Topul politicienilor români în social media - analiză

1. Politicienii români
pe Facebook în 2017

2. C
ampania preziden-
țială din 2014 a fost
un moment care
și-a pus amprenta
asupra modului în care poli-
ticienii din România comuni-
că în mediul online, arătând
că o parte semnificativă a
alegătorilor nu mai este re-
ceptivă la formele clasice de
comunicare politică. Din acel
moment, campaniile s-au
purtat și prin intermediul
canalelor de social media,
nu doar prin metodele clasi-
ce din offline, iar politicienii
au început să investească în
imaginea lor virtuală și să fie
tot mai atenți la mesajele pe
care le transmit către public,
prin intermediul acestor ca-
nale de comunicare. În 2014,
candidatul la prezidențiale,
Klaus Iohannis, stabilea un
precedent important cu pri-
vire la taxonomia campanii-
lor electorale din România.
Cu toate acestea, canalul dominant
de comunicare preferat de politi-
cienii din România a rămas TV-ul,
însă cu tendințe clare de evoluție și
în zona online-ului, mai ales dacă
ne raportăm la modul în care se
construiește agenda publică zilnică.
Nu de puține ori, un subiect amplu
dezbătut în online s-a transformat și
în decizie politică în offline.
Într-o lume în continuă schimba-
re, așa cum au reliefat și cele mai
importante evenimente politice
internaționale ale ultimilor ani,
precum campania prezidențială din
Statele Unite ale Americii și Brexit-ul,
România nu va putea rămâne pe loc,
iar online-ul va avea valențe din ce în
ce mai vizibile la nivel societal.
Deși încă timidă față de alte țări,
comunicarea pe rețelele sociale ale
politicienilor din România are câteva
caracteristici interesante. Cea mai
folosită rețea socială din România
atât de public, cât și de politicieni
rămâne în continuare Facebook-ul,
în comparație cu alte țări unde
Twitter-ul este canalul de comu-
nicare cel mai utilizat, prin prisma
mesajelor scurte, punctuale lansate
în spațiul public.
Astfel, interacțiunea politicienilor
cu publicul pe Facebook în 2017, ne
arată încă o dată impactul pe care
această rețea încă o are asupra co-
municării publice din România, dar și
potențialul pe care îl va mai avea în
configurarea campaniilor electorale
viitoare.
Pe de o parte, unii dintre politicienii
obișnuiți deja cu acest mod de co-
municare și-au reconfirmat pozițiile
dominante în clasament, reușind
să mobilizeze comunitatea online
pe teme precum justiția și lupta
anticorupție. Pe de altă parte, noul
val de politicieni confirmă trendul
de comunicare online din Româ-
nia, aceștia demonstrând o mai
mare lejeritate în folosirea rețelelor
sociale pentru a-și atrage posibilii
alegători și de a pune pe agenda
publică subiecte de interes. De
asemenea, și politicienii din mediul
local, mai exact primarii marilor
orașe, și-au diversificat comunicarea
în online, devenind tot mai vizibili în
interacțiu­nea cu cetățenii.
Anul 2017 a fost un an plin de
evenimente politice, fiind marcat
de ample proteste de stradă, ca
urmare a modicărilor aduse Codului
Penal și legilor justiției, schimbări
guvernamentale majore, dar și de
măsuri fiscale care au atras atenția
publicului online. Aceste evenimente
au stat la baza majorității postărilor
politicienilor în anul 2017, iar nivelul
de interacțiune pe marginea acestor
subiecte confirmă apetența publicu-
lui online pentru mutarea dezbaterii
din mediul offline, în mediul online.
În plină dezbatere publică privind
fenomenul fake news și folosirea
rețelelor sociale ca instrumente de
manipulare a rezultatului alegerilor,
atenția publicului și a guvernelor va
fi tot mai mult orientată către rolul
pe care online-ul îl va avea asupra
societății în ansamblul lor. Surprinși
de ascensiunea rapidă a rețelelor
sociale, politicienii de azi se văd
nevoiți să își diversifice instrumente-
le de comunicare pentru a se adapta
modelelor de interacțiune preferate
de noile generații de alegători.

3. R
aportul a fost realizat
pe baza statisticilor
din Facebrands PRO
calculate pentru
perioada 1 ianuarie – 31
de­cem­brie 2017. Analiza
este bazată pe conținutul
Facebook, prin prisma faptului
că este cel mai utilizat și urmă-
rit canal de social media din
România în acest moment.
