Identificarea și colectarea resurselor pentru inițiative civice

1
Vitalie Sprînceană
Identificarea iș
colectarea resurselor
pentru initiativele
civice

2
Resurse
Fiecare campanie, ac iune de moment sau proiect pe termen lungț
necesită resurse pentru realizare i implementare. Acestea nuș
înseamnă neapărat doar finan ări generoase din afară sau din interiorț
(granturi, aloca ii etc) ci uneori se găsesc u or în cadrul comunită ii:ț ș ț
abilitatea de a face anumite lucruri (traduce, scrie texte), anumită
expertiză (ex. competen e juridice sau tehnice), timp etc.ț
Altfel spus, resursele pot fi materiale (bani, echipament), de expertiză
(cunoa tere), logistice, de abilită i. Resursele pot fi uneori găsite chiarș ț
în interiorul comunită ii iar alteori trebuie colectate în afara ei.ț
Capacitatea de a identifica i colecta resurse din interiorul i din afaraș ș
comunită ii permite campaniilor i ini iativelor să crească, să seț ș ț
dezvolte i să- i atingă scopurile.ș ș

3
Tipuri de resurse
Conven ional putem clasifica resursele în mai multe feluri:ț
Resurse monetare (bani) iș resurse non-monetare (servicii,
expertiză, abilită i, timp etc).ț
Resurse publice (spa ii publice, infrastructură publică,ț
institu ii publice, granturi, fonduri, finan are de la bugetul deț ț
stat, subsidii, aloca ii, bugetare participativă),ț resurse
comunitare (monede locale) iș resurse private (granturi,
fonduri, sponsorizări, credite etc).

4
Resurse Non-Monetare.
Resursele non-monetare reprezintă buni, servicii, calificări sau alte
mijloace pe care oamenii le de in/le au/le pot. Resursele non-ț
monetare pot fi: munca benevolă (care e diferită de munca
prestată pentru o plată – salariu, onorariu etc), timpul, abilită iț
(cunoa terea limbilor străine sau de programare, abilită i de lucruș ț
cu texte, leadership i capacitate de organizare),ș calificări (meserii
dobîndite etc).
Aceste resurse pot fi echivalate i în bani (bunăoară expertizaș
poate fi contractată din afară sau se poate contracta contra plată
for ă de muncă calificată pentru anumite servicii) dar aceasta arț
cre te costurile financiare pentru comunitate.ș

5
Resurse non-monetare
Un beneficiu suplimentar al utilizării resurselor
non-monetare a comunită ii este capacitatea lorț
de a crea solidaritate în cadrul comunită ii, de aț
promova echitate, de a consolida legăturile
comunitare, de a promova participarea,
incluziunea, non-descriminarea i egalitatea.ș

6
Resurse non-monetare
Exemple de organizare a resurselor non-
monetare:

BANCA TIMPULUI

ABILITĂTI I CALIFICĂRIȘ

RESURSE NON-MONETARE PUBLICE

7
Banca Timpului

Este un sistem economic alternativ care folose te, înș
calitate de monedă Timpul. Adică, e un sistem de
servicii în care oamenii plătesc serviciile cu timp -
lucrezi o oră pentru comunitate i po i ulterior beneficiaș ț
i tu de o oră de ajutor din partea comunită iiș ț

Este un sistem democratic i inclusiv, întrucît valorificăș
talentele unice pe care fiecare om le are.

8
Banca Timpului
Băncile Timpului sînt foarte populare în
Marea Britanie, SUA, Noua Zelandă, Fran a,ț
Germania etc.
Recent acestea au început să fie
implementate i în ări din regiune:ș ț
România, Rusia etc.

9
Banca Timpului

Valorile Băncilor Timpului
Calită iț - Toată lumea are calită i, talente, valoare de oferit. To i pot contribui.ț ț
Redefinirea muncii - Unele servicii sunt dincolo de un pre . Munca trebuie redefinită caț
valoare fie că î i cre ti copii sănăto i, clăde ti familii unite, puternice, revitalizeziț ș ș ș
vecinii, faci democra ia să func ioneze, faci planeta mai curată acea muncă trebuie să fieț ț
onorată, înregistrată i recompensată.ș
Reciprocitatea - Ajutorul func ionează mult mai eficient când se desfă oară îm ambeleț ș
sensuri. Întrebarea "Cum pot să te ajut?" trebuie să o schimbăm în " Cum ne putem ajuta
reciproc că să clădim lumea în care trăim amândoi?"
Re elele socialeț - Re ele sociale sunt necesare. Avem nevoie unul de celălalt.ț
Respect.
sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Timpului

