1. UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
ing. SINGUREANU I. VALENTIN
TEZĂ DE DOCTORAT
- rezumat -
CONTRIBUŢII PRIVIND PERFECŢIONAREA
TEHNOLOGIEI DE CULTURĂ A TOMATELOR ÎN
SOLARII, ÎN ZONA PODIŞULUI
TRANSILVANIEI
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
Prof. univ. dr. ALEXANDRU S. APAHIDEAN
CLUJ-NAPOCA
2008

2. UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
Calea Mănăştur Nr. 3-5, 400372 Cluj-Napoca
Telefon: + 40 264 596384
Fax: + 40 264 593792
Către,
Vă rugăm să participaţi la susţinerea publică a tezei de doctorat
intitulată: „ Contribuţii privind perfecţionarea tehnologiei de cultură a
tomatelor în solarii, în zona Podişului Transilvaniei ”, a d-lui ing. Valentin
I. Singureanu, în vederea obţinerii titlului ştiinţific de „Doctor în
Horticultură”.
Susţinerea va avea loc în ziua de_______________, ora_________
sala________________ .
Vă rugăm să binevoiţi a ne comunica aprecierile dumneavoastră
în timp util, pe adresa Rectoratului Universităţii sau pe adresa de mail
singvalentin@yahoo.com.
Conducător ştiinţific
Prof. univ. Dr. Alexandru S. APAHIDEAN
Doctorand
ing. Valentin SINGUREANU

3. Comisia de doctorat a fost aprobată în următoarea componenţă:
Preşedinte: Prof. dr. Marcel DÂRJA - prodecanul Facultăţii de
Horticultură, Cluj-Napoca
Membrii: Prof. dr. Alexandru S. APAHIDEAN - conducător
ştiinţific
Prof. dr. Dumitru INDREA - Universitatea de Ştiinţe
Agricole si Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Prof. dr. Nistor STAN - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi
Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" Iaşi
Prof. dr. Victor POPESCU - Universitatea de Ştiinţe
Agronomice şi Medicină Veterinară - Bucureşti

4. UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
ing. SINGUREANU I. VALENTIN
TEZĂ DE DOCTORAT
- rezumat -
CONTRIBUŢII PRIVIND PERFECŢIONAREA
TEHNOLOGIEI DE CULTURĂ A TOMATELOR ÎN
SOLARII, ÎN ZONA PODIŞULUI
TRANSILVANIEI
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
Prof. univ. dr. ALEXANDRU S. APAHIDEAN
CLUJ-NAPOCA
2008

5. UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCE
AND VETERINARY MEDICINE CLUJ-NAPOCA
PhD SCHOOL
HORTICULTURE FACULTY
ing. SINGUREANU I. VALENTIN
SUMMARY OF PhD THESIS
CONTRIBUTIONS REGARDING THE IMPROVEMENT
OF THE SOLARIUM TOMATO CULTURE IN THE
TRANSYLVANIAN TABLELAND
SCIENTIFICALL COORDINATOR
Prof. univ. PhD. ALEXANDRU S. APAHIDEAN
CLUJ-NAPOCA
2008

6. CUPRINS
Capitolul I - Tomatele - importanţă, valoarea nutritivă şi terapeutică…………………. 7
Capitolul II - Organizarea cercetărilor privind perfecţionarea tehnologiei de cultură
a tomatelor în solarii, în zona Podişului Transilvaniei....................................................... 11
2.1. Scopul şi obiectivele cercetării................................................................................... 11
2.2. Echipamente şi determinări aferente experienţelor.................................................... 13
2.3. Amplasarea experienţelor........................................................................................... 15
2.3.1. Amplasarea experienţei în sera-solar................................................................ 15
2.3.2. Amplasarea experienţei în solarul cu acoperire dublă....................................... 18
Capitolul III - Rezultatele cercetărilor privind perfecţionarea tehnologiei de cultură a
tomatelor în sera solar........................................................................................................... 20
3.1. Creşterea şi fructificarea plantelor............................................................................. 20
3.2. Producţia timpurie...................................................................................................... 24
3.3. Producţia totală........................................................................................................... 26
3.4. Calitatea producţiei.................................................................................................... 29
3.5. Dinamica temperaturii, umidităţii atmosferice, intensităţii luminoase în spaţiul de
cultură................................................................................................................................ 30
3.6. Dinamica umidităţii în sol (evapotranspiraţia în anii experimentali 2006 şi
2007).................................................................................................................................. 33
Capitolul IV - Rezultatele cercetărilor privind cultura tomatelor în solarul cu
acoperire dublă....................................................................................................................... 35
4.1. Creşterea şi fructificarea plantelor............................................................................. 35
4.2. Dinamica recoltărilor................................................................................................. 36
4.3. Producţia timpurie...................................................................................................... 36
4.4. Producţia totală........................................................................................................... 38
4.5. Calitatea producţiei.................................................................................................... 40
4.6. Dinamica temperaturii, umidităţii atmosferice, intensităţii luminoase în spaţiul de
cultură................................................................................................................................ 41
Capitolul V - Concluzii generale şi recomandări................................................................ 44
Bibliografie.............................................................................................................................. 50

7. CONTENT
Chapter I - Tomatoes – importance, nutritive and therapeutically value……………… 7
Chapter II - Research organization regarding the improvement of tomato crop
technology in plastic tunnels, Transylvanian Tableland region........................................ 11
2.1. Purpose and research objectives................................................................................. 11
2.2. Material and methods regarding the experiments...................................................... 13
2.3. Experimental plot emplacement................................................................................. 15
2.3.1. Experimental plot emplacement, could glasshouse........................................... 15
2.3.2. Experimental plot emplacement, double covered polyethylene tunnel............. 18
Chapter III - Experimental results regarding the improvement of tomato crop
technology, could glasshouse................................................................................................. 20
3.1. Growth and fruit link.................................................................................................. 20
3.2. Early yield.................................................................................................................. 24
3.3. Total yield.................................................................................................................. 26
3.4. Yield quality............................................................................................................... 29
3.5. Temperature, air humidity, light intensity dynamic in the experimental plot............ 30
3.6. Dynamic determination of the soil humidity (evapotranspiration between 2006-
2007).................................................................................................................................. 33
Chapter IV - Experimental results regarding the improvement of tomato crop
technology, double covered polyethylene tunnel................................................................. 35
4.1. Growth and fruit link.................................................................................................. 35
4.2. Yield dynamic............................................................................................................ 36
4.3. Early yield.................................................................................................................. 36
4.4. Total yield.................................................................................................................. 38
4.5. Yield quality............................................................................................................... 40
4.6. Temperature, air humidity, light intensity dynamic in the experimental plot............ 41
Chapter V - General conclusions and recommendations………………………………... 44
Bibliography........................................................................................................................... 50

8. CAPITOLUL I
TOMATELE - IMPORTANŢĂ, VALOAREA NUTRITIVĂ ŞI
TERAPEUTICĂ
De la tomate se consumă fructele la maturitatea fiziologică, dar şi
cele care nu ajung în această fază (gogonelele) pentru prepararea murăturilor
(RUBATZKY, 1997). Importanţa alimentară deosebită a tomatelor este dată de
faptul că acestea se consumă într-o gamă variată: în stare proaspătă, ca salată
simplă sau in amestec cu alte legume, sosuri, ghiveci, roşii umplute etc.,
prelucrate industrial sub formă de pastă, bulion, conserve, sucuri obişnuite sau
picante etc.
În afară de cererea mare pentru consumul curent al populaţiei
tomatele sunt cerute mult în industria conservelor de legume, de carne şi
peşte, fiind de asemenea un produs important de export. Sunt cerute la export
mai ales tomatele de seră, cele timpurii precum şi produsele industrializate
(MĂNIUŢIU, 2006).
Prevederile Organizaţiei Mondiale pentru Agricultură şi Alimentaţie
(F.A.O) recomandă consumul de legume în cantităţi variabile în funcţie de
vârsta consumatorilor. Astfel pentru persoanele până la 12 ani, cantităţile
medii se cifrează la 100g/zi, iar pentru cele cu vârstă mai mare de 12 ani,
350g/zi, ceea ce reprezintă, în medie un consum anual de 120 kg de legume
(MIHALACHE, 2003).
Concepţiile actuale despre alimentaţia raţională, acordă consumului
de tomate o poziţie prioritară, în primul rând pentru că acestea asigură
organismului uman o gamă largă de vitamine, săruri minerale şi apă vitală,
atât de necesare pentru activitatea fiziologică normală a organismului uman
(BUTNARIU şi colab. 1992).
7

9. Conform recomandărilor medicilor, pentru o alimentaţie raţională,
necesarul zilnic de hrană a unui adult este de 714 g alimente de natură animală
şi 1225 g alimente de natură vegetală din care aproximativ 300-400 g sunt
reprezentate de legume (MIHALACHE, 1999).
Pe lângă principiile nutritive prezentate, tomatele conţin un compus
„miraculos” pentru medicină, licopenul. Numeroase studii medicale arată
acţiunea directă a acestui pigment asupra radicalilor liberi din organismul
uman.
Radicalii liberi sunt consideraţi molecule oxidative deosebi de
puternice care atacă membranele celulare ale celulelor din diferite ţesuturi ale
organismului uman, atacă şi ADN uman inducând procese de replicare
defectuoase ce duc la îmbătrânirea rapidă a organismului (MAYEAUX and all,
2006).
Licopenul nu este sintetizat de organismul uman, singura cale de a
obţine acest pigment, este consumul de fructe sau legume ce conţin pigmentul
în cauză.
Noi cercetări în domeniu arată că gradul de metabolizare în
organismul uman al acestui pigment este mai mare la produsele procesate
(sosuri, bulion, paste) decât la cele consumate în stare proaspătă.
Acest lucru este posibil deoarece căldura folosită în timpul procesării
tomatelor distruge zidul de celule, permiţând ca licopenul să fie mai bine
absorbit în tubul digestiv.
Este important de ştiut că licopenul este solubil în grăsimi, acesta
este mai bine absorbit atunci când este consumat împreună cu grăsimi
(MARTINEZ VALVERDE – ISABEL and all., 2002).
Pe plan mondial din întreaga cantitate de tomate produsă anual 80%
este comercializată sub diferite forme de procesare şi doar 20% este
8

