1. VORBITUL ÎN PUBLIC
Mesaj | Emoții | Practică
22.08.2016
Bucură-te de o viață plină,
Denisa Gomboș
2. INTRODUCERE
Nu voi insista pe o introducere pompoasă, pentru că
vorbitul în public este o teamă bine răspândită
pentru toți cei aflați la început de drum într-o astfel
de ”artă” sau un subiect veșnic plin de noutăți pentru
cei mai inițiați.
Indiferent în care categorie te regăsești, întotdeauna
va trebui să-ți pregătești un discurs, să-ți stăpânești
emoțiile și să te prezinți impecabil în fața unei
mulțimi pentru a-ți împărtăși punctul de vedere și a
triumfa la final.
3. 1. SCOPUL
Orice discurs are în spate o motivație. Scopul principal și
evident este transmiterea unui mesaj, indiferent că ai
fost obligat de cineva sau că o faci din proprie inițiativă.
Totuși, intenția de a transmite acel mesaj ascunde ceva
ce contează chiar mai mult pentru tine și/sau
interlocutori. Include un rezultat dorit.
La training-urile mele, scopul este să împărtășesc cu ceilalți
ceea ce știu și să creez o mică rețea de oameni, indiferent de
subiectul tratat. Grupul rezonează cu intenția mea și știu asta
din așteptările pe care și le setează de obicei la început – să
învețe lucruri noi și să formeze prietenii.
4. La prezentările formale, de exemplu, scopul ar putea fi să
lași o impresie bună, să îi convingi pe ceilalți sau să câștigi
un premiu.
De fiecare dată când urmează să vorbești în public, îți
sugerez să îți pui aceste întrebări:
• Care este mesajul principal pe care
audiența ar trebui să îl rețină?
• De ce ar trebui să fie cineva interesat de ceea ce spui?
• Ce schimbări sau reacții vrei să produci în public
în urma discursului?
• Ai vreo motivație mai puternică de a vorbi în public?
• Ce speri să obții personal în urma acestui discurs?
5. 2. LIMBAJUL VERBAL
Reprezintă doar 7% din comunicare.
Sigur că e important ceea ce spui și mesajul
principal cu care vrei să rămână publicul la final –
altfel de ce s-ar mai organiza evenimente? – dar cu
siguranță nu este singurul care contează.
Ca să ai succes, e nevoie de un discurs bine conturat,
clar și concis, ușor de înțeles, cu un mesaj puternic,
pe care să îl repeți înainte ca să-l stăpânești la
momentul potrivit.
6. PREGĂTIRE
Înainte de eveniment vei dori să îți pregătești discursul și
să-l repeți de câteva ori. Chiar dacă nu scrii cuvânt cu
cuvânt ce ai vrea să spui, fă-ți o listă cu idei în mare pe care
le vei dezvolta la fața locului.
Atunci când te pregătești de scris, fii atent la starea în care
ești. S-ar putea să nu te simți prea inspirat sau motivat,
poate ești obosit sau te simți mai rău fizic – acestea nu sunt
stări potrivite pentru a crea artă. Evită aceste situații, la fel
ca stările de plictiseală, neatenție și îngrijorare.
7. Nu există oameni lipsiți de creativitate, ci doar stări
lipsite de creativitate. (Joseph O’Connor, ”Manual de NLP”)*
Alege să îți așterni gândurile pe hârtie atunci când ești
fericit, bine-dispus, motivat, entuziast pentru ceea ce va
urma, încrezător și visător.
Alte stări potrivite ar fi cele de curiozitate, fascinație,
interes și orice funcționează mai bine pentru tine.
Atunci când ai prins starea potrivită, n-o lăsa să scape și
începe să îți structurezi discursul.