10
Banca Timpului: Cum func ionează?ț

Oamenii se înregistrează pe o platformă – registru, site web – unde î iș
descriu competen ele/abilită ile/calificările. Ulterior, atunci cînd cinevaț ț
din comunitate are nevoie de serviciul lor, ace tia îl prestează i ob in,ș ș ț
ca remunerare – credit de timp (ore sau alte unită i de timp) pe care îlț
pot folosi pentru a contracta serviciile de care au nevoie.
Ex. O mamica are copilul bolnav, medicul îl viziteaza i în loc să fieș
platit în bani acesta primeste o filă de CEC valorând 1 oră. Cu aceasta
filă, medicul va plăti unui profesor medita ile, acesta la randul sau vaț
plăti casnica ce îl ajută la menajul din casă, sau la pensionarul care îi
face cumpărăturile, sau îi duce copilul la coală. Pensionarul va predaș
fila de CEC primită medicului care îl consultă. Astfel cercul se închide
i to i î i rezolvă problemele fără să fie nevoie de baniș ț ș . (
https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Timpului )

17
Abilită i i calificăriț ș
Reprezintă diverse cuno tin e, abilită i iș ț ț ș
servicii calificate (limbi străine, expertiză
juridică, experien ă de scriere a proiectelor, utilajeț
i dispozitive) pe care le pot presta membriiș
comunită ii.ț

18
Abilită i i calificăriț ș
Unul dintre modurile de a gestiona abilită ile iț ș
calificările este formularul de resurse. Acesta
reprezintă un catalog al abilită ilor i calificărilorț ș
membrilor comunită ii, grupului, organiza iei ceț ț
poate fi utilizat în diferite situa ii, în func ie deț ț
circumstan e.ț

19
Abilită i i calificări.ț ș
Exemplu: Formularul de Resurse al Re elei Civiceț
Urbane
FORMULAR DE RESURSE
1. Nume, prenume.
2. Domenii de activitate (patrimoniu, spa ii verzi, ora ul în general etc).ț ș
3. Resurse disponibile (personal, logistice, acces la granturi altele).
4. Disponibilitatea de a se angaja în cadrul ini iativei (ore per săptămînă).ț
5. Tipul de expertiză/experien ă pe care o de ine.ț ț
6. Top 10 probleme ale ora ului în viziunea ei/lui.ș
7. Top 10 priorită i ale ora ului în viziunea ei/lui.ț ș
Sursa: Re eaua Civică Urbană, Chi inăuț ș
https://www.facebook.com/groups/673148082811529/

20
Resurse non-monetare publice
1. INFRASTRUCTURĂ.
- săli pentru organizarea întrunirilor de lucru, edin elor,ș ț
găzduirea unor evenimente;
- spa ii de lucru de închiriat (în mun. Chi inău existăț ș
registrul spa iilor nelocative);ț

21
2. Spa ii Publiceț .
Lege privind întrunirile Nr. 26 din 22.02.2008:
Articolul 5. Locul desfăşurării întrunirilor.
(1) Întrunirile se pot desfăşura în orice loc deschis publicului în afara clădirilor sau în afara altor spaţii închise accesului
liber.
(2) Întrunirile se pot desfăşura într-un singur loc sau prin deplasarea participanţilor.
Articolul 12 (5).
Nu este obligatoriu de a notifica autoritatea administraţiei publice locale prin declaraţie prealabilă în cazul întrunirilor cu
un număr redus de participanţi. Dacă organizatorii unei astfel de întruniri solicită anumite servicii din partea autorităţii
administraţiei publice locale sau doresc să monteze construcţii temporare, ei depun în acest sens o declaraţie prealabilă în
scris, cu cel puţin o zi lucrătoare înainte de data desfăşurării întrunirii.
În Chi inău:ș pe intruniri.chisinau.md sau în clădirea Primăriei ( t. Cel Mare, 83). Responsabil: Vasile PascariȘ

22

23
Resurse monetare comunitare
a) Monede locale.
Sistemele monetare locale sînt create de comunită i localeț
i structuri comerciale pentru satisfacerea nevoilor propriiș
de bani în calitate de instrument de lichiditate i plă i.ș ț
Cel mai des, e vorba de un mecanism ini iat de autorită ileț ț
municipale i întreprinderile locale cu scopul de a stimulaș
economia locală i ob inerea unor resurse suplimentareș ț
necesare pentru rezolvarea problemelor sociale.

