, care au o activitate de
subzistenţă.
Mişu Chiruc
aprobate pentru perioada 2014-2020
să ne găsească pe cât mai mulţi pregătiţi cu idei de proiecte care să
ducă la promovarea turismului rural
din România. După studiile făcute, în
următorii ani, turismul se va orienta,
la nivel global, din ce în ce mai mult
spre turismul rural, spre serviciile
de relaxare şi întreţinere tip spa şi
spre turismul ecologic. Stă în puterea noastră să participăm la dezvoltarea acestor tipuri de turism. Le
urez colegilor mei din turismul rural
să încheie cât mai multe parteneriate cu administraţiile locale, pentru
că numai împreună vom putea avea
realizări în dezvoltarea turismului
românesc.
FEBRUARIE 2014
9

10. Ştiri regionale
CLUJ: SPRIJIN PENTRU ASOCIAŢIA
SFÂNTUL NECTARIE
ST
-V
E
RD
NO
CE
N
TR
U
T
-ES
Asociaţia Tehimpuls, fondată de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest, colaborează cu Agenţia pentru
Dezvoltare Socio-Economică Banat din Zrenjanin-Serbia
pentru realizarea portalului www.banatour.eu, care va
cuprinde oferta turistică a regiunii Banat (Banatul românesc şi Banatul sârbesc). Informaţiile vor fi prezentate
într-o formă inovativă, în limbile română, sârbă şi engleză şi vor conţine calendar de evenimente, o aplicaţiesuport pentru planificarea unei călătorii în regiune, hărţi
interactive, detalii despre starea vremii etc. De asemenea, va fi creată o aplicaţie specială pentru smartphoneuri. Proiectul, finanţat din fonduri europene, are o valoare de aproximativ 334.000 de euro (din care fonduri
UE circa 316.500 euro) şi se va finaliza în aprilie 2014.
www.inforegio.ro
RD
ST
VE
ROMÂNIA-SERBIA: BANATUL VA AVEA
UN PORTAL TURISTIC TRILINGV
10
ADR Nord-Est este preocupată de conservarea centrelor istorice care dau farmec oraşelor. În cadrul proiectului ZEN — „Reţea de evenimente cu impact zero
asupra patrimoniului cultural“, finanţat prin Programul INTERREG IV C, instituţia a organizat o serie de
evenimente şi întâlniri cu specialişti în managementul
evenimentelor din Regiunea Nord-Est. Ca urmare, se
vor realiza un ghid de bune practici şi un plan de implementare pentru a veni în sprijinul autorităţilor care
doresc să reducă efectele negative ale evenimentelor
şi festivalurilor organizate în centrele istorice urbane.
Ghidul de bune practici va fi disponibil la sfârşitul lunii
iunie 2014.
NO
Foto: Consilier-misionar
social Liciniu Câmpean
www.centrulpaliativsfantulnectarie.ro
Bolnavii de cancer din Cluj şi familiile lor vor beneficia
de ajutor din partea Centrului de îngrijiri paliative
Sfântul Nectarie. Pentru aceasta, la sfârşitul lui
decembrie 2013, Consiliul pentru Dezvoltare Regională
Nord-Vest a avizat contractul de sponsorizare a Aso­
ciaţiei Sfântul Nectarie. Centrul, deschis de Arhi­
episcopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului
şi Clujului, dispune de 10 saloane cu 20 de paturi şi
multe alte spaţii necesare rezidenţilor din Centru.
„Doar în primele şapte luni de funcţionare, au fost 189
de pacienţi. Unii sunt internaţi, alţii vin doar pentru
tratament“, a spus Liciniu Câmpean, consilier-misionar
social în cadrul Centrului.
INTERREG IV C SUSŢINE CONSERVAREA
PATRIMONIULUI CULTURAL
ŞASE JUDEŢE DIN TRANSILVANIA,
ÎN PARTENERIAT PENTRU PROIECTUL
„DRACULA“
Un mit care se află pe buzele tuturor ar putea deveni o
atracţie turistică de top în România. Primarul din Târgu Mureş a propus autorităţilor locale din şase judeţe
învecinate un parteneriat îndrăzneţ: dezvoltarea, din
fonduri europene disponibile în perioada 2014-2020,
a proiectului regional „Dracula“. Proiectul regional ar
urma să fie dezvoltat împreună cu judeţele Braşov, Sibiu, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Alba, care vor fi „antrenate
în valorificarea şi prezentarea miturilor locale, fiecare judeţ putând ­ ă-şi aleagă o temă“. Reprezentanţii
s
primăriei, citaţi de Mediafax, sunt de părere că Târgu
Mureş şi Sighişoara pot juca un loc esenţial în acest proiect „de interes regional, naţional şi internaţional“.

11. Ştiri regionale
PESTE 900 PROIECTE REGIO, DEPUSE
ÎN REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA
BU
C
- IL URE
FO ŞT
V I
T
ES
Pentru bunul mers al programului Regio, Agenţia pentru
Dezvoltare Regională Sud Muntenia a organizat, pe 9 ianuarie, primul seminar din acest an destinat beneficiarilor
de fonduri nerambursabile. Peste 20 de reprezentanţi ai
autorităţilor publice locale şi oameni de afaceri, care au
semnat contractele de finanţare în luna decembrie, au
fost informaţi cu privire la etapele implementării proiectelor finanţate prin programul Regio. „Aceste întâlniri sunt
importante, mai ales pentru cei care se află la primele
proiecte. Beneficiarii primesc răspunsuri exacte la primele
întrebări despre proiect, coordonatele specialiştilor care îi
pot ajuta, detalii despre documentaţie. Încercăm să prevenim sau să rezolvăm cât mai multe probleme înainte ca
situaţia să se agraveze şi astfel să preîntâmpinăm eşecurile“, a declarat directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat.
D-
D IA
SU TEN
N
MU
SEMINAR DE INSTRUIRE PENTRU
BENEFICIARII REGIO
Banca Mondială va sprijini autorităţile din judeţul
Tulcea pentru implementarea Strategiei Integrate de
Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării. Astfel, Tulcea
va deveni singurul judeţ din România care va avea
un instrument european de dezvoltare teritorială
integrată (ITI), existând astfel posibilitatea ca acesta
să fie finanţat din fonduri europene, după cum a
declarat preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea,
Horia Teodorescu, în cadrul unei conferinţe de presă.
„Banca Mondială va decide ce sumă putem cere Uniunii,
prin ultimul raport pe care-l va înainta Ministerului
Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice“, a spus
preşedintele CJ Tulcea, citat de AGERPRES.
SU
SU
OL D-V
TE ES
NI T
A
Bilanţul, realizat la sfârşitul anului 2013 de Agenţia
pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, indică
depunerea a 911 proiecte pentru a obţine finanţare
prin Regio, cu o valoare totală de 1,16 miliarde de
euro. Dintre acestea, 335 de proiecte au fost respinse
sau retrase, rămânând 576 de proiecte, care solicitau
asistenţă nerambursabilă de 911,10 milioane euro. De
exemplu, pentru crearea, dezvoltarea şi modernizarea
infrastructurilor specifice pentru valorificarea resurselor naturale cu potenţial turistic a fost alocat un buget
de 45,86 milioane de euro. Au fost depuse 54 de proiecte, valoarea solicitată fiind de 108,20 milioane de
euro, dintre care 23 de proiecte au fost contractate
(valoarea solicitată fiind de 55,24 milioane de euro).
BANCA MONDIALĂ SPRIJINĂ
DEZVOLTAREA DELTEI
ADR BUCUREŞTI-ILFOV:
O NOUĂ FAŢĂ A PAGINII WEB
Site-ul Agenţiei de Dezvoltare regională Bucureşti-Ilfov
(www.regioadrbi.ro) are, începând din luna ianuarie
2014, o nouă înfăţişare. Au fost schimbate atât structura şi forma vizuală, cât şi structura informaţiei. Utilizatorii vor avea parte de o navigare mai simplă şi de
un acces mai rapid la informaţiile care îi interesează.
După cum afirmă experţii agenţiei, noua interfaţă este
în acord cu tendinţele din domeniu şi demonstrează
din plin accesibilitatea programului Regio. Echipa ADR
Bucureşti-Ilfov doreşte tuturor utilizatorilor o călătorie plăcută în spaţiul virtual dedicat implementării
programului în regiunea lor!
FEBRUARIE 2014
11

