SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 3
In zilele de toamna mai calduroase, lipsite de precipitatii, legumicultorii incep sa
pregateasca amestecurile de pamant pentru obtinerea rasadurilor necesare viitoarelor
culturi de legume. Pregatirea amestecurilor de pamanturi este o veriga tehnologica absolut
necesara pentru speciile legumicole la care infiintarea culturilor se face nemijlocit prin rasad.
In scopul obtinerii unui rasad de calitate buna, amestecul nutritiv trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
-sa prezinte un grad optim de afanare si permeabilitate;
- sa aiba capacitate foarte buna de retinere a apei;



-   sa   se caracterizeze printr-un continut ridicat de elemente minerale usor asimilabile;
-   sa   fie lipsit de agenti de boli si de daunatori care produc pagube culturilor legumicole;
-   sa   posede un pH adecvat cerintelor speciilor la care se foloseste;
-   sa   aiba culoare inchisa pentru a capta radiatia calorica etc.

Pentru a obtine un amestec nutritiv cu insusirile prezentate mai sus, se folosesc diverse
materiale, atat de natura organica, cat si de natura anorganica.
La pregatirea amestecului nutritiv se folosesc: mranita, turba, pamantul de telina, pamantul
de gradina, iar in proportie mai mica composturile (menajer, de resturi vegetale etc.),
pamantul de frunze si pamantul de rumegus.
Mranita.
Este un gunoi de grajd foarte bine descompus pana la stadiul de pamant, care se poate
obtine in 1 - 2 ani.
Prezinta o serie de insusiri, si anume: continut foarte ridicat de substante nutritive usor
asimilabile de catre plante, pH alcalin, culoare neagra (care favorizeaza captarea caldurii de
la soare), este afanata si permeabila.
Mranita prezinta dezavantajul ca are in continutul sau germeni de boli si daunatori, precum
si seminte de buruieni.
Pentru aceasta se impune in mod obligatoriu dezinfectia pe cale termica sau chimica, fie a
mranitei, fie a amestecurilor nutritive in compozitia caror se gaseste mranita.
Turba.
Spre deosebire de mranita, prezinta marele avantaj ca se poate folosi imediat, nefiind
necesara fermentarea si descompunerea acesteia.
Este un material organic care se formeaza in conditii naturale, in asa-numitele turbarii. Se
cunosc doua feluri de turba:
-turba neagra
(se formeaza in zonele joase), are aspect prafos, datorita gradului avansat de
descompunere, culoare neagra, o mare capacitate de retinere a apei (de 7 - 8 ori volumul
sau), mai saraca in elemente minerale, comparativ cu mranita, pH slab acid, afanata si
permeabila;
- turba rosie
(se formeaza in zonele inalte), are aspect fibros, datorita faptului ca nu este foarte bine
descompusa, culoarea este mai deschisa (roscata), capacitate foarte mare de retinere a apei
(de 10 - 15 ori volumul sau), are pH acid si de aceea se foloseste mai putin in
legumicultura, iar cand se foloseste se trateaza cu praf de var 2 - 3 kg/m³ pentru
neutralizarea aciditatii.
Este libera de boli si daunatori si relativ saraca in elemente nutritive.
Pamantul de telina.
Se obtine de pe terenuri intelenite cu graminee si leguminoase perene.
Se recolteaza brazde pe o adancime de 20 cm, care apoi se asaza in platforme de
descompunere, obtinand in 6 - 8 luni un pamant de telina bun pentru pregatirea
amestecurilor.
Are culoare cenusie-maronie, este foarte bine structurat, are continut ridicat in elemente
minerale, in special azot (dar acesta depinde foarte mult de flora existenta pe terenul de
unde s-au recoltat brazdele), are pH alcalin.
Pamantul de gradina.
Se poate folosi ca inlocuitor al pamantului de telina si spre deosebire de pamantul de telina
se foloseste imediat dupa recoltarea stratului de pamant de la suprafata solului. Poseda
aceleasi insusiri ca si pamantul de telina.
Composturile.
Se folosesc mai putin la pregatirea amestecurilor nutritive si pot sa inlocuiasca mranita. Se
obtin prin compostarea diferitelor resturi vegetale sau resturi menajere din gospodariile
populatiei, timp de 3 - 4 ani.
Prezinta culoare inchisa, continut ridicat in elemente nutritive, insa o atentie deosebita
trebuie acordata pH-ului si continutului variat in germeni patogeni, pentru care se
recomanda in mod absolut obligatoriu dezinfectia inainte de folosire.
Pamantul de frunze.
Se obtine din compostarea frunzelor arborilor care toamna in mod obisnuit cad.
Se strang in platforme sau in santuri, se rascolesc de mai multe ori, cu care ocazie se face si
udarea cu must de gunoi de grajd si in circa 2 ani de zile se obtine un pamant bun.
Are culoare inchisa, sarac in elemente nutritive, afanat si permeabil si cu pH variabil, in
functie de speciile de arbori de la care provine, de aceea trebuie folosit cu multa atentie.
Dintre materialele anorganice folosite la pregatirea amestecurilor, cel mai cunoscut este
nisipul, folosit in scopul asigurarii unui grad de afanare si permeabilitate corespunzator
amestecului nutritiv, evitand compactizarea acestuia.
Cel mai bun nisip este cel de rau, spalat de ape, deoarece nu contine oxizi, care ar putea fi
toxici pentru plante, si practic nu lipseste la pregatirea amestecurilor.
Pregatirea amestecurilor nutritive.
Se face manual pentru cantitati mici si mecanizat pentru cantitati mai mari.
Pregatirea manuala se face pe platforme betonate sau pe suprafete plane, bine curatate.
Mai intai, se stabileste reteta de amestec, in functie de scopul urmarit si unitatea de volum
(lopata, galeata, roaba).
In mod obligatoriu componentele se cern inainte de folosire cu ajutorul unor plase de sarma
cu ochiuri mici asezate oblic, dupa care componentele se masoara in unitati de volum si se
asaza in straturi alternative intr-o gramada conica.
Tot acum, daca este cazul, se administreaza ingrasamintele chimice in scopul sporirii
fertilitatii acestuia.
Amestecarea se face prin lopatarea materialelor, incepand de la baza gramezii, cladind
astfel doua gramezi mai mici. Concomitent se amesteca la fiecare gramada cu grebla.
In final, se reface gramada initiala in care sa nu poata sa fie ales nici un component, deci sa
fie o masa foarte bine omogenizata.
Substratul astfel pregatit se dezinfecteaza pe cale chimica (ex. formalina 3%) sau cu aburi.
Se depoziteaza in magazii, soproane, alte spatii acoperite, unde sa fie ferit de umezeala.
Ca timp, pregatirea amestecurilor este bine sa se faca din toamna, in zile insorite, cand
umiditatea materialelor nu depaseste 40%.
Cu 3 - 4 zile inainte de utilizare, amestecul se aduce in spatii inchise pentru a se incalzi.