24
Monedele locale
O comunitate locală (ora , comună, regiune,ș
organiza ie) decide să emită ”bancnote” careț
circulă doar în limitele comunită ii date. Baniiț
alternativi nu pot fi depozita i la bănci sau la caseț
de economie i pot fi utiliza i doar pentruș ț
procurarea de bunuri i servicii în interiorulș
comunită ii date.ț

28
Monede locale
Efectele monedelor locale.
- democratizarea serviciilor i organiza iilorș ț
(membrii comunită ii sînt încuraja i să se implice)ț ț
- sprijin pentru întreprinderile mici i mijlociiș
(membrii comunită ii sînt încuraja i să cheltuie local,ț ț
să procure de la producători locali). De exemplu, în
cazul Dolarului Davis (SUA), cercetările arată că dintr-
un dolar american cheltuit în Davis, doar 10 % rămîn
în ora , în timp ce dintr-un Dolar Davis, rămîn 100 %.ș

29
Monede locale
- combaterea inegalită ii i excluziuniiț ș (spre deosebire de
monedele ”reale”, monedele locale oferă căi de acces iș
ob inere mult mai democratice – membrii le pot ob ine nuț ț
doar prin muncă plătită oficial ci i prin servicii i muncăș ș
voluntară pentru comunitate).
- posibilitatea de a asigura sustenabilitatea i protec iaș ț
mediului (ex. În unele ări, locuitorii care reciclează sauț
merg mai mult pe jos ob in credite în moneda locală pe careț
le pot folosi ulterior pentru procurarea de bunuri i serviciiș
locale).

30
Monede locale
- cre terea vitezei de circula ie a banilorș ț (este descurajată
depozitarea lor, prin intermediul mecanismului de contrastalie
(valoarea monedelor locale scade cu o valoare fixă – ex. 2 %
într-un interval dat – 2 săptămîni). Astfel, aceea i bani circulăș
mai des i crează beneficii mai mari.ș
Exemple de monede locale: brixton (Marea Britanie), WIR
(Elve ia – cu peste 62 membri care fac tranzac ii cu valoareț ț
de cîteva milioane de dolari pe an), SoNantes (Fran a),ț
kolion, aimuratik (Federa ia Rusă).ș ț

31
Monede locale
Miracolul Wörgl.
În timpul crizei din 1929-1933, Michael Unterguggenberger, primarul
ora ului austriac Wörgl a început să emită a a-zi ii ilingi liberi, oș ș ș ș
monedă locală în care func ionarii i angaja ii din ora î i primeauț ș ț ș ș
salariile. Pentru a spori viteza de circula ie a banilor locali, mecanismulț
con inea o clauză ce prevedea plata a 1 % lunar pentru utilizareaț
banilor. Aceasta avea drept efect că cetă enii nu doreau să ină preaț ț
mult ace ti bani i se străduiau să îi folosească cît mai intens. Înș ș
rezultatul experimentului în ora au fost construite: un pod, un bazin, oș
pistă de schi, o serie de clădiri, omajul a scăzut cu 25 %.ș

32
Resurse monetare comunitare
b) Finan are Colectivă – Crowdfunding, Crowdsourcingț .
Finan area colectivă este o tehnică de finan are a proiectelor/ini iativelor, ce seț ț ț
poate desfă ura atît pe internet (pe platforme specializate), cît i în afaraș ș
internetului, în cadrul căreia se apelează la comunitate ca finan ator.ț
Finan area colectivă este o tehnică destul de veche dar a prins popularitate maiț
ales în epoca internet, gra ie tehnologiilor informa ionale care faciliteazăț ț
enorm comunicarea între solicitan i i poten ialii sponsori.ț ș ț

33
Finan are Colectivăț
Cum func ionează?ț
Solicitantul/solicitan ii depun o cerere de finan are pe o platformă on-line (ex.ț ț
Guvern24.md) în care descriu motivele solicitării, suma solicitată, beneficiile pe
care le aduce realizarea proiectului. O campanie de finan are colectivăț
durează de obicei o anumită perioadă – 1-2 luni. Donatorii transferă bani în
contul cauzelor pe care le sus in folosind platforma site-ului (care de obiceiț
include un modul de plă i electronice), utilizînd de obicei transferuri bancare.ț
După încheierea campaniei, banii sînt transfera i de către platforma deț
crowdfunding pe contul solicitantului (indicat în formularul de înregistrare).
Pentru a- i men ine sustenabilitatea, platformele on-line de finan are colectivăș ț ț
percep un comision ce poate varia (2 % la www.guvern24.md).