12. Tradiţii
TINERI ROMÂNI ACCESEAZĂ FONDURI STRUCTURALE EUROPENE
„CELE MAI FRUMOASE SATE DIN
ROMÂNIA‘‘ — TRADIŢIE ŞI COOPERARE
REGIONALĂ
ALICE-CLAUDIA GHERMAN
regio@mdrap.ro
D
Nicolae Marghiol,
fondatorul şi preşedintele executiv
al Asociaţiei „Cele
mai frumoase sate din România“, a
folosit fonduri europene pentru proiecte care urmăresc dezvoltarea
re­­
giunilor rurale.
12
www.inforegio.ro
e trei ani, există în România, în
satul Drăguş, judeţul Braşov, un
imens lan de porumb transformat
în labirint. Supranumit „Labirintul
poveştilor“, acesta este un parc de agrement deschis publicului, din august până
în septembrie. Este un eco-parc unic în
Europa, care atrage mulţi turişti în zonă.
Proiectul aparţine Asociaţiei „Cele mai frumoase sate din România“, iniţiată de Nicolae Marghiol, fondatorul şi preşedintele
executiv al organizaţiei.
Botoşănean la origine, stabilit în Ardeal
pentru studii, Nicolae Marghiol este un tânăr de 30 de ani, îndrăgostit de mediul rural autentic. De formaţie sociolog, Marghiol
apreciază frumuseţea şi valorile satului autohton şi face tot posibilul să-l protejeze
şi să-l promoveze. În acest scop, în 2010 a
înfiinţat Asociaţia „Cele mai frumoase sate
din România“. Ideea i-a venit pe vremea
când era la studii de masterat în Belgia, la
Liège. Acolo, în timp ce-şi făcea stagiul de
practică la Primăria Bruxelles şi la Ministerul Dezvoltării Rurale, i-a cunoscut pe cei
de la Asociaţia „Cele mai frumoase sate din
Wallonia“. Apoi a fost în Italia, alături de
alţi tineri români, pentru a semna un acord
de colaborare cu o asociaţie italiană similară, „I borghi più belli d’Italia“.
„M
­ ­ -am întors în România şi am realizat
— pe lângă alte iniţiative private — această
asociaţie, după modelul valon, francez şi
italian. Vrem să creăm un exemplu de dezvoltare şi promovare a satului românesc,
după modelul european“, povesteşte Nicolae Marghiol. Într-adevăr, arhitectura, peisajul, tradiţiile şi obiceiurile satului românesc trebuie protejate. Dar pentru aceasta
este nevoie de proiecte care să schimbe
mentalităţi, să implice instituţiile statului,
să convingă autorităţile locale — consiliile
locale şi judeţene, primăriile. La acest capitol Nicolae Marghiol pare un om hotărât şi cu
multă putere de convingere.
Asociaţia sa are deja depuse cereri de
finanţare pentru cinci parcuri de agrement, prin Regio: „Labirintul“ din lanul de
porumb, care va deveni un labirint permanent din gard viu, „Şcoala de ecologie“ de
la Tulcea, „Ferma pedagogică“ de la Timişoara, „Casa Naturii“ din Bacău şi „Parcul
de escaladă“ de la Braşov. „Ideea este că
satele frumoase trebuie să fie şi turistice,
să aibă o infrastructură de bază (şosele,
gaz metan, canalizare) şi infrastructură
de agrement.“ Aici intervine Nicolae Marghiol, cu proiectele amintite. De pildă,
labirintul din lanul de porumb, devenit între timp obiectiv turistic, va fi extins la 7
ha de labirint din gard viu şi va include şi
o bază sportivă, camping, şcoală de ecologie, fermă educativă. Tânărul mai are o
serie de proiecte care aşteaptă finanţare
prin POSDRU şi care vizează formarea profesională în agroturism — cursuri de ghizi
montani, produse tradiţionale, animatori
pentru parcurile eco etc.

13. Dosar
ROMÂNIA,
DESTINAŢIE
TURISTICĂ
DE IARNĂ
E
xistă numeroase atuuri ca­
re pot face din România o
destinaţie turistică de top în
Europa.
În primul rând, extraordinara diversitate a României. Aproape nimic nu
lipseşte din oferta românească: de
la turismul montan la cel cultural şi
religios, de la traseele viticole la turismul speologic şi de aventură, de la
practicarea sporturilor de iarnă la excursiile pentru pescuit sau de cunoaştere a vieţii sălbatice, de la turismul
balnear şi spa până la cel de tip citybreak. Şi lista poate continua…
În al doilea rând, România se poate
lăuda că a men­ inut intacte nenumăţ
rate tradiţii populare şi meşteşuguri,
de o remarcabilă diversitate, în numeroase regiuni.
Aceste atuuri fac din România o destinaţie atractivă în timpul iernii şi în
low season.
Programul Regio a contribuit într-o
mă­ ură importantă la valorificarea
s
aces­ ui uriaş potenţial. Proiectele fit
nanţate prin Regio creează locuri de
muncă şi sprijină dezvoltarea durabilă a regiunilor.
Vă prezentăm, în paginile următoare,
câteva proiecte finanţate din Regio,
realizate în mai multe regiuni ale
României, care contribuie la dezvoltarea ofertei turistice în perioada de
iarnă şi în afara sezonului de vârf.
VLAD BÂRLEANU
ALICE-CLAUDIA GHERMAN
FEBRUARIE 2014
13

14. FOTO: darkclauds.wordpress.com
Dosar
În luna iunie s-a dat undă verde celui de-al doilea mare
proiect de investiţii în oraşul Râşnov: un ascensor de acces
la Cetatea Râşnov, pe plan înclinat.
VLAD BÂRLEANU
regio@mdrap.ro
M
ai exact, atunci s-a semnat
contractul de finan­ are cu
ţ
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ad­ i­ istraţiei
mn
Publice — suma totală ­ idicându-se
r
la 15,3 milioane de lei, din care
aproape 6 milioane de lei din Fondul European pentru Dezvoltare
Regională (FEDR) —, procedura de
atribuire a contractului de execuţie
fiind în desfăşurare. De la bugetul
naţional se alocă 1,3 milioane de
lei, urmând ca 7,2 milioane de lei
să fie contribuţia beneficiarului.
Cetatea Râşnov e uşor de zărit din
maşină, de pe drumul european E
14
www.inforegio.ro
574, iar acesta e un avantaj turistic.
Fortificaţia se impune de la distanţă, iar călătorul e mânat să vadă ce
se ascunde în spatele zidurilor vechi
sau cât de departe îşi poate arunca
privirea din vârf. Avantajul poate fi
anulat, însă, când turistul de ocazie
începe să analizeze situaţia: cât îi
ia drumul până sus, în cetate, vizita
şi drumul înapoi în oraş.
De-aici a apărut şi unul dintre
argumentele economice ale proiectului de ascensor pe plan înclinat,
pentru acces în Cetatea Râşnov: în
prezent, din cauza accesului dificil
şi pentru că drumul ocoleşte centrul
oraşului, potenţialul turistic maxim
nu poate fi atins. Iar centrul oraşului Râşnov este el însuşi un obiectiv
FOTO: vizitam.blogspot.com
CU ASCENSORUL ÎN
CETATEA RÂŞNOV!
turistic la care localnicii ţin foarte
mult.
Accesul în cetate se face acum
de la bază, pe jos sau cu „titi-carul“. Un alt drum pe jos este din
centrul oraşului, urcând dealul cetăţii. Aşa stând lucrurile, era necesar
un plan care să asigure accesul mai
uşor în cetate, iar acesta vizează un
ascensor care va pleca din spatele
Casei de Cultură a oraşului, cu staţie de sosire într-o poieniţă din imediata apropiere a Barbacanei Mici.
„Acest loc a fost ales strategic, pentru că se ştie că mulţi turişti merg
spre cetate cu maşina, folosind
drumul spre Poiana Braşov, ceea ce
înseamnă că centrul istoric al oraşului Râşnov este ­ntotdeauna ocolit.
î

