Revista presei - Workshop INPCP Timisoara 18 - 19 septembrie

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR

Unitatea de Management al Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”

CAMPANIA DE INFORMARE A PROIECTULUI CONTROLUL POLUĂRII CU NUTRIENŢI
WORKSHOP TIMISOARA, 18-19 SEPTEMBRIE
BAZINUL HIDROGRAFIC BANAT

REVISTA PRESEI

 Aproape un milion de euro se vor cheltui în următoarea perioadă pentru reducerea poluării
apelor din bazinul hidrografic Banat, menţionează Antena 3
 Platforme comunale de colectare a dejecţiilor animale, staţii de epurare a apei, pubele şi
utilaje de transport a gunoiului şi împăduriri. Toate sunt necesare în zonele rurale predispuse
la poluarea cu nitraţi, anunţă TVT89
 Radio Lumina anunţă în ştire lansarea Campaniei în Bazinul Hidrografic Banat
 Radio Reşita scrie despre lansarea Campaniei şi precizează că 14 localităţi din judeţul Timiş
se confruntă cu problema poluării cu nitraţi, din cauza gunoiului din grajdurile, sau fermele
oamenilor
 Jurnalul Naţional face un bilanţ al celor 11 workshop-uri organizate în cele 11 Administraţii
Bazinale di România
 Timişul se confruntă cu pericolul poluării cu nitraţi, titrează Ziua de Vest
 News Timisoara.ro: Ministerul Mediului şi Pădurilor deschide campania de sensibilizare şi
conştientizare a proiectului “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” in Bazinul
Hidrografic Banat
 Fântânile din Timiş sunt poluate cu nitraţi. Poluarea cu nitrați este o formă de poluare care
afectează atât solul, cât și apele, scrie timpres.ro
 timisoara express.ro : Apa din judeţul Timiş poluată cu nitriţi. Campania deschisă de
Ministerul Mediului şi Pădurilor, Control Integrat al Poluării cu Nutriţi pentru a sensibiliza
şi conştientiza populaţia
 Garda de Mediu Caraș-Severin, Apele Române și Asociația pentru Protecția Mediului
Caraș-Severin participă la o conferință în Timișoara pe tema prevenirii poluării apelor din
fântâni cu nutrienți, anunţă expres timisoara.ro
 Impact în Gorj.ro : Experţi de mediu si reprezentanţi ai Ministerului Mediului vor fi astăzi
prezenţi la lansarea proiectului, la Timişoara, detaliază masuri de protecţie a solului şi apelor
în contextual actual
 Eco-ferma.ro preia integral comunicatul de presă al Campaniei pentru reuniunea de la
Timişoara

B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti Tel: 004 021 408 9565 Fax: 004 021 317 0403 www.mmediu.ro

 Tion.ro scrie despre măsurile privind fantanile poluate cu nitrati in Timis
 Oradestiri.ro : Autoritățile locale din cinci județe au vorbit, la Timișoara, despre poluarea cu
nitrați a apelor.14 localități din Timiș și 1 900 din toată țara au probleme legate de poluarea
cu nitrați a apelor
 Campanie împotriva nitraţilor. Ministerul Mediului şi Pădurilor a lansat, la Timişoara,
campania de sensibilizare şi conştientizare privind proiectul „Controlul integrat al poluării
cu nutrienţi” în Bazinul hidrografic Banat, anunţă Puterea.ro
 Vest24.ro: Fermele de porci şi păsări poluează Timişul. Peste 1.900 de localităţi din
România, dintre care 14 din judeţul Timiş, sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi.
 agerpres preia integral comunicatul de presă al Campaniei pentru reuniunea de la Timişoara


REZUMATUL ARTICOLELOR APĂRUTE ÎN PRESA SCRISĂ

ANTENA 3 (VIDEO)
Zeci de milioane de euro pentru sănătatea românilor. Cum luptă autorităţile cu substanţa
care poate omorî bebeluşii
Aproape un milion de euro se vor cheltui în următoarea perioadă pentru reducerea poluării apelor
din bazinul hidrografic Banat.

TVT89 (VIDEO)
Platforme comunale de colectare a dejecţiilor animale, staţii de epurare a apei, pubele şi utilaje de
transport a gunoiului şi împăduriri. Toate sunt necesare în zonele rurale predispuse la poluarea cu
nitraţi. În Timiş sunt 14 astfel de localităţi care au fost cuprinse într-un program cu finanţare
europeană pentru reducerea riscului de contaminare a apei.

RADIO LUMINA
Ministerul Mediului şi Pădurilor a lansat astăzi la Timisoara Campania de sensibilizare şi
conştientizare a Proiectului 'Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi' în Bazinul Hidrografic
Banat, din care fac parte judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad, Mehedinţi şi Gorj. In rândul tarilor
membre ale Uniunii Europene, România are cele mai mari probleme legate de poluarea apelor si a
solurilor cu nitriti si nitrati. Prin gestionarea haotică a gunoiului de grajd se ajunge la poluarea
apelor si a solului.

RADIO-REŞIŢA.RO
14 localităţi din judeţul Timiş se confruntă cu problema poluării cu nitraţi, din cauza gunoiului din
grajdurile, sau fermele oamenilor. Preocupat de păstrarea surselor de apă curate, care a devenit o
problemă pentru România, Ministerul Mediului şi Pădurilor derulează, în cadrul proiectului
“Controlul integrat al poluării cu nutrienţi”, o campanie de sensibilizare şi conştientizare a
populaţiei.

JURNALUL NATIONAL
11 seminarii au fost organizate în Bazinele Hidrografice din România pentru a reduce poluarea
apelor


În 6 luni, peste 900 de specialişti din Agenţia pentru Protecţia Mediului, Agenţia de Plăţi şi
Intervenţie pentru Agricultură, Autoritatea Sanitar Veterinară, Direcţia de Sănătate Publică, Garda
de Mediu şi Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din cele 41 de judeţe şi Bucureşti au
participat la întâlnirile cu experţii de mediu angajaţi în Proiectul Controlul Poluării cu Nutrienţi.

ZIUA DE VEST

Timişul se confruntă cu pericolul poluării cu nitraţi. Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată,
odată consumată, scade rezistenţa generală a organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară.
Nitraţii pot provoca, de asemenea, avorturi spontane şi infertilitate masculină.
Ministerul Mediului şi Pădurilor organizează Campania de sensibilizare şi conştientizare a
Proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Banat

ZIUA DE VEST
Poluarea cu nutrienţi – în dezbatere la Timişoara.
Proiectului “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Banat (din care fac
parte judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad, Mehedinţi şi Gorj). Experţi de mediu si reprezentanti ai
Ministerului Mediului prezintă proiectul Controlul Poluării cu Nutrienţi şi vor detalia măsuri de
protecţie a solului şi apelor, în contextual actual.

TIMISOARAEXPRESS.RO
Ministerul Mediului şi Pădurilor deschide campania de sensibilizare şi conştientizare a proiectului
“Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” in Bazinul Hidrografic Banat (din care fac parte
judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad, Mehedinţi şi Gorj). Preocuparea pentru păstrarea surselor de
apă este o prioritate în contextul în care peste 1.900 de localităţi din România sunt vulnerabile la
poluarea cu nitraţi. Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade rezistenţa
generală a organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii pot provoca, de asemenea,
avorturi spontane şi infertilitate masculină.