10. consumată în stare proaspătă (HARVARD MEDICAL SCHOOL - PRESS
RELEASE).
Foarte multe ţări şi organizaţii din Uniunea Europeană apreciază
consumul de legume/cap de locuitor/an ca fiind un indice riguros de încadrare
a unor ţări în sfera celor dezvoltate sau în curs de dezvoltare socială şi
economică.
Dacă conform anuarului statistic F.A.O din 1998, România era
situată cu un consum mediu de legume pe cap de locuitor ridicat, luând în
considerare doar zonele geografice şi ţările din tabelul 1.1., ţara noastră ar
ocupa un binemeritat loc II.
Tabelul 1.1.
Consumul de legume în câteva ţări din lume (kg/cap de locuitor/an)
date F.A.O. 1998
Vegetable consumption in different countries (kg/capita/year)
F.A.O. statistical data 1998
9

11. Tabelul 1.2.
Consumul de tomate în câteva ţări din lume (g/cap de locuitor/zi)
date F.A.O. 2000-2004
Tomato consumption in different countries (g/capita/day)
F.A.O. statistical data 2000-2004
Tomatele ocupă un loc de frunte în preferinţele consumatorilor din
România, consumul acestor având un trend ascendent cu un maxim de
consum în anul 2004 (172,3 g tomate/cap de locuitor/zi).
În ceea ce priveşte consumul de tomate ţara noastră surclasează ţări
mult mai dezvoltate economic (Belgia, Danemarca, Olanda, SUA, Marea
Britanie, Japonia).
Consumul de tomate este foarte ridicat în Grecia, unde în anul 2000
se consumau 382,49 g tomate/cap de locuitor/zi (tabelul 1.2.).
10

12. CAPITOLUL II
ORGANIZAREA CERCETĂRILOR PRIVIND PERFECŢIONAREA
TEHNOLOGIEI DE CULTURĂ A TOMATELOR ÎN SOLARII, ÎN
ZONA PODIŞULUI TRANSILVANIEI
2.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII
Scopul şi obiectivele cercetării în experienţa efectuată în sera-solar
Experienţele privind îmbunătăţirea tehnologiei de cultură a tomatelor
în solarii în zona Podişului Transilvaniei, au fost efectuate între anii 2006-
2007, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-
Napoca, Facultatea de Horticultură, Disciplina de Legumicultură în cadrul
serelor solar aferente disciplinei.
Scopul cercetărilor a constat în elaborarea unei tehnologii
îmbunătăţite de cultură a tomatelor în solarii, prin introducerea în studiu a trei
noi hibrizi extratimpurii de tomate, generalizarea irigării prin picurare,
introducerea materialelor de mulcire (folie de polietilenă neagră, paie),
precum şi studiul comportării variantelor experimentale la desimii culturale
diferite.
În experienţa întreprinsă în cei doi ani experimentali a fost urmărită
dinamica umidităţii în sol, reprezentată prin evapotranspiraţie, pornind de la
ipoteza că materialele de mulcire reduc evapotranspiraţia reţinând în sol o
cantitate mai mare de apă faţă de variantele experimentale nemulcite.
Temperatura a fost urmărită în dinamică prin determinări executate la
exteriorul solarului, în interiorul acestuia, la fiecare variantă experimentală în
sol, cât şi deasupra acestuia. Odată cu determinările efectuate asupra
temperaturii au fost efectuate şi cele legate de umiditatea atmosferică şi
intensitatea luminoasă, urmărindu-se corelarea acestora.
11

13. În vederea realizării scopului propus au fost studiate următoarele
aspecte:
- stabilirea comportării hibrizilor extratimpurii de tomate în condiţii
de desimi culturale diferite;
- stabilirea comportării hibrizilor extratimpurii de tomate în condiţii
de mulcire a solului cu diferite materiale (folie de polietilenă neagră, paie);
- dinamica umidităţii în sol în condiţii de mulcire a solului cu diferite
materiale (folie de polietilenă neagră, paie).
Scopul şi obiectivele cercetării în experienţele efectuate în solarul
cu acoperire dublă
Experienţele privind îmbunătăţirea tehnologiei de cultură a tomatelor
în solarul cu acoperire dublă, în zona Podişului Transilvaniei, au fost efectuate
între anii 2007-2008, în cadrul solarului modern cu acoperire dublă aferent
disciplinei de Legumicultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca.
Scopul cercetărilor a constat în elaborarea unei tehnologii
îmbunătăţite de cultură a tomatelor în solarii prin introducerea în studiu a trei
noi hibrizi extratimpurii de tomate, cultivaţi într-un solar modern, automatizat,
generalizarea fertirigării prin picurare cu ajutorul dozatoarelor de
îngrăşăminte.
Datorită rezultatelor satisfăcătoare obţinute în sera solar în anii
anteriori, se generalizează mulcirea cu folie de polietilenă neagră a întregii
culturi de tomate şi nu în ultimul rând studiul comportării variantelor
experimentale la desimi culturale diferite.
Folosirea generalizată a foliei de polietilenă neagră ca şi material de
mulcire, fertirigarea prin picurare, desimi de plantare diferite, precum şi dubla
acoperire a solarului cu folie de polietilenă duc spre un spor de producţie net
12

14. superior atât cantitativ cât şi calitativ prin comparaţie cu aceeaşi cultură
experimentală din sera-solar.
În cadrul experienţei întreprinse s-a urmărit în dinamică temperatura
atmosferică la exteriorul şi în interiorul solarului, temperatura solului,
temperatura la nivelul solului, umiditatea atmosferică şi intensitatea
luminoasă.
În vederea realizării scopului propus au fost studiate următoarele
aspecte:
- stabilirea comportării hibrizilor extratimpurii de tomate în condiţii
de desimi culturale diferite;
- stabilirea comportării hibrizilor extratimpurii de tomate în condiţii
de mulcire a solului cu folie de polietilenă neagră;
- stabilirea comportării hibrizilor extratimpurii de tomate în condiţii
de fertirigare.
2.2. ECHIPAMENTE ŞI DETERMINĂRI AFERENTE EXPERIENŢELOR
Aquaterr T 300
Specificaţii tehnice
Fig. 2.1. Specificaţii tehnice ale umidometrului Aquaterr T30 (www.hanna.ro)
Fig. 2.1. Technical specification of the Aquaterr T300 humidometer (www.hanna.ro)
Aparatul Aquaterr T 300 face partea din gama aparatelor portabile ce
pot determina umiditatea solului şi temperatura acestuia în câmp, direct, fără a
fi necesară o pregătire prealabilă a probelor de sol.
13

15. Termo-higrometru portabil cu imprimantă şi achiziţii de date HI 9161
Fig. 2.2. Părţile componente şi specificaţiile tehnice ale termo-higrometrului HI 9161
(www.hanna.ro)
Fig. 2.2. Component parts and technical specification of the HI 9161 termo-higrometer
(www.hanna.ro)
Termo-higrometrul portabil HI 9161, fabricat de firma HANNA
INSTRUMENTS permite determinarea în condiţii de câmp sau de laborator,
simultan, a temperaturii unui substrat cultural cât şi a umidităţii relative din
atmosfera de lucru (www.hanna.ro).
14

16. Luxmetru portabil Testo 545
Luxmetrul portabil Testo 545 este destinat măsurării intensităţii
luminoase din diferite încăperi, precum şi din diferite locaţii ale încăperii
respective cu ajutorul memoriei de reţinere a valorilor determinate
(www.hanna.ro).
Fig. 2.3. Specificaţii tehnice ale Luxmetrului portabil Testo 545
Fig. 2.3. Technical specification of the Testo 545 luxmeter (www.hanna.ro)
2.3. AMPLASAREA EXPERIENŢELOR
2.3.1. Amplasarea experienţei în sera-solar
Cercetarea a fost organizată ca o experienţă polifactorială cu
următorii factori experimentali:
Factorul 1 – Hibridul folosit Cronos F1 (mt)
Menhir F1
Shannon F1
Factorul 2 – Materialul de mulcire folosit
nemulcit (mt)
mulcire cu folie de polietilenă neagră
mulcire cu paie
Factorul 3 – Desimea de plantare adoptată 65/40 cm (mt) 38.500 pl/ha
65/30 cm 51.300 pl/ha
15

17. Din combinaţia celor trei factori experimentali s-au obţinut 18
variante experimentale care au fost aranjate conform schemei de plantare
ataşate, în câte trei repetiţii fiecare.
Tabelul 2.1.
Variantele experimentale din sera-solar
Experimental variants from the could glasshouse
Lungimea serei solar este de 48 m, lăţimea este de 5,85 m rezultă o
suprafaţă de 421,2 m2.
Experienţa a fost împărţită în 3 repetiţii, fiecare repetiţie
reprezentând o treime din lungimea solarului (respectiv 24 m).
Lungimea unei variante experimentale a fost stabilită la 3,5 m, iar
suprafaţa activă a unei variante obţinute în urma calcului este de 4,68 m2.
Protecţia experienţei a fost asigurată atât fronal cât şi pe rândurile
laterale ale acesteia.
În ceea ce priveşte irigarea experienţei a fost adoptată tehnica de
irigare prin picurare, cu tuburi de picurare flexibile, Toro Aqua Traxx (debit
1,14 l/h) la fiecare rând de plante.
16