*Creativitatea e oricum o cu totul altă poveste complexă. Un articol simpatic pe temă:
http://digitalsynopsis.com/inspiration/positive-creative-thinking-tips/
8. Sugerez structura clasică:
DISCURSUL
INTRODUCERE
Momentul în care stabilești
o relație cu audiența și pui
bazele mesajului:
• Poziționarea ta – ce te
recomandă să fii acolo
• Poziționarea subiectului
• Motive și argumentări
scurte pentru a arăta că
subiectul este interesant
• Un mic ghid care să ofere
o idee despre ce va urma
CUPRINS
Păstrarea unei audiențe
interesate și implicate:
• Desfășurarea logică a
ideilor principale
• Exemple
• Cauză-efect / Probleme
și soluții / Argumente
pro și contra (depinde)
• Întrebări (și răspunsuri)
• Învățături
• Diverse perspective
ÎNCHEIERE
Revenirea la esența
discursului:
• Recapitularea mesajelor
principale
• Personal touch – o
credință puternică pe care
o ai, o experiență, un
îndemn, o întrebare
retorică, etc
9. CARACTERISTICI
- Interesant și original
- Clar și concis
- Memorabil
- Ușor de transmis mai departe
de audiență
- Dinamic
- Serios, cu o tentă distractivă
pe alocuri, cât permite mediul
- Ușor flexibil, pentru a fi
adaptat la public
- Spontan
- Însoțit de material vizual
ELEMENTE
- Întrebări retorice
- Exemple personale și alte
experiențe, povești
- Citate
- Cuvinte și idei cheie pe care să
le repeți
- Momente cheie de suspans și
accentuări ale informațiilor
importante
- ”Aha” moments, care să dea
impresia unor descoperiri
- Alternarea frazelor scurte cu
cele lungi
Etc... Un articol cu alte câteva sugestii: http://www.aoc.nrao.edu/~dfinley/speaking.html
10. Chiar dacă vorbești despre ceva arhi-cunoscut, acel subiect
nu a mai fost prezentat cu vocea ta. Cu siguranță poți aduce
ceva nou și personal în discursul tău.
Nimeni nu o să-și amintească cuvânt cu cuvânt ce ai spus,
însă ideile principale vor fi reținute dacă au fost transmise
corespunzător. În plus, Kameron Hurley spune că publicul
își va aduce aminte de cum l-ai făcut să se simtă.
“You can't expect the level of excitement of your audience to
be greater than your own.” (Richie Norton)
11. 3. COMUNICAREA PARA-VERBALĂ
Reprezintă aproximativ 38% din comunicare.
Orice cuvânt își are impactul asupra celuilalt prin felul în
care este rostit. Un cuvânt aspru spus pe un ton blând ar
putea fi primit mai ușor, iar unul de laudă rostit pe un ton
afectat este interpretat într-un mod negativ.
Limbajul para-verbal cuprinde mai multe elemente care
trebuie adaptate la ocazie și stăpânite pe măsură:
• Volum – testează diferitele niveluri, cât să nu mormăi doar
pentru tine, dar nici să strigi
• Intonație – depinde de ceea ce spui, vei adopta tonuri diferite;
poți fi vesel, supărat, serios, jucăuș, chiar orice alegi atâta timp
cât cuvintele se acordă la ton
12. • Dicție – articularea cuvintelor e importantă pentru claritatea
mesajului, așa că încearcă să pronunți corect toate cuvintele,
fără să mănânci sau să astupi litere din emoții sau grabă
• Punctuație – pauzele în vorbire trebuie introduse pe alocuri,
dar să nu fie prea lungi; folosește virgulele corespunzător și
urmărește un flow echilibrat al frazelor
• Viteză – discursurile lente plictisesc publicul, iar cele rapide
sunt greu de înțeles; vorbește cu o viteză moderată, cât să ai
timp să respiri și să te simți și tu confortabil, în timp ce
publicul înțelege fiecare cuvânt
13. 4. LIMBAJUL CORPULUI
Reprezintă aproximativ 55% din comunicare.
Mă amuz la fiecare training pe care-l susțin atunci când
ajungem la partea asta. Încerc să adopt poziții
caraghioase ca exemple de ”Așa nu” și sala se distrează
odată cu mine, chiar dacă nu le inventez și ele chiar sunt
adoptate de mulți.
Pentru a-ți face o idee clară despre ce înseamnă un
limbaj al corpului adecvat, cel mai bine este să vezi
imagini cu diverse poziții, însoțite de explicații despre
ceea ce transmite mai exact fiecare. Nu pot face asta în
suport scris, dar indicațiile ce urmează te vor ajuta.
14. • AȘA DA • AȘA NU
Imaginea asta întruchipează întocmai
ce aș spune eu – spatele drept și
postură încrezătoare; coatele îndoite la
un unghi comod și palmele deschise,
orientate spre public; picioarele ușor
depărtate cât să îți menții echilibrul;
zâmbetul pe buze și contact vizual.
La polul opus, avem două poziții de
evitat, cu explicațiile de rigoare.
15. • AȘA DA
Da, gesticulările sunt permise și chiar încurajate,
atâta timp cât nu sunt exagerate și nu deranjează
vizual. Îți poți îndrepta complet brațul în față, dar
nu și în lateral.
