SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 4
SALATA VERDE




     Salata verde este unul dintre foarte putinele alimente naturale cu gust
amarui din bucataria traditionala romaneasca. Substantele cu gust usor
amarui din frunzele salatei au proprietati cu totul miraculoase, mai ales
atunci cand sunt consumate in cantitati mari. Ele stimuleaza si dreneaza
ficatul, intensifica tranzitul intestinal, inlatura atonia (lenea) organelor
interne, curata vasele de sange si regleaza activitatea anumitor glande
endocrine.
    Salata verde provine din Egipt, unde a fost cultivata pentru prima oara
acum mai bine de 3 000 de ani, pentru ca apoi sa fie preluata de greci si de
romani si sa se raspandeasca in toata Europa.
    Salata constituie un aliment de improspatare, de revigorare si de
curatire a organismului. Este cunoscut efectul ei de stimulent al poftei de
mancare si faptul ca contribuie la obtinerea unor valori normale ale
indicelui de hemo-globina, continutului in vitamine si saruri minerale.
Conform specialistilor, salata combate mai multe afectiuni, chiar si stresul.
    Este un ingredient minune care intarzie imbatranirea organismului si
ajuta la combaterea cancerului. Salata verde contine anumite substante
chimice care au rol de hormoni. Are un rol afrodiziac datorita continutului
de substante cu functie de hormon feminin (estrogen). Trateaza in mod
eficace si constipatia, curatand continutul intestinului si facilitand
procesele de eliminare. Frunzele de salata verze sunt considerate adevarate
magazii ce contin numeroase saruri minerale precum iod, magneziu, fosfor,
cupru, arsenic si zinc. Toate acestea un mare rol in desfasurarea normala a
procesului metabolic. In continutul acestei legume se mai regasesc si
vitaminele A, B, C, D si E. Organismul primeste mai multa rezistenta contra
infectiilor si virusilor datorita existentei sarurilor minerale si principalelor
vitamine.
Salata verde este cunoscuta sub mai multe forme: salata capatana,
alungita, de foi si salata aurie.
• In cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile:
• Pentru cultura timpurie: Bottner, Timpurie de Banat, Urechiusa
• Pentru cultura semitimpurie: De Stuttgart, Marula de Braila, Arges
• Pentru semanare in toamna: Polul Nord.




    Semanatul se face pe straturi de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri
de salata la 20-25 cm distanta, la adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3
cm toamna. La 1000 mp sunt necesare 200-300 gr samanta.
    Salata timpurie se protejeaza in tunele de folie impotriva inghetului.
    Cultivata prin rasad, salata face capatani mai mari . Ea se seamana la
jumatatea lui februarie, in rasadnite semicalde sau in solar.
    Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. Distanta de
plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa
plantare rasadurile se uda.Daca semanarea s-a facut din toamna este bine
sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie sau gunoi de grajd
paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii.
    Cultura se praseste in primavara, se rareste la 20 cm pe rand, se ingrasa
suplimentar si se uda. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10 frunze.
    Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie, functie
de tipul de cultura.
    La 1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000 capatani.
    Marula - salata cu capatana alungita - este mai rezistenta la seceta si
poate fi cultivata si in timpul verii. Acest soi necesita o lucrare speciala de
ingrijire, si anume, cand frunzele au crescut mari si se formeaza capatana,
pentru ca inima salatei sa ramana alba si frageda, se leaga frunzele la varf
cu sfoara, pentru a tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in
interior.
    Temperatura optima de germinare oscileaza intre 18-20ºC . In timpul
cresterii ,cultura necesita intre 14-18ºC in timpul zilei si 5-8ºC noaptea
deoarece salata are nevoe de diferenta de temperature intre ziua si noapte .
In timpul formarii capatinii este necesara o temperature de 12ºC ziua si 3-
5ºC noaptea.
Aceasta cultura suportamai greu temperaturile inalte decat cele joase
,astfel temperature maxima este de 30 ºC sic ea minima de –6 ºC.
   Cand salata este in situatia de a suporta temperature joase cateva zile ,
frunzele sale pot capata o culoare rosiatica ceea ce se poate confunda cu o
carenta .