NEWSTIMISOARA.RO
Apa din judeţul Timiş poluată cu nitriţi. Campania deschisă de Ministerul Mediului şi Pădurilor,
Control Integrat al Poluării cu Nutriţi pentru a sensibiliza şi conştientiza populaţia. Poluarea cu
nitrați este o formă de poluare care afectează atât solul, cât și apele. Proiectul are scopul reducerii
poluării apei şi solului cu nutriţi prin investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea
publicului pentru păstrarea surselor de apă curate.

TMPRESS.RO
Fântânile din Timiş sunt poluate cu nitraţi. Poluarea cu nitrați este o formă de poluare care
afectează atât solul, cât și apele. În țară există peste 1.900 de localități vulnerabile la poluarea cu
nitrați. Dintre acestea, 92 sunt în județul Timiș. Apa din fântânile din aceste comune și sate este
poluată. Măsuri se iau însă prea puține. Este și foarte greu să oprești acest tip de poluare pentru că
ea este cauzată de substanțe chimice care ajung în pânza freatică din grajdurile și fermele
oamenilor.

EXPRES DE BANAT.RO
Apele din fântâni sunt poluate cu nitraţi


Garda de Mediu Caraș-Severin, Apele Române și Asociația pentru Protecția Mediului Caraș-
Severin participă astăzi la o conferință în Timișoara pe tema prevenirii poluării apelor din fântâni
cu nutrienți.
Ministerul Mediului și Pădurilor a demarat un proiect prin care se dorește conștientizarea oamenilor
asupra problemelor ce pot apărea din cauza poluării cu nitrați a apelor subterane. În acest sens, în
cadrul întâlnirii de la Timișoara se vor aduce în discuție câteva soluții atât pentru informarea
cetățenilor cât și pentru combaterea poluării.

IMPACTINGORJ.RO

Ministerul Mediului şi Pădurilor lansează Campania de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului
„Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Banat, proiect din care face
parte şi judeţul Gorj, alături de judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad şi Mehedinţi.

Experţi de mediu si reprezentanţi ai Ministerului Mediului vor fi astăzi prezenţi la lansarea
proiectului, la Timişoara, detaliază masuri de protecţie a solului şi apelor în contextual actual. Vor
fi prezenţi reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatea Sanitar
Veterinară, DSP, Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele Timiş,
Caraş-Severin, Arad, Mehedinţi şi Gorj.

ECO-FERMA.RO
Ministerul Mediului şi Pădurilor vă invită la deschiderea Campaniei de sensibilizare şi
conştientizare a Proiectului ‘Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi’ in Bazinul Hidrografic
Banat (din care fac parte judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad, Mehedinţi şi Gorj). Au vorbit în
deschidere
1. Liliana Oneţ – Subprefect, Instituţia Prefectului judeţului Timiş
2. Octavian Dumitru Tuţu – Subprefect, Instituţia Prefectului judeţului Mehedinţi
3. Gabriela Lambrino – Director Executiv, Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş
4. Silviu Megan – Comisar Regional, Garda Naţională de Mediu, Comisariatul Regional Timiş
5. Marian Eperieş – Prim Comisar, Garda Naţională de Mediu, Comisariatul Judeţean Timiş
6. Adrian Bere – şef serviciul Avize Mediu Urban, Primăria Municipiului Timişoara

TION.RO
Măsuri privind fantanile poluate cu nitrati in Timis
Timişoara a găzduit, marţi, deschiderea campaniei de sensibilizare a proiectului “Controlul Integrat
al Poluarii cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Banat. A fost abordat şi subiectul celor 14 localităţi
din Timiş, unde fântânile sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pânza freatică din
grajdurile sau din fermele oamenilor. Experţi de mediu şi reprezentanţi ai Ministerului Mediului au
prezentat, marţi, la Timişoara, proiectul Controlul Poluării cu Nutrienţi şi au detaliat măsurile de
protecţie a solului şi apelor în contextual actual.

ORADESTIRI.RO

14 localități din Timiș au probleme legate de poluarea cu nitrați a apelor. Autoritățile locale din
cinci județe au vorbit, la Timișoara, despre poluarea cu nitrați a apelor.14 localități din Timiș și
1900 din toată țara au probleme legate de poluarea cu nitrați a apelor, în aceste localități apa din
fânănile din mediul rural este poluată cu substanțe chimice. Țara noastră este recunoscută în
Uniunea Europeană ca având mari probleme legate de poluarea apelor și a solului cu nitrați și
nitriți. Prin gestionarea haotică a gunoiului de grajd se ajunge la poluarea apelelor și a solului. În


acest fel este afectată sănătatea populației. Nitrații au fost incluși în categoria substanțelor toxice
din apa potabilă

PUTEREA.RO

Campanie împotriva nitraţilor. Ministerul Mediului şi Pădurilor a lansat, la Timişoara, campania de
sensibilizare şi conştientizare privind proiectul „Controlul integrat al poluării cu nutrienţi” în
Bazinul hidrografic Banat, din care fac parte judeţele Arad, Caraş-Severin, Gorj, Mehedinţi şi
Timiş. În cadrul proiectului sunt prevăzute plantări de perdele forestiere de protecţie, până în
prezent fiind plantate peste 130 de hectare.

VEST24.RO

Fermele de porci şi păsări poluează Timişul. Peste 1.900 de localităţi din România, dintre care 14
din judeţul Timiş, sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. În aceste zone, fântânile din mediul rural
sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pânza freatică din grajdurile sau din fermele
oamenilor. Timp de două zile, Timişoara găzduieşte lucrările campaniei de sensibilizare a
proiectului “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Banat. Experţi de
mediu şi reprezentanţi ai Ministerului Mediului detaliază măsurile de protecţie a solului şi apelor în
contextual actual

AGERPRES

Banat, din care fac parte judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad, Mehedinţi şi Gorj. Proiectul este
derulat de Ministerul Mediului şi Pădurilor împreună cu Banca Mondială şi Guvernul României.
În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi.

STIRILE PE LARG

ANTENA 3 (VIDEO)

Zeci de milioane de euro pentru sănătatea românilor. Cum luptă autorităţile cu substanţa care poate
omorî bebeluşii Aproape un milion de euro se vor cheltui în următoarea perioadă pentru reducerea
poluării apelor din bazinul hidrografic Banat. Proiectul naţional, care a demarat cu ajutorul
Ministerului Mediului şi Pădurilor, are în total o valoare de 60 de milioane de euro. Obiectivul
acestui proiect este de a diminua cantitatea de nitraţi din sol care ajung în apă şi pot să ne afecteze
sănătatea.În mediul rural, cele mai bune metode de a reduce poluarea cu nitraţi o reprezintă
construirea de platforme de colectare a gunoiului de grajd şi staţii de epurare a apei. În judeţul
Timiş, sunt 14 astfel de localităţi care au fost cuprinse într-un program cu finanţare europeană
pentru reducerea riscului de contaminare a apei. În plus, este nevoie ca autorităţile locale să
cumpere utilaje pentru transportul gunoiului, pubele şi treacă la împădurirea terenurilor virane.
Comuna Peciu Nou este doar una din cele aproape 2.000 de localităţi cuprinse în acest proiect a
cărui valoare totală este de 60 de milioane de euro. Conştientizarea efectelor poluării cu nitraţi este
cu atât mai importantă cu cât poate avea consecinţe tragice. Iar cei mai afectaţi sunt copii.
Poluarea apei cu nitraţi este frecventă în mediul rural, mai ales în apropierea crescătoriilor de
animale. Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată scade rezistenţa generală a organismului, iar


sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii pot provoca, de asemenea, avorturi spontane şi
infertilitate masculină.