15. Dosar
FIŞA TEHNICĂ
A PROIECTULUI
• Titlul proiectului: „Ascensor
plan înclinat Cetatea Râşnov‘‘
• Beneficiar: Unitatea
Administrativ-Teritorială a
oraşului Râşnov.
• Valoarea totală: 15,35
milioane de lei. Suma eligibilă
este de 14,5 milioane de
lei, din care contribuţia
beneficiarului se ridică la
7,24 milioane de lei. Restul
finanţării este asigurat de
Fondul European pentru
Dezvoltare Regională, — 5,9
milioane de lei, şi din bugetul
naţional — 1,3 milioane de lei.
• Perioada de implementare
este de 17 luni.
În ­ oncluzie, obiectivul prin­ ipal
c
c
al micului funicular este atragerea
turiştilor în oraş şi abia apoi la cetate“, se menţionează în proiect.
Autorităţile sunt sigure că turiştii
care vor vizita cetatea vor rămâne
impresionaţi de măiestria construcţiei. Toată frumuseţea împrejurimilor poate fi admirată prin binoclul
din cetate, iar de la înălţime, întrun loc special amenajat, turiştii pot
admira Munţii Bucegi, Piatra Craiului, Leaota, Baiului, Depresiunea
Braşovului şi întreaga Depresiune a
Bârsei.
În casele din cetate au fost amenajate mici magazine de suveniruri
unde turiştii pot găsi, printre altele,
obiecte de artă şi cărţi care prezintă istoria şi tradiţia locului.
Conform proiectului, sunt res­
pec­ ate prin­ ipiile dezvoltării dut
c
rabile, în sensul conservării şi protejării patrimoniului natural, dar
şi al reducerii presiunii antropice
asupra mediului, inerentă în condiţiile prac­ icării turismului pe scară
t
largă. Dezvoltarea durabilă este cea
care corespunde necesităţilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi
satisface propriile necesităţi.
Structura proiectului include
trei ti­­­
puri de investiţii: sistemul de
transport pe cablu, alee de acces,
platforma belvedere şi utilităţi. Astfel, pe lângă realizarea propriu-zisă
a liftului înclinat, la poalele Cetăţii
Râşnov se vor construi: o casierie,
un grup sanitar şi un centru de informare turistică, un lift pentru
persoane cu dizabilităţi şi un sistem
de control al accesului. Pe a doua
componentă de investiţii se va construi o alee de acces de la staţia
superioară a ascensorului înclinat
până la poarta de acces în cetate
şi o platformă belvedere. În fine,
a treia componentă investiţională
prevede realizarea unei reţele de
joasă tensiune şi alimentarea cu
apă şi canalizare. Liftul înclinat are
o lungime de 165 de metri, o diferenţă de nivel de 94 de metri şi un
unghi de înclinare de 34 de grade.
Viteza de transport va fi de 2,5 metri pe secundă, ascensorul putând
realiza aproape 12 ­ urse, dus-înc
tors, pe oră. Capacitatea de transport este de 700 de persoane pe oră
şi de 30 de persoane pe drum.
Durata de realizare a proiectului
este de 17 luni, timp în care vor fi
create 19 locuri de muncă. Se estimează că, la finalul celui de-al
cincilea an de exploatare a investiţiei, numărul de turişti în localitatea Râşnov va creşte de la 7.866 la
8.695 de persoane. Investiţia propusă va susţine această tendinţă de
creştere, având în vedere faptul că
ascensorul va reprezenta nu doar o
modalitate rapidă şi comodă de acces la Cetatea Ţărănească, ci şi o
atracţie turistică în sine.
În proiect, se mai arată că „starea neco­ espunzătoare“ a căilor de
r
acces afectează durata de deplasare
a turiştilor şi este unul din factorii
care descurajează potenţialii vizitatori ai cetăţii. După realizarea noii
soluţii tehnice, calea de rulare a ascensorului de 165 de metri lungime
va fi parcursă în aproximativ 1 minut
şi 10 secunde.
Traseu ascensor Cetate
UN PROIECT DE DEZVOLTARE
DURABILĂ
FOTO: SC Primavera Design
În interiorul cetăţii, turiştii pot
vizita muzeul de artă feudală, unde
sunt expuse arme, unelte, galerii,
mobilier de epocă, stampe, armuri,
porturi specifice secolului şi diverse
fotocopii ale documentelor din acea
vreme. Printre atracţii: o mască de
tortură şi un jug pentru transportarea prizonierilor.
FEBRUARIE 2014
15

16. Dosar
BISERICILE SĂSEŞTI,
REDATE TRANSILVANIEI
Luna octombrie a anului 2013
a fost termenul-limită pentru
finalizarea proiectului de restaurare a 18 biserici fortificate din Transilvania. Cele
mai multe dintre ele în ruină, abandonate de autorităţi,
uitate sau ignorate de turişti.
Beneficiarul, Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice, spune că proiectul a fost
mai amplu decât estimările
iniţiale, dar că numărul turiştilor deja a crescut şi merită să aplice pentru un nou
proiect în exerciţiul bugetar
2014-2020.
VLAD BÂRLEANU
regio@mdrap.ro
Î
n 2008, Consistoriul Superior al
Bisericii Evanghelice, beneficiarul
proiectului „Tezaure fortificate
redescoperite“, a depus o cerere de finanţare prin Regio — Axa 5,
domeniul care vizează restaurarea şi
valorificarea durabilă a patrimoniului
cultural şi crearea sau modernizarea
infrastructurilor conexe. Argumente pentru susţinerea acestui proiect
nu au fost greu de găsit. Puţine din
cele 160 de biserici fortificate, situate în sudul Transilvaniei, sunt vizitate de turişti. Deşi aceste ansambluri
cu arhitectură diversă reprezintă un
patrimoniu cultural european unic şi
foarte atractiv, nu sunt cunoscute nici
măcar printre adepţii turismului cultural, care vin în România pentru a vizita centrele istorice din Sibiu, Braşov
sau Sighişoara. Nu de puţine ori, turiştii interesaţi se găsesc în faţa unor
16
www.inforegio.ro
Ansamblul Stejărişu
monumente istorice închise, lăsate
în mod intenţionat pradă deteriorării. Astfel, în momentul de faţă, nu
este exploatat un potenţial turistic
însemnat.
„Proiectul a fost finalizat din
punct de vedere al lucrărilor de
construcţie–montaj şi s-au efectuat
toate recepţiile la terminarea lucrărilor. Proiectul s-a prelungit totuşi cu 12 luni (până la 15 octombrie
2014), pentru că s-au descoperit
picturi murale (fresce) pe suprafeţe întinse, iar sumele care mai erau
disponibile au fost redirecţionate
pentru conservarea şi restaurarea
acestor picturi murale din secolele
XIV-XVI în bisericile din Apold, Ighişul Nou şi Curciu“, a declarat Friedrich Gunesch, secretar general al
Consistoriului Superior al Bisericii
Evanghelice de Confesiune Augustană din România.
Întârzierea este explicabilă şi
prin dificultăţile întâmpinate pe
parcursul realizării proiectului, care
ţin de experienţa beneficiarului, de
partea administrativă sau de cea financiară. „Este foarte greu să creezi
şi să menţii o platformă eficientă de
dialog şi de implementare cu atâţia
arhitecţi, constructori, diriginţi de
Ansamblul Sebeş

17. Dosar
şantier, la care se adaugă ADR Centru şi Autoritatea de Management
a programului Regio“, recunoaşte
Friedrich Gunesch. În plus, 18 comunităţi rurale şi mic-urbane din patru
judeţe — Sibiu, Braşov, Alba şi Mureş
— pot fi o adevărată provocare din
punct de vedere birocratic.
Din punctul de vedere al finanţării, timpul de verificare este lung,
astfel că cererile de rambursare
uneori trenează şi nu se poate face
plata la timp către executanţi. „Am
fost nevoiţi să creăm un fond de rulaj din surse proprii şi din împrumuturi externe, pentru a putea asigura
fluxul de lucrări şi plăţi. Acest lucru
ar fi fost imposibil de realizat de către comunităţile implicate“, afirmă
Friedrich Gunesch.
Cu toate acestea, proiectul a fost
sprijinit financiar (costurile proiectelor tehnice) de unele unităţi administrativ-teritoriale: Consiliul Ju­ e­ ean
d ţ
Sibiu, Primăria Mediaş şi Primăria Sebeş. Un alt punct pozitiv a fost colaborarea foarte bună cu ADR Centru.
Ca urmare, 18 comunităţi locale şi tu­
rismul românesc, în general, vor beneficia de conservarea acestui peisaj
transilvan unic cu biserici fortificate,
ca parte a patrimoniului cultural românesc şi ca obiectiv turistic al Regiunii Centru.
O CONTRIBUŢIE MAJORĂ LA
DEZVOLTAREA TURISMULUI
De la bun început, proiectul nu a
prevăzut o reabilitare costisitoare şi
de anvergură a câtorva cetăţi, ci a
cuprins un număr suficient de mare
de obiective, pentru a permite elaborarea unor rute turistice. „Astfel,
investind sume relativ mici pentru
fiecare obiectiv în parte, se obţine un beneficiu total ridicat“, este
unul dintre argumentele proiectului. Acesta a prevăzut, de la caz la
caz, modernizarea şi conectarea
an­ amblurilor la infrastructura de
s
orientare şi acces a turiştilor. O altă
componentă a proiectului a fost cre-
area unui sistem unitar şi modern de
indicatoare în incinta şi în exteriorul bisericilor fortificate. Proiectul
mai include sis­­
teme de iluminare
arhitecturală, pentru evidenţierea
ansamblurilor după lăsarea întunericului. Nu a fost ignorată nici componenta de marke­ ing, care urmăreşte
t
popularizarea intensă şi sistematică
a obiectivelor, inclusiv în ţările din
vestul Europei. „Iau naştere cooperări şi parteneriate cu administraţia
locală şi de stat, cu alte persoane
juridice din ţară şi străinătate, cum
ar fi asociaţiile saşilor din Germa-
Friedrich
Gunesch
Ansamblul Gârbova
Ansamblul Stejărişu
nia, Universitatea Tehnică din Viena, Universitatea Lucian Blaga din
Sibiu şi altele“, ne spune Friedrich
Gunesch.
Beneficiile concrete ale proiectului sunt importante: aproape 365 de
locuri de muncă nou create pe perioada desfăşurării proiectului, din
care 18 asigurate pe termen lung. La
finalul proiectului, bilanţul va include 11 biserici fortificate cu plastică
arhitecturală conservată şi 6 cu frescă conservată, 16 biserici cu rampe
Ansamblul Cincşor
de acces pentru persoane cu dizabilităţi, iluminare exterioară nouă, sisteme noi de alarmă şi anti-incendiu
şi 17 biserici cu grupuri sanitare noi.
În plus, turiştii le vor putea găsi mult
mai uşor, mulţumită celor 69 de panouri stradale şi indicatoare montate
pe drumurile naţionale, judeţene şi
locale.
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
• Valoarea totală a proiectului: 22,06 milioane de lei;
• Valoarea totală eligibilă: 16,93 milioane de lei, din care:
-- Fondul european pentru dezvoltare europeană: 14,39 milioane de lei
-- Contribuţia bugetului naţional: 2,2 milioane de lei
-- Contribuţia beneficiarului: 0,33 milioane de lei
• Sumele pentru contribuţia proprie au fost asigurate de parohiile implicate, de comunităţile din Sibiu, Mediaş, Braşov şi Sighişoara, de Ministerul Dezvoltării din Germania, de asociaţiile saşilor transilvăneni
stabiliţi în Germania şi de unele unităţi administrativ-teritoriale —
Consiliul Judeţean Sibiu, Primăria Mediaş şi Primăria Sebeş.
FEBRUARIE 2014
17