   Sistemul radicular al salatei este foarte redus in comparatie cu partea
aeriana din aceasta cauza este foarte sensibila la lipsa de umiditate si din
acest motiv suporta foarte greu perioadele de seceta chiar si foarte scurte.
   Umiditatea relativa convenienta culturii este de 60 pina la 80%chiar
daca cate o data poate sa placa si sub 60%.
   Problemele pe care salata le intimpina in cazul cultivarii in solaria este
mentinerea umiditatii ambientale la acelasi nivel de aceea este
recomandata mai mult cultivarea sa in aer liber ,atunci cand conditiile
climatice o permit.
   Solurile preferate de aceasta cultura sunt cele usoare,nisipoase cu
drenaj bun ,avand PH-ul optim intre 6,7 si 7,4.
   Cultura nu admite seceta in nici un caz insa este de preferat ca suprafata
solului sa ramina pe cat posibil uscata pentru a nu favoriza putrezirea
inimii ,in acest sens fiind recomandata bilonarea.
    -culturile de primavera prefera solurile nisipoase deoarece se incalzesc
mai repede si favorizeaza culturile timpurii.
    -culturile de vara sunt favorizate de solurile bogate in materie organica
deoarece se pot folosii mai bine resursele hidrice iar cresterea plantelor este
mai rapida
    -culturii de toamna ai sunt recomandate solurile argiloase deoarece se
racesc mai incet decat cele nisipoase.
   Cultura salatei profesionale se face de obicei prin rasad . Pentru acesta se
recomanda folosirea cofrajelor de polistiren sau de plastic semanind in
fiecare alveola cate o saminta la profunzimea de 5mm .
   Odata ce trec aproximativ 30-40 de zile de la semanare , salata se
planteaza ,urmarind ca aceasta sa aibe 5-6 frunze adevarate si o inaltime de
8 cm .
Prin semanat direct se cultiva de obicei ,,Iceberg’’.
  Atentie la daunatori in special la melci. Sunt o multime de solutii de
stropit si granule care se imprastie pe sol foarte eficiente.
  Cultivarea salatei nu este greu de realizat si aduce castiguri importane.
Pretul actual en-gros este de 1-1,5 lei pe capatana de salata iar la taraba se
vinde cu 2-2,5 lei. Eu am plantat in solar pe o suprafata de 100mp intercalat
cu randurile de ceapa verde undeva la 1900 de fire; eu zic ca e bine. Lucra-
rea cea mai dificila este mutarea din rasadnita in camp sau solar dar pe
urma nu trebuie decat sa o udati, sa inlocuiti firele care nu se prind sau sunt
distruse de daunatori (aprox. 10-20 fire la mie daca actionati din timp
asupra daunatorilor) si stropirea contra daunatorilor. Eu va doresc multa
bafta si spor la treaba. Vreme buna tuturor!

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt? (18)

83 anghinarea
83 anghinarea83 anghinarea
83 anghinarea
 
Fertilizarea plantelor
Fertilizarea plantelorFertilizarea plantelor
Fertilizarea plantelor
 
Cultura ridichii de luna
Cultura ridichii de lunaCultura ridichii de luna
Cultura ridichii de luna
 
Salata verde cultura
Salata verde culturaSalata verde cultura
Salata verde cultura
 
Cultura zmeur
Cultura zmeurCultura zmeur
Cultura zmeur
 
10 fasolea
10 fasolea10 fasolea
10 fasolea
 
41713312 reteta-urzici
41713312 reteta-urzici41713312 reteta-urzici
41713312 reteta-urzici
 
Cultura fasolei de gradina
Cultura fasolei de gradinaCultura fasolei de gradina
Cultura fasolei de gradina
 
2 castravetele
2 castravetele2 castravetele
2 castravetele
 
Tehnologia culturii ardeiului
Tehnologia culturii ardeiuluiTehnologia culturii ardeiului
Tehnologia culturii ardeiului
 
Cultivare capsun
Cultivare capsunCultivare capsun
Cultivare capsun
 
Fasolea
FasoleaFasolea
Fasolea
 
Cartoful
CartofulCartoful
Cartoful
 
84 ardeiul-iute
84 ardeiul-iute84 ardeiul-iute
84 ardeiul-iute
 
124 principalele-lucrari-de-ingrijire-la-culturile-de-legume
124 principalele-lucrari-de-ingrijire-la-culturile-de-legume124 principalele-lucrari-de-ingrijire-la-culturile-de-legume
124 principalele-lucrari-de-ingrijire-la-culturile-de-legume
 
Dafin
DafinDafin
Dafin
 
Floarea soarelui
Floarea soareluiFloarea soarelui
Floarea soarelui
 
Matura verde
Matura verdeMatura verde
Matura verde
 

Ähnlich wie Salata verde

Ähnlich wie Salata verde (20)

Ceapa verde
Ceapa verdeCeapa verde
Ceapa verde
 
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solariiInfiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
 
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solariiInfiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
 
Legumu cum infiintam culturile
Legumu  cum infiintam culturileLegumu  cum infiintam culturile
Legumu cum infiintam culturile
 