18. Fig. 2.4. Aranjarea experienţei în sera-solar, vedere frontală - schema de plantare şi cele
două densităţi de plantare adoptate (original)
Fig. 2.4. Emplacement of the experimental plot, front view - plantation scheme and the two
plant density adopted (original)
17

19. 2.3.2. Amplasarea experienţei în solarul cu acoperire dublă
Cercetarea a fost organizată ca şi o experienţă bifactorială, având
următorii factori:
Factorul 1 – Hibridul folosit Cronos F1 (mt)
Menhir F1
Shannon F1
Factorul 2 – Desimea de plantare adoptată 80/40 cm (mt) 31.250 pl/ha
80/30 cm 41.700 pl/ha
Din combinaţia celor doi factori experimentali s-au obţinut 6 variante
experimentale care au fost aranjate conform schemei de plantare ataşate, în
câte trei repetiţii fiecare.
Tabelul 2.2.
Variantele experimentale din solarul cu acoperire dublă
Experimental variants from the double covered polyethylene tunnel
În ceea ce priveşte modalitatea de acoperire a solului s-a ales
mulcirea solului cu folie de polietilenă neagră, datorită rezultatelor pozitive
obţinute în anii anteriori 2006-2007 la variantele experimentale mulcite cu
folie din cadrul serei solar.
Şi în cazul acestei experienţe s-a optat pentru irigarea prin picurare
cu tuburi flexibile din polietilenă Toro Aqua Traxx (debit 1,14 l/h), optându-
se pentru introducerea în sistemul de irigare a unui dozator de îngrăşăminte
(modelul DOSATRON DL 110). Pentru automatizarea operaţiei de irigare şi
18

20. fertirigare se foloseşte un panou de comandă Irritrol Junior Max, ce permite
conectarea la el a 6 electrovalve.
În cadrul acestei experienţe lungimea solarului a fost de 32 de m,
lăţimea acestuia de 8 m, rezultând o suprafaţă de 256 m2.
Fig. 2.5. Aranjarea experienţei în solarul cu acoperire dublă, vedere frontală - schema de
plantare şi cele două densităţi de plantare adoptate (original)
Fig. 2.5. Emplacement of the experimental plot in the double covered polyethylene tunnel,
front view – plantation scheme and the two plant density adopted (original)
19

21. CAPITOLUL III
REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND PERFECŢIONAREA
TEHNOLOGIEI DE CULTURĂ A TOMATELOR ÎN SERA SOLAR
3.1. CREŞTEREA ŞI FRUCTIFICAREA PLANTELOR
Creşterea plantelor de tomate a fost exprimată prin înălţimea medie a
tulpinii, numărul mediu de frunze, numărul mediu de inflorescenţe formate.
Fructificarea plantelor a fost exprimată prin procentul de legare al fructelor de
tomate.
Măsurătorile biometrice au fost efectuate în dinamică, de trei ori în
cursul perioadei de vegetaţie, la câte 6 plante din fiecare variantă
experimentală, calculându-se media acestora.
Media anilor experimentali 2006-2007 (tabelul 4.1.) menţine valori
ridicate ale înălţimilor medii la plantele de tomate reprezentate de variantele
experimentale plantate la densitatea de 51.300 pl/ha menţinând trendul anilor
experimentali 2006 şi 2007.
Aceleaşi valori scăzute ale înălţimii medii a plantelor se observă la
variantele experimentale mulcite cu paie.
Numărul mediu de inflorescenţe este corelat cu înălţimea medie a
plantelor; astfel, toate variantele experimentale ce au înregistrat o înălţime
medie redusă prezintă un număr mediu de inflorescenţe scăzut.
Procentul de legare al fructelor în primele trei inflorescenţe se
menţine ridicat ca şi în cazul anilor experimentali 2006 şi 2007 la variantele
mulcite cu folie, ambele densităţi de plantare, în cazul hibrizilor Cronos F1 şi
Menhir F1 (tabelul 4.1.).
Procentul mai mare de legare al fructelor între etajele 1-3 se menţine
ridicat la variantele experimentale mulcite cu folie de polietilenă neagră
datorită căldurii degajate de aceste materiale la nivelul inflorescenţelor
inferioare, asigurând condiţii optime de creştere şi legare a fructelor.
Procentul de legare pentru inflorescenţele cuprinse între etajele 4 şi 6
înregistrează valori cuprinse între 15,63% pentru varianta experimentală
Shannon F1, nemulcit, 38.500 pl/ha şi 49,40% pentru varianta experimentală
Menhir F1, nemulcită, 51.300 pl/ha; concluzionând rezultatele biometrice
obţinute în anii experimentali 2006 şi 2007.
Procentul de legare mai scăzut între etajele 4-6 se datorează
periodicităţii determinărilor biometrice efectuate. Astfel, în momentul ultimei
măsurători biometrice nu toate florile din inflorescenţă erau înflorite sau
legate (tabelul 4.1.).
20

22. Tabelul 4.1.
Creşterea şi fructificarea plantelor de tomate în sera-solar (Cluj-Napoca, media 2006-2007)
Growth and fruit link of the tomato plants cultivated in the could glasshouse (Cluj-Napoca, average 2006-2007)
21

23. Fig. 4.1. Fructificarea plantelor de tomate în sera-solar, Cluj-Napoca, media 2006-2007 (etajele 1-6)
Fig. 4.1. Fruit link at the tomato plants in the could glasshouse, Cluj-Napoca, averege 2006-2007 (clusters 1-6)
22

24. Fig. 4.2. Dinamica producţiei de tomate cultivate în sera-solar (kg/m2) cumulată pe lunile de producţie, 2007
Fig. 4.2. Yield dynamic for the tomatoes cultivated in the could glasshouse (kg/m2) cumulated during the production months, 2007
23

25. Analizând dinamica recoltărilor pentru anul experimental 2007, se
observă că variantele experimentale nemulcite, reprezentate de hibridul
Menhir F1 plantat la ambele desimi înregistrează cea mai favorabilă dinamică
de producţie în luna iunie (fig. 4.2.).
Dinamica producţiei pe luna iulie, este favorabilă variantelor
experimentale mulcite cu folie de polietilenă, la toţi hibrizii experimentali:
Cronos F1 (6,51 kg/m2), Menhir F1 (6,31 kg/m2), Menhir F1 (6,35 kg/m2),
Shannon F1 (6,11 kg/m2). Producţiile totale sunt încadrate între 6,56 kg/m2
(Cronos F1, mulcit paie, 38.500 pl/ha) şi 9,67 kg/m2 (Menhir F1, mulcit folie,
51.300 pl/ha).
Chiar dacă la începutul anului experimental 2007 dinamica
producţiei a fost favorabilă pentru variantele nemulcite, odată cu încălzirea
mediului ambiant, a materialului de mulcire, respectiv a solului, variantele
experimentale mulcite cu folie de polietilenă neagră înregistrează o dinamică
pozitivă în lunile iulie-august, cât si producţie totală ridicată (fig. 4.2).
3.2. PRODUCŢIA TIMPURIE
Producţia timpurie pentru anul experimental 2006 a fost stabilită
între datele de 21.06.2006 - 20.07.2006.
Producţia timpurie pentru anul experimental 2007 a fost stabilită
între datele de 18.06.2007 - 20.07.2007.
Tabelul 4.2.
Influenţa materialelor de mulcire asupra producţiei timpurii de tomate din sera-solar
(Cluj-Napoca, media 2006-2007)
The influence of mulching materials upon the early yield of tomatoes cultivated in the could
glasshouse (Cluj-Napoca, average 2006-2007)
Media experimentală confirmă rezultatele obţinute în anii
experimentali 2006 şi 2007 cu producţii medii obţinute între 2,63 kg/m2
pentru variantele experimentale mulcite cu paie şi 3,07 kg/m2 pentru
variantele experimentale mulcite cu folie de polietilenă.
24

26. Doar variantele experimentale mulcite cu folie de polietilenă
înregistrează diferenţe de producţie pozitive atât prin comparare cu martorul
experimental (0,36 kg/m2) cât şi prin comparare cu media experimentală (0,27
kg/m2). Sporurile de producţie sunt de 13,28% respectiv 9,51%.
Deşi sunt neasigurate statistic variantele experimentale mulcite cu
paie conduc spre regresii de producţie de -0,08 kg/m2, respectiv -0,17 kg/m2.
Tabelul 4.3.
Influenţa combinată a desimii şi a materialului de mulcire asupra producţiei timpurii de
tomate din sera-solar (Cluj-Napoca, media 2006-2007)
Combined influence of plant density and mulching material upon the early yield of tomatoes
cultivated in the could glasshouse (Cluj-Napoca, average 2006-2007)
Media anilor experimentali sub influenţa compusă a desimii şi a
materialului de mulcire reflectă rezultatele obţinute în anii experimentali 2006
şi 2007.
Producţiile timpurii obţinute au fost situate între 2,49 kg/m2 pentru
varianta experimentală 38.500 pl/ha + mulcire cu paie şi 3,08 kg/m2 pentru
varianta experimentală 38.500 pl/ha + mulcire cu folie.
Variantele experimentale: 38.500 pl/ha mulcit cu folie de polietilenă
neagră şi 51.300 pl/ha mulcit cu folie de polietilenă neagră înregistrează
sporuri de producţie de 18,01% respectiv 17,24% cu diferenţe de producţie
foarte semnificative prin compararea lor cu varianta martor şi 9,93% respectiv
9,22% cu diferenţe de producţie distinct semnificative prin comparaţia cu
media experienţei (tabelul 4.3.).
Regresii de producţie, asigurate statistic prin comparaţie cu media
experienţei de -0,31 kg/m2 s-au înregistrat la varianta experimentală compusă
din desimea de 38.500 pl/ha mulcită cu paie......................................................
Sub influenţa compusă a hibridului, materialului de mulcire şi a
desimii asupra producţiei timpurii de tomate, media experimentală certifică
rezultatele obţinute în anii 2006 şi 2007 (tabelul. 4.4.).
25