TVT89 (VIDEO)

Platforme comunale de colectare a dejecţiilor animale, staţii de epurare a apei, pubele şi utilaje de
transport a gunoiului şi împăduriri. Toate sunt necesare în zonele rurale predispuse la poluarea cu
nitraţi. În Timiş sunt 14 astfel de localităţi care au fost cuprinse într-un program cu finanţare
europeană pentru reducerea riscului de contaminare a apei. Una dintre ele: Peciu Nou

Ioan Urda – viceprimar Peciu Nou : Avem o platformă de depozitare, avem 75 de depozite
individuale, deci la fiecare cetăţean care are un număr de animale, avem două tractoare, două
remorci pentru transportul gunoiului, un încărcător frontal, care lucrează în depozit, o vidanjă
care vidanjează fosele aferente depozitului, şi un utilaj care împrăştie gunoiul. Se vor desfiinţa o
grămadă de depozite care nu sunt în regulă, care poluează cu nitraţi.

Comuna Peciu Nou este doar una din cele aproape 2 mii cuprinse în acest program a cărui valoare
toatlă esdte de 60 de milioane de euro. Din aceşti bani, aproape un milion ajun în Timiş.

Sorin Rădulescu – expert de mediu: Proiectul se face util comunităţilor locale şi urmăreşre
reducerea concentraţiei de nitraţi, de nutrienţi, în apele de suprafaţă şi de adâncime.

Conştientizarea efectelor poluării cu nitraţi este cu atât mai importantă cu cât poate avea
consecinţe tragice.

Conf.dr. Mihaela Vasilescu – expert de mediu: Există un grup vulnerabil, al nou-născuţilor.
Nitratul se transformă în organism în nitrit, iar nitritul îi blochează transportorul de oxigen.
Aceasta se numeşte intoxicaţia acută cu nitraţi, sau boala copilului albastru, şi poate să prezinbte
diferite simptome, inclusiv decesul copilului, aşa cum s-a întâmplat anul acesta în Romînia, în
judeţul Vaslui.

Poluarea apei cu nitraţi este frecventă în mediul rural, mai ales în apropierea crescătoriilor de
animale, pentru că aceste substanţe provin din deşeurile animale.

RADIO LUMINA
Banat, din care fac parte judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad, Mehedinţi şi Gorj. Au fost prezenţi
reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatea Sanitar Veterinară, DSP,
Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele Timiş, Caraş-Severin,
Arad, Mehedinţi şi Gorj. In rândul tarilor membre ale Uniunii Europene, România are cele mai mari
probleme legate de poluarea apelor si a solurilor cu nitriti si nitrati.
Prin gestionarea haotică a gunoiului de grajd se ajunge la poluarea apelor si a solului.
Este afectată sănătatea oamenilor uneori se ajunge chiar la tragedii în rândul nou născutilor, cea mai
sensibilă categorie de populatie.
Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade rezistenţa generală a
organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii pot provoca, de asemenea, avorturi
spontane şi infertilitate masculină.


Sorin Rădulescu : La întâlnirile speciliştilor noştrii cu localnicii şi autorităţile locale din 86 de
comune incluse în proiect în 11 Administraţii Bazinale au avut loc întâlniri cu reprezantanţi ai
instituţiilor, ai administraţiei locale, ai administraţiei bazinale pentru a identifica soluţii imediate
pentru reducerea poluării cu nitraţi a apelor de suprafaţă şi de adâncime. Se caută şi căutăm
împreună măsuri pentru îmbunătăţirea căilor de comunicare pe probleme legate de poluare între
autorităţile responsabile şi populaţie, astfel încât să putem implementa o serie de măsuri de
reducere a practicilor care duc la contaminarea apei atât în gospodăriile populaţiei cât şi în
agricultură. Oamenii trebuie să afle şi să înţeleagă riscurile în cazul în care folosesc în gospodărie
apa poluată cu nitraţi. Iar ţinta finală este a induce schimbări comportamentale la nivelul
grupurilor sociale pentru depozitarea gunoiului de grajd şi a deşeurilor, şi pentru a modifica
oarecum convingerile oamenilor, să ştie că prin protejarea sănătăţii se îmbunătăţeşte nivelul de
viaţă al tuturor. Deşeurile şi gunoiul de grajd reprezintă principala sursă de poluare a aerului şi a
apelor de suprafaţă şi de adâncime. Efectele poluării sun multiple. În primul rând îmbolnăvirea
oamenilor, e vorba de afecţiuni acute la copii între zero şi 6 luni, e vorba de poluarea pe termen
lung a apelor de suprafaţă şi de adâncime.

RADIO-REŞIŢA.RO
14 localităţi din judeţul Timiş se confruntă cu problema poluării cu nitraţi, din cauza gunoiului din
grajdurile, sau fermele oamenilor. Preocupat de păstrarea surselor de apă curate, care a devenit o
problemă pentru România, Ministerul Mediului şi Pădurilor derulează, în cadrul proiectului
“Controlul integrat al poluării cu nutrienţi”, o campanie de sensibilizare şi conştientizare a
populaţiei. Aceasta vizează judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad, Mehedinţi şi Gorj. Deschiderea
oficială va avea loc mâine, la ora 11, la Timişoara. Vor fi prezenţi reprezentanţi ai Agenţiei pentru
protecţia mediului, Autorităţii sanitar veterinară, Direcţiei de sănătate publică, Agenţiei pentru plăţi
şi intervenţie în agricultură, Gărzii de mediu şi autorităţi locale din cele cinci judeţe.

JURNALUL NATIONAL
11 seminarii au fost organizate în Bazinele Hidrografice din România pentru a reduce
poluarea apelor
În 6 luni, peste 900 de specialişti din Agenţia pentru Protecţia Mediului, Agenţia de Plăţi şi
Intervenţie pentru Agricultură, Autoritatea Sanitar Veterinară, Direcţia de Sănătate Publică, Garda
de Mediu şi Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din cele 41 de judeţe şi Bucureşti au
participat la întâlnirile cu experţii de mediu angajaţi în Proiectul Controlul Poluării cu Nutrienţi.
Ultima reuniune are loc pe 18 şi 19 septembrie, la Timişoara, pentru Bazinul Hidrografic Banat.
Campania a început în luna aprilie, în Bazinul Hidrografic Olt şi a continuat cu întâlniri ale
specialiştilor din Administraţiile Bazinale Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Siret, Prut-Bârlad,
Dobrogea-Litoral, Jiu, Someş-Tisa, Mureş şi Crişuri.
La aceste întâlniri de lucru, experţii de mediu au informat participanţii despre riscul poluării cu
nutrienţi a fântînilor din mediul rural. În majoritatea comunelor şi satelor din România, apa din
fântână este poluată cu nitraţii proveniţi din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor
neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor. Împreună, experţi şi participanţi la seminarii au
căutat soluţii pentru îmbunătăţirea calităţii apei.
Este o primă etapă a Campaniei de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului “Controlul Integrat al
Poluarii cu Nutrienţi” derulată de Ministerul Mediului împreună cu Banca Mondială şi Guvernul
României.
Campania de promovare a Proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării cu
nitraţi şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale.