Anul 2017 s-a dovedit a fi un an plin
de evenimente politice și economice,
deși a fost anul care a urmat alegerilor
parlamentare din 2016, când coali-
ția PSD-ALDE a reușit, pe baza unui
program de guvernare îndrăzneț, să
câștige alegerile și să își asigure o ma-
joritate confortabilă în Parlament. Cu
toate acestea, anul 2017 a fost marcat
de instabilitatea politică, pe fondul
schimbării a două guverne PSD-ALDE
și a reacției publice la măsurile coa-
liției din zona justiției. De asemenea,
inconsecvența măsurilor fiscale a gu-
vernelor PSD-ALDE a atras nemulțumi-
rea publică, mai ales a mediului privat,
care a tras mai multe semnale de
alarmă cu privire la situația economi-
că a României. Deși anul 2017 a adus și
o creștere economică record, în mare
parte bazată pe consum, România
a fost în centrul dezbaterilor euro-
pene ca urmare a intenției coaliției
PSD-ALDE de a modifica legile justiției.
Subiectul anului a fost fără îndoială
anticorupția, iar protestele organizate
pe parcursul lui 2017 demonstrează
acest lucru.
În acest context, conținutul postărilor
de pe Facebook se dovedesc reprezen-
tative pentru a înțelege pe de o parte
care este gradul de interacțiune
dintre anumiți politicieni și publicul
online, pe marginea subiectelor anu-
lui, iar pe de altă parte pentru a arăta
care au fost caracteristicile comunică-
rii online în România anului 2017.
În cadrul raportului au fost incluși 50 de
politicieni reprezentativi din partidele
politice care activează pe scena politică
din România în acest moment.
Politicienii incluși în acest raport au
fost selectați prin prisma următoarelor
coordonate: apartanența la o struc-
tură/mișcare politică, deținerea unei
pagini pe Facebook, precum și indexa-
rea paginii lor pe Facebrands PRO.
Pe de o parte, am urmărit evoluția
paginilor lor de Facebook în anul 2017,
pe de altă parte am analizat conținu-
tul postărilor lor, precum și gradul de
interacțiune cu publicul online. Deși,
în anul 2017, Dacian Cioloș nu era
reprezentantul unei formațiuni politice
înregistrată în mod oficial, el este inclus
în acest raport prin prisma activității
sale politice reprezentative, dar și prin
prisma faptului că a anunțat înființarea
propriului partid, deci și-a asumat un
demers politic recunoscut ca atare.
RAPORTUL CUPRINDE
MAI MULTE SECȚIUNI:
Top 10 politicieni pe Facebook cu-
prinde o ierarhizare a celor mai active
pagini ale politicienilor, prin cuantifi-
carea numărului de fani. Unele pagini
au crescut semnificativ în anul 2017,
însă cele mai multe dintre paginile
politicienilor cu experiență și-au conti-
nuat trendul ascendent din ultimii ani,
așa cum este cazul actualului preșe-
dinte, Klaus Iohannis.
Topul paginilor cu fani noi în 2017
vine să arate tocmai modul în care
paginile politicienilor au crescut în
anul 2017 și care sunt evenimentele
de pe scena politică care au influențat
creșterea lor.
Top 10 pagini cu interacțiune mare
demonstrează că deși unele dintre
paginile politicienilor nu au neapă-
rat un număr mare de fani, totuși
ele promovează conținut care este
preluat cu ușurință de către publicul
din mediul online. Astfel, în acest top
veți regăsi pagini cu 50.000 de fani, dar
cu un total al interacțiunilor de peste
700.000 (like-uri la postări, comentarii
la postări și share-uri la postări).
Raportul cuprinde și un Top al prima-
rilor pe Facebook, care analizează
modul în care reprezentanții adminis-
trațiilor locale au comunicat online în
anul 2017 cu cetățenii. În ultimii ani,
primarii au devenit mai atenți la mo-
dul în care se adresează votanților lor,
astfel și-au îmbunătățit semnificativ
comunicarea online.
Ultima secțiune a raportului face un
Top 10 postări ale politcienilor în
2017. Analiza conținutului acestor
postări arată care au fost cele mai
urmărite subiecte ale anului trecut,
dar și modul în care publicul online a
reacționat la acest conținut.