34
Finan are Colectivă: Exempluț
Platforma www.guvern24.md

39
Platforme de crowdfunding
Globalgiving.org - pentru organiza ii neguvernamentale.ț
Gofundme.com- general.
Justgiving.com – proiecte sociale i caritateș
Indiegogo.com – proiecte generale
Kickstarter.com – doar proiecte creative.
Goteo.org – pentru ini iative civiceț
Patreon.com – pe bază de abonament pentru ini iative civice,ț
culturale etc.

40
Finan are colectivă off-lineț
Campaniile de finan are colectivă se pot organiza i off-line.ț ș
În acest caz nu sînt percepute taxe i comisioane, dar costurileș
logistice de organizare i desfă urare a campaniei pot fi mult maiș ș
mari. Pe de altă parte, aceste campanii pot avea o acoperire mai bună
deoarece includ i persoanele fără carduri bancare sau fărăș
cuno tin e avansate de utilizare a internetului.ș ț
Un exemplu de campanie de finan are colectivă off-line sînt dona iile:ț ț
solicitan ii anun ă un loc i un timp în care dona iile urmează a fiț ț ș ț
colectate. Donatorii urmează să se deplaseze la locul cu pricina
pentru a depune contribu ia.ț
Unele campanii de finan are colectivă utilizează ambele forme. Ex.ț
Ini iativa de colectare de fonduri pentru Scuarul Cehov, Ini iativaț ț
Fîntîna Cadînei.

41
Finan are colectivă off-lineț

42
Resurse monetare publice
- MECANISMUL 2 %
- BUGETAREA PARTICIPATIVĂ
- PROGRAME DE GRANTURI

43
Mecanismul 2 %
Mecanismul de desemnare procentuală (numit iș
mecanismul 2%) este o modalitate indirectă prin care
statul sus ine financiar activitatea organiza iilorț ț
necomerciale i a cultelor. Statul renunţă la 2% dinș
impozitul pe venit al persoanelor fizice şi permite
acestora să decidă cine va beneficia de această sumă.
Ungaria este prima ară din Europa care implementeazăț
acest mecanism din anul 1997. În prezent, mecanisme
similare există în Polonia, Slovacia, Lituania, Ungaria iș
România.

44
Mecanismul 2 %
Cine sunt beneficiarii Legii 2%?
Conform noii legi adoptate, în Republica Moldova, 2% din
impozitul pe venit va putea fi direcţionat către:
- asocia iile ob te ti, funda iile şi institu iile private careț ș ș ț ț
desfă oară activităţii de utilitate publică,ș
- cultele religioase şi părţile lor componente care desfă oarăș
activită i sociale, morale, culturale sau de caritate.ț

45
Mecanismul 2 %
Pentru a beneficia de mecanismul 2%, organiza iile vor trebui să depună oț
cerere la Ministerul Justi iei şi să prezinte informaţii care confirmă că suntț
eligibili. Solicitan ii trebuie:ț
- să demonstreze că î i desfă oară activitatea timp de cel pu in 1 an pânăș ș ț
la depunerea cererii;
- să demonstreze că nu are datorii fa ă de bugetul public na ional pentruț ț
perioadele fiscale anterioare;
- să desfă oare activită i de utilitate publică în cazul asociaţiilor obşteşti,ș ț
funda iilor i institu iilor private, sau să desfă oare activită i sociale,ț ș ț ș ț
morale, culturale sau de caritate, în cazul cultelor religioase şi a păr ilor lorț
componente.