A doua etapă a acestei campanii va începe în luna octombrie, Este vorba de Caravana care se va
opri în 86 de de comune din zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi, comune în care vor avea loc şi
seminarii dedicate reducerii poluării surselor de apă.
Campania de sensibilizare se va încheia cu traininguri aplicate care se vor desfăşura în şcolile
româneşti.

În cadrul Proiectului “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” se fac investiţii cu fonduri
europene.

Proiectul prevede amplasarea de platforme colective de colectare şi depozitare a gunoiului din
gospodării şi construirea unor incinte de depozitare la nivelul gospodăriilor individuale. Investiţiile
se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi.

14 platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd au fost date în folosinţă în decembrie
2011. În ultimele trei luni din 2012 au fost finalizate 16 platforne comunale.
Urmează ca în scurt timp să fie finalizate alte două platforme comunale, din cel de-al doilea lot de
18 investiţii realizate în cadrul Proiectului Controlul Poluării cu Nutrienţi. Este prevăzut în Proiect
ca până în august 2013 să fie recepţionate încă 40 de platforme de colectare.
O altă componentă a proiectului este înfiinţarea de staţii de epurare şi construcţia reţelelor de
canalizare.
În cadrul Proiectului ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi sunt prevăzute plantări de perdele
forestiere de protecţie. Până acum s-au plantat peste 130 de hectare de perdele forestiere.

ZIUA DE VEST

Timişul se confruntă cu pericolul poluării cu nitraţi. Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată,
odată consumată, scade rezistenţa generală a organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară.
Nitraţii pot provoca, de asemenea, avorturi spontane şi infertilitate masculină.
Proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Banat (din care fac
parte judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad, Mehedinţi şi Gorj). Deschiderea campaniei a avut loc
marţi, 18 septembrie, la hotelul Boavista din Timisoara . Experţi de mediu şi reprezentanţi ai
Ministerului Mediului au prezentat proiectul Controlul Poluării cu Nutrienţi şi au detaliat măsuri de
protecţie a solului şi apelor, în contextual actual. Peste 1.900 de localităţi din România sunt
vulnerabile la poluarea cu nitraţi. În aceste zone, fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe
chimice, care s-au infiltrat în pânza freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor. Nitraţii sunt
periculoşi pentru că apa infestată, odată consumată, scade rezistenţa generală a organismului, iar
sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii pot provoca, de asemenea, avorturi spontane şi
infertilitate masculină.
41 de zone vulnerabile în Vest
„Da, putem opri poluarea cu nitraţi. Din cei cinci factori de mediu, trei dintre ei - apa, aerul şi solul
- sunt resursele de mediu cele mai vulnerabile, dar şi cele mai frecvent supuse agresiunii factorilor
poluanţi. Prevenirea poluării, ca factor major de protejare, se poate realiza prin utilizarea celor mai
adecvate materiale, tehnici, tehnologii şi practici care să conducă măcar la reducerea acumulării
deşeurilor sau a altor poluanţi, o gestionare corectă a deşeurilor, astfel încât agenţii poluanţi aferenţi
să nu ajungă în mediul înconjurător. În regiunea vest există 41 de zone vulnerabile la poluanţi cu
nitraţi. Poluarea apelor cu nitraţi şi fosfaţi a devenit tot mai îngrijorătoare în ultimul timp, mai ales
în ţările cu agricultură dezvoltată”, a declarat Gabriela Lambrino, directorul Agenţiei Regionale de
Protecţia Mediului (ARPM) Timişoara.


Prezenţa în cantităţi peste limitele admise a nitraţilor în apa de băut conduce la blocarea
oxigenului din sânge
Seminarul de la Timişoara se desfăşoară pe parcursul a două zile, 18 şi 19 septembrie. Proiectul
Controlul Integrat al Poluării cu Nitraţi are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nitraţi, prin
investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea surselor de
apă curate. Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi.
Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării cu
nitraţi şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale. Potrivit normelor în
vigoare, din cauza potenţialului nociv pe care îl reprezintă, nitraţii au fost incluşi în categoria
substanţelor toxice din apa potabilă. Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă
este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană. Prezenţa în cantităţi peste limitele admise a
nitriţilor în apa de băut conduce la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea
respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie sau “boala albastră” şi este deosebit de
periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea.
„În continuare, avem probleme, care au devenit din ce în ce mai grave”
„Cuantumul amenzilor a fost într-un trend crescător din 2006. Într-o săptămână au fost aplicate
amenzi în valoare de 9 miliarde de lei vechi, în 2007. Ele au scăzur din 2007, foarte mulţi agenţi
economici şi autorităţi publice locale au înţeles că trebuie să pună în aplicare legislaţia de mediu.
Avem legislaţie, avem oameni, avem probleme, trebuie să avem curajul să aplicăm legislaţia mai
ferm. Cetăţenii nu deţin platforme betonate, locuri special amenajate pentru depozitarea gunoiului
de grajd. În continuare avem probleme, care au devenit din ce în ce mai grave. Până în 2008, în
Timiş erau doar 14 localităţi vulnerabile la poluarea cu nitraţi, astăzi avem 92. Planurile de acţiune,
inexistente în unele localităţi, trebuie elaborate de urgenţă”, spune Marian Eperieş, prim-comisar al
Gărzii Naţionale de Mediu, Comisariatul Regional Timiş.

ZIUA DE VEST
Poluarea cu nutrienţi – în dezbatere la Timişoara.
Proiectului “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Banat (din care fac
parte judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad, Mehedinţi şi Gorj). Deschiderea campaniei va avea loc
marţi, 18 septembrie, la ora 11,00, la hotelul Boavista din Timisoara. Experţi de mediu si
reprezentanti ai Ministerului Mediului vor prezenta proiectul Controlul Poluării cu Nutrienţi şi vor
detalia măsuri de protecţie a solului şi apelor, în contextual actual. Preocuparea pentru păstrarea
surselor de apă este o prioritate, în contextul în care peste 1.900 de localităţi din România sunt
vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Pe lista localităţilor vulnerabile la poluarea cu nitraţi în Bazinul
Hidrografic Banat sunt mentionate 14 din judeţul Timiş. În aceste zone, fântânile din mediul rural
oamenilor. Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată, odată consumată, scade rezistenţa
generală a organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii pot provoca, de asemenea,
avorturi spontane şi infertilitate masculină. Seminarul de la Timişoara se va desfăşura pe parcursul a
două zile, 18 şi 19 septembrie. Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi are ca scop
reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi, prin investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi
informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate. Investitiţiile se derulează în 69 de
localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. Campania de promovare a proiectului
urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării cu nitraţi şi responsabilizarea acestora pentru
depozitarea deşeurilor animale. Potrivit normelor în vigoare, din cauza potenţialului nociv pe care îl
reprezintă, nitraţii au fost incluşi în categoria substanţelor toxice din apa potabilă. Limita sanitară
maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană.
Prezenţa în cantităţi peste limitele admise a nitriţilor în apa de băut conduce la blocarea oxigenului
din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie
sau “boala albastră” şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea. În
Timişoara, vor participa la dezbateri Liliana Oneţ - subprefect, Instituţia Prefectului judeţului Timiş,
Octavian Dumitru Tuţu – subprefect, Instituţia Prefectului judeţului Mehedinţi, Gabriela Lambrino


– director executiv Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş, Silviu Megan – comisar regional
Garda Naţională de Mediu, Comisariatul Regional Timiş, Marian Eperieş – prim comisar Garda
Naţională de Mediu, Comisariatul Judeţean Timiş, Adrian Bere - şef serviciu Avize Mediu Urban,
Primăria Municipiului Timişoara.