Despre raport

4. TOP 10 politicieni pe Facebook
Klaus
Iohannis
Victor
Ponta
Gabriela
Firea
Traian
Bãsescu
Dacian
Ciolos,
Monica
Macovei
Liviu
Dragnea
Nicus, or
Dan
Alina
Gorghiu
Ilan
Laufer
1.814.728
813.896
487.030
2.915.653
675.187
400.079
978.227
599.924
346.531
169.275
160.288
156.716
122,759
1.880.903
293.944
497.053
562.075
135,152
Numărul fanilor la 31 decembrie 2017
Numărul total al interacțiunilor
la 31 decembrie 2017
(like-uri la postãri, comentarii la postãri, share-uri la postãri)
122,541
201,745

5. A
nul 2017 a fost un an
plin de evenimente
politice și economi-
ce importante, acest
lucru fiind reliefat și prin mo-
dul în care politicienii au ales
că comunice pe Facebook.
Deși în mod normal anul care
urmează unui ciclu electoral
important este mai degrabă
unul de acomodare pentru
câștigători, cu o opoziție ceva
mai liniștită, aflată în recon-
strucție, coaliția de guvernare
PSD-ALDE a impus un alt ritm
în politica de guvernare, prin
prisma numeroaselor perioa-
de de instabilitate politică.
Topul politicienilor pe Facebook în
2017 este dominat de politicieni cu
experiență, așa cum este cazul ac-
tualului Președinte, Klaus Iohannis,
fostului premier, Victor Ponta, fos-
tului Președinte Traian Băsescu, dar
și al primarului Capitalei, Gabriela
Firea. O prezență importantă în acest
top este a fostului premier tehno-
crat, Dacian Cioloș, care și-a crescut
interacțiunea cu publicul online prin
reacțiile prompte la deciziile luate de
PSD-ALDE în 2017.
Cele mai multe dintre evenimentele
politice comentate de către politici-
eni au avut în centru legile justiției,
protestele din ianuarie-februarie,
implementarea programului de
guvernare sau schimbarea celor două
guverne PSD-ALDE. Prin intermediul
Facebook, cei mai mulți politicieni
ai opoziției și-au exprimat opiniile
cu privire la guvernarea PSD-ALDE.
De altfel, comunicarea pe Facebook
a fost dominată de reprezentanții
opoziției, care, pe lângă discursurile
acide din Parlament, au dezvoltat
interacțiunea cu publicul prin inter-
mediul Facebook.
Anul 2017 a fost unul în care la Palatul
Victoria s-au succedat două guverne
ale alianţei PSD-ALDE. Guvernul Grin-
deanu a fost înlocuit prin moţiune de
cenzură de Cabinetul Tudose în iunie,
reprezentând o premieră pentru
politica românească post-decem-
bristă. Șase luni mai târziu, Premierul
Tudose pierdea și el sprijinul propriu-
lui partid și își anunța demisia din
fruntea Guvernului. Începutul anului
2018 prindea România cu un nou
Guvern, condus de fostul europarla-
mentar, Viorica Dăncilă.
Din pespectiva economică, guverna-
rea PSD-ALDE a anunțat importante
schimbări economice, printre care și
o revoluție fiscală, bazată pe transfe-
rul contribuțiilor de la angajator la
angajat.
Momentele de instabilitate politică,
precum și modficările frecvente
aduse politicilor fiscale au fost amplu
discutate și disputate de către politi-
ceni în mediul online. Însă subiectul
cel mai comentat în anul 2017 rămâne
cel legat de schimbările propuse de
actuala majoritate la legile justiți-
ei. Deși Premierul Mihai Tudose s-a
distanțat de subiectul Ordonanței 13,
iar pachetul de legi a fost mutat spre
dezbatere în Parlamentul dominat de
majoritatea PSD-ALDE, legile justiţiei
au rămas în continuare un subiect
important pentru Guvern pe tot par-
cursul anului 2017, marcând decisiv și
relația dintre coaliția de guvernare cu
Președintele Iohannis.
Pe fondul acestor evenimente, dezba-
terea dintre politicieni s-a făcut prin
media tradițională, dar s-a reflectat
foarte bine și prin prisma interacțiunii
de pe Facebook.