Este de recomandat să faci câțiva pași în stânga și
dreapta dacă spațiul îți permite, însă evită să te
întorci cu spatele la public. De asemenea, dacă nu
ești pe o scenă, separat de public, fii atent la
spațiul personal – nu i-ar plăcea nimănui să simtă
că îi invadezi intimitatea, așa că păstrează o
distanță între 1-5 metri între voi.
Orientează-te cu seninătate spre public, zâmbește
și menține contactul vizual (dacă nu vrei/poți să îi
privești chiar în ochi, țintește fruntea lor pentru
că vor avea impresia că îi privești în ochi).
16. • AȘA NU
Unii percep poziția drept
îmbrățișarea sinelui, alții
o dovadă de închidere.
Într-un discurs public e
de evitat, pentru că
transmite neîncredere și
o anumită retragere.
În plus, încrucișatul
picioarelor nu e permis
NICIODATĂ, fiindcă e un
alt semn al lipsei de
încredere de sine – simți
nevoia să te susții cât
mai bine în picioare de
frică să nu te doboare
emoțiile.
Recunosc că poziția din
poza asta e mai puțin
probabil să o întâlnești,
dar au venit la pachet.
Totuși, elementele luate
individual – mâinile
prinse în față, capul
plecat și picioarele
încrucișate – sunt des
întâlnite, din păcate.
Brațele trebuie lăsate
libere, picioarele puțin
depărtate și bine
stăpânite, iar capul să
se ridice mereu
triumfător.
17. Întâmplător am
găsit imaginea
aceasta pe internet
și mi s-a părut
potrivită pentru
următorul îndemn:
Chiar dacă vorbești despre un subiect serios și ești îmbrăcat la patru ace,
nu înseamnă că trebuie să fii țintuit în pământ și să rămâi în aceeași
poziție. Permite-i corpului să se simtă în largul lui, adaptându-se la
context și fă-te remarcat prin acel ceva special ce numai tu ai.
Fii natural și exprimă-ți personalitatea prin limbajul corpului.
Lasă publicul să vadă frumusețea din interiorul tău.
18. Poziția corpului, zâmbetul și contactul vizual sunt
elementele cheie, dar mai există și altele care vorbesc
pentru noi fără a utiliza cuvinte.
• Ținuta vestimentară – mă rezum la a spune că
trebuie să ne alegem îmbrăcămintea înțelept, în
funcție de tipul de eveniment
• Expresia – există persoane foarte expresive, la care le
poți observa pe față automat și cea mai mică
schimbare de stare; există și oameni mai puțin
expresivi, cărora trebuie să li se întâmple ceva cu
adevărat important pentru a-și schimba expresia feței
19. Cu cât suntem mai expresivi, cu atât suntem mai sinceri față de
ceilalți pentru că devenim o carte deschisă.
Nu este un lucru neapărat rău, însă în unele cazuri e bine să îți
stăpânești grimasele.
Fii conștient de cât de expresiv ești – roagă un prieten să îți atragă
atenția de fiecare dată când faci o grimasă, pentru că de mult ori
noi nici nu realizăm
Observă-ți reacțiile bune și cele mai puțin plăcute – felul în care
reacționezi la lucrurile care nu-ți convin poate fi foarte neplăcut
pentru interlocutor și poate transmite o altă impresie
Antrenează-te – gestionarea expresiilor e un lucru greu de făcut,
dar nu imposibil; dacă crezi că exagerezi pe alocuri, identifică
rapid intenția și schimbă-ți reacția în ceva mai domol
20. Pentru mai multe informații despre limbajul non-verbal și
influența asupra grupului, am găsit acest video interesant:
https://www.youtube.com/watch?v=HRl0dvPRkSI
Joe Navarro știe despre ce vorbește și are câteva sfaturi
utile. Unul dintre ele ar fi ca atunci când susții o prezentare
și dacă ai posibilitatea, alege să ai pe fundal culoarea
albastră. Prinde mai bine publicului, demonstrat.
De asemenea, este foarte important să optezi pentru
simplitate și un limbaj verbal care să fie rapid și ușor de
înțeles pentru toată lumea.
21. 5. EMOȚII
Cred că am ajuns la cea mai interesantă parte a subiectului.
Toți oamenii pe care i-am întâlnit la training-uri așteptau
ceva tehnici și metode miraculoase pentru a face emoțiile
să dispară. Din păcate, le spun mereu că nu există o tehnică
general valabilă.