TIMISOARAEXPRESS.RO
Ministerul Mediului şi Pădurilor deschide campania de sensibilizare şi conştientizare a proiectului
“Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” in Bazinul Hidrografic Banat (din care fac parte
judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad, Mehedinţi şi Gorj).
Deschiderea campaniei va avea loc mâine, 18 septembrie, la ora 11, la hotelul Boavista din
Timisoara.
Experţi de mediu si reprezentanti ai Ministerului Mediului vor prezenta proiectul Controlul Poluarii
cu Nutrienti şi vor detalia masuri de protecţie a solului şi apelor în contextual actual.
Vor fi prezenţi reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatea Sanitar
Preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate în contextul în care peste 1.900 de
localităţi din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi.
Pe lista localităţilor vulnerabile la poluarea cu nitraţi în Bazinul Hidrografic Banat sunt mentionate
14 localităţi din judeţul Timiş.
In aceste zone, fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în
pânza freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor.
Seminarul de la Timişoara se va desfasura pe parcursul a două zile, 18 şi 19 septembrie 2012, iar
printre temele supuse dezbaterilor se afla: Legislatia europeană de mediu si institutiile europene,
Legislatia de mediu din România si institutiile de mediu, Poluarea si efectele ei asupra mediului,
Măsuri de protectie a mediului, Specificul activitătilor din agricultură si impactul asupra mediului,
Prezentarea proiectului “Controlul integrat al poluării cu nutrienti”.
Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu
nutrienţi prin investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru
păstrarea surselor de apă curate. Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la
poluarea cu nutrienţi.
In rândul tarilor membre ale Uniunii Europene, România are cele mai mari probleme legate de
poluarea apelor si a solurilor cu nitriti si nitrati. Prin gestionarea haotică a gunoiului de grajd se
ajunge la poluarea apelor si a solului.
Potrivit normelor în vigoare, din cauza potenţialului nociv pe care îl reprezintă, nitraţii au fost
incluşi în categoria substanţelor toxice din apa potabilă. Limita sanitară maximă admisă pentru
nitraţi în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană.
Efectele poluării cu nutrienţi asupra sănătăţii umane şi a biodiversităţii. Prezenţa în cantităţi peste
limitele admise, a nitriţilor în apa de băut, conduce la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce
afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau “boala albastră”,
şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea.

NEWSTIMISOARA.RO
Apa din judeţul Timiş poluată cu nitriţi


Campania deschisă de Ministerul Mediului şi Pădurilor, Control Integrat al Poluării cu
Nutriţi pentru a sensibiliza şi conştientiza populaţia. Poluarea cu nitrați este o formă de poluare care
afectează atât solul, cât și apele.
Proiectul are scopul reducerii poluării apei şi solului cu nutriţi prin investiţii pentru depozitarea
gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate. În țară există
peste 1.900 de localități vulnerabile la poluarea cu nitrați. Dintre acestea, 92 sunt în județul Timiș.
Apa din fântânile din aceste comune și sate este poluată. Măsuri sunt însă luate prea puține. Foarte
grea este oprirea acestei poluări, pentru că este cauzată de substanțe chimice care ajung în pânza
freatică din grajdurile și fermele oamenilor. „În județul Timiș există un număr mare de ferme de
porci şi sunt principala sursă de poluare cu nitrați. Ele dețin autorizațiile de mediu necesare. În
Timiș, am identificat 41 de zone vulnerabile la poluarea cu nitrați din activități agricole. Aici
cantitatea de nitrați este de 170 de miligrame pe an pe hectar. Facem o urmărire exactă a
concentrațiilor mai multor nutrienți și se solicită menținerea unei limite maxme admise la
concentrația cu nitrați”, a spus Gabriela Lambrino, director Agenția pentru Protecția Mediului
Timiș.
Prim comisarul Gărzii de Mediu Timiş, spune că din anul 2006 se fac controale regulate în
gospodările şi fermele din judeţ. Amenzi primesc agricultorii care nu cresc animale în condiţii de
igienă sau care fac lucrări agricole care să polueze apa şi solul. „Din 2006 până în present facem
controale. În anul 2007, într-o singură săptămână au fost aplicate amenzi de 9 miliarde de lei.
Trebuie să fim atenți, să monitorizăm zonele pentru ca cele vulnerabile să nu devină mai grave.
Toți acești agenți economici pe care i-am controlat din 2006 şi până în prezent și-au obținut
autorizațiile de mediu de funcționare. Rămân totuși probleme la nivel de localitate, la nivel de
gospodărie, unde cetățenii se reclamă între ei cu privire la modul de creștere al animalelor și la apa
care este afectată”, a spus Marian Eperieș, prim comisar al Gărzii de Mediu Timiș.

TMPRESS.RO
Fântânile din Timiş sunt poluate cu nitraţi
Poluarea cu nitrați este o formă de poluare care afectează atât solul, cât și apele. În țară există peste
1.900 de localități vulnerabile la poluarea cu nitrați. Dintre acestea, 92 sunt în județul Timiș. Apa
din fântânile din aceste comune și sate este poluată. Măsuri se iau însă prea puține. Este și foarte
greu să oprești acest tip de poluare pentru că ea este cauzată de substanțe chimice care ajung în
pânza freatică din grajdurile și fermele oamenilor. Cu toate că agricultorii au standarde clare,
stabilite la nivel european, cu privire la cantitățile de îngrășămite folosite și la depozitarea
gunoiului de grajd, mulți fermieri nu se sinchisesc nici măcar să le cunoască. Astfel, substanțele
poluante ajung în sol, apoi în fântână și apoi în organismul omului. Limita de nitrați admisă în toate
țările membre UE este de 50 de miligrame pe litru de apă potabilă.
„În județul Timiș există un număr semnificativ de ferme de porci și păsări, ele fiind principala
sursă de poluare cu nitra ți. Ele dețin autorizațiile de mediu necesare. În Timiș, am identificat 41 de
zone vulnerabile la poluarea cu nitrați din activități agricole. Aici cantitatea de nitra ți este de 170
de miligrame pe an pe hectar. Facem o urmărire foarte exactă a concentra țiilor mai multor
nutrienți și se solicită menținerea unei limite maxme admise la concentra ția cu nitrați”, a
specificat Gabriela Lambrino, director Agen ția pentru Protecția Mediului Timiș.