18. Dosar
SLĂNIC MOLDOVA DEVINE UN CENTRU DE
ATRACŢIE PENTRU SPORTURILE DE IARNĂ
Staţiunea Slănic Moldova se va transforma, până la sfârşitul acestei ierni, dintr-o destinaţie
pur balneară, căutată exclusiv de persoane în vârstă, într-un puternic centru de atracţie
turistică. Asta promit autorităţile, odată cu omologarea noii pârtii de schi Nemira, care va
avea loc la finalul lunii februarie 2014. Prin anvergura investiţiei şi obiectivele realizate,
proiectul este unicat atât pentru aplicant, cât şi pentru partener.
VLAD BÂRLEANU
regio@mdrap.ro
L
ocalitatea Slănic Moldova din
judeţul Bacău s-a format şi
s-a dezvoltat datorită nu­
meroaselor izvoare de apă
minerală care au compoziţii variate
şi valoroase, care i-au adus statutul
de staţiune balneoclimaterică. Poate
şi din lipsa unui marketing susţinut,
pentru o bună perioadă de timp, Slănic Moldova a intrat într-un con de
umbră, ca majoritatea staţiunilor
balneoclimaterice din ţară, altădată
extrem de căutate. Decăderea staţiunii a fost influenţată şi de interese imobiliare, şi de lipsa de interes
pentru turism. Spaţiile de cazare au
fost vândute, revândute, retrocedate sau lăsate în paragină.
18
www.inforegio.ro
Complexul de agrement „Schi
Parc Slănic Moldova“, un proiect
atipic din punctul de vedere al
termenului de finalizare, poate să
schimbe această situaţie. Consiliul
Judeţean Bacău şi partenerul său,
Consiliul Local Slănic Moldova, au
vrut să inaugureze în avans domeniul schiabil, pentru a profita de
iarna 2013-2014 şi a atrage astfel
cât mai mulţi practicanţi ai sporturilor de sezon. De aceea, pârtia
de schi Nemira va fi omologată cu
aproximativ două luni mai devreme. Iniţial, autorităţile şi-au propus o ţintă chiar mai ambiţioasă,
decembrie 2013: „Condiţiile meteo
au determinat decalarea datei limită de finalizare a procesului de
omologare. După graficul proiectului, această activitate trebuia să se
finalizeze în aprilie 2014“, a declarat Dragoş Benea, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău. Complexul
este proiectat ca un ansamblu de
servicii integrate, cu un serviciu
de bază — pârtia de schi, un set
de servicii necesare serviciului de
bază — telescaun, serviciu de salvamont, facilităţi şi echipamente de
protecţie pentru schiori — şi servicii
adăugate: maşină de bătut zăpada,
o instalaţie de iluminat nocturn, o
instalaţie de zăpadă artificială, o
şcoală de schi şi servicii de închiriere de echipamente specifice.
Pârtia de schi este situată în
partea de nord a staţiunii Slănic
Moldova, la o altitudine de 720 de
metri (punctul cel mai înalt, de plecare). Are o lungime pe înclinare de
1.414 metri, o lăţime medie de 38

19. Dosar
este de 95%, iar contribuţia oraşului
Slănic Moldova — de 5%. De asemenea, potrivit acordului de parteneriat, fiecare partener participă la
beneficiile şi pierderile aferente administrării obiectivului realizat prin
proiect în proporţie de 50%.
„Prin acest proiect, oraşul Slănic
Moldova va beneficia de elemente
de atracţie mai multe şi mai diverse
faţă de ceea ce există în prezent: va
fi o staţiune pentru toate vârstele,
plină de dinamism şi culoare“, afirmă
preşedintele Dragoş Benea. Proiectul
şi-a propus să atragă pe pârtia de
schi Nemira toate persoanele din judeţele Moldovei şi din Republica Moldova care doresc să schieze, la nivel
de începători-agrement. Ţinta vizată
reprezintă, în această etapă de debut, aproximativ 0,7% din ­ opulaţia
p
însumată a acestor teritorii. „Estimăm o creştere a numărului de turişti, respectiv schiori, de 27.500 în
primul an şi de peste 35.000 în al optulea an de funcţionare, cu un ritm
mediu anual de creştere de aproximativ 3%“, mai spune preşedintele CJ Bacău. După cum se arată în
analiza cost–beneficiu, perioada de
amortizare a investiţiei este estimată la aproximativ 14-15 ani.
de ­ etri, o diferenţă totală de nivel
m
de 240 de metri şi o pantă medie
de 17,6%. Această înclinaţie o încadrează în categoria pârtiilor uşoare
şi, implicit, îi conferă un grad de
atractivitate ridicat. Capacitatea
de primire optimă este de aproximativ 600 de schiori. Tarifele orientative pentru accesul cu telescaunul pe pârtia de schi Nemira sunt
cuprinse între 5 lei de adult (3 lei
de copil) pentru o urcare şi 50 de lei
de adult (30 de lei de copil) pentru
12 urcări. Există şi un tarif pentru
6 urcări: 20 de lei de adult şi 15 lei
de copil. Un abonament de o zi va
costa 60 de lei de adult şi 40 de lei
de copil, iar un abonament de două
zile — 100 de lei de adult şi 60 de lei
de copil. Tarifele sunt aproximative
până la aprobarea finală, prin Hotărârea Consiliului Judeţean.
O DESTINAŢIE PENTRU
TOATE VÂRSTELE
Beneficiarul proiectului este judeţul Bacău, în parteneriat cu oraşul Slănic Moldova prin autorităţile
sale deliberative: Consiliul Judeţean
Bacău şi Consiliul Local Slănic Moldova. Acordul de parteneriat între
cele două instituţii a fost semnat
în noiembrie 2011. Cele două părţi
s-au asociat şi pentru administrarea
şi exploatarea obiectivului realizat
în urma implementării proiectului
„Schi Parc Slănic Moldova“. Contribuţia judeţului Bacău la cheltuielile totale de funcţionare ale pârtiei
FIŞA TEHNICĂ
A PROIECTULUI
• Titlul proiectului: „Schi Parc
Slănic Moldova‘‘
• Finanţat din Regio, Axa
prioritară 5 — Dezvoltarea
durabilă şi promovarea
turismului
• Buget total: 25 milioane de
lei, din care:
- FEDR: 8,68 milioane de lei
- ontribuţia beneficiarului:
C
11,7 milioane de lei
- TVA: 4,8 milioane de lei.
• Beneficiar: Consiliul Judeţean
Bacău
FEBRUARIE 2014
19

20. Dosar
GORJUL VA AVEA UN SISTEM INTEGRAT
DE SALVARE MONTANĂ
FOTO: www.infotravelromania.ro
În februarie 2014 este programată intrarea în funcţiune
a sistemului integrat de salvare montană a judeţului Gorj
— un proiect esenţial pentru siguranţa turismului local şi
pentru dezvoltarea economică a judeţului. Probleme în
implementarea proiectului au fost destule, de la intrarea în
insolvenţă a proiectantului iniţial, până la limitări legislative
privind locurile de muncă, dar în final au fost depăşite.
VLAD BÂRLEANU
regio@mdrap.ro
Z
ona montană a Gorjului
este recunoscută prin potenţialul şi diversitatea
activităţilor turistice montane, cel mai bun exemplu fiind
programul „România Gorj Aventura“, cel mai complex program
turistic de aventură montană din
România. La lansarea sa, la Târgul
Naţional de Turism al României din
anul 2004, a fost declarat „cel mai
atractiv program turistic lansat de
touroperatori, în România“. Progra-
20
www.inforegio.ro
mul propune activităţi sportiv-turistice ca rafting, speologie în peşteri
şi avene, canyoning şi cascade, scufundări în ape libere şi în peşteri,
alpinism, escaladă, rapel, tiroliană,
mountain-bike, cicloturism, drumeţie, trekking, căţărare pe gheaţă,
schi alpin, schi tură, drumeţie cu
ATV şi snowmobile. „Toate sunt activităţi foarte atractive, cerute de
turişti, dar care impun asigurarea
unor servicii impecabile de asistenţă de salvare montană şi de altă
natură — precum activităţile de
marcare, amenajare, întreţinere şi
reabilitare a traseelor montane, cu-
răţirea, repararea şi îmbunătăţirea
potecilor, a cablurilor şi a lanţurilor
de sprijin, a copertinelor şi punţilor
peste ape, verificarea traseelor de
rafting şi canyoning, identificarea
punctelor periculoase“, spune Florin Achim, managerul de proiect.
Proiectul urmăreşte creşterea
numărului de turişti cu minim 20%,
în cinci ani după finalizarea investiţiei. Implementarea proiectului
are o contribuţie majoră la dezvoltarea formelor de turism în judeţul Gorj şi, implicit, la realizarea
obiectivelor domeniului major de
intervenţie 5.2 din Regio. „Ţinând
cont de evoluţiile globale ale pieţei turistice, dezvoltarea durabilă
şi promovarea turismului, implicit a
turismului montan, este o condiţie
absolut necesară pentru a pune în
valoare condiţiile socio-climatice
şi de relief, în condiţiile concurenţei mondiale“, arată managerul de
proiect. Astfel, valorificarea atracţiilor turistice din judeţ contribuie
la creşterea economică a unor zone
aflate în declin, transformându-le
în aşezări atractive pentru turişti.
În plus, realizarea acestui proiect
poate rezolva în totalitate dificultăţile mari pe care le are Serviciul
Public Judeţean Salvamont Gorj,
legate de logistică, acoperire în teren, dotare, micşorarea timpului de
răspuns la alarmă. Astfel, se reduce
perioada de recuperare post-accident, asigurând turiştilor şi localnicilor care lucrează în areal montan
un serviciu absolut necesar, de nivel
competitiv pe plan european.
Concret, au fost deja amenajate
9 posturi salvamont, prin construirea a 6 clădiri şi reabilitarea a 3
clădiri existente, dintre care o fostă
şcoală generală din satul Pleşa, în
apropiere de oraşul Bumbeşti-Jiu.