27. Producţiile timpurii obţinute au fost cuprinse între valorile de 2,21
kg/m2 pentru Cronos F1, nemulcit, 38.500 pl/ha şi 3,45 kg/m2 pentru Shannon
F1, mulcit cu folie, 38.500 pl/ha;
Cea mai ridicată diferenţă de producţie o întâlnim în cazul variantei
experimentale Shannon F1, mulcit folie, plantate la densitatea de 38.500 pl/ha
(1,24 kg/m2), foarte semnificativ pozitivă, cu un spor de producţie de 56,11%
prin comparaţie cu martorul experimental.
Regresiile de producţie prin compararea cu media experimentală sunt
semnalate la hibrizii Cronos F1 şi Shannon F1, nemulciţi sau mulciţi cu paie.
Tabelul 4.4.
Influenţa multiplă hibrid, material de mulcire, desime, asupra producţiei timpurii de
tomate din sera-solar (Cluj-Napoca, media 2006-2007)
Multiple influence hybrid, mulching material, plant density upon the early yield of tomatoes
cultivated in the could glasshouse
(Cluj-Napoca, average 2006-2007)
3.3. PRODUCŢIA TOTALĂ
Producţia totală pentru anul experimental 2006 a fost stabilită între
datele de 21.06.2006 - 28.08.2006.
Producţia totală pentru anul experimental 2007 a fost stabilită între
datele de 18.06.2007 - 27.08.2007.
26

28. Tabelul 4.5.
Influenţa materialelor de mulcire asupra producţiei totale de tomate din sera-solar (Cluj-
Napoca, media 2006-2007)
The influence of mulching materials upon the total yield of tomatoes cultivated in the could
glasshouse (Cluj-Napoca, average 2006-2007)
Media anilor experimentali evidenţiază influenţa materialului de
mulcire asupra producţiei totale de tomate obţinute. Astfel, producţiile
obţinute sub influenţa unilaterală a materialului de mulcire au fost situate între
7,64 kg/m2 pentru mulcirea cu paie şi 9,78 kg/m2 pentru mulcirea cu folie de
polietilenă.
Cele mai ridicate valori ale diferenţei de producţie atât prin
comparare cu martorul experimental cât şi prin comparare cu media
experimentală le întâlnim la mulcirea cu folie de polietilenă (1,31 kg/m2,
diferenţă de producţie foarte semnificativă, spor de producţie de 15,46%
respectiv 1,16 kg/m2, diferenţă de producţie foarte semnificativ cu un spor de
producţie de 13,45%).
Tabelul 4.6.
Influenţa combinată a desimii şi a materialului de mulcire asupra producţiei totale de
tomate din sera-solar (Cluj-Napoca, media 2006-2007)
Combined influence of plant density and mulching material upon the total yield of tomatoes
cultivated in the could glasshouse (Cluj-Napoca, average 2006-2007)
27

29. În cazul mediei celor doi ani experimentali, sub influenţa combinată
a desimii şi materialului de mulcire, ambele desimi de plantare, obţin
producţii totale de 9,80 kg/m2 pentru desimea de 51.300 pl/ha cu o diferenţă
de producţie de 1,61 kg/m2, respectiv 9,75 kg/m2 cu o diferenţă de producţie
de 1,56 kg/m2 pentru desimea de 38.500 pl/ha, prin compararea acestora cu
martorul experimental (tabelul 4.6.).
Aceleaşi variante experimentale obţin cele mai ridicate diferenţe şi
sporuri de producţie şi prin compararea cu media experienţei.
Prin comparaţie cu martorul experimental cât şi cu media
experienţei, variantele experimentale plantate la ambele desimi de plantare,
mulcite cu paie înregistrează regresii de producţie.
Tabelul 4.7.
Influenţa combinată hibrid, material de mulcire, desime, asupra producţiei totale de tomate
din sera-solar (Cluj-Napoca, media 2006-2007)
Combined influence hybrid, mulching material, plant density upon the total yield of
tomatoes cultivated in the could glasshouse (Cluj-Napoca, average 2006-2007)
Media experimentală a anilor de studiu subliniază următoarele:
- producţiile totale obţinute au fost situate între valorile de 7,23
kg/m2 pentru Cronos F1 mulcit cu paie, plantat la desimea de 38.500 pl/ha şi
28

30. 10,27 kg/m2 pentru Menhir F1 mulcit cu folie, plantat la desimea de 51.300
pl/ha;
- indiferent de interacţiunile combinate luate în studiu variantele
experimentale compuse din interacţiunea factorilor Menhir F1, mulcit folie,
51.300 pl/ha, Menhir F1, mulcit folie, 38.500 pl/ha, Shannon F1, mulcit folie,
38.500 pl/ha obţin cele mai ridicate diferenţe de producţie interpretabile
statistic cu valori de 2,52 kg/m2, 2,27 kg/m2, 1,93 kg/m2 prin comparaţie cu
martorul experimental;
- prin comparaţie cu media experienţei regresiile de producţie se
observă la toţi hibrizii luaţi în studiu, nemulciţi sau mulciţi cu paie la ambele
desimi de plantare (tabelul 4.7.).
3.4. CALITATEA PRODUCŢIEI
10
9
8
7
6
5 kg/m2
4
3
Prod. totală
2
Extra + Cal. I
Prod. totală 1
Extra
0
Extra + Cal. I
V1
V3
V5
V7
V9
Extra
V11
V13
V15
V17
V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V13 V14 V15 V16 V17 V18
Prod. totală 6.75 8.81 8.25 9.05 6.56 6.99 8.59 9.49 9.26 9.67 7.24 7.01 6.82 7.22 8.35 8.64 7.08 7.67
Extra + Cal. I 6.53 8.57 8.18 8.82 6.39 6.89 8.39 9.32 9.14 9.34 7.04 6.83 6.7 7.15 8.21 8.38 6.93 7.58
Extra 4.93 6.72 6.26 6.8 4.81 5.25 6.57 7.06 7.35 7.11 5.41 4.98 5.32 5.48 6.32 6.41 5.72 5.83
Fig. 4.3. Calitatea fructelor de tomate obţinute în sera solar (Cluj-Napoca 2007)
Fig. 4.3. Quality of the tomato fruits obtained in the could glasshouse (Cluj-Napoca 2007)
Sub aspectul calităţii fructelor de tomate obţinute în sera-solar în
anul experimental 2007 putem afirma următoarele:
- producţia obţinută în sera-solar a fost împărţită pe categoriile de
calitate extra şi extra + calitatea I-a;
- variantele experimentale Menhir F1 mulcit cu folie, la ambele
desimi, înregistrează cea mai mare producţie de fructe de calitatea extra,
29

31. varianta experimentală fiind şi cea care obţine cea mai ridicată producţie
totală de fructe;
- pentru valorile obţinute la categoria de fructe calitatea extra +
calitatea I-a varianta Menhir F1 mulcit cu folie, 51.300 pl/ha obţine cele mai
ridicate valori, urmată de Menhir F1, nemulcit, 51.300 pl/ha;
- pentru producţia totală obţinută se evidenţiază Menhir F1, mulcit cu
folie, 51.300 pl/ha (9,67 kg/m2).
3.5. DINAMICA TEMPERATURII, UMIDITĂŢII ATMOSFERICE,
INTENSITĂŢII LUMINOASE ÎN SPAŢIUL DE CULTURĂ
Determinările au fost făcute cu aparatura descrisă în capitolul II, în
dinamică, cu observaţii efectuate la orele 800 şi 1200.
S-a determinat evoluţia temperaturii la exteriorul solarului, interiorul
solarului, în solul variantelor experimentale şi deasupra acestuia.
Paralel cu determinările efectuate s-a urmărit evoluţia umidităţii
atmosferice la exteriorul şi interiorul solarului precum şi intensitatea
luminoasă.
Odată cu cretizarea serei solar, s-a specificat acest lucru în dinamica
determinărilor.
Temperatura la nivelul solului înregistrată la ora 800 prezintă valori
ridicate la toate variantele experimentale mulcite cu folie de polietilenă neagră
prin comparare cu variantele experimentale nemulcite, cu valori medii
pozitive de 1,85°C.
În majoritatea determinărilor efectuate variantele experimentale
mulcite cu paie prezintă aceleaşi valori ale temperaturii solului cu variantele
experimentale nemulcite, efect explicat prin permeabilitatea acestui material
faţă de căldură şi umiditate (fig.4.4.).
Temperatura la nivelul solului înregistrată la ora 1200 prezintă valori
ridicate la toate variantele experimentale mulcite cu folie de polietilenă neagră
prin comparare cu variantele experimentale nemulcite, cu valori medii
pozitive de 2,19°C.
În majoritatea determinărilor efectuate variantele experimentale
mulcite cu paie prezintă aceleaşi valori ale temperaturii solului cu variantele
experimentale nemulcite, efect explicat prin permeabilitatea acestui material
faţă de căldură şi umiditate.
Efectul de seră se face simţit odată cu determinările efectuate la ora
1200, astfel diferenţele de temperatură dintre exteriorul şi interiorul solarului
sunt mai mari cu valori pozitive medii de 2,5°C.
30