Dacă în anul 2008 în județul Timiș doar 14 localități erau considerate vulnerabile la polurea cu
nitrați, în 2012 numărul lor a ajuns la 92. Adică aproape toate localitățile din județ. Inspectorii
Gărzii de mediu spun că din 2006 și până în prezent fac controale regulate în gospodării și ferme și
amendează mai mereu agricultorii care nu cresc animalele în condiții de igienă sau care fac lucrări
agricole care poluează solul și apa.


„Din 2006 până în prezent, apogeul a fost anul 2007. atunci, într-o singură săptămână au fost
aplicate amenzi de 9 miliarde de lei (n.r. lei vechi). Noi trebuie sp fim aten ți, să monitorizăm strict
zonele epntru ca cele vulnerabile sp nu devină mai grave. Toți acești agenți economici pe care i-am
controlat din 2006 până în prezent și-au obținut autorizațiile de mediu de funcționare. Rămân
totuși probleme la nivel de localitate, la nivel de gospodărie, unde cetă țenii se reclamă între ei cu
privire la modul de creștere al animalelor și la apa care este afectată”, a declarat Marian Eperie ș,
prim comisar al Gărzii de Mediu Timi ș.

Lipsa sistemului de canalizare în multe sate și comune din Timiș, precum și depozitele clandestine
de deșeuri, sunt și ele cauze pentru poluarea cu nitrați. Cu toate că gropile de gunoi au fost închise
în tot județul, în multe localități oamenii au refăcut focarele de gunoi. Unii edili au fost amendați,
dar și așa timișenii continuă să arunge deșeurile pe unde apucă, fără să se gândească că toate
substanțele chimice poluante ajung în sol, apoi în apă și în final tot în organismul nostru.

ECO-FERMA.RO
Ministerul Mediului şi Pădurilor vă invită la deschiderea Campaniei de sensibilizare şi
conştientizare a Proiectului ‘Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi’ in Bazinul Hidrografic
Banat (din care fac parte judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad, Mehedinţi şi Gorj).

Deschiderea campaniei va avea loc mâine, 18 septembrie, la ora 11,00 la hotelul Boavista din
Timisoara.
In deschidere, vor lua cuvântul:
1. Liliana Oneţ – Subprefect, Instituţia Prefectului judeţului Timiş
2. Octavian Dumitru Tuţu – Subprefect, Instituţia Prefectului judeţului Mehedinţi
3. Gabriela Lambrino – Director Executiv, Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş
4. Silviu Megan – Comisar Regional, Garda Naţională de Mediu, Comisariatul Regional Timiş
5. Marian Eperieş – Prim Comisar, Garda Naţională de Mediu, Comisariatul Judeţean Timiş
6. Adrian Bere – şef serviciul Avize Mediu Urban, Primăria Municipiului Timişoara

Experţi de mediu si reprezentanti ai Ministerului Mediului vor prezenta proiectul Controlul Poluarii
cu Nutrienti şi vor detalia masuri de protecţie a solului şi apelor în contextual actual.
Vor fi prezenţi reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatea Sanitar
Preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate în contextul în care peste 1.900 de
localităţi din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi.
14 localităţi din judeţul Timiş.
In aceste zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în
pânza freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor
Seminarul de la Timişoara se va desfasura pe parcursul a două zile, 18 şi 19 septembrie 2012, iar
printre temele supuse dezbaterilor se afla:
* Legislatia europeană de mediu si institutiile europene
* Legislatia de mediu din România si institutiile de mediu
* Poluarea si efectele ei asupra mediului
* Măsuri de protectie a mediului
* Specificul activitătilor din agricultură si impactul asupra mediului
* Prezentarea proiectului ‘Controlul integrat al poluării cu nutrienti’


păstrarea surselor de apă curate. Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la
poluarea cu nutrienţi. Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la
riscul poluării cu nitraţi şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale.

NOTA:
In rândul tarilor membre ale Uniunii Europene, România are cele mai mari probleme legate de
poluarea apelor si a solurilor cu nitriti si nitrati. Prin gestionarea haotică a gunoiului de grajd se
ajunge la poluarea apelor si a solului.
Potrivit normelor în vigoare, din cauza potenţialului nociv pe care îl reprezintă, nitraţii au fost
incluşi în categoria substanţelor toxice din apa potabilă. Limita sanitară maximă admisă pentru
nitraţi în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană.
Efectele poluării cu nutrienţi asupra sănătăţii umane şi a biodiversităţii. Prezenţa în cantităţi peste
limitele admise, a nitriţilor în apa de băut, conduce la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce
afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau ‘boala albastră’
şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea.
În cadrul Campaniei de promovare si constientizare a Proiectului Controlul Integrat al Poluării cu
Nutrienti au mai fost organizate workshop-uri la Covasna (26, 27 aprilie), Bucuresti (16-17 mai),
Buzău (7-8 iunie), Bacău (14-15 iunie), Iaşi (19-20 iunie), Constanţa (10 – 11 iulie) , Craiova (17-
18 iulie), Cluj-Napoca (23-24 august), Târgu Mures (30 – 31 august) şi Oradea (5 – 6 septembrie).

EXPRESD DE BANAT.RO
Apele din fântâni sunt poluate cu nitraţi
Garda de Mediu Caraș-Severin, Apele Române și Asociația pentru Protecția Mediului Caraș-
Severin participă astăzi la o conferință în Timișoara pe tema prevenirii poluării apelor din fântâni
cu nutrienți.
Ministerul Mediului și Pădurilor a demarat un proiect prin care se dorește conștientizarea oamenilor
asupra problemelor ce pot apărea din cauza poluării cu nitrați a apelor subterane. În acest sens, în
cadrul întâlnirii de la Timișoara se vor aduce în discuție câteva soluții atât pentru informarea
cetățenilor cât și pentru combaterea poluării.
„Într-adevăr, în cursul zilei de astăzi va avea loc o întâlnire la Timi șoara pentru această problemă.
Avem un reprezentant al Asocia ției pentru Protecția Mediului care va participa la întâlnire, de
asemenea, din județ mai sunt prezenți și câte un reprezentant de la Garda de Mediu și de la
Compania Națională Apele Române”, explică Mirela Ianoși, purtătorul de cuvânt al Asociației
pentru Protecția Mediului.
În județul Caraș-Severin o comună se află pe lista localităților ce sunt vulnerabile poluării cu
nitrați. Această poluare se realizează în apele din fântâni, în special prin infiltrare în pânza freatică a
nitraților din gunoiul lăsat în grajdurile și fermele oamenilor de la sate. Proiectul „Controlul
Integrat al Poluării cu Nutrienți‘‘ își propune tocmai acest lucru, să elimine răul de la rădăcină, și
anume să se construiască la nivelul comunelor o platformă de depozitare a gunoiului din grajd. În
acest fel oamenii nu vor mai fi lăsați să împrăștie gunoiul oriunde, astfel încât acesta să ajungă în
apele subterane.

Mai mult decât atât, proiectul urmăreşte chiar să se construiască la nivelul fiecărei gospodării o
astfel de platformă care să nu permită trecerea substanțelor dăunătoare din gunoi în sol. Potrivit
planului proiectului, fiecare comună ar trebui să beneficieze de un echipament pentru colectarea și
împrăștierea ca fertilizant a gunoiului de grajd.