Castravete tanja italian f lung
Castravete tanja italian f lungCastravete tanja italian f lung
Castravete tanja italian f lung
 
Cultura cepei
Cultura cepeiCultura cepei
Cultura cepei
 
Ceapa verde din seminte ierbicide si alte info
Ceapa verde  din seminte ierbicide si alte infoCeapa verde  din seminte ierbicide si alte info
Ceapa verde din seminte ierbicide si alte info
 
Infiintarea culturilor anticipate de salata ceapa usturoi spanac
Infiintarea culturilor anticipate de salata ceapa usturoi spanacInfiintarea culturilor anticipate de salata ceapa usturoi spanac
Infiintarea culturilor anticipate de salata ceapa usturoi spanac
 
Ardei gras cultura
Ardei gras culturaArdei gras cultura
Ardei gras cultura
 
Particularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomateParticularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomate
 
Particularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomateParticularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomate
 
Cultivare capsun
Cultivare capsunCultivare capsun
Cultivare capsun
 
Ardei gres
Ardei gresArdei gres
Ardei gres
 
Cultura visinului
Cultura visinuluiCultura visinului
Cultura visinului
 
Arbusti fructiferi
Arbusti fructiferiArbusti fructiferi
Arbusti fructiferi
 
Cresterea zmeurei
Cresterea zmeureiCresterea zmeurei
Cresterea zmeurei
 
Cresterea zmeurei
Cresterea zmeureiCresterea zmeurei
Cresterea zmeurei
 
126069143-CIRESUL.pdf
126069143-CIRESUL.pdf126069143-CIRESUL.pdf
126069143-CIRESUL.pdf
 
Ingraseminte naturale provenite de la animale
Ingraseminte naturale provenite de la animaleIngraseminte naturale provenite de la animale
Ingraseminte naturale provenite de la animale
 
Adenium
AdeniumAdenium
Adenium
 

Mehr von Gherghescu Gabriel

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)Gherghescu Gabriel
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)Gherghescu Gabriel
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)Gherghescu Gabriel
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)Gherghescu Gabriel
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)Gherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuGherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliuGherghescu Gabriel
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996Gherghescu Gabriel
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Gherghescu Gabriel
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Gherghescu Gabriel
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDIGherghescu Gabriel
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 

Mehr von Gherghescu Gabriel (20)

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5
 
Cutie sigurante audi
Cutie sigurante audiCutie sigurante audi
Cutie sigurante audi
 
A3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenanceA3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenance
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Audi a6 adr
Audi a6 adrAudi a6 adr
Audi a6 adr
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 