Suntem cu toții diferiți și trăim fiecare întâmplare altfel.
Cel mai mult te va ajuta o bună cunoaștere și stăpânire de
sine, respectul de sine și atitudinea pozitivă. Trebuie să
înțelegi că emoțiile sunt normale și se pot transforma în
senzații constructive dacă le recunoști cu blândețe și le
accepți ca fiind o parte din tine.
22. EMOȚII – CONȘTIENTIZARE
Conștientizarea este prima etapă în procesul înțelegerii cu
emoțiile tale. Ascultă ce se întâmplă în interiorul tău și
observă senzațiile în detaliu. În loc să te enervezi sau să te
învinovățești că ai emoții și asta va strica totul, încearcă să
le percepi ca pe ceva pozitiv. Ia-le ca pe un semn că îți pasă
de tine și de publicul tău, că îți porți de grijă și că nu vrei să
fii rănit.
Mulțumește-le emoțiilor că te fac să te simți uman.
Poți alege orice perspecivă, atâta timp cât păstrezi o tentă
pozitivă și le creezi un mediu confortabil în care se pot
risipi singure.
23. Știu că e o abordare cam flower-power, dar este singura care
funcționează cu adevărat. Așa cum simți că îți e foame sau
somn, așa sunt și emoțiile – parte din tine.
Ele caută să fie înțelese și ajutate, mai degrabă decât
reprimate și alungate cu forța. Atunci când simți puterea ce îți
invadează corpul, poți chiar să adopți o atitudine auto-ironică
și să-ți spui ”Ah, chiar mă întrebam când o să apăreți! Ok,
emoțiilor. Bine ați venit, sunteți libere să stați cât vreți, cu
condiția să fiți cuminți. Eu mă descurc acolo și fără voi, mersi.”
Nu sună mai bine decât conversațiile interioare prin care îți
agiți și mai tare sinele, precum ”Am emoții! Ce naiba, plecați
odată, n-am nevoie de voi aici, mă încurcați!” ? Eu cred că da.
24. EMOȚII – STĂPÂNIRE
Odată ce le dai de înțeles că le accepți prezența cu
încrederea că te descurci oricum și avansezi în discurs,
începi să le stăpânești fără să îți dai seama.
Ele nu dispar automat, sunt doar estompate de alte
senzații pozitive din acel moment – ești în fața publicului
și începi să te acomodezi, îți găsești elementul și te
concentrezi mai mult acum asupra mesajului transmis.
Deja, oamenii din fața ta contează la fel de mult ca tine
sau poate chiar mai mult și ești dornic să le livrezi o
experiență plăcută, nu una negativă dominată de emoțiile
care te împiedică să dai tot ce poți.
25. Pentru cei puțin mai sceptici, câteva idei mai palpabile care ar
putea ajuta în stăpânirea emoțiilor ar fi:
• Respirația adâncă, regulată, pentru a regla ritmul
• Pauze în momentele copleșitoare
• Apropierea picioarelor dacă îți tremură și ai nevoie de stabilitate
• Orice ritual personal care te destinde făcut înainte să începi
• Probă de micorofon (dacă ai unul)
• Începe cu o glumă
• Ancora (tehnică NLP) – identifică un lucru ce îți trezește o stare din
trecut în care te-ai simțit bine și ia-l cu tine sau amintește-ți de el
Nu pot recomanda cu certitudine vreuna, fiindcă nu le-am
încercat. Am optat întotdeauna pentru o discuție rapidă cu mine
însămi și m-am lăsat pe mâna încrederii. Până acum, a funcționat.
26. Avem un potențial infinit care așteaptă să iasă la lumină cu
fiecare ocazie. Am menționat auto-cunoașterea și respectul de
sine pentru că le consider două elemente cheie care te ajută
să-ți observi adevărata valoare.
O bună inventariere a abilităților și cunoștințelor proprii e
vitală în momentul în care ieșim în lume, indiferent de motiv.
Nu pentru a ne compara cu alții, ci pentru a rămâne conectați
la cine suntem cu adevărat. Pe scenă, cei care nu te cunosc
deja vor interpreta în stil propriu ceea ce transmiți tu despre
tine și s-ar putea ca imaginile să nu coincidă. Motiv pentru
care trebuie să fii conștient de cine ești și de adevărata ta
valoare, pentru a nu lăsa gurile rele să te demoralizeze.
6. RAPORTAREA LA GRUP
27. Singura pesoană pe care trebuie să o impresionezi ești tu însuți.
Caută să fii un comunicator mai bun astăzi decât cel care ai fost ieri.