21. Dosar
Celelalte două clădiri reabilitate
se află în oraşul Tismana şi în satul
V
­ aidei, comuna Stăneşti, iar cele
nou construite — în Polovragi, Baia
de Fier (în zona turistică Corneşul
Mare — Rânca, punctul Coada Râncii), în satul Baia de Fier, în Runcu,
Padeş şi Schela.
În luna septembrie 2013 a fost
finalizată recepţia lucrărilor, iar în
acest moment fiecare post Salvamont are mobilierul montat. Dotările şi echipamentele specifice
de salvare montană achiziţionate
sunt depozitate, deocamdată, la
sediul central al Serviciului Public
Salvamont Gorj. Printre acestea se
numără tărgi de vară, 9 sisteme de
radiocomunicaţii, un soft de monitorizare radiocomunicaţii, 5 repetoare duplex de radiocomunicaţii,
motofierăstraie, truse de prim ajutor, aparatură de avertizare sonoră, altimetre, tărgi speciale pentru
subteran, staţii meteo şi proiectoare. De asemenea, salvamontiştii vor
beneficia de echipamente de ultimă
generaţie, inclusiv binocluri, sisteme GPS, defibrilatoare, echipamente IT. Una dintre probleme rămâne
însă cea a locurilor de muncă. Prin
cererea de finanţare a fost prevăzută crearea a 9 locuri de muncă noi,
FOTO: beneficiar proiect
ECHIPAMENTE DE ULTIMĂ
GENERAŢIE PENTRU
SIGURANŢA TURIŞTILOR
de administratori ai bazelor Salvamont. „În condiţiile aplicării acestor
prevederi legale, UAT Judeţul Gorj
a înfiinţat, până la această dată,
posturile de administratori baze
Salvamont, pentru care urmează a
fi prevăzute cheltuielile de personal
şi, ulterior, va demara procesul de
ocupare a acestora, după aprobarea
procedurii de transmitere a solicitărilor de ocupare de către Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Facem precizarea
că aceste baze Salvamont nu pot fi
funcţionale decât în condiţiile existenţei acestui număr minim de personal de administrare“, mai spune
Florin Achim.
Alte două dificultăţi apărute, dar
depăşite în acest moment, au fost
intrarea în insolvenţă a proiectantului iniţial al documentaţiei tehnice
şi lipsa unor costuri ce trebuia prevăzute în bugetul proiectului. Astfel,
asistenţa tehnică de specialitate nu a
putut fi asigurată pe toată durata lucrărilor. Potrivit managerului de proiect, UAT Judeţul Gorj a reziliat contractul. Aceste proceduri au întârziat
demararea lucrărilor cu 9 luni. Apoi,
acelaşi proiectant nu a estimat şi nu
a prevăzut în devizul general costurile necesare branşamentelor electrice
trifazate, pentru cele nouă clădiri,
ceea ce a dus la întârzierea punerii în
funcţiune a echipamentelor.
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
FOTO: beneficiar proiect
• Obiectiv: Realizarea sistemului integrat de Salvare
Montană al judeţului Gorj
• Bugetul total: 9,16 milioane de lei, din care
cheltuieli eligibile — 7,19 milioane de lei. Valoarea
TVA aferentă cheltuielilor eligibile este de 1,71
milioane de lei. 98% din cheltuielile eligibile
sunt finanţate de Uniunea Europeană prin Fondul
European pentru Dezvoltare Regională.
• Beneficiar: Consiliul Judeţean Gorj.
FEBRUARIE 2014
21

22. Dosar
„LA STEJARII“: TURISM DE TOP, LA DOI
PAŞI DE BUCUREŞTI
ALICE-CLAUDIA GHERMAN
regio@mdrap.ro
Î
n pădurea Băneasa, în mijlocul unei oaze de verdeaţă şi
aer curat, departe de zgomotele Capitalei, s-a deschis un
complex luxos de agrement: „La
stejarii“/ „Stejarii Country Club“.
Iniţiativa privată a celor de la Medusa Hotel Internaţional a fost sprijinită de fonduri europene nerambursabile, obţinute prin Regio, Axa
Prioritară 5 — Dezvoltare durabilă
şi promovarea turismului, Domeniul
de intervenţie 5.2 — Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea
resurselor naturale şi creşterea ca-
22
www.inforegio.ro
lităţii serviciilor turistice. Complexul de agrement „La stejarii“ a fost
construit cu scopul de a îmbunătăţi
şi diversifica serviciile turistice în
zona Capitalei. Iniţiatorii şi susţinătorii proiectului speră ca acesta

23. Dosar
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
• Titlul proiectului: „La stejarii‘‘/
„Stejarii Country Club‘‘
• Buget total: 82,4 milioane de lei; Buget
eligibil 59,2 milioane de lei, din care
FEDR 35,2 milioane de lei, reprezintă
59,5% din valoarea eligibilă.
• Durata de implementare a proiectului:
27 de luni.
să crească cu peste 16% numărul de
turişti din Bucureşti, în cinci ani de
la finalizarea investiţiei.
Conceptul care stă la baza noului complex de agrement „La stejarii“ este crearea unei baze sportive
integrate — all in one — cu un design inovator, care să ofere servicii
ospitaliere, accesibile şi personalizate pentru fiecare dintre clienţii
complexului, nu doar pentru îmbunătăţirea condiţiei fizice, ci şi pentru relaxare şi confort.
Astfel, proiectul a îmbogăţit
zona de nord a Capitalei cu o infrastructură de agrement cu o capacitate de 814 locuri şi 70 de locuri
de muncă permanente în sectorul
turistic. Pădurea Băneasa este mai
bine valorificată turistic, iar beneficiarii proiectului se vor bucura de
o gamă variată de servicii: sporturi,
fitness, piscină, divertisment.
După estimări, vor beneficia de
această unitate nouă de agrement
circa 109.500 de turişti români şi
străini care vor utiliza facilităţile
şi serviciile complexului şi peste
100.000 de bucureşteni care vor
dori să apeleze la oferta complexului „La stejarii“.
VALOARE ADĂUGATĂ
OFERTEI TURISTICE A
CAPITALEI
Existenţa complexului aduce beneficii atât celor 70 de angajaţi ai
complexului, cât şi hotelurilor care
oferă cazare în nordul Bucureştiului
şi autorităţilor locale din sectorul 1,
prin impozitele şi taxele locale pentru activităţile desfăşurate în cadrul
complexului. Iar prestatorii de servicii şi furnizorii de produse necesare operării complexului vor fi beneficiarii indirecţi ai acestui proiect.
Facilităţile oferite de complexul
„La stejarii“ sunt: pistă de scrimă,
săli pentru evenimente, sală pentru
box, cluburi pentru copii şi adolescenţi, jacuzzi, saune uscate şi umede, teren exterior de joacă pentru
copii, studio de arte marţiale, piscine, centru de fitness, terenuri de
tenis, studio privat de antrenament,
studio de pilates şi yoga şi multe altele. La capitolul servicii, „Stejarii
Country Club“ oferă consiliere nutriţională, lecţii de sport, evenimente
sociale, antrenament de grup, antrenament individual etc.
Complexul ocupă un teren cu o
suprafaţă de 15.000 mp, construcţia
în sine totalizând 22.000 mp, la un
regim de înălţime S+P+1E.
Contractul de finanţare nerambursabilă pentru „La stejarii“ a fost
semnat pe 27 septembrie 2011 cu
fostul Minister al Dezvoltării Regionale şi Turismului (actualul Minister
al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov.
FEBRUARIE 2014
23