46
Mecanismul 2 %
Odată ajunse la beneficiari, sumele ob inute în urma desemnării procentuale urmează săț
fie utilizate în următoarele scopuri:
- pentru sus inerea activită ilor de utilitate publică a organiza iilor necomerciale, sau aț ț ț
activită ilor sociale, morale, culturale sau de caritate ale entită ilor religioase;ț ț
- pentru acoperirea cheltuielilor administrative în mărime de:
50% dacă suma ob inută este de până la 50 000 lei inclusiv,ț
40% dacă suma ob inută este mai mare 50 000 i nu depă e te 100 000 lei;ț ș ș ș
30% dacă suma ob inută este mai mare de 100 000 i nu depă e te 500 000 lei;ț ș ș ș
25% dacă suma ob inută este mai mare de 500 000 lei, însă nu mai mult de 250 000 lei.ț
(sursa: http://crjm.org/legea-2-pe-intelesul-tuturor/)

47
Mecanismul 2 %
Sursă: Centrul de Resurse Juridice din Moldova

49
Bugetarea Participativă
Bugetarea participativă este un mecanism decizional prin
care cetă enii discută i negociază distribu ia resurselorț ș ț
publice. Datorită progamelor de bugetare participativă
cetă enii au posibilitatea să decidă unde i cum vor fiț ș
folosite aceste resurse. Adică, cetă enii au dreptul săț
decidă asupra modului în care vor fi cheltui i o parte dinț
bugetul municipal de investi ii (stabilit ca procent sau caț
sumă fixă).

50
Cele mai importante principii ale bugetării participative:
- municipalitatea este divizată în regiuni pentru a facilita întîlnirile cu
comunitatea i distribu ia resurselor.ș ț
- întîlniri sponsorizate de către autoritatea municipală se desfă oară regulatș
pe parcursul întregului an pentru a acoperi diferitele aspecte ale ciclului de
elaborare a proiectelor: distribu ia informa iei, a proiectelor propuse,ț ț
dezbaterile propunerilor, selec ia proiectelor, supravegherea implementăriiț
proiectelor alese.
- cetă enii cartografiază cartierul i comunitatea din cartier, identificăț ș
probleme cu care aceasta se confruntă i propun solu ii cu care aplică înș ț
cadrul programului bugetării participative.
- se organizează discu ii i dezbateri publice despre proiecte i resurse atîtț ș ș
între participan i cît i între participan i i autorită i.ț ș ț ș ț

51
- proiectele sunt expuse votului comunită ii. Sunt eligibili să voteze locuitorii regiuniiț
în care proiectul urmează a fi implementat.
- proiectele votate de către comunitate ca fiind importante sunt realizate de către
autoritatea municipală.
- participan ii bugetării participative monitorizează implementarea proiectului.ț
- este publicat un raport anual în care se prezintă etapele de implementare a
proiectelor.
În Moldova este implementată în Co ni a (Dubăsari), Ungheni, Băl i i Chi inău.ș ț ț ș ș
(sursa: http://urbana.md/bugetare-participativa/)

56
În anul 2017 priorită ile au fost stabilite în baza chestionării locuitorilor municipiului Chi inăuț ș
efectuate de grupul de ini iativă Primăria Mea. Astfel vor fi acceptate proiectele care au caț
i obiectiv solu ionarea următoarelor probleme:ș ț
Calitatea proastă a drumurilor i trotuarelorș
2. Managementul defectuos al de eurilorș
3. Aspectul inestetic al ora uluiș
4. Construc iile neautorizateț
5. Transportul public problematic
6. Starea proastă a trecerilor subterane
7. Lipsa parcărilor
8. Gestionarea defectuoasă a subiectului animalelor fără stăpân
9. Activitatea SEL-urilor

58
Programe de granturi în R. Moldova (Ministerul
Educa iei, Culturii i Cercetării (fostul Minister alț Ș
Culturii).

59
Programe de granturi în R. Moldova (Ministerul
Educa iei, Culturii i Cercetării (fostul Minister alț Ș
Culturii).
Ministerul Culturii face public, pe pagina web oficială şi prin
intermediul mass-media, condiţiile generale de prezentare a
propunerilor de proiecte, formularele şi alte acte relevante
necesare pentru prezentare.
Documentele de solicitare a finanţării se înaintează, în pachet
închis, Ministerului Culturii, unde este înregistrat, cu eliberarea
documentului confirmativ.
Data limită pentru depunerea proiectelor culturale pentru anul
2018 – 15 octombrie.
Important: pentru depunerea proiectelor, este necesar ca
ini iativa să fie constituită într-o organiza ie care are cel pu in 2ț ț ț
ani vechime.