De asemenea, respectul de sine este o dovadă că îți admiri și
îngrijești valoarea. Tu știi cine ești, ce te-a transformat în
persoana de astăzi și de ce ești capabil.
Respectă potențialul pe care îl ai prin generozitate și creare de
oportunități în care să se manifeste. Două citate de ținut minte:
Respectul de sine își are originea în sine. Ascultând gândurile
altora, căutați respectul lor în defavoarea celui propriu și
abdicați de la sine. (Dr. Wayne Dyer în ”Puterea intenției”)
Dacă s-ar deschide porțile percepției, totul i-ar părea
omului așa cum este: infinit. (William Blake)
28. Așa cum nimeni nu îți poate invada spațiul infinit al gândurilor,
nici tu nu poți fi sigur niciodată de ceea ce cred alții.
De ce te-ai obosi sau stresa cu prespuneri inutile despre ce spun
sau cred ei în timp ce tu ești pe scenă și susții discursul vieții tale?
Oricât de bine ai putea ”citi o persoană”, nu îi vei decoda gândurile
în proporție completă. Nu îți irosi energia cu presupuneri fără rost,
pentru că astfel îți vei alimenta doar nesiguranța și emoțiile.
Concentrează-te mai mult pe tine însuți, pe ceea ce poți arăta și
împărtăși cu cei ce vor să audă și sunt deschiși la noi perspective.
Fă din prestația ta față de tine însuți o prioritate și abia apoi
preocupă-te de feedbackul primit din sală.
PRESUPUNERI
29. Știu că sunt și acele presupuneri pozitive de genul ”Ah, sigur le
place de mine și mesajul meu le-a atras atenția. Gata, i-am
cucerit”. Chiar dacă pe moment ar putea să te facă să te simți
bine și încrezător, eu personal nu le încurajez nici pe acestea.
De ce? Consider că sunt un simbol al superficialității și al
nevoii de acceptare pe care o avem în societate.
Ca individ cu valori, abilități și percepții unice, nu ai nevoie
de aprecierea și acceptarea tuturor. Îți va prinde bine numai
un trib al tău cu care să rezonezi în interese și idei. Iar acest
grup nu îți va cere niciodată să îl impresionezi și va avea
decât așteptări realiste, cuvinte de încurajare și respect.
30. INSIGHTS – DESPRE MINE
N-am prea avut încredere în abilitățile mele până pe la 16 ani.
Deseori acceptam doar provocările de a vorbi când le era altora
prea frică sau când mă obliga vreo figură autoritară. Până când
am participat la workshopul care mi-a schimbat viața.*
Acolo am ajuns să vorbesc în fața unor oameni pe care nu prea
îi cunoașteam, că am vrut că nu. Cu toții am trecut prin
experiența asta în acea zi și cea mai importantă învățătură a fost
că nici măcar nu e așa rău!
Dacă reușești să vorbești puțin cu sinele și să-i spui cu
compasiune să se calmeze, că teama nu îl ajută la nimic, poți
stăpâni arta asta. E foarte important și feedbackul primit din
partea unor profesioniști după ce termini, pentru a ști exact
unde trebuie să mai lucrezi. Ce am mai învățat în acel moment
este că totul se învață și poți ajunge să te descurci minunat la orice
numai prin practică și exercițiu.
*https://www.facebook.com/OrganizatiaYouthAcademy
31. Momentul în care a trebuit să improvizez un discurs scurt la
Training of Trainers a produs din nou o întorsătură pozitivă.
De atunci înainte chiar mi-am spus că îmi voi ignora temerile
pentru că sunt capabilă să vorbesc în fața lumii. Și am devenit
trainer și am susținut traininguri de succes.
Am emoții constructive înaintea fiecărui training și nu cred că vor
înceta vreodată. Uneori durează chiar zeci de minute după ce
încep trainingul până îmi revin complet și mă comport natural.
Cred că e și din cauză că la început atac subiecte mai personale,
care mă fac vulnerabilă. În plus, e mereu mai bine dacă ai ocazia
să lași publicul să se prezinte și el în câteva cuvinte, pentru a
stabili o conexiune și o încredere reciprocă ce risipește emoțiile.
32. 7. REZULTATUL OBȚINUT
Vorbeam la început despre scop și rezultatul pe care ți-l dorești.