24. Dosar
PENSIUNEA VILA MARALD — SINAIA, OBIECTIV
TURISTIC REALIZAT CU FONDURI REGIO
În Sinaia, aproape de drumul care duce spre Cota 1400, înconjurată de un superb peisaj
montan, turiştii întâlnesc Pensiunea Vila Marald, cotată cu trei stele. Capacitatea de cazare
a pensiunii a fost extinsă anul trecut, cu ajutorul programului Regio – axa prioritară 5,
Dezvoltare durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.2 - Crearea,
dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale
şi creşterea calităţii serviciilor turistice.
ALICE-CLAUDIA GHERMAN
regio@mdrap.ro
A
dministratorii pen­ iunii au
s
reuşit în cursul anului 2013
să extindă spaţiul de cazare, să amenajeze parcarea, branşamentele utilităţilor şi să
împrejmuiască terenul din jurul clădirii. Astfel, cei de la Marald au încheiat anul 2013 relaxaţi, deoarece
majoritatea dotărilor au fost achiziţionate în cursul anului şi activitatea
s-a putut desfăşura în condiţii bune.
În plus, au obţinut în luna decembrie
şi clasificarea pentru extinderea realizată prin proiect. Cornelia Neagoe,
administratorul firmei SC ALPA SRL —
beneficiarul fondurilor Regio — ne-a
împărtăşit din experienţa sa în obţinerea fondurilor Regio, cu urcuşuri şi
coborâşuri: „În primul rând, trebuie
să vă spun că toată această extindere şi dotările necesare nu puteau
fi realizate din finanţarea proprie a
firmei: fondurile obţinute prin Regio erau vitale“, a ţinut să puncteze Cornelia Neagoe. Administratorul
ALPA ne-a vorbit şi despre benefici­
ile finalizării proiectului şi aspectele
pozitive ale finanţării Regio: „Prin
realizarea extinderii, sperăm că am
reuşit să creăm un plus de imagine
staţiunii Sinaia şi turismului românesc. Situaţia în zonă a fost îmbunătăţită prin ridicarea standardelor
de cazare a turiştilor. Au fost multe
zile când turiştii străini au încheiat
sejurul la vila noastră felicitându-ne
24
www.inforegio.ro
pentru condiţiile oferite. Am semnat contracte inclusiv cu agenţii din
Republica Moldova care, până acum,
alegeau ca loc de sejur în special
staţiunea Braşov. Anul acesta, în ianuarie, au ocupat vila noastră la capacitate maximă.
Din păcate, turiştii care vin în
fiecare week-end ne spun cât de
mult stau în trafic în zona Comarnic-­
Sinaia. Ne dorim, ca şi ei, realizarea autostrăzii care să descongestioneze traficul pe Valea Prahovei.“
OBSTACOLE
DEPĂŞITE
Desigur, în realizarea obiectivului societăţii ALPA au existat şi
obstacole. „Cea mai mare dificultate am simţit-o când ne-a fost
retrasă prefinanţarea. Am depus
foarte mult efort să găsim o bancă şi să-i convingem să ne acorde
documentele necesare şi prea puţin
timp ­ e-am bucurat de acest ajun
tor. Atunci am început să simţim
cât de greu e să faci rost de bani să
plăteşti facturile într-o perioadă de
criză. Acum, spre finalul proiectului, ne-am bucurat de noua Cerere
de plată, cu sistemul care implică
doar o plată a cofinanţării — păcat
că noi eram deja la final“, a declarat Cornelia Neagoe, administratorul SC ALPA SRL
Planurile pentru anul 2014 includ crearea unui centru SPA în

25. Dosar
p
­ ensiunea Vila Marald. „Există o
zonă la demisol unde ar putea fi realizat un centru spa. De asemenea,
a fost pregătit un spaţiu pentru crearea unei saune.
Tot în planurile de viitor intră
posibilitatea achiziţionării de aparatură medicală pentru tratament
reumatic şi neuromotor. Sinaia are
o singură locaţie care deţine aşa
ceva şi, ca staţiune care se bucură de factori de climă extraordinari
pentru refacerea sistemului nervos
(ionizarea aerului), ar fi oportună şi
o asemenea investiţie în domeniul
spa. Avem în ţară multe staţiuni
balneo-climaterice învechite. Am
putea să promovăm tratamentele şi
pe unităţi de cazare mai mici, dar
care oferă condiţii mult mai bune
de cazare şi masă. Totuşi, acest
lucru impune cheltuieli mari, deoarece este nevoie de aparatură şi
de un lift. O firmă mică nu îşi poate
permite o astfel de investiţie, fără
ajutor financiar“, crede Cornelia
Neagoe. De altfel, administratorul
ALPA are în vedere accesarea de
noi fonduri Regio în perioada 20142020: „Sincer, dacă vor rămâne condiţiile de acum, doar cu plata părţii
de cofinanţare prin Cereri de plată,
totul e mult mai uşor de accesat,
proiectele se vor termina mult mai
repede, iar efortul beneficiarilor
va fi mai mic. De fapt, aceasta e
problema de care se sperie oricine
ar dori să acceseze fonduri Regio.
Dacă această problemă e rezolvată,
restul lucrurilor merg de la sine. Nu
este foarte greu“, a adăugat Cornelia Neagoe.
FIŞA TEHNICĂ
A PROIECTULUI
• Titlul proiectului: Extinderea
pensiunii Marald, amenajarea
unei parcări, branşamente
utilităţi, ziduri de sprijin,
împrejmuire teren, în
staţiunea Sinaia, judeţul
Prahova
• Buget: 3,49 milioane de lei,
din care 1,87 milioane de lei
asistenţă nerambursabilă
• Beneficiar: SC ALPA SRL
FEBRUARIE 2014
25

26. Regiuni europene
FINALISTELE PREMIILOR REGIOSTARS LA CATEGORIA CITYSTAR:
PROIECTE DE INVESTIŢII ÎN TRANSPORT
PUBLIC URBAN SUSTENABIL
În fiecare an, Comisia Europeană, prin DG Regio, premiază bunele practici în dezvoltare
regională, evidenţiind proiectele originale şi inovatoare, care ar putea fi surse de inspiraţie
pentru alte regiuni. Aceste proiecte sunt distinse cu Premiile RegioStars.
BOGDAN MUNTEANU
regio@mdrap.ro
C
ele mai bune proiecte ale
anului 2013 au fost prezentate de Comitetul Regiunilor, în timpul Săptămânii
europene anuale a regiunilor şi oraşelor — OPEN DAYS, ediţia a ­ I-a,
X
din octombrie 2013. Câştigătorii
premiilor RegioStars vor fi anunţaţi
de comisarul pentru Politică Regională, Johannes Hahn, la ceremonia de premiere de la Bruxelles, pe
31 martie 2014. În acest număr vă
prezentăm proiectele de transport
urban sustenabil, selectate pentru
gala finală.
Transportul urban rapid, sigur şi
nepoluant, contribuie la creşterea
calităţii vieţii locuitorilor şi reprezintă, în acelaşi timp, un argument
pentru îmbunătăţirea ofertei turistice a regiunilor respective.
„ECOLOGICAL TRANSPORT“
— GDYNIA (PL)
Situat aproape de metropola
Gdańsk şi cu o istorie de 70 de ani în
domeniul transportului auto electrificat (din 1943), oraşul polonez
Gdynia a realizat un proiect de modernizare a reţelei de troleibuze,
finanţat prin Programul Operaţional
„Voievodatul Pomorskie“.
Pentru a creşte competitivitatea
transportului public într-o zonă a Poloniei aflată în plină dezvoltare, autorităţile din Gdynia au constatat că
este nevoie de reabilitarea reţelei
electrice şi de modernizarea flotei
de autovehicule, păstrând un preţ
accesibil al biletelor. Au fost achizi-
Gdynia (pagina web pentru copii a proiectului)
26
www.inforegio.ro
ţionate 28 de troleibuze noi pentru
cele 12 linii, dintre care două fac
legătura cu staţiunea învecinată Sopot, situată la Marea Baltică.
Liniile electrice, care se întind
pe 96 de km, cât totalizează rutele troleibuzelor, au fost refăcute,
iar operatorul PKT a depus eforturi
pentru îmbunătăţirea serviciilor,
care nu au rămas fără rezultate.
Numărul de pasageri a crescut în
urma finalizării proiectului.
„TICKET TO KYOTO (T2K)“
— BRUXELLES, BIELEFELD,
MANCHESTER, PARIS,
ROTTERDAM
Cinci companii de transport public urban — moBiel (Bielefeld, Germania), RATP (Paris, Franţa), RET
(Rotterdam, Ţările de Jos), STIB
(Bruxelles, Belgia) şi TFGM (Manchester, Regatul Unit) — şi-au unit
forţele pentru a implementa strategii de modernizare a serviciilor prin
tehnologii novatoare, care să reducă
emisiile de dioxid de carbon.
Proiectul „Ticket to Kyoto“ (Bilet pentru Kyoto) a debutat în 2010,
finanţat în proporţie de 50% de Programul UE de Convergenţă INTERREG IVB NWE (Nord-Vestul Europei).
Conform datelor din proiect, încă dinainte de finalizarea acestuia (2014),
mijloacele de transport în comun din
cele cinci oraşe vor folosi mai puţini
combustibili fosili şi vor emite mai
puţine substanţe poluante şi gaze cu
efect de seră.