60
Ministerul Educa iei, Culturii i Cercetării (fostul Minister alț Ș
Culturii).

61
Ministerul Educa iei, Culturii i Cercetării (fostul Minister alț Ș
Culturii).

62
MINISTERUL TINERETULUI I SPORTULUIȘ (fuzionat în 2017
cu Ministerul Educa iei, Culturii i Cercetării).ț ș
La concurs pot participa organizaţiile de tineret din Republica
Moldova care desfăşoară proiecte şi iniţiative de tineret cu impact
în politica de tineret la nivel naţional cît şi regional.
Organizaţiile aplicante trebuie să deţină personalitate juridică, să
fie organizaţie necomercială în care tinerii constituie 2/3 din
numărul de membri şi din componenţa organelor de conducere,
iar scopurile sale statutare sunt orientate spre dezvoltarea
personalităţii tinerilor şi integrarea lor în viaţa publică.
La concurs sunt încurajate să depună proiecte organizaţiile de
tineret care dispun de cofinanţare, acorduri de parteneriat din
partea diferitor instituţii şi donatori locali şi internaţionali şi pot
justifica o contribuţie proprie de cel puţin 20 la sută din valoarea
totală a proiectului.

63
MINISTERUL TINERETULUI I SPORTULUIȘ (fuzionat în 2017
cu Ministerul Educa iei, Culturii i Cercetării).ț ș
Priorităţile programului de granturi pentru anul 2017.
În acest context, în cadrul Programului Granturi pentru anul 2017
vor fi susţinute proiectele care vor contribui la implementarea
planului de acţiuni al SNDST 2020 în baza a patru priorităţi:
Prioritatea I. Participarea tinerilor.
Prioritatea II. Servicii pentru tineri.
Prioritatea III. Oportunităţi economice pentru tineri.
Prioritatea IV. Consolidarea sectorului de tineret.

64
Fonduri i granturi private (locale i străine)ș ș

65

66

67

68

69

70
Resurse i legăturiș

Banca Timpului
- wikipedia.ro
https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Timpului
- wikipedia.ru https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%B0%D0%BD%D0%BA_
%D0%B2%D1%80%D0%B5%D0%BC%D0%B5%D0%BD%D0%B8- Кто и зачем открывает у нас
«банки времени».
http://expert.ru/russian_reporter/2012/15/schetchik-tikaet/
- Timebank.ru
http://timebank.ru/

Monede locale:
- Локальная валюта: Колион
https://www.youtube.com/watch?v=jRKXmjYKVH4
- Локальная валюта: Бристольский фунт
https://www.youtube.com/watch?v=HSmEz7Rje94
- Локальная валюта: Шаймуратик
https://www.youtube.com/watch?v=LAAnI37NXO0
-

71
Resurse i legăturiș
Funda ia Soros Moldova (ț www.soros.md)
Portalul ONG din Republica Moldova (www.civic.md)
European Endowment for Democracy
(https://www.democracyendowment.eu/)
Reprezentan a ”Solidarity Fund PL” în Moldova -ț http://www.centruinfo.org

72
Comunită i i Grupuri de Ini iativăț ș ț
Comunită i i grupuri de ini iativă din Chi inău:ț ș ț ș
Re eaua Civică Urbană -ț https://www.facebook.com/groups/673148082811529/ iș
http://urbana.md/
Городская платформа "За Кишинев" -
https://www.facebook.com/groups/997928983588094/?ref=br_rs
"Любимый Город" - "Oraşul meu Drag" - https://www.facebook.com/orasulmd/?ref=br_rs
Ora ul Meu -ș https://www.facebook.com/iubescorasulmeu/?ref=br_rs
Primăria Mea - http://primariamea.md/
Parcul Zaikin - https://parculzaikin.wordpress.com/
Grădina Publică (Cafeneaua Gugu ă) -ț http://gradina-publica.blogspot.md/
Zpa iu -ț https://zpatiu.wordpress.com/
Scuarul Cehov - https://scuarulcehov.wordpress.com/

Identificarea și colectarea resurselor pentru inițiative civice

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Ähnlich wie Identificarea și colectarea resurselor pentru inițiative civice

Ähnlich wie Identificarea și colectarea resurselor pentru inițiative civice (20)

Identificarea și colectarea resurselor pentru inițiative civice