32. Fig. 4.4. Evoluţia temperaturilor în sera-solar, perioada 15.05.2007 – 23.08.2007, la ora 800 (°C)
Fig. 4.4. Temperature evolution in the could glasshouse, period of time 15.05.2007 – 23.08.2007, 800 (°C)
31

33. Fig. 4.5. Evoluţia temperaturilor în sera-solar, perioada 15.05.2007 – 23.08.2007, la ora 1200 (°C)
Fig. 4.5. Temperature evolution in the could glasshouse, period of time 15.05.2007 – 23.08.2007, 1200 (°C)
32

34. Variantele experimentale mulcite cu folie de polietilenă neagră
prezintă valori mai mari ale temperaturilor la nivelul solului, efect explicabil
prin absorţia şi degajarea de căldură mai mare faţă de celelalte variante
experimentale.
Conform literaturii de specialitate umiditatea atmosferică optimă
pentru cultura tomatelor este de 56-65% şi nu trebuie să treacă de 70%,
deoarece polenul, fiind higroscopic se umezeşte, şi nu se scutură pe stigmatul
florii neproducând polenizarea (BERAR, 2006). Conform datelor înregistrate
de-a lungul perioadei de observaţii, factorul umiditate atmosferică a fost
asigurat în limite normale, atât în cazul determinărilor efectuate la ora 800 cât
şi celor de la ora 1200.
Intensitatea luminoasă se menţine scăzută odată cu cretizarea serei-
solar. Chiar dacă determinările efectuate la ora 800 evidenţiază o intensitate
luminoasă constantă în interiorul serei solar, determinările efectuate la ora
1200 înregistrează o creştere a intensităţii luminoase odată cu dispariţia
efectului cretizării.
3.6. DINAMICA UMIDITĂŢII ÎN SOL (EVAPOTRANSPIRAŢIA ÎN ANII
EXPERIMENTALI 2006 şi 2007)
Luată în dinamică, evapotranspiraţia solului reflectă avantajele
benefice ale mulcirii solului asupra culturii de tomate existente în sera-solar în
anii experimentali 2006-2007.
450 400.44 7000
382.97 5726.63
400 351.73
336.82 6000
350
5000
300 299.76 318.64
um iditatea solului m ulcit cu folie
250 4000 de polietilenă
3922.74
200 199.51 3000 evapotranspiraţia solului m ulcit
3157.83 cu folie de polietilenă
150
2000
1859.12 2340.88
100
1488.62
1000
50
888.37
0 0
06
06
06
06
06
6
6
00
00
20
20
20
20
20
.2
.2
5.
6.
6.
7.
7.
07
08
.0
.0
.0
.0
.0
3.
9.
30
12
23
14
25
Fig. 4.6. Evapotranspiraţia solului la variantele experimentale mulcite cu folie de polietilenă
în dinamică
Fig. 4.6. Soil evapotranspiration rate in dynamic for the experimental variants mulched
with black plastic film
33

35. Umiditatea solului luată în dinamică la variantele experimentale
mulcite cu folie de polietilenă prezintă valori diferite în funcţie de stadiul de
dezvoltare al culturii.
Evapotranspiraţia solului prezintă o curbă ascendentă fiind
influenţată de formula de calcul a evapotranspiraţiei ce însumează normele de
udare până la data determinărilor respective.
Variantele experimentale nemulcite prezintă în dinamică, cea mai
mare cantitate de apă evapotranspirată cu o umiditate a solului mai mică decât
în cazul variantelor experimentale mulcite cu folie de polietilenă sau paie.
Evapotranspiraţia solului pentru variantele experimentale mulcite cu
paie prezintă valori mai scăzute decât în cazul variantelor experimentale
nemulcite.
Prin comparare însă cu variantele experimentale mulcite cu folie de
polietilenă înregistrează valori mai ridicate, explicate prin permeabilitatea
paielor faţă de aer si apă.
34

36. CAPITOLUL IV
REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA
TOMATELOR ÎN SOLARUL CU ACOPERIRE DUBLĂ
4.1. CREŞTEREA ŞI FRUCTIFICAREA PLANTELOR
80
70
60
50
40 %
2007
30 2008
2007-2008
20
10
0
Cronos Cronos Menhir 31250 Menhir 41700 Shannon Shannon
31250 pl/ha 41700 pl/ha pl/ha pl/ha 31250 pl/ha 41700 pl/ha
2007 68.45 64.1 71.3 68.43 63.29 56.45
2008 66.12 61.4 69.21 65.98 61.2 54.11
2007-2008 67.32 62.8 70.29 67.25 62.27 55.31
Fig. 4.1. Procentul total de legare al fructelor de tomate (%) în anii experimentali şi în
media acestora
Fig. 4.1. Total percent of cluster link at the tomato fruits (%) during the experimental years
and as average
Media anilor experimentali subliniază rezultatele obţinute în cei doi
ani experimentali cu următoarele precizări:
- înălţimea medie a plantelor a înregistrat valori cuprinse între 175,27
cm pentru martorul experimental şi 243,05 cm pentru varianta experimentală
Shannon F1 plantat la desimea de 41.700 pl/ha;
- toate variantele experimentale plantate la desimea de 41.700 pl/ha
înregistrează o înălţime medie a plantelor mai ridicată decât cele plantate la
desimea de 31.250 pl/ha, efect explicabil prin acţiunea fenomenului de
autoumbrire;
- procent ridicat de legare al fructelor în inflorescenţă se observă în
continuare pentru varianta experimentală Menhir F1 plantat la desimea de
31.250 pl/ha cu valori de 90,39% pentru inflorescenţele 1-3, 53,69% pentru
inflorescenţele 4-8 şi un procent total de legare situat la valoarea de 70,29%;
35

37. - toate variantele experimentale plantate la desimea de 31.250 pl/ha
obţin un procent total de legare mai ridicat decât în cazul adoptării desimii de
plantare de 41.700 pl/ha.
4.2. DINAMICA RECOLTĂRILOR
Dinamica recoltărilor a fost exprimată în kg/m2, fiind prezentată pe
variantele experimentale în lunile de producţie defalcate pe decade şi
însumată la finalul fiecărei luni.
12
10
8
6 (kg/m2)
4
Iunie
Iulie
August
2
t)
Iunie
(m
a
a
Iulie
/h
/h
pl
pl
50
00
August
a
/h
.2
.7
31
pl
41
0
0
F1
a
F1
25
/h
os
.
pl
os
31
August
n
00
n
F1
a
ro
ro
Iulie
/h
.7
C
C
hir
pl
41
Iunie
50
en
August
F1
a
.2
M
/h
2008
Iulie
ir
31
pl
h
Iunie
en
F1
00
M
.7
2007
on
41
nn
F1
a
Sh
n
no
an
Sh
Cronos F1 31.250 pl/ha (mt) Cronos F1 41.700 pl/ha Menhir F1 31.250 pl/ha Menhir F1 41.700 pl/ha Shannon F1 31.250 pl/ha Shannon F1 41.700 pl/ha
Iunie 2.36 3.24 1.97 2.4 1.2 1.85
Iulie 10.1 11.7 10.3 10.58 10.35 11.41
August 4.95 5.56 4.31 5.07 6.53 6.3
Iunie 1.84 2.69 1.68 2.07 1.08 1.49
Iulie 8.26 9.62 7.82 8.47 8.25 9.42
August 3.83 4.16 3.48 3.9 5.14 4.74
Fig. 4.2. Dinamica producţiei de tomate cultivate în solarul cu acoperire dublă (kg/m2)
cumulată pe lunile de producţie, 2007-2008
Fig. 4.2. Yield dynamic for the tomatoes cultivated in the double covered polyethylene
tunnel (kg/m2) cumulated during the production months 2007-2008
4.3. PRODUCŢIA TIMPURIE
Producţia timpurie exprimată în kg/m2 pentru anul 2007 a fost
considerată între data de 15.06.2007 - 20.07.2007.
Pentru anul experimental 2008, producţia timpurie a fost considerată
între data de 15.06.2008 - 20.07.2008.
36

38. Tabelul 4.1.
Influenţa desimii de plantare asupra producţiei timpurii de tomate din solarul cu
acoperire dublă (Cluj-Napoca, media 2007-2008)
The influence of plant density upon the early yield of tomatoes cultivated in the double
covered polyethylene tunnel (Cluj-Napoca, average 2007-2008)
Media experimentală a anilor de studiu certifică influenţa densităţii
de plantare asupra obţinerii de producţie timpurie de tomate. Astfel,
producţiile timpurii obţinute au fost situate între 7,91 kg/m2 pentru desimea de
41.700 pl/ha şi 6,37 kg/m2 pentru desimea martor (tabelul 4.1.).
Varianta experimentală plantată la densitatea de 41.700 pl/ha
înregistrează o diferenţă de producţie de 1,54 kg/m2, foarte semnificativă, cu
un spor de producţie de 24,17 % prin comparaţie cu martorul experimental.
Aceeaşi variantă experimentală prin comparaţie cu media
experimentală obţine o diferenţă de producţie de 0,77 kg/m2, semnificativă, cu
un spor de producţie de 10,78%.
Prin comparaţie cu media experimentală, martorul experimental
obţine regresii de producţie de -0,77 kg/m2, semnificativ negative.
Analizând influenţa combinată a hibridului folosit şi a desimii asupra
producţiei timpurii de tomate în medie pe cei doi ani experimentali (tabelul
4.2.) putem concluziona următoarele:
- producţiile timpurii obţinute au fost situate între valorile de 5,35
kg/m2 pentru hibridul Shannon F1 plantat la desimea de 31.250 pl/ha şi 8,86
kg/m2 pentru hibridul Cronos F1 plantat la desimea de 41.700 pl/ha;
- media anilor experimentali subliniază diferenţele de producţie
obţinute de varianta experimentală (Cronos F1, 41.700 pl/ha) prin comparaţie
cu martorul experimental 1,94 kg/m2, distinct semnificative, cu sporuri de
producţie de 28,03% şi 1,72 kg/m2, distinct semnificative, cu sporuri de
producţie de 24,08% prin comparaţie cu media experienţei;
- regresiile de producţie se întâlnesc în cazul variantei experimentale
(Shannon F1, 31.250 pl/ha) cu valori de -1,57 kg/m2, distinct semnificativ
37