Președintele Klaus Iohannis și fostul
Premier tehnocrat, Dacian Cioloș,
au fost cei care au comentat cel mai
mult pe Facebook despre măsurile
luate de PSD-ALDE în primul an de
guvernare. Pentru cei doi, anul 2017
a fost și un moment de reactivare
politică. Pe de o parte, Președintele
Klaus Iohannis s-a evidențiat în
timpul protestelor din ianuarie-fe-
bruarie, când a recâștigat încrederea
electoratului său prin participarea în
cadrul ședinței de Guvern, cu scopul
de a bloca adoptarea Ordonanței
13. Deși anterior acestor evenimen-
te politice Președintele pierduse o
parte dintre like-urile de pe pagină,
anul 2017 l-a readus în prim-planul
politicii, reconsolidându-i poziția
în sondaje. Pe de altă parte, pentru
Dacian Cioloș anul 2017 a marcat
și anunțul privind construcția unui
nou partid politic. După alegerile din
decembrie 2016, prezența fostului
premier pe scena politică nu era o
certitudine, însă acesta a luat decizia
implicării prin construcția unui nou
partid politic, alături de alți foști
miniștri ai cabinetului său.
Fostul premier, Victor Ponta, s-a
evidențiat și el pe Facebook prin
opoziția față de Liviu Dragnea, mai
ales în contextul sprijinului acordat
premierului demis, Sorin Grindeanu.
Scopul demersului său a fost de a
forța o schimbare din funcția de
președinte de partid a lui Liviu Drag-
nea. Cu toate acestea, el nu a reușit
să construiască o opoziție clară la
nivelul PSD împotriva lui Liviu Drag-
nea. În acest context, Victor Ponta a
anunțat construcția unui nou partid
politic, Pro România, alături de fostul
lider ALDE, Daniel Constantin.
Printre reprezentanții opoziției care
au comunicat activ pe Facebook în
2017, se numără fostul președinte al
PNL, Alina Gorghiu, fostul președinte
al USR, Nicușor Dan, dar și preșdin-
tele PMP, Traian Băsescu . În mare
parte, comunicarea acestora a fost
concentrată pe critica adusă actualei
majorități din Parlament.
Printre reprezentanții coaliției de
guvernare care au utilizat eficient Fa-
cebook-ul ca mijloc de comunicare în
2017, se numără Gabriela Firea, Liviu
Dragnea și Ilan Laufer. Dacă Gabrie-
la Firea și Ilan Laufer, fostul ministru
pentru Mediul de Afaceri, Comerț și
Antreprenoriat, au avut o comunicare
online concentrată mai mult pe acti-
vitatea instituțiilor pe care le conduc,
președintele PSD, Liviu Dragnea, a
ales Facebook-ul pentru a transmite
mesaje împotriva protestatarilor și a
președintelui Klaus Iohannis.

6. 2.915.653
1.880.903
487.030
1.814.728
346.531
700.369 675.187
599.924 562.075 497.053 458.356 431.406
978.227
51.047
813.896
400.079
156.716 160.288
86.169 73.308
TOP 10 pagini cu interacțiune mare
Klaus
Iohannis
Dacian
Ciolos,
Gabriela
Firea
Cristian
Ghinea
Victor
Ponta
Traian
Bãsescu
Nicus, or
Dan
Liviu
Dragnea
Raluca
Turcan
Sorin
Grindeanu
U
nii dintre politicieni
reușesc prin ceea ce
postează să obțină
o interacțiune sem-
nificativ mai mare în compa-
rație cu numărul de like-uri ale
paginilor lor. Mesajele unor po-
liticieni ca Dacian Cioloș sau
Cristian Ghinea, deputat USR,
au fost mai ușor preluate de
internauți în 2017, deși paginile
lor nu sunt la fel de dezvoltate
ca ale unor politicieni precum
Klaus Iohannis sau Victor
Ponta.
PaginaluiKlausIohannisrămânecea
maiurmăritășipreluatăpagină,deșiau
existatmomenteîn2017cândanumite
pozițiialeșefuluistatuluiaufostcontes-
tatedecătrepubliculonline.Popularita-
teacâștigatădeKlausIohannisîntim-
pulalegerilorprezidențialedin2014nu
s-amenținutlaacelașinivelșiînaniide
mandatprezidențial,darîn2017acesta
și-arecâștigatsimpatiaalegătorilorsăi
prinpozițiileluateîmpotrivadeciziilor
politicealePSD-ALDE.
În 2017, postările fostului Premier Da-
cian Cioloș au împânzit Facebook-ul,
mai ales în perioada protestelor față de
modificările aduse Codului Penal de că-
tre coaliția PSD-ALDE. Alături de Klaus
Iohannis, Dacian Cioloș s-a repozițio-
nat pe scena politică ca un reprezentant
puternic al opoziției, chiar dacă nu
deține o funcție publică și nici nu are
în spate un partid cu reprezentare în
Parlament. Anunțul fostului premier
privind o nouă formațiune politică a
atras intersul publicului online, care i-au
urmărit activitatea pe Facebook în 2017.