27. Regiuni europene
„SWANSEA CITY BUS
STATION“ — SWANSEA (UK)
Kielce
În primă instanţă, partenerii din
proiect s-au mobilizat pentru a face
schimb de bune practici, pentru a
obţine o scădere rapidă a emisiilor
de CO2 fără investiţii masive. În al
doilea rând, au fost demarate 14
proiecte de investiţii pentru producţia de energie verde, în valoare
totală de peste 7 milioane de euro.
Ulterior, cu sprijinul autorităţilor
locale şi al guvernelor din cele cinci
ţări, participanţii la proiect au dezvoltat planuri strategice prin care
reţelele de transport din respectivele oraşe să devină neutre din
punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2020.
În fine, operatorii respectivi au
desfăşurat campanii de sensibilizare
a călătorilor privind încălzirea globală şi au încurajat locuitorii oraşelor
să folosească mai mult mijloacele de
transport nepoluante.
„TRANSPORT IN KIELCE“ —
KIELCE (PL)
Scopul proiectului „Dezvoltarea
sistemului de transport public în
Zona Metropolitană a oraşului Kielce“, încheiat în noiembrie 2013, a
fost de a creşte competitivitatea
regiunii şi a îmbunătăţi calitatea in-
frastructurii rutiere şi a transportului public. Acest obiectiv a fost atins
prin refacerea a peste 5 kilometri
de drumuri şi construcţia a patru
bucle de întoarcere şi 14 alveole
pentru autobuze.
Cei 205.000 locuitori din ­ ielce
K
se bucură acum de mai multă mobilitate, graţie inaugurării a 13 noi
rute de transport public, pe care rulează 40 de autobuze noi.
Pe lângă mai multe soluţii de
transport în regiune, călătorii se
bucură de mai mult confort, de accesul la 20 de automate de bilete şi
la noi facilităţi sanitare în mai multe noduri de transport aglomerate.
În plus, 24 de panouri electronice
oferă informaţii în timp real despre
ora de sosire a autobuzelor în staţii.
Proiectul a fost realizat cu bani
proveniţi din Programul Operaţional „Dezvoltarea Poloniei de Est“.
Deoarece în 2012, rata şomajului
în voievodat se situa la 16%, fiind
chiar mai mare (19%) în Zona Metro­
politană a oraşului Kielce, autorităţile regionale din voievodatul
Świętokrzyskie anticipează că datorită posibilităţilor sporite de deplasare, piaţa muncii va deveni mai
dinamică în acea regiune care se
confruntă cu un şomaj ridicat.
Noua autogară a oraşului Swansea, din Ţara Galilor (UK), a fost inaugurată în decembrie 2010, după
un an şi jumătate de lucrări de reabilitare, finanţate prin Programul
UE de Convergenţă „West Wales and
the Valleys“. Vechea clădire, datând
din 1979 şi tot mai degradată în anii
2000, a fost modernizată. Astăzi, clădirea rivalizează cu obiectivele turistice din imediata apropiere: centrul
comercial Quadrant şi Teatrul Mare.
Noua autogară Swansea este construită din largi panouri de sticlă pe
structură de oţel, contrastând cu
vechiul edificiu prin curăţenie, luminozitate şi spaţiile largi, aerisite,
chiar şi la orele de vârf. Mii de pasageri se îmbarcă zilnic de la cele 20
de peroane pentru curse locale şi 3
pentru curse naţionale. Conexiunile de transport sunt mai bune spre
toate punctele oraşului, Cardiff (capitala Ţării Galilor) şi principalele
aeroporturi londoneze (Heathrow şi
Gatwick).
Persoanele cu dizabilităţi nu mai
au dificultăţi la urcarea în autobuz,
datorită rampelor de acces speciale
şi toţi călătorii se simt în siguranţă,
inclusiv noaptea. Staţia are propria
echipă de securitate (station rangers), care asigură paza şi servicii
excelente de relaţii cu publicul, răspunzând întrebărilor privind rutele şi
programul curselor.
Staţia de autobuz
Swansea
FEBRUARIE 2014
27

28. Regiuni europene
LIÈGE: RENOVAT, MUZEUL GRAND CURTIUS
DEVINE MOTOR AL ECONOMIEI LOCALE
Între 50.000 şi 100.000 de turişti trec, anual, porţile Muzeului Grand Curtius din Liège,
graţie unei investiţii totale de circa 50 milioane de euro, dintre care 6.020.000 de euro au
fost alocaţi din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) pentru perioada 20002006. Afluxul considerabil de turişti contribuie la dezvoltarea economiei din oraşul Liège,
fiind, în acelaşi timp, un exemplu de conservare şi valorificare a patrimoniului cultural.
BOGDAN MUNTEANU
un al treilea, de artă religioasă şi
artă mosană. Reorganizarea a facilitat crearea a două circuite tematice pentru turişti şi a unui serviciu
educativ care face legătura dintre
muzeu şi vizitatori. Aceştia pot opta
pentru vizite individuale, cu ghizi
specializaţi, sau chiar pentru organizarea propriilor evenimente în
muzeu.
În prezent (2014), biletul care
oferă acces unui adult la colecţiile permanente costă 9 euro, cu o
re­ ucere la 5 euro pentru grupuri,
d
seniori, şomeri sau studenţi, în timp
ce copiii sub 12 ani au intrare gratuită. Pentru colecţiile temporare,
preţurile sunt la jumătate.
regio@mdrap.ro
E
forturile financiare comune ale UE, ale autorităţilor
locale din Liège, ale Regiunii valone şi ale Comunităţii
franceze din Belgia, împreună cu
cei opt ani de muncă migăloasă a
echipelor de constructori şi restauratori au făcut din muzeu o atracţie pe care niciun vizitator al oraşului nu o poate trece cu vederea.
În plus, complexul muzeal este un
motiv de mândrie pentru localnici,
dintre care 10.000 i-au călcat porţile numai în primul weekend după
inaugurare, în toamna lui 2009.
Muzeul Grand Curtius oferă o călătorie în timp, prin colecţiile sale
de artă religioasă, de arme din diferite epoci (peste 5.200 de exponate) şi artefacte regionale sau din întreaga lume. Cele mai vechi obiecte
expuse datează de acum aproape
7.000 de ani.
În afara exponatelor, una dintre
clădiri are ea însăşi valoare de patrimoniu, fiind construită la începutul secolului al XVII-lea ca reşedinţă
pentru Jean Curtius, industriaş care
furniza muniţie armatei spaniole.
Conacul lui Curtius a fost construit
din straturi alternative de cărămidă
roşie şi piatră, cu ferestre în stilul
caracteristic acelei epoci — aşa-numita artă mosană, care a luat naştere în văile fluviilor Meuse şi Rin.
28
www.inforegio.ro
Investiţiile pentru proiect pot fi
clasificate în trei categorii principale: cele pentru echipamente tehnice şi clădiri (48,5%), pentru muzeografie şi scenografie (24,5%) şi
pentru renovarea clădirii de pe strada Maastricht (reşedinţa ­ urtius). O
C
a patra categorie (11,5%) a inclus
cheltuielile pentru activităţi de
marketing şi pentru sondajele de
opinie privind aşteptările publicului
vizitator — pentru că scopul proiectului nu a fost simpla reabilitare, ci
creşterea atractivităţii muzeului.
În afara renovării, s-a efectuat
şi o reorganizare a colecţiilor. Ele
sunt împărţite acum în trei muzee
specializate: unul de arme, unul
de arheologie şi arte decorative şi
FIŞA TEHNICĂ
A PROIECTULUI
• Titlu proiect: Renovarea
Muzeului Grand Curtius din
Liège, Belgia
• Contribuţie din Fondul
European pentru Dezvolvare
Regională: 6.020.000 euro
• Beneficiari: Oraşul Liège,
Regiunea valonă, Comunitatea
franceză
• Adresă web: http://www.
grandcurtiusliege.be/