Salata verde

  • 1. SALATA VERDE Salata verde este unul dintre foarte putinele alimente naturale cu gust amarui din bucataria traditionala romaneasca. Substantele cu gust usor amarui din frunzele salatei au proprietati cu totul miraculoase, mai ales atunci cand sunt consumate in cantitati mari. Ele stimuleaza si dreneaza ficatul, intensifica tranzitul intestinal, inlatura atonia (lenea) organelor interne, curata vasele de sange si regleaza activitatea anumitor glande endocrine. Salata verde provine din Egipt, unde a fost cultivata pentru prima oara acum mai bine de 3 000 de ani, pentru ca apoi sa fie preluata de greci si de romani si sa se raspandeasca in toata Europa. Salata constituie un aliment de improspatare, de revigorare si de curatire a organismului. Este cunoscut efectul ei de stimulent al poftei de mancare si faptul ca contribuie la obtinerea unor valori normale ale indicelui de hemo-globina, continutului in vitamine si saruri minerale. Conform specialistilor, salata combate mai multe afectiuni, chiar si stresul. Este un ingredient minune care intarzie imbatranirea organismului si ajuta la combaterea cancerului. Salata verde contine anumite substante chimice care au rol de hormoni. Are un rol afrodiziac datorita continutului de substante cu functie de hormon feminin (estrogen). Trateaza in mod eficace si constipatia, curatand continutul intestinului si facilitand procesele de eliminare. Frunzele de salata verze sunt considerate adevarate magazii ce contin numeroase saruri minerale precum iod, magneziu, fosfor, cupru, arsenic si zinc. Toate acestea un mare rol in desfasurarea normala a procesului metabolic. In continutul acestei legume se mai regasesc si vitaminele A, B, C, D si E. Organismul primeste mai multa rezistenta contra infectiilor si virusilor datorita existentei sarurilor minerale si principalelor vitamine.
  • 2. Salata verde este cunoscuta sub mai multe forme: salata capatana, alungita, de foi si salata aurie. • In cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile: • Pentru cultura timpurie: Bottner, Timpurie de Banat, Urechiusa • Pentru cultura semitimpurie: De Stuttgart, Marula de Braila, Arges • Pentru semanare in toamna: Polul Nord. Semanatul se face pe straturi de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata la 20-25 cm distanta, la adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna. La 1000 mp sunt necesare 200-300 gr samanta. Salata timpurie se protejeaza in tunele de folie impotriva inghetului. Cultivata prin rasad, salata face capatani mai mari . Ea se seamana la jumatatea lui februarie, in rasadnite semicalde sau in solar. Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. Distanta de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa plantare rasadurile se uda.Daca semanarea s-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie sau gunoi de grajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii. Cultura se praseste in primavara, se rareste la 20 cm pe rand, se ingrasa suplimentar si se uda. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10 frunze. Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie, functie de tipul de cultura. La 1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000 capatani. Marula - salata cu capatana alungita - este mai rezistenta la seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. Acest soi necesita o lucrare speciala de ingrijire, si anume, cand frunzele au crescut mari si se formeaza capatana, pentru ca inima salatei sa ramana alba si frageda, se leaga frunzele la varf cu sfoara, pentru a tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior. Temperatura optima de germinare oscileaza intre 18-20ºC . In timpul cresterii ,cultura necesita intre 14-18ºC in timpul zilei si 5-8ºC noaptea deoarece salata are nevoe de diferenta de temperature intre ziua si noapte . In timpul formarii capatinii este necesara o temperature de 12ºC ziua si 3- 5ºC noaptea.
  • 3. Aceasta cultura suportamai greu temperaturile inalte decat cele joase ,astfel temperature maxima este de 30 ºC sic ea minima de –6 ºC. Cand salata este in situatia de a suporta temperature joase cateva zile , frunzele sale pot capata o culoare rosiatica ceea ce se poate confunda cu o carenta . Sistemul radicular al salatei este foarte redus in comparatie cu partea aeriana din aceasta cauza este foarte sensibila la lipsa de umiditate si din acest motiv suporta foarte greu perioadele de seceta chiar si foarte scurte. Umiditatea relativa convenienta culturii este de 60 pina la 80%chiar daca cate o data poate sa placa si sub 60%. Problemele pe care salata le intimpina in cazul cultivarii in solaria este mentinerea umiditatii ambientale la acelasi nivel de aceea este recomandata mai mult cultivarea sa in aer liber ,atunci cand conditiile climatice o permit. Solurile preferate de aceasta cultura sunt cele usoare,nisipoase cu drenaj bun ,avand PH-ul optim intre 6,7 si 7,4. Cultura nu admite seceta in nici un caz insa este de preferat ca suprafata solului sa ramina pe cat posibil uscata pentru a nu favoriza putrezirea inimii ,in acest sens fiind recomandata bilonarea. -culturile de primavera prefera solurile nisipoase deoarece se incalzesc mai repede si favorizeaza culturile timpurii. -culturile de vara sunt favorizate de solurile bogate in materie organica deoarece se pot folosii mai bine resursele hidrice iar cresterea plantelor este mai rapida -culturii de toamna ai sunt recomandate solurile argiloase deoarece se racesc mai incet decat cele nisipoase. Cultura salatei profesionale se face de obicei prin rasad . Pentru acesta se recomanda folosirea cofrajelor de polistiren sau de plastic semanind in fiecare alveola cate o saminta la profunzimea de 5mm . Odata ce trec aproximativ 30-40 de zile de la semanare , salata se planteaza ,urmarind ca aceasta sa aibe 5-6 frunze adevarate si o inaltime de 8 cm .
  • 4. Prin semanat direct se cultiva de obicei ,,Iceberg’’. Atentie la daunatori in special la melci. Sunt o multime de solutii de stropit si granule care se imprastie pe sol foarte eficiente. Cultivarea salatei nu este greu de realizat si aduce castiguri importane. Pretul actual en-gros este de 1-1,5 lei pe capatana de salata iar la taraba se vinde cu 2-2,5 lei. Eu am plantat in solar pe o suprafata de 100mp intercalat cu randurile de ceapa verde undeva la 1900 de fire; eu zic ca e bine. Lucra- rea cea mai dificila este mutarea din rasadnita in camp sau solar dar pe urma nu trebuie decat sa o udati, sa inlocuiti firele care nu se prind sau sunt distruse de daunatori (aprox. 10-20 fire la mie daca actionati din timp asupra daunatorilor) si stropirea contra daunatorilor. Eu va doresc multa bafta si spor la treaba. Vreme buna tuturor!