39. negative prin comparaţie cu martorul experimental şi -1,79 kg/m2, distinct
semnificativ negative, prin comparaţie cu media experimentală.
Concluzionând, interacţiunea densitate la hibrid cât şi interacţiunea
hibrid la densitate influenţează în aceeaşi măsură producţia timpurie de tomate
obţinută în solarul cu acoperire dublă în anii experimentali.
Tabelul 4.2.
Influenţa combinată a hibridului folosit şi a desimii asupra producţiei timpurii de tomate
din solarul cu acoperire dublă (Cluj-Napoca, media 2007-2008)
Combined influence of hybrid and plant density upon the early yield of tomatoes cultivated
in the double covered polyethylene tunnel (Cluj-Napoca, average 2007-2008)
4.4. PRODUCŢIA TOTALĂ
Producţia totală exprimată în kg/m2 pentru anul 2007 a fost
înregistrată între data de 15.06.2007 - 3.09.2007.
Pentru anul experimental 2008 producţia totală a fost înregistrată
între data de 15.06.2008 - 1.09.2008.
Media celor doi ani experimentali sub influenţa unilaterală a desimii
de plantare înregistrează aceleaşi semnificaţii ale diferenţei de producţie
pentru desimea de 41.700 pl/ha, subliniind importanţa adoptării unei desimi
de plantare adecvate pentru obţinerea de producţie totală ridicată.
Astfel, desimea de 41.700 pl/ha obţine o producţie totală de 17,43
kg/m2, cu o diferenţă de producţie de 1,84 kg/m2, distinct semnificativă, spor
de producţie de 11,80% prin comparaţie cu martorul experimental şi de 0,93
kg/m2, semnificativă, cu un spor de producţie de 5,63% prin comparaţie cu
media experimentală.
38

40. Tabelul 4.3.
Influenţa desimii de plantare asupra producţiei totale de tomate din solarul cu acoperire
dublă (Cluj-Napoca, media 2007-2008)
The influence of plant density upon the total yield of tomatoes cultivated in the double
covered polyethylene tunnel (Cluj-Napoca, average 2007-2008)
Tabelul 4.4.
Influenţa combinată a hibridului folosit şi a desimii asupra producţiei totale de tomate din
solarul cu acoperire dublă (Cluj-Napoca, media 2007-2008)
Combined influence of hybrid and plant density upon the total yield of tomatoes cultivated
in the double covered polyethylene tunnel (Cluj-Napoca, average 2007-2008)
Analizând datele medii ale anilor experimentali sub influenţa
combinată a hibrizilor folosiţi şi a desimii, sunt confirmate rezultatele obţinute
în anii de studiu. Diferenţe de producţie distinct semnificative (2,74 kg/m2,
spor de producţie de 17,48%) se pot observa la varianta experimentală
compusă din hibridul Cronos F1, plantat la desimea de 41.700 pl/ha prin
comparaţie cu martorul experimental cât şi prin comparaţie cu media
experienţei (1,91 kg/m2, spor de producţie de 11,57%).
Valori apropiate variantei reprezentate de hibridul Cronos F1, plantat
la desimea de 41.700 pl/ha le întâlnim şi la varianta experimentală Shannon
39

41. F1, plantată la desimea de 41.700 pl/ha cu diferenţe de producţie de 1,93
kg/m2, semnificative prin comparare cu martorul experimental şi 1,93 kg/m2,
distinct semnificative prin comparare cu media experimentală (tabelul 4.4.).
Desimea de 41.700 pl/ha aduce cele mai ridicate diferenţe de
producţie asigurate statistic în cazul folosirii ca material biologic a hibrizilor
de tomate Cronos F1 şi Shannon F1.
Atât în cazul obţinerii de producţie timpurie cât şi în cazul obţinerii
de producţie totală desimea de plantare influenţează producţia obţinută
indiferent de hibridul folosit, sporind cantitatea acesteia.
4.5. CALITATEA PRODUCŢIEI
18
16
14
12
10
kg/m2
8
6
Prod. totală
4
Extra + Cal. I
2 Extra
0
Prod. totală V1
Extra + Cal. I V2
V3
Extra V4
V5
V6
V1 V2 V3 V4 V5 V6
Prod. totală 13.92 16.36 13.02 14.47 14.47 15.64
Extra + Cal. I 13.54 15.89 12.75 13.73 14.11 15.37
Extra 11.4 13.06 10.42 11.05 11.52 13.62
Fig. 4.3. Calitatea producţiei de tomate obţinute în solarul cu acoperire dublă, Cluj-Napoca
2008, (kg/m2)
Fig. 4.3. Quality of the yield obtained in the double covered polyethylene tunnel, Cluj-
Napoca 2008, (kg/m2)
V1 Cronos F1 31.250 pl/ha (mt)
V2 Cronos F1 41.700 pl/ha
V3 Menhir F1 31.250 pl/ha
V4 Menhir F1 41.700 pl/ha
V5 Shannon F1 31.250 pl/ha
V6 Shannon F1 41.700 pl/ha
40

42. 4.6. DINAMICA TEMPERATURII, UMIDITĂŢII ATMOSFERICE,
INTENSITĂŢII LUMINOASE ÎN SPAŢIUL DE CULTURĂ
Dubla acoperire a solarului cu folie de polietilenă durabilă îşi face
simţită influenţa, astfel, determinările temperaturilor din interiorul solarului la
ora 800 în 2007 sunt mai ridicate decât temperatura atmosferică de la exteriorul
acestuia cu circa 3°C.
Odată cu amplasarea materialului de umbrire în solarul cu acoperire
dublă se va specifica acest lucru în dinamica determinărilor, urmărindu-se
influenţa materialului de umbrire faţă de intensitatea luminoasă din spaţiul de
cultură prin compararea acestuia cu lipsa utilizării sale.
Temperaturile din sol la variantele experimentale se menţin uniform,
media lor fiind situată în jurul valorii de 21°C.
Dubla acoperire a solarului îşi menţine influenţa şi pentru anul
experimental 2008, cu o diferenţă de temperatură dintre exteriorul solarului şi
interiorul spaţiului de cultură de 3,48°C.
Temperatura la nivelul solului în cadrul solarului cu acoperire dublă
este mai ridicată în medie faţă de temperatura din sol cu cca. 5,14°C efect
explicat prin absorbţia mai ridicată de căldură a materialului de mulcire la ora
1200.
Odată cu aplicarea materialului de umbrire de tip “Richell” se
observă păstrarea temperaturii din interiorul solarului la valori constante.
Efectul de umbrire fiind corelat şi cu umiditatea atmosferică din interiorul
solarului cât şi cu intensitatea luminoasă.
Umiditatea atmosferică înregistrează valori mai ridicate în interiorul
solarului cu acoperire dublă prin comparaţie cu exteriorul, efect explicabil
prin buna etanşeizare a solarului modern datorită dublei acoperiri.
Menţinerea umidităţii atmosferice la valori constante se observă la
solarul cu acoperire dublă când alături de materialul de umbrire se intervine
cu sistemul de ceaţa artificială, distribuită în solar automat de trei ori pe zi
timp de 1 minut pentru menţinerea constantă a umidităţii atmosferice cât şi a
temperaturii (fig.4.4).
Înregistrările efectuate la ora 1200, în anul experimental 2008 asupra
intensităţii luminoase din spaţiul de cultură evidenţiază capacitatea
materialului de umbrire de a reduce intensitatea luminoasă cu cca. 10700 lx
faţă de inexistenţa acestuia (fig.4.5).
41

43. Fig. 4.4. Evoluţia umidităţii atmosferice în solarul cu acoperire dublă, perioada 8.05.2008 – 14.08.2008, la ora 1200 (%)
Fig. 4.4. Evolution of air humidity in the double covered polyethylene tunnel period of time 8.05.2008 – 14.08.2008, 1200 (%)
42

44. Fig. 4.5. Evoluţia intensităţii luminoase în solarul cu acoperire dublă, perioada 8.05.2008 – 14.08.2008, la ora 1200 (lx)
Fig. 4.5. Evolution of light intensity in the double covered polyethylene tunnel period of time 8.05.2008 – 14.08.2008, 1200 (lx)
43