Și primarul Bucureștiului, Gabriela
Firea, este unul dintre politicienii ur-
măriți pe Facebook, iar postările sale au
avut ca subiecte deciziile luate pentru
administrarea Capitalei. Cu toate aces-
tea, Gabriela Firea a fost și subiect al
multora dintre criticile aduse de către
publicul online, mai ales în contextul
sprijinului pe care i l-a acordat lui Sorin
Grindeanu, când acesta a luat decizia
Ordonanței 13.
Majoritatea celor nou intrați sunt
reprezentanți ai noului val de politi-
cieni, care nu au mai deținut funcții
publice sau care au o experiență relativ
redusă în politică. Nicușor Dan s-a
remarcat în spațiul public mai întâi
ca voce reprezentativă în dezbaterea
proiectelor urbanistice din București,
ca mai apoi să își asume și o carieră
politică, din postura de candidat al USB
la Primăria București. Nicușor Dan a
rămas fidel cauzelor ce țin de adminis-
trația locală, fiind o importantă voce
a opoziției locale. De altfel, USR s-a
distanțat de comportamentul partide-
lor tradiționale, fiind mai activ în zona
de comunicare publică online. Astfel, în
2017, reprezentanții USR au comunicat
principalele decizii politice sau luări de
poziție cu privire la situația economică
sau politică prin intermediul Facebook,
schimbând, într-o formă sau alta, și
paradigma modului de a face opoziție.
O situația similară este și cea a lui Cris-
tian Ghinea, care a reprezentat, pentru
mai mulți ani, una dintre principalele
figuri ale societății civile. În 2016, și-a
asumat o funcție publică, fiind numit
consilier de stat pentru afaceri europe-
ne, iar mai apoi Ministru al Fondurilor
Europene în Guvernul Cioloș. În decem-
brie 2016 a câștigat un loc de deputat în
Parlamentul României, candidând din
partea USR. În 2017, pagina lui a avut
una dintre cele mai mari interacțiuni.
Numărul total al interacțiunilor
la 31 decembrie 2017
(like-uri la postãri, comentarii la postãri, share-uri la postãri)
Numărul fanilor la 31 decembrie 2017

7. TOPUL paginilor cu fani noi în 2017
Numărul total al fanilor la 31 decembrie 2017
Numărul fanilor noi în 2017
Dacian Ciolos, Klaus Iohannis Sorin Grindeanu Liviu Dragnea Ilan Laufer
346.531
114.438
104.719
57.854
44.754 35.630
1.814.728
73.308
160.288
122.541
P
oliticianul care a
obțiut cele mai
multe noi like-uri
în 2017 este fostul
premier, Dacian Cioloș, urmat
de Președintele Klaus Iohannis.
Fostul premier PSD-ALDE, So-
rin Grindeanu, ocupă locul trei
în clasament, cele mai multe
dintre like-uri fiind obținute în
perioada moțiunii de cenzu-
ră, când acesta s-a poziționat
împotriva președintelui PSD,
Liviu Dragnea.
Efectele guvernării tehnocrate, precum
și nemulțumirile generate de deciziile
politice, dar mai ales cele legate de jus-
tiție, ale guvernării PSD-ALDE în rândul
electoratului cu o prezență activă în
mediul online reprezintă, foarte proba-
bil, principalele motive pentru creșterea
de popularitate a fostului prim-ministru
Dacian Cioloș în 2017.
Demersurile pentru înființarea Platfor-
mei România 100, dar și reacția rapidă
la politicile coaliției de guvernare l-au
menținut pe Dacian Cioloș în atenția
publicului și s-au reflectat, inclusiv, în
susținerea de care acesta se bucură în
mediul online.
ÎnceeaceîlpriveștepePreședintele
KlausIohannis,acestaaveadejaobază
importantădesusținătoriînmediul
onlineîncădincampaniaelectoralădin
2014.Odatăcualegerileparlamentare
din2016,ceauconsfințitstatutulPSDde
principalpartidpoliticcare,împreună
cuALDE,deținecontrolulParlamentului
șiGuvernului,PreședinteleIohannis
arămasîntr-omaremăsurăsingurul
oponentpoliticrealalpoliticilorPSD-AL-
DE.Maimult,acestaareușitsăobțină
susținereauneipărțiimportantedin
societateacivilăcares-aexprimatfoarte
puternicșiactivîmpotrivademersurilor
coalițieideguvernare.Marepartedin
prezențaonlineaPreședinteluiîn2017
s-arezumatlaapărareajustițieișila
luptaanticorupție.