29. Regiuni europene
COLECTARE SELECTIVĂ A DEŞEURILOR, ÎN
FIECARE CASĂ DIN ORAŞUL PORTUGHEZ MAIA
În oraşul Maia din nordul Portugaliei gradul de colectare selectivă a deşeurilor a crescut, în
urma implementării proiectului „Ecoponto em Casa“, desemnat printre finaliştii Regiostars
la categoria Creştere durabilă: creştere economică verde şi de locuri de muncă prin Bioeconomie. În valoare totală de 2,5 milioane de euro, proiectul a primit o finanţare europeană
de 1,5 milioane de euro prin Programul operaţional „ON.2 – O Novo Norte“ (Noul Nord).
BOGDAN MUNTEANU
regio@mdrap.ro
Î
ncepând cu luna octombrie
2012, fiecare locuinţă din municipalitatea cu 135.000 de locuitori a primit câte un set de
patru containere de gunoi (pentru
hârtie şi carton, ambalaje, sticlă şi
resturi menajere) din partea companiei publice de salubritate Maiambiente. În total, au fost distribuite circa 70.000 de pubele pe roţi
echipate cu tehnologie RFID (identificare prin frecvenţă radio) care
permite identificarea şi monitorizarea fiecărui container.
Simultan, a fost demarată o
campanie de informare a cetăţenilor privind importanţa separării deşeurilor în fiecare casă. Distribuirea
pubelelor a fost făcută prin maşini
cu însemnele proiectului, s-au împărţit pliante, iar oraşul a fost împânzit cu panouri care să informeze
despre noul sistem de colectare a
gunoiului.
Receptivitatea populaţiei la noul
model de colectare „a fost excepţională“, a constatat Carlos Mendes,
director Maiambiente, citat pe siteul companiei. Colectarea materialelor reciclabile a crescut cu 11%
în 2013 faţă de procentul obţinut
în 2012, rezultatul fiind „dincolo
de aşteptări“, adaugă directorul. În
acelaşi interval, colectarea nediferenţiată s-a redus cu 8,5%.
Cea mai mare creştere (61%) a
fost înregistrată la categoria ambalaje, unde s-au colectat 2.341 tone
în 2013, faţă de 1.454 tone în 2012.
Locuitorii din Maia au contribuit la
strângerea a 2.963 tone de sticlă
în 2013, ceea ce a reprezentat o
creştere de 36% faţă de cele 2.176
tone colectate în 2012. O creştere
FIŞA TEHNICĂ
A PROIECTULUI
• Titlu proiect:
Ecoponto em Casa
• Valoarea totală:
2.500.000 euro
• Contribuţie fonduri
europene: 1.500.000 euro
prin Programul operaţional
„ON.2 – O Novo Norte“
• Beneficiar: Municipalitatea
Maia, Portugalia
• Adresă web:
www.ecopontoemcasa.pt/
de 25% s-a constatat la hârtie, cu
3.010 tone adunate în 2013 faţă de
2.407 tone în 2012.
Prin tehnologia RFID cu care sunt
dotate pubelele poate fi identificat
fiecare producător de deşeuri din
Maia şi datele culese vor permite
facturarea în funcţie de cantitatea
de deşeuri efectiv produse în fiecare locuinţă. Până la sfârşitul anului
2014, compania Maiambiente va stabili un nou model de facturare, potrivit căruia cine colectează mai multe
deşeuri reciclabile va plăti mai puţin
pentru serviciul de salubritate. „Oamenii trebuie să simtă că prin comportamentul lor se poate genera un
beneficiu“, consideră Mendes.
Colectarea selectivă la domiciliu aduce deja economii de 300.000
euro pe an pentru compania Maiambiente, ceea ce înseamnă că proiectul „Ecoponto em Casa“ şi-a îndeplinit scopul de optimizare a procesului
de colectare a deşeurilor în oraş şi a
contribuit la un serviciu de salubritate eficient şi durabil.
FEBRUARIE 2014
29

30. Informaţii utile
AGENDA
Berlin, Germania, 10-12 martie 2014
SIMPOZIONUL ANUAL AL FONDURILOR EUROPENE
Cea de-a 9-a ediţie a simpozionului organizat de Academia Europeană pentru Fiscalitate, Economie şi Drept reuneşte sute de experţi în accesarea fondurilor UE, care vor avea ocazia de a face schimb de informaţii şi bune practici în domeniu. Pe lângă împărtăşirea de experienţe
privind închiderea programelor operaţionale din exerciţiul financiar 2007-2013, la ediţia din acest an, invitaţii vor primi informaţii relevante
de la experţi din instituţii naţionale şi europene despre noile programe operaţionale din perioada 2014-2020.
Detalii la: http://europa.eu/newsroom/calendar/event/464138/9th-european-annual-symposium--eu-funds-2014
Bucureşti, România, 13-16 martie 2014, Organizator: Romexpo
TÂRGUL DE TURISM AL ROMÂNIEI
Târgul de Turism al României este organizat de Romexpo de două ori pe an. La ediţia din martie sunt prezentate oferte şi atracţii turistice, atât din
România, cât şi din străinătate, incluzând: turism cultural, rural sau de business, turism de tratament, destinaţii exotice, croaziere sau turism de
aventură. Sunt aşteptate să-şi expună ofertele agenţiile de turism, producătorii de gadget-uri şi de accesorii pentru vacanţă şi producătorii de rulote.
Bruxelles, Belgia, 18 martie 2014
ZIUA SOCIETĂŢII CIVILE 2014, DINCOLO DE AGENDE ŞI MANIFESTE:
CE FEL DE EUROPĂ NE DORIM?
Organizată de Comitetul Economic şi Social (EESC) la sediul instituţiei din Bruxelles, conferinţa invită reprezentanţi ai ONG-urilor din Europa
să pună în discuţie modalităţile prin care dimensiunile economică, socială şi civică ale cetăţeniei europene pot să contribuie la îndeplinirea
aşteptărilor cetăţenilor de la proiectul european. Lucrările conferinţei se vor baza pe Planul de Acţiune pentru Europa privind principalele
direcţii de politică europeană pentru următorii ani, document pe care EESC îl elaborează în prezent.
Detalii la: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-and-activities-civil-society-day-2014
RĂSPUNSURI LA CHESTIONARUL DIN PAGINA 3
1. c)
2. b)
3. a)
4. d)
ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE
A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL
Autoritatea de Management pentru
POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale
şi Administraţiei Publice
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Telefon: (+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrap.ro,
Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest
Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,
Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti
Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665
E-mail: contact@adrbi.ro
Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro
Organisme intermediare POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est
(ADR Nord-Est)
Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest
(ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Tel/Fax: 0256 491923
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Organism Intermediar pentru
Turism (Autoritatea Naţională pentru Turism)
Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1,
cod poştal 010873, Bucureşti
Telefon: 0372/ 144 018,
Fax: 0372/ 144 001
Email: adita.stanca@mturism.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest
(ADR Nord-Vest)
Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Centrul de Informare pentru
Instrumente Structurale
(Autoritatea pentru Coordonarea
Instrumentelor Structurale)
Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,
Sector 1, Bucureşti
HELP DESK: Număr scurt 021 9340
(număr cu tarif normal)
Program de lucru:
L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00
E-mail: contact@fonduri-ue.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est
(ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
30
www.inforegio.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru
(ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,
judeţ Alba, cod poştal 510093
Tel: 0258 818616/int. 110,
Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro

31. Alt fel de ştiri
Cine sunt „cei mai doriţi‘‘ şi „cei mai
zgârciţi‘‘ turişti din lume
E oficial! Cei mai iubiţi
turişti din lume sunt
japonezii!
A
ceasta este concluzia unui
studiu realizat printre hotelieri de către Institutul
TNS Infratest. Studiul a relevat şi cine sunt, potrivit hotelierilor,
şi cei mai zgârciţi turişti. Potrivit
France Presse, evaluarea turiştilor
a fost făcută în 27 de ţări, pe baza
a nouă criterii, de la politeţe la
generozitate, pornind de la opiniile
exprimate de aproximativ 40.000 de
hotelieri din întreaga lume. Turiştii
francezi sunt „blamaţi‘‘ pentru
că vorbesc urât, nu cunosc limbi
străine, nu sunt generoşi şi politicoşi
şi, mai ales, nu lasă bacşiş.
În schimb, japonezii sunt consi­
deraţi turişti de nota 10: politicoşi,
discreţi şi interesaţi de obiectivele
turistice. Pentru al treilea an consecutiv, japonezii sunt înaintea britanicilor şi a canadienilor, care sunt
urmaţi, îndeaproape, de germani.
Turiştii ame­ icani sunt apreciaţi
r
pentru cheltuieli şi bacşişuri, însă
au fost taxaţi pentru modul în care
se îmbracă, dar şi pentru că nu
respectă ordinea, fiind consideraţi
cei mai arţăgoşi. Iată top 10 al celor
mai apreciaţi turişti:
1. JAPONEZII
2. ENGLEZII
3. CANADIENII
4. GERMANII
5. ELVEŢIENII
6. OLANDEZII
7. AUSTRALIENII
8. SUEDEZII
9. AMERICANII
10. DANEZII
Crucea Caraimanului, în Cartea Recordurilor
C
rucea Eroilor de pe Vârful
Caraiman (munţii Bucegi)
este un monument istoric
construit între anii 1926 şi
1928, la iniţiativa Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, în memoria
eroilor căzuţi în Primul Război Mondial. Construcţia a fost desemnată
drept cea mai înaltă cruce din
lume amplasată pe un vârf montan,
potrivit site-ului Guinness World
Record, citat de Mediafax. Crucea este situată la altitudinea de
2.291 metri, are o înălţime de 39,5
metri şi include un soclu din ciment
de 8 metri. Crucea comemorativă
a eroilor români este un monument istoric clasat în grupa A (de
valoare naţională şi universală),
potrivit Listei Monumentelor Istorice alcătuite de Ministerul Culturii. Monumentul, care atrage mii
de turişti, a fost verificat de către
experţii Guinness pe 14 august 2013,
conform site-ului Guinness.
ELENA ALEXA
REGIO@MDRAP.RO
FEBRUARIE 2014
31

32. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti
Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro
Doriţi mai multe informaţii?
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrap.ro
0372 11 14 09
)
Investim în viitorul tău!
Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Data publicării: februarie 2014