Rareori se va întâmpla exact cum ți-ai imaginat și deseori
realitatea poate fi chiar mai bună decât visul. După fiecare ocazie
de a vorbi în public, încearcă să te autoevaluezi:
• Am transmis concluziile principale?
• M-am făcut plăcut de public? Am creat o conexiune?
• Le-am atras atenția sau am fost mai degrabă plictisitor?
• M-am mișcat prea mult sau am fost țintuit într-un loc?
• Am stabilit contactul vizual? Există vreo partea din sală pe care
am ignorat-o fără intenție?
• Am gesticulat exagerat?
• Care a fost ritmul vorbirii, volumul, tonul?
• Am zâmbit suficient sau am rămas încruntat?
• Care a fost reacția finală primită de la audiență?
Lista poate continua...
33. Indiferent dacă te-ai descurcat mai bine sau mai prost decât te
așteptai, important este că ai făcut față!
Ai adăugat o altă experiență la portofoliu și ești
cu un pas mai aproape de excelență.
Fiecare percepem lucrurile diferit și ceea ce îmi poate părea mie
o reprezentație grozavă, pentru tine poate fi ceva mediocru sau
invers. Nu-ți fie frică să ceri feedback din partea cât mai multor
persoane, lasă-te ajutat, dar niciodată doborât. Amintește-ți că
nu poți mulțumi pe toată lumea și e un pariu pierdut chiar
înainte să-l fi făcut (Marie Forleo).
Important e să te simți mai pregătit acum după o nouă încercare,
să descoperi punctele de ameliorat și să continui să exersezi.
34. 8. PRACTICA
Repet, orice se învață făcând.
Există multe ocazii unde ai putea să practici vorbitul în
public, dar și pe care ți le poți crea chiar tu. Câteva exemple:
EXTRA
• Traininguri de Public Speaking
• Alte proiecte și programe
centrate pe acest subiect și pe
dezvoltarea abilităților (cum ar
fi Toastmasters)
• Orice proiect de echipă
• Prezentări de proiecte la școală
• Întâlniri oficiale și evenimente
la job
PROPRII
• Te oferi voluntar în orice situație
ce se ivește
• Iei cuvântul în fiecare întâlnire cu
prietenii sau familia
• Le răspunzi profilor la ore
• Ții un toast la evenimente
• Faci pe ghidul turistic dacă îți duci
cunoștințele într-un loc nou
• Ții un mini discurs când câștigi
ceva, chiar dacă nu a fost cerut
35. Nu trebuie să fie ceva oficial sau să ai un discurs de pagini
întregi. Orice discuție ce implică mai mult de doi
interlocutori este o ocazie perfectă să îți testezi abilitățile,
să îți provoci emoțiile și să câștigi experiență.
Dacă îți dorești cu adevărat să scapi de emoții sau pur și
simplu să devii un vorbitor mai experimentat, trebuie să
treci prin același proces de cât mai multe ori. Practica te va
pregăti mai bine și îți va acorda mai multă încredere de sine.
La fiecare încercare vei descoperi câte un lucru nou care te
va ajuta să conturezi și mai bine prestațiile viitoare.
36. Am văzut o mulțime de persoane timide trimise în fața unui
grup pentru a povesti ceva, de multe ori improvizație. La final,
nimic nu se compară cu sentimentul de victorie că au reușit să
facă față provocării. Teama de la început parcă nici nu a existat
vreodată și sunt personal surprinși de cât de bine se pot
descurca. Așteaptă cu nerăbdare orice feedback, pentru ca mai
apoi să-și reia locul și să revadă momentul, autoevaluându-se.
Nu știm nimic până nu încercăm. E rândul tău să descoperi de
ce ești capabil, să impresionezi o sală întreagă și să te apropii
de excelență în postura unui comunicator.
37. MULT SUCCES !
Ne vedem la prezentările tale
“A good speech should be like a woman's skirt;
long enough to cover the subject and short
enough to create interest.”
Winston S. Churchill
38. INFORMAȚII
Știu că există întrebări și răspunsuri nesfârșite legate de
arta vorbitului în public, iar ceea ce am acoperit în acest
material este generalizat. Poate urmează să ții un
discurs și ai nevoie de pregătire sau pur și simplu vrei
mai multe informații aplicate la situații specifice.
Mi-ar face mare plăcere să te pot ajuta mai mult de atât,
așa că dacă vrei să lucrăm împreună sau să facem
schimb de idei, aștept cu drag să mă contacezi pe
denisagombos@outlook.com
Bucură-te de o viață plină,
Denisa Gomboș