IMPACTINGORJ.RO


Ministerul Mediului şi Pădurilor lansează Campania de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului
„Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Banat, proiect din care face
parte şi judeţul Gorj, alături de judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad şi Mehedinţi.

Experţi de mediu si reprezentanţi ai Ministerului Mediului vor fi astăzi prezenţi la lansarea
proiectului, la Timişoara, detailând masuri de protecţie a solului şi apelor în contextual actual. Vor
fi prezenţi reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatea Sanitar
Caraş-Severin, Arad, Mehedinţi şi Gorj. Preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o
prioritate în contextul în care peste 1.900 de localităţi din România sunt vulnerabile la poluarea cu
nitraţi. Seminarul de la Timişoara se va desfăşura pe parcursul a două zile, 18 şi 19 septembrie
2012, iar printre temele supuse dezbaterilor se afla: Legislatia europeană de mediu şi instituţiile
europene, Legislaţia de mediu din România şi instituţiile de mediu, Poluarea şi efectele ei asupra
mediului, Măsuri de protecţie a mediului, Specificul activităţilor din agricultură şi impactul asupra
mediului şi prezentarea proiectului „Controlul integrat al poluării cu nutrienţi”. Proiectul Controlul
Integrat al Poluării cu Nutrienţi are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi prin
investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea surselor de
apă curate. Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi.

TION.RO
Măsuri privind fantanile poluate cu nitrati in Timis
Timişoara a găzduit, marţi, deschiderea campaniei de sensibilizare a proiectului “Controlul Integrat
al Poluarii cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Banat. A fost abordat şi subiectul celor 14 localităţi
din Timiş, unde fântânile sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pânza freatică din
grajdurile sau din fermele oamenilor. Discuţiile durează două zile.

Experţi de mediu şi reprezentanţi ai Ministerului Mediului au prezentat, marţi, la Timişoara,
proiectul Controlul Poluării cu Nutrienţi şi au detaliat măsurile de protecţie a solului şi apelor în
contextual actual. Preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate în contextul în care
peste 1.900 de localităţi din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Pe lista localităţilor
vulnerabile la poluarea cu nitraţi în Bazinul Hidrografic Banat sunt menţionate 14 localităţi din
judeţul Timiş.

În aceste zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în
pânza freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor. Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa
infestată odată consumată scade rezistenţa generală a organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să
moară. Nitraţii pot provoca, de asemenea, avorturi spontane şi infertilitate masculină. „Fermele de
porci şi păsări reprezintă principala sursă de poluare a solului şi apei din vestul ţării”, au spus
reprezentanţii Agenţiei de Mediu Timişoara. Iar obiectivul agenţiei este acela de reducere a
deversării, pe termen lung, în ape, a acestor substanţe.

„Este, practic, o discuţie tehnică între factorii abilitaţi să acţioneze pentru reducerea poluării”, a mai
punctat Gabriela Lambrino, director executiv, Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş.În zona de
vest a ţării există 41 de zone vulberabile, toate provenind din activităţi agricole. La discuţii sunt
prezenţi reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatea Sanitar Veterinară,
DSP, Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele Timiş, Caraş-
Severin, Arad, Mehedinţi şi Gorj.

Se discută despre Legislatia europeană de mediu şi institutiile europene, despre legislaţia de mediu
din România şi instituţiile de mediu, poluarea şi efectele ei asupra mediului, măsuri de protecţie.


păstrarea surselor de apă curate.

Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. În rândul
tarilor membre ale Uniunii Europene, România are cele mai mari probleme legate de poluarea
apelor şi a solurilor cu nitriţi şi nitraţi, prin gestionarea haotică a gunoiului de grajd. În cadrul
Campaniei au mai fost organizate workshop-uri în mai multe oraşe din ţară. După ce se termină
aceste întâlniri, reprezentanţii instituţiilor de mediu vor merge în comune pentru a se întâlni cu
cetăţenii.

ORADESTIRI.RO

14 localități din Timiș au probleme legate de poluarea cu nitrați a apelor.

Autoritățile locale din cinci județe au vorbit, la Timișoara, despre poluarea cu nitrați a apelor.14
localități din Timiș și 1 900 din toată țara au probleme legate de poluarea cu nitrați a apelor, în
aceste localități apa din fânănile din mediul rural este poluată cu substanțe chimice. Țara noastră
este recunoscută în Uniunea Europeană ca având mari probleme legate de poluarea apelor și a
solului cu nitrați și nitriți. Prin gestionarea haotică a gunoiului de grajd se ajunge la poluarea
apelelor și a solului. În acest fel este afectată sănătatea populației. Nitrații au fost incluși în
categoria substanțelor toxice din apa potabilă. Ministerul Mediului a organizat a XI-cea întâlnire
din cadrul Campaniei de sensibilizare și conștientizare a Proiectului Controlul Integrat al Poluării
cu Nitrienți, în bazinul Hidrografic Banat, la Timișoara. Aici au venit zeci de reprezentanți din cinci
județe: Timiș, Arad, Caraș-Severin. Gorj, care au participat la a XI-cea întâlnire. După ce se
termina aceste întâlniri, reprezentanții instituțiilor de mediu vom merge în comune pentru a se
întâlni cu cetățenii. Reprezentanții Agenției de Mediu Timișoara au spus că în regiunea vest exită
ferme de porci și păsări, care reprezintă principala sursă de poluare a solului și de aici a apei.
Obiectivul APM Timișoara este acela de reducere a deversării, pe termen lung, în ape, a acestor
substanțe. În zona de vest a țării există 41 de zone vulberabile, toate provenind din activități
agricole, este vorba despre 170 de kilograme de azot pe un hectar pe an, pe terenurile agricole.

Protejarea mediului e o prioritate pentru fiecare locuitor, putem contribui fiecare individual, nu
doar ca reprezentan ți ai unor instituții, a spus Liliana Oneț, subprefectul județului Timiș, prezentă
la întâlnire.

Sunt de acord cu motto-ul Da, putem opri poluarea cu nitra ți, a spus Gabriela Lambrino, director
executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Timiș, care, mai apoi, a explicat care sunt măsurile
ce vor fi luate pentru a se preveni plouarea apei cu nitrați. Direcția pentru Apă a UE se referă, în
mod special, la poluarea cu nitrați. Măsura are ca scop să contreleze poluarea difuză a apei, se va
limita fertilizare cu azot, etc. Autorităile de mediu trebuie sp stabilizeze și să mențină fertilizanții
naturali pentru sol.

PUTEREA.RO

Campanie împotriva nitraţilor. Ministerul Mediului şi Pădurilor a lansat, la Timişoara, campania de
sensibilizare şi conştientizare privind proiectul „Controlul integrat al poluării cu nutrienţi” în
Bazinul hidrografic Banat, din care fac parte judeţele Arad, Caraş-Severin, Gorj, Mehedinţi şi
Timiş. În cadrul proiectului sunt prevăzute plantări de perdele forestiere de protecţie, până în
prezent fiind plantate peste 130 de hectare. De asemenea, până în august 2013 ar trebui recepţionate
încă 40 de platforme de colectare. În România, peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea
cu nitraţi. Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântână.