OpozițiacivicăîmpotrivaPSD-ALDE
șialui Liviu Dragnea constituieși
principalaexplicațiepentrucreșterea
suportuluionlinepentrufostulprim-mi-
nistru,Sorin Grindeanu. Astfel,acesta
aînregistratceamaimarecreștere
anumăruluidesusținătorionlineîn
perioadaîncareaacționatcaopozanta
luiLiviu Dragnea încadrulpartiduluiși
aîncercatsăconstruiascăoalternativă
laactualaconducereaPSD,acționând,
totodată,oarecumindependentdede-
ciziileconduceriipartiduluiînpozițiade
șefalguvernului.Cutoateacestea,după
momentulmoțiuniidecenzură, Sorin
Grindeanu nuareușitsăîșimențină
capitaluldeimagineonlinecâștigat,fă-
cândpasulînspatedinluptaîmpotriva
luiLiviu Dragnea.
DeșipreședintelePSD,LiviuDragnea,
nuarecaprioritatedecomunicarepoli-
ticămediuldigital,așacumseîntâmplă
cupoliticieniidinopozițiesauchiarcu
primarulgeneral,GabrielaFirea,în2017
prezențasaonlines-aintensificatși
acestlucrus-aremarcatîncreștereanu-
măruluicelorcareîlurmăresc,înspecial
înmomenteledeanunțareamăsurilor
economice.

8. TOPUL primarilor pe Facebook
Gabriela Firea Emil Boc Mihai Chirica Robert Negoit,ã Nicolae Robu Ilie Bolojan
487.030
75.509 64.989 50.063 34.586 28.386
978.227
417.931
364.515
260.174
226.368
125.770
Numărul fanilor la 31 decembrie 2017
Numărul total al interacțiunilor
la 31 decembrie 2017
(like-uri la postãri, comentarii la postãri, share-uri la postãri)
P
rimarii marilor
orașe din Româ-
nia comunică din
ce în ce mai mult
prin intermediul Facebook.
Primarul Capitalei, Gabriela
Firea, conduce detașat topul
primarilor, fiind urmată de
către primarul municipiului
Cluj-Napoca, Emil Boc, și pri-
marul Iașiului, Mihai Chirica.
În clasament se mai regăsesc
primarul Sectorului 3, Robert
Negoiță, primarul Timișoarei,
Nicolae Robu, și primarul
Oradei, Ilie Bolojan. Tendința
în creștere a primarilor de a
comunica în mediul online
arată și relevanța pe care
aceștia o au la nivelul partide-
lor din care fac parte.
Primarul Capitalei, Gabriela Firea,
a câștigat alegerile locale din iunie
2016, reușind să se impună ca o voce
importantă la nivelul Partidului Social
Democrat. În 2017, s-a remarcat prin
implicarea în câteva evenimente politi-
ce, printre care promovarea unei petiții
online de susținere a Guvernului Grin-
deanu, dar și prin contestarea anumitor
decizii luate de către Guvernul Tudose.
În perspectiva alegerilor prezidențiale
din 2019, tot mai multe voci vorbesc
despre o potențială candidatură a
Gabrielei Firea în cursa prezidențială,
în prezent fiind cel mai bine poziționat
politician din PSD în sondaje.
După ce a deținut funcția de Prim-mi-
nistru, în timpul guvernării PDL, Emil
Boc s-a reîntors în administrația publi-
că locală, reușind să câștige cel de-al
patrulea mandat la Primăria Clujului,
în 2016. Emil Boc este unul dintre cei
mai apreciați primari din România,
Cluj-Napoca fiind dat ca exemplu de
bună guvernare în topurile orașelor
realizate de Banca Mondială. În același
registru se încadrează și primarul
Oradei, Ilie Bolojan, care a devenit
recunoscut prin prisma măsurilor luate
pentru a dezvolta orașul Oradea. Ilie
Bolojan este și o voce importantă în
cadrul PNL.
Primarul Iașului, Mihai Chirica, s-a
remarcat în 2017 prin opoziția des-
chisă la deciziile luate de conduce-
rea PSD. Mihai Chirica și-a câștigat
notorietatea prin critica constantă
adusă deciziilor Guvernului, mai ales
în contextul adoptării Ordonanței
13. Pe de o parte, pozițiile publice ale
primarului Iașiului au fost apreciate
de către publicul online, pe de altă
parte conducerea PSD a luat măsuri
dure împotriva primarului, acesta fiind
exclus din partid.