Weitere ähnliche Inhalte

Andere mochten auch (20)

Leacuri pentru gradina
Leacuri pentru gradinaLeacuri pentru gradina
Leacuri pentru gradina
 
Studiu de tratare a solurilor
Studiu de tratare a solurilorStudiu de tratare a solurilor
Studiu de tratare a solurilor
 
Producere rasaduri fara substrat
Producere rasaduri fara substratProducere rasaduri fara substrat
Producere rasaduri fara substrat
 
Apa calda din compost
Apa calda din compostApa calda din compost
Apa calda din compost
 
Proiect solarii profesionale naandanjain, 8 solarii si irigare prin picurare,...
Proiect solarii profesionale naandanjain, 8 solarii si irigare prin picurare,...Proiect solarii profesionale naandanjain, 8 solarii si irigare prin picurare,...
Proiect solarii profesionale naandanjain, 8 solarii si irigare prin picurare,...
 
3 vinetele
3 vinetele3 vinetele
3 vinetele
 
20 tomatele
20 tomatele20 tomatele
20 tomatele
 
Cum repicam rasadurile
Cum repicam rasadurileCum repicam rasadurile
Cum repicam rasadurile
 
Motocultoare
MotocultoareMotocultoare
Motocultoare
 
94 catina
94 catina94 catina
94 catina
 
Cultivarea cepei
Cultivarea cepeiCultivarea cepei
Cultivarea cepei
 
Proiect solarii tip tunel naandanjain lista preturi
Proiect solarii tip tunel naandanjain lista preturiProiect solarii tip tunel naandanjain lista preturi
Proiect solarii tip tunel naandanjain lista preturi
 
Rasaduri.doc7dfab
 Rasaduri.doc7dfab Rasaduri.doc7dfab
Rasaduri.doc7dfab
 
Solar
SolarSolar
Solar
 
Compostul final a4
Compostul final a4Compostul final a4
Compostul final a4
 
Salata verde cultura
Salata verde culturaSalata verde cultura
Salata verde cultura
 
Cultivarea biologica a legumelor
Cultivarea biologica a legumelorCultivarea biologica a legumelor
Cultivarea biologica a legumelor
 
Protectia solului si_culturilor_prin_utilizarea_resturilor_vegetale_mulcire
Protectia solului si_culturilor_prin_utilizarea_resturilor_vegetale_mulcireProtectia solului si_culturilor_prin_utilizarea_resturilor_vegetale_mulcire
Protectia solului si_culturilor_prin_utilizarea_resturilor_vegetale_mulcire
 
Cresterea prepelitelor
Cresterea prepelitelorCresterea prepelitelor
Cresterea prepelitelor
 
Rasaduri de rosii
Rasaduri de rosiiRasaduri de rosii
Rasaduri de rosii
 

Ähnlich wie Pamant pt rasadnita (9)

Ingraseminte naturale
Ingraseminte naturaleIngraseminte naturale
Ingraseminte naturale
 
Cultura zmeur
Cultura zmeurCultura zmeur
Cultura zmeur
 
Fasolea
FasoleaFasolea
Fasolea
 
Cultura hidroponica a legumelor
Cultura hidroponica a legumelorCultura hidroponica a legumelor
Cultura hidroponica a legumelor
 
Fertilizarea plantelor
Fertilizarea plantelorFertilizarea plantelor
Fertilizarea plantelor
 
Evaluarea formarii-recoltei soia
Evaluarea formarii-recoltei soiaEvaluarea formarii-recoltei soia
Evaluarea formarii-recoltei soia
 
Arbusti fructiferi
Arbusti fructiferiArbusti fructiferi
Arbusti fructiferi
 
Porumbul
Porumbul Porumbul
Porumbul
 
Lucrari de infiintarea culturii de capsun
Lucrari de infiintarea culturii de capsunLucrari de infiintarea culturii de capsun
Lucrari de infiintarea culturii de capsun
 

Mehr von Gherghescu Gabriel

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Gherghescu Gabriel
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
Gherghescu Gabriel
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
Gherghescu Gabriel
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
Gherghescu Gabriel
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
Gherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Gherghescu Gabriel
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Gherghescu Gabriel
 

Mehr von Gherghescu Gabriel (20)

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5
 
Cutie sigurante audi
Cutie sigurante audiCutie sigurante audi