VEST24.RO

Fermele de porci şi păsări poluează Timişul. Peste 1.900 de localităţi din România, dintre care 14
din judeţul Timiş, sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. În aceste zone, fântânile din mediul rural
oamenilor. Timp de două zile, Timişoara găzduieşte lucrările campaniei de sensibilizare a
proiectului “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Banat. Experţi de
mediu şi reprezentanţi ai Ministerului Mediului detaliază măsurile de protecţie a solului şi apelor în
contextual actual. Preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate în contextul în care
peste 1.900 de localităţi din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. În zona de vest a ţării
există 41 de zone vulberabile, toate provenind din activităţi agricole. Pe lista localităţilor
vulnerabile la poluarea cu nitraţi în Bazinul Hidrografic Banat sunt menţionate 14 localităţi din
judeţul Timiş. În aceste zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au
infiltrat în pânza freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor.

spontane şi infertilitate masculină. „Fermele de porci şi păsări reprezintă principala sursă de poluare
a solului şi apei din vestul ţării”, au spus reprezentanţii Agenţiei de Mediu Timişoara. Iar obiectivul
agenţiei este acela de reducere a deversării, pe termen lung, în ape, a acestor substanţe.
La discuţii sunt prezenţi reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatea
Sanitar Veterinară, DSP, Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din
judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad, Mehedinţi şi Gorj. Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu
Nutrienţi are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi prin investiţii pentru depozitarea
gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate. Investitiţiile se
derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. În rândul tarilor membre
ale Uniunii Europene, România are cele mai mari probleme legate de poluarea apelor şi a solurilor
cu nitriţi şi nitraţi, prin gestionarea haotică a gunoiului de grajd.

AGERPRES

Banat, din care fac parte judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad, Mehedinţi şi Gorj. Proiectul este
derulat de Ministerul Mediului şi Pădurilor împreună cu Banca Mondială şi

Guvernul României.
În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi.
14 localităţi din judeţul Timiş. În Caraş-Severin o singură comună se află pe acestă listă, însă riscul
este prezent pentru că 25 de comune din judeţ se alimentează cu apă din fântânile publice sau
individuale.

În mediul rural fântânile sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pânza freatică din
grajdurile sau din fermele oamenilor. Limita sanitara maxima admisa pentru nitrati in apa potabila
este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeana.

Nitraţii scad rezistenţa generală a organismului, iar consumul de apă poluată cu această substanţă
poate duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi
spontane sau infertilitate masculină.

Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântână. În
majoritatea comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă


provenită din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din
gospodăriile oamenilor.

Este motivul pentru care preocuparea pentru păstrarea surselor de apă a devenit o prioritate. Zeci de
reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatii Sanitar Veterinare, ai DSP,
din Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele Timiş, Caraş-
Severin, Arad, Mehedinţi şi Gorj s-au reunit, la Timişoara, la un workshop dedicat reducerii
poluării apelor cu nitraţi.

La această reuniune au fost prezenţi: subprefectul judeţului Timiş, Liliana Oneţ, directorul executiv
al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş, Gabriela Lambrino, comisarul regional al Gărzii
Naţionale de Mediu, Silviu Megan şi prim comisarul Marian Eperieş, Garda Naţională de Mediu,
Comisariatul Regional Timiş.

Este cea de-a unsprezecea întâlnire a experţilor de mediu cu autorităţile locale şi specialiştii din
instituţiile descentralizate în Bazinele Hidrografice. În cadrul Proiectului Controlul Integrat al
Poluării cu Nutrienţi au fost organizate astfel de reuniuni de lucru în toate cele 11 Bazine
Hidrografice din România, cu scopul de a reduce poluarea apei şi solului cu nutrienţi. Pentru
atigerea acestui obiectiv se derulează investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi o campanie
de informare a publicului pentru păstrarea surselor de apă curate.

Peste 900 de specialişti din Agenţia pentru Protecţia Mediului, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură, Autoritatea Sanitar Veterinară, Direcţia de Sănătate Publică, Garda de Mediu şi
Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din 41 de judeţe şi din Bucureşti au participat până
acum la seminariile organizate în cadrul Campaniei de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi.

Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi.

În cadrul Proiectului Controlul Poluării cu Nutrienti au fost date în folosinţă încă de la sfârşitul
anului trecut 14 platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd.
Printre acestea şi cea de la Peciu Nou, din judeţul Timiş.
În ultimele trei luni din 2012 au fost finalizate 16 platforne comunale.
Urmează ca în scurt timp să fie finalizate alte două platforme comunale, din cel de-al doilea lot de
18 investitii realizate în cadrul Proiectului Controlul Poluării cu Nutrienti.
Este prevăzut în Proiect ca până în august 2013 să fie recepţionate încă 40 de platforme de
colectare. Cea de la Masloc, din judeţul Timiş face parte din acest al treilea lot de investitii.
O altă componentă a proiectului este înfiinţarea de staţii de epurare şi construcţia reţelelor de
canalizare.
În cadrul Proiectului 'Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi sunt prevăzute plantări de perdele
forestiere de protecţie. Până acum s-au plantat peste 130 de hectare de perdele forestiere.
Informatii suplimentare despre proiect
Informatii despre finantare
Proiectul este finantat de Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) si
Facilitatea Globală de Mediu (GEF), care au acordat României un împrumut, respectiv un Ajutor
financiar nerambursabil.

În ce consta proiectul
Se realizează activităti de colectare, depozitare si gestionare a gunoiului de grajd prin:
- constructia unor platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd
- dotarea gospodăriilor cu platforme individuale de depozitare a gunoiului de grajd


- dotarea comunitătilor locale cu echipamente pentru colectarea, compostarea si împrăstierea ca
fertilizant organic a gunoiului de grajd.
Obiectivul campaniei
Scopul campaniei este de a induce schimbări comportamentale la nivel de individ si grup pentru un
control al poluării cu nutrienti, dar mai ales pentru identificarea de solutii viabile pentru prevenirea
în viitor a poluării apelor cu nitrati si nitriti. Pe termen lung, obiectivul acestei campanii este
îmbunătătirea calitătii vietii prin practicarea agriculturii ecologice, împădurirea terenurilor improprii
agriculturii si crearea de perdele forestiere de protectie.
Beneficiile proiectului

Aceste măsuri elimină riscul îmbolnăvirii cauzate de consumul de apă contaminată si promovează
utilizarea eficientă a gunoiului de grajd care, în acest mod, nu va mai fi un factor poluant.

STIRILAZI –preia IMPACTINGORJ.RO

ZIARE.COM ŞI ZIARE.NET şi NIUSER preiau NEWSTIMISOARA.RO

e-TIMISOARA.info – preia TION.RO


Revista presei - Workshop INPCP Timisoara 18 - 19 septembrie

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Was ist angesagt? (15)

Andere mochten auch

Andere mochten auch (15)

Ähnlich wie Revista presei - Workshop INPCP Timisoara 18 - 19 septembrie

Ähnlich wie Revista presei - Workshop INPCP Timisoara 18 - 19 septembrie (18)

Mehr von Campania INPCP

Mehr von Campania INPCP (20)

Revista presei - Workshop INPCP Timisoara 18 - 19 septembrie