Prezențaprimarilorînaceastăcercetare
aratăimportanțapecarecomunitățile
localeauînceputsăoaibăînalgoritmul
politicalultimilorani.Comunicarea
onlineaprimarilorestelegatășide
creștereagraduluideimplicarecivică
acetățenilor,caresunttotmaiatențila
deciziilepecareleiaualeșiilor.

9. TOP 10 postări
ale politicienilor în 2017
După zilele cu cel mai mare număr de interacțiuni pe pagină
216.164
Klaus Iohannis
1
P
rintre postările cele
mai apreciate și co-
mentate în 2017 sunt
cele legate de pro-
testele din ianuarie-februarie
sau schimbările guvernamen-
tale. Cu toate acestea, postă-
rile politicienilor care surprind
amănunte din viața privată au
fost la fel de urmărite de publi-
cul online.
Atitudinea mai activă a societății civile
reprezintă, în bună măsură, o expli-
cație a succesului celor mai apreciate
postări pe Facebook din 2017. Astfel,
cea mai mare parte a acestora sunt, în
fapt, reacții negative și critici ale Pre-
ședintelui, Klaus Iohannis și ale fostu-
lui prim-ministru, Dacian Cioloș față
de decizii ale coaliției de guvernare,
în special legate de domeniul justiției.
Solidarizarea Președintelui Iohannis
cu protestatarii a fost, în acest sens,
cel mai apreciat gest de către români
pe Facebook.
Vizita Șefului Statului în SUA, locul
10 ca număr de aprecieri, reprezintă
singura postare referitoare la activita-
tea efectivă legată de poziția oficială
a unuia dintre politicienii aflați în top
între primele 10 postări în funcție de
numărul de interacțiuni. Chiar dacă,
la prima vedere, acest lucru ar putea
arăta un dezinteres din partea utiliza-
torilor de Facebook față de activitatea
autorităților, probabil că principala
explicație este legată, și în acest caz,
de interesul deosebit față de acțiunile
PSD-ALDE de modificare a legislației
în domeniul justiției și de creșterea
gradului de implicare civică în rândul
cetățenilor.
Pe de altă parte, chiar dacă o postare
a lui Dacian Cioloș referitoare la poli-
ticile fiscal-bugetare a noului guvern
este pe locul 7 între postările cu cele
mai multe interacțiuni, subiectele
privind situația economică și bugetară
încă sunt în plan secundar ca preocu-
pări pentru românii cei mai activi pe
Facebook.

10. 97.716
Klaus Iohannis
4
156.257
Klaus Iohannis
2 106.731
Dacian Ciolos,
3

11. 92.724
Dacian Ciolos,
7
97.351
Klaus Iohannis
5
97.203
Dacian Ciolos,
6

12. 92.021
Klaus Iohannis
8
85.221
Dacian Ciolos,
9
79.111
Klaus Iohannis
10

13. C
omunicarea politici-
enilor din România
prin intermediul
online-ului s-a dez-
voltat considerabil în ultimii
ani, mai ales în contextul ale-
gerilor prezidențiale din 2014,
care au schimbat, într-o formă
saualta,paradigmacomunică-
rii și mobilizării online a politi-
cienilor, dar și a cetățenilor.
Anul 2017 s-a dovedit a fi un an plin de
evenimente politice, situație reflectată
prin interacțiunea din mediul online.
În acest context, cei care au folosit cu
precădere canalul Facebook pentru a
comunica cu publicul au fost, în mare
parte, reprezentanții partidelor de
opoziție din Parlament ca PNL, USR
sau PMP, dar și reprezentanți ai unor
mișcări politice, precum foștii premieri
Dacian Cioloș și Victor Ponta. După
ce fostul Premier Dacian Cioloș a avut
mai degrabă o atitudine reținută față
de intrarea în politică, în 2017 și-a asu-
mat un demers politic propriu, alături
de alți câțiva miniștri ai cabinetului
său, precum fostul Ministru al Sănă-
tății, Vlad Voiculescu, fostul Ministru
al Justiței, Raluca Prună sau fostul
Ministru al Muncii, Dragoș Pîslaru.