45. CAPITOLUL V
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
Sintetizând rezultatele obţinute în cursul celor 3 ani de
experimentare (2006-2008) la solariile Universităţii de Ştiinţe Agricole şi
Medicină Veterinară Cluj-Napoca, privind îmbunătăţirea tehnologiei de
cultură a tomatelor în zona Podişului Transilvaniei se pot trage următoarele
concluzii:
Sera-solar
1. Variantele experimentale mulcite cu paie prezintă o înălţime
medie mai mică decât celelalte variante experimentale, datorită fluctuaţiilor de
temperatură existente la acest material de mulcire, efectul resimţindu-se la
plante mai ales primăvara timpuriu şi toamna când temperatura solului dintre
zi şi noapte prezintă fluctuaţii. Aceste fluctuaţii de temperatură au fost
fundamentate ştiinţific prin observaţiile şi măsurătorile efectuate asupra
temperaturilor din sol şi deasupra acestuia la toate variantele experimentale,
unde mulcirea cu paie a prezentat valori medii ale temperaturilor înregistrate
asemănătoare cu martorul experimental (nemulcit).
2. Înălţimea medie a plantelor de tomate este mai mare la variantele
experimentale reprezentate prin desimea de plantare 51.300 pl/ha, efect
explicat prin autoumbrirea existentă la aceste variante experimentale.
Numărul mediu de inflorescenţe este corelat cu înălţimea medie a plantelor;
astfel, toate variantele experimentale ce au înregistrat o înălţime medie redusă
prezintă un număr mediu de inflorescenţe scăzut.
3. Influenţa multiplă a celor trei factori experimentali asupra
producţiei timpurii de tomate scoate în evidenţă influenţa statistică pozitivă a
factorilor experimentali Menhir F1, Shannon F1, mulcite cu folie, la desimile
de plantare 51.300 pl/ha şi 38.500 pl/ha indiferent de combinaţiile
experimentale folosite.
4. Producţia totală de fructe obţinută în sera-solar a fost influenţată
unilateral pozitiv în anii experimentali de materialul biologic folosit (Menhir
F1), materialul de mulcire folosit (mulcire cu folie de polietilenă), desimea de
plantare 51.300 pl/ha, cu precizarea că aceeaşi factori experimentali
influenţează unilateral şi producţia timpurie de tomate obţinută.
44

46. Solarul cu acoperire dublă
Pentru evidenţierea diferenţelor de producţie dintre cele două culturi
experimentale considerăm ca oportună compararea producţiilor timpurii şi
totale obţinute sub influenţa hibridului şi a desimii prezentate ca şi medie a
celor doi ani experimentali.
Fig. 5.1. Compararea producţiilor timpurii obţinute la cele două culturi experimentale sub
influenţa hibridului (media 2006-2007)
Fig. 5.1. Early yield comparation between the two experimental crops under the influence of
hybrid (average 2006-2007)
Comparaţia între cele două culturi experimentale este posibilă
datorită perioadelor de recoltare ale producţiei timpurii apropiate ca durată şi
ca perioadă.
Hibridul Cronos F1 cultivat în solarul cu acoperire dublă asigură o
diferenţă de producţie de 5,12 kg/m2 prin comparare cu omologul său din
sera-solar. Diferenţe de producţie de 4,35 kg/m2 şi 3,49 kg/m2 se observă în
cazul hibridului Menhir F1 respectiv Shannon F1 (fig. 5.1.).
În sera-solar, sub influenţa unilaterală a hibridului, cea mai ridicată
producţie timpurie este obţinută de hibridul Shannon F1, (2,93 kg/m2). În
45

47. solarul cu acoperire dublă cea mai ridicată producţie timpurie este obţinută de
Cronos F1 (7,89 kg/m2).
Fig. 5.2. Compararea producţiilor timpurii obţinute la cele două culturi experimentale sub
influenţa desimii (media 2006-2007)
Fig. 5.2. Early yield comparation between the two experimental crops under the influence of
plant density (average 2006-2007)
În ambele culturi experimentale desimile de plantare influenţează
producţia timpurie de tomate obţinută. Astfel, desimile de plantare mai mari
asigură o producţie timpurie mai ridicată decât desimile martor.
Desimea martor a solarului cu acoperire dublă asigură o diferenţă
de producţie de 3,64 kg/m2 faţă de omoloaga sa din sera-solar. Desimea de
41.700 pl/ha asigură o diferenţă de producţie de 5,03 kg/m2 faţă de desimea de
51.300 pl/ha din sera-solar (fig. 5.2).
În cazul producţiei totale, hibridul Cronos F1 obţine cea mai ridicată
producţie (17,04 kg/m2) pentru cultura experimentală amplasată în solarul cu
acoperire dublă, cu precizarea că producţia timpurie obţinută a înregistrat cele
mai ridicate valori pentru acelaşi hibrid.
Pentru sera-solar cea mai ridicată producţie totală se observă în cazul
hibridului Menhir F1 (8,96 kg/m2), acelaşi hibrid obţinând şi cea mai ridicată
producţie timpurie.
Diferenţele de producţie sunt evidente între hibrizi. Astfel, hibridul
Cronos F1 cultivat în solarul cu acoperire dublă obţine o diferenţă de producţie
46

48. de 8,62 kg/m2 faţă de omologul său din sera-solar. Hibridul Menhir F1 obţine
o diferenţă de producţie de 6,58 kg/m2, iar hibridul Shannon F1 o diferenţă de
8,44 kg/m2 (fig. 5.3.).
Fig. 5.3. Compararea producţiilor totale obţinute la cele două culturi experimentale sub
influenţa hibridului (media 2006-2007)
Fig. 5.3. Total yield comparation between the two experimental crops under the influence of
hybrid (average 2006-2007)
La fel ca şi în cazul producţiei timpurii înregistrate, producţia totală
este influenţată unilateral de desime.
Astfel, desimea cea mai ridicată de plante la hectar în ambele culturi
experimentale înregistrează cele mai ridicate producţii totale obţinute, 17,43
kg/m2 pentru desimea de 41.700 pl/ha în cazul solarului cu acoperire dublă şi
8,77 kg/m2 pentru desimea de 51.300 pl/ha în cazul serei-solar.
Diferenţele de producţie dintre cele două desimi sunt de 8,66 kg/m2
(fig. 5.4.).
47

49. Fig. 5.4. Compararea producţiilor totale obţinute la cele două culturi experimentale sub
influenţa desimii (media 2006-2007)
Fig. 5.4. Total yield comparation between the two experimental crops under the influence of
plant density (average 2006-2007)
Prin comparaţiile făcute între cele două culturi experimentale putem
emite următoarele concluzii:
- spaţiul de cultură influenţează producţiile obţinute; astfel,
construcţiile noi cu înălţimi şi lăţimi constructive mai mari decât cele standard
asigură un mediu mai propice de dezvoltare pentru plante cu referiri directe la
un număr mai mare de inflorescenţe/plantă datorită înălţimilor mai mari până
la dolie;
- dacă în sera-solar s-a obţinut un număr mediu de inflorescenţe
situat în jurul valorii de 6, în solarul cu acoperire dublă s-a ajuns la un număr
mediu de 8, fiind variante experimentale ce au ajuns şi la 10
inflorescenţe/plantă;
- legarea fructelor în inflorescenţă este optimă, chiar şi în cazul
inflorescenţelor superioare, unde datorită sistemului de ceaţă artificială se
menţine umiditatea atmosferică în limite optime (56-65%), germinarea
polenului fiind posibilă;
- echipamentele aferente spaţiului de cultură îmbunătăţesc
semnificativ producţiile obţinute sub aspect cantitativ cât şi calitativ;
- sistemul de ceaţă artificială, fertirigarea, materialele de umbrire,
mulcirea cu folie de polietilenă neagră, dubla acoperire a solarului, folosirea
48

50. îngrăşămintelor complexe cu adaos de microelemente sunt doar câteva dintre
noutăţile aduse de solarul cu acoperire dublă.
RECOMANDĂRI
Evaluarea în staţii pilot a hibrizilor Shannon F1 şi Menhir F1, datorită
rezultatelor obţinute, pentru a stabilii mai amănunţit influenţa acestora asupra
producţiei timpurii şi totale de tomate.
Studierea de noi materiale de mulcire comparativ de această dată cu
folia de polietilenă de culoare neagră, cu referiri directe asupra introducerii în
studiu a foliilor de mulcire biodegradabile, foliilor de mulcire cu inserţii de
aluminiu pentru combaterea biologică a musculiţei albe de seră, scoarţa de
copac, compostul, rumeguşul etc.
Studiul progresiv a celor două desimi asupra celor trei hibrizi de
tomate cât şi asupra unor noi hibrizi de tomate.
Generalizarea sistemului de picurare cu tuburi de polietilenă flexibilă
datorită eficienţei economice ridicate a acestui sistem.
Generalizare sistemului de fertirigare, prin introducerea dozatoarelor
de îngrăşăminte acţionate hidraulic (cu ajutorul apei din sistemul de irigare),
eficiente tehnologic cât şi economic.
Implementarea în sistemul de cultură a spaţiilor protejate moderne,
cu înălţimi si lăţimi constructive mari, optime pentru producerea unui ciclu
prelungit de tomate.
Optarea pentru acoperire spaţiilor protejate cu materiale noi,
moderne, amintind materialele din grupa policarbonaţilor, foliile de
polietilenă durabilă în dublu strat despărţită prin pernă de aer, folie obţinută
prin coextrudere etc.
Acolo unde construcţiile o permit, înlocuirea operaţiei de cretizare a
solariilor prin introducerea materialelor de umbrire de diferite desimi, şi
studiul acestora pentru transmisibilitatea luminii.
Introducerea în sistemele de producţie a tomatelor a instalaţiilor de
ceaţă artificială pentru menţinerea constantă a umidităţii atmosferice şi a
temperaturii în cadrul acestora.
49

51. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Abu-Awwad A. M., 1999 - Irrigation water management for efficient water
use in mulched onion, Journal of Agronomy and Crop Science vol. 183 pg.
17-23
2. Agele S. O., G. O. Iremiren and S. O. Ojeniyi, 1999 - Effects of plant
density and mulching on the performance of late-season tomato (Lycopersicon
esculentum) in southern Nigeria, Journal of Agricultural Science, Cambridge
University Press, pg. 397-402
3. Agele S.O., G.O. Iremiren, S.O. Ojeniyi, 2002 - Effects of tillage and
mulching on the growth, development and yield of late-season tomato
(Lycopersicon esculentum L.) in the humid south of Nigeria, Jurnal of
Agricultural Science Cambridge, Cambridge University Press, pg. 55 – 59
4. Apahidean Al. Silviu, Maria Apahidean, 2004 - Cultura legumelor şi
ciupercilor, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca
5. Athy R. Erin, Carolyn H. Keiffer and M. Henry Stevens, 2006 - Effects of
Mulch on Seedlings and Soil on a Closed Landfill, Restoration Ecology, pg.
233-241
6. Badea Rodica, V. Lăcătuş, 2005 - Necesitatea producerii şi utilizării
seminţelor de calitate, Hortinform, nr. 1/149, pg. 7-9
7. Barrett Diane M., Elisabeth Garcia, Gene Miyao, 2006 - Defects and
peelability of processing tomatoes, Journal of Food Processing and
Preservation, vol. 30, pg. 37-45
8. Berar, V., 2006, Legumicultura, Ed. Mirton, Timişoara
9. Blaga Gheorghe, Viorel Bunescu, 1999 - Lucrări practice la pedologie,
Tiopgrafia Agronomia, Cluj-Napoca
10. Bond W. & A. C. Grundy, 2001 - Non-chemical weed management in
organic farming systems, Blackwell Science Ltd Weed Research, 41, pg. 383-
405
50

52. 11. Buschermohle Michael J., George F. Grandle, 1998 - Controlling the
environment in greenhouses used for tomato production, The University of
Tennessee, Agricultural Extension Service
12. Butnariu, H., D. Indrea, C. Petrescu, P. Saviţchi, Pelaghia Chilom,
Ruxandra Ciofu, V. Popescu, Gr. Radu, N. Stan, 1992 - Legumicultura. EDP,
Bucureşti
13. Candido, V., Miccolis, V., Gatta, G., Margiotta, S. and Manera, C., 2003 -
Innovative films for melon mulching in protected cultivation, Acta Hort.
(ISHS) 614, pg. 379-386
14. Cărbunaru M. C. Domuţa, 2006 - Research regarding the covering sources
of the tomatoes water consumption in the solarium conditions, Buletinul
USAMV-CN 63, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca pg. 65-68
15. Carlson Chris R., 2000 - Mulching basics: Are you covered, Grounds
Maintenance, pg. 26
16. Ceauşescu Ion, 1973 - Producerea industrială a legumelor, Ed. Ceres,
Bucureşti
17. Ceauşescu Ion, Mircea Bălaşa, Valentin Voican, Petre Saviţchi, Grigore
Radu, Nistor Stan, 1980 - Legumicultură generală şi specială, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
18. Ceauşescu Ion, 1979 - Cultura legumelor (vol I), Editura Ceres, Bucureşti
19. Ciofu Ruxandra, Nistor Stan, Victor Popescu, Pelaghia Chilom, Silviu
Apahidean, Arsenie Horgoş, Viorel Berar, Karl Fritz Lauer, Nicolae
Atanasiu, 2003 - Tratat de Legumicultură, Ed. Ceres, Bucureşti
20. Closas-Martín, L., Bach, M.A. and Pelacho, A.M, 2008 - Biodegradable
mulching in an organic tomato production system. Acta Horticulturae, vol.
767 pg. 267-274
21. Darlington, C. D., 1963 - Chromosome botany areal - the origin of
cultivated plants. Allen, London
51

53. 22. De Köning, A. N. M., 1989 - Development and growth of a commercially
grown tomato crop, Acta Horticulturae, vol. 260, p. 267-270.
23. Demers, D. A., A. Gosselin, 2002 - Growing greenhouse tomato and sweet
pepper under supplemental lighting: optimal photoperiod, negative effects of
long photoperiod and their causes. Acta Hort. (ISHS) vol. 580, p. 83-88.
24. Demers, D. A., J. Charbonneau, J. A. Gosselin, 1991 - Effects of
supplementary lighting on the growth and productivity of greenhouse sweet
pepper. Can J. Plant. Sci., vol. 71, pg. 587-594
25. Drăghici Elena, Ruxandra Ciofu, 1999 - Influenţa mulcirii solului cu
diferite materiale asupra salatei în cultură protejată. Sesiunea omagială–lucrări
ştiinţifice– „50 ani de la înfiinţarea Facultăţii de Horticultură”, Bucureşti
26. Dumitrescu, M., I. Scurtu, L. Stoian, Gh. Glăman, M. Costache, D. Diţu,
Tr.Roman, V. Lăcătuş, C. Rădoi, I. Vlad, V. Zăgrean, 1998 - Producerea
legumelor, Ed. Artprint, Bucureşti
27. Findeling A., P. Garnier, F. Coppens, F. Lafolie, S. Recous, 2007 -
Modelling water, carbon and nitrogen dynamics in soil covered with
decomposing mulch, European Journal of Soil Science, February 2007, 58,
pg. 196–206
28. Ganea Rodica, 2003 - Cercetări privind perfecţionarea tehnologiei de
cultură a tomatelor de seră pe diferite substraturi, Teză de doctorat, USAMV
Cluj-Napoca
29. Ganesan M., Vijay R. Subbiah, 2003 - A case study on increasing tomato
productivity in a low cost naturally ventilated greenhouse with different
spacing, Journal of Agricultural Science, Cambridge, Cambridge University
Press, pg. 345-348
30. Gonţea I., 1971 - Alimentaţia raţională a omului, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
31. Goodman N., 1972 – The polyethylene coated paper mulch increase
onion’s yield, Power Farming, England, vol. 48, nr. 4
52

54. 32. Grumeza Nicolae, Cristian Klepeş, 2005 - Amenajările de irigaţii din
România, Editura Ceres, Bucureşti
33. Guş Petru, Teodor Rusu, Ileana Bogdan, 2003 - Agrotehnică – îndrumător
de lucrări practice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca
34. Hallidri, M., 2001 - Comparison of the different mulching materials on the
growth, yield and quality of cucumber (Cucumis sativus l.), Acta Hort. (ISHS)
559 pg. 49-54
35. Hanada Toshio, 2000 - The effect of mulching and row covers on
vegetable production, Chugoku Agricultural Experimental Station, Kyoto,
Japan
36. Hand D. W., J. W. Wilson, M. A. Hannah, 1993 - Light interception by a
row crop of glasshouse peppers, Journal of Horticultural Science, vol. 68, pg.
695-703
37. Hochmuth George J., Robert C. Hochmuth, Stephen M. Olson, 2001 -
New technologies in mulching for vegetable production in Florida, University
of Florida, Agricultural Extension Service
38. Hochmuth George J., Robert C. Hochmuth, Stephen M. Olson, 2002 -
Polyethylene mulching for early vegetable production in North Florida,
University of Florida, Agricultural Extension Service
39. Horgoş Arsenie, 2003 – Legumicultură specială, Ed. Agroprint, Timişoara
40. Indrea Dumitru, Alex-Silviu Apahidean, 2004 - Ghidul cultivatorului de
legume, Ed. Ceres, Bucureşti
41. Indrea Dumitru, Silviu Al. Apahidean, Maria Apahidean, Dănuţ N.
Măniuţiu, Rodica Sima, 2007 - Cultura legumelor, Ed. Ceres, Bucureşti
42. Ioan Ioan, 2004 - Metode de udare utilizate în legumicultură, Hortinform,
nr. 3/139, pg.7
43. Izawa Shinii, 2003 - Expanding mulching, composting and end product
market, BioCycle, pg. 57-58
53

55. 44. Jidavu M. G., Sonia Nechifor, 2006 - The influence of photooselective
mulches on crop production to long pepper (Capsicum annum), Buletinul
USAMV-CN 63, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca pg. 78-81
45. Lazăr Vasile, 2006 - Tehnologia păstrării şi industrializării produselor
horticole, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca
46. Mando A., & L. Stroosnijder, 1999 - The biological and physical role of
mulch in the rehabilitation of crusted soil in the Sahel, Soil Use and
Management, 15, pg. 123-127
47. Măniuţiu Dănuţ, 2006 - Produse legumicole, Ed. AcademicPres, Cluj-
Napoca
48. Măniuţiu Dănuţ, 2008 - Legumicultură generală, Ed. AcademicPres, Cluj-
Napoca
49. Marca Gheorghe, 2003 - Tehnologia produselor horticole, Editura
AcademicPres, Cluj-Napoca
50. Marcelis L. F. M., F. M. Maas, E. Heuvelink, 2002 - The latest
developments in the lighting technologies in dutch horticulture, Acta Hort,
(ISHS) 580, pg. 35-42
51. Mărghitaş Marilena, M. Rusu, 2003 - Utilizarea îngrăşămintelor în
agricultură, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca
52. Marinescu Aurel, 2003 - Mecanizarea producerii răsadului în palete
alveolare, Hortinform, nr. 2/126, pg. 16-18
53. Martinez-Valverde Isabel, Maria J. Periago, Gordon Provan and Andrew
Chesson, 2002 - Phenolic compounds, lycopene and antioxidant activity in
comercial varieties of tomato (Lycopersicum esculentum), Journal of the
Science of Food and Agriculture, Vol. 82, pg. 323-330
54. Mayeaux M., Z. Xu, J.M. King and W. Prinyawiwatkul, 2006 - Effect of
cooking conditions on the lycopene content in tomatoes, Journal of Food
Science, Vol. 71, No. 8, pg. 461-464
54