Pe de altă parte, fostul Premier Victor
Ponta și-a anunțat propriul proiect
politic, Pro România, alături de fostul
lider al ALDE, Daniel Constantin. În
acest sens, discursul său online a fost
îndreptat spre critica actualei coaliții
de guvernare, Victor Ponta remarcân-
du-se prin sprijinul acordat lui Sorin
Grindeanu, când acesta a refuzat să
își dea demisia.
În zona comunicării de opoziție este
inclus și președintele Klaus Iohannis,
care s-a evidențiat pe Facebook în pe-
rioadele de instabilitate politică, când
a transmis mesaje contondente împo-
triva deciziilor politice ale PSD-ALDE.
Pentru Klaus Iohannis comunicarea
online în anul 2017 a avut și rolul unei
reactivări politice, după o perioa-
dă destul de lungă în care absența
președintelui din zona marilor decizii
a fost aspru criticată de către votanții
săi din 2014. Astfel, Klaus Iohannis
a renunțat la discursul pasiv în 2017,
redevenind un actor politic important
în perspectiva alegerilor prezidențiale
din 2019.
Cu toate că reprezenanții opoziției
au comunicat mai bine în mediul
online, acest lucru nu a avut, cel
puțin pentru moment, un caracter
determinant și asupra poziționării lor
în sondajele efectuate în ultimul an.
În mediul online, reprezentanții
coaliției de guvernare PSD-ALDE au
adoptat o comunicare mai degrabă
de apărare față de mesajele transmise
de reprezentanții opoziției, mai ales în
perioadele de tumult politic, precum
protestele din ianuarie-februarie. De
altfel, prin prisma majorității solide
din Parlament, coaliția de guvernare a
preferat să investească în continuare
în canalele tradiționale de comuni-
care, precum TV-ul, nu în online. Cu
toate acestea, pe zona de online, s-au
concentrat să contracareze impactul
unor decizii politice controversate,
precum Ordonanța 13 sau moțiunea
de cenzură împotriva guvernului Grin-
deanu. În ciuda instabilității politice,
coaliția PSD-ALDE nu a pierdut foarte
mult capital electoral, situație reliefa-
tă și de sondajele de opinie.
Astfel, anul 2017 a redeschis dezbate-
rea asupra unor subiecte importante,
precum anticorupția, dezvoltarea
economică sau chiar apartenența
la spațiul european. Modul în care
politicienii au ales să comunice în
online în 2017 ne relevă cateva scenarii
cu privire la posibilele alianțe politice
în contextul alegerilor prezidențiale
din 2019, dar și asupra modului în care
agenda României va fi construită în
următorii ani. Deși politicienii din Ro-
mânia nu sunt la fel de activi online ca
cei din alte țări, comunicarea acestora
s-a diversificat în ultimii ani, politicie-
nii investind tot mai multe resurse.
Concluzii

14. ADRESĂ
Str. Anton Pann, nr 21,
București
EMAIL
office@pointpa.ro
TELEFON
(+40-21) 337.1424
CONTACT
Autori:
Adelina Țînțariu
(POINT PUBLIC AFFAIRS)
Andrei Voicu
(POINT PUBLIC AFFAIRS)
Simina Diaconu
(WEBSTYLER)
Point Public Affairs este agenţia de comunicare
strategică şi public affairs din GMP Group. Fondată
în 2008, agenţia are în prezent patru linii de busi-
ness. Point Public Affairs oferă servicii de comuni-
care instituţională, lobbying, comunicare strate-
gică şi analize şi cercetări de politici publice. Point
Association Management oferă asociaţiilor servicii
complexe de administraţie, de reprezentare a inte-
reselor şi de comunicare. Point Connections reu-
neşte părţile interesate în dezbateri şi campanii de
comunicare pe subiectele fierbinţi ale momentului.
Point Regional oferă servicii de consultață strate-
gică și public affairs în Bulgaria, Georgia, Republica
Moldova și Serbia.
WEBSTYLER este cea mai premiată agenție de
digital din România atât la nivel local cât și inter-
național. De 18 ani pe piață, timp în care a oferit
servicii de strategie și creație la cele mai înalte stan-
darde, agenția deține peste 80 de premii la cele mai
relevante festivaluri de publicitate care premiază
creativitatea și eficiența. WEBSTYLER face parte din
GMP Group și oferă servicii integrate de comunicare
digitală prin administrarea cu succes a comunicării
online pentru branduri ca: Rompetrol, Nutricia
Early Life Nutrition Romania (Aptamil), Danone
PDPA, Timișoreana, NN Asigurări și Pensii, Groupe
Renault, MedicHub (Versa Media), Alka Trading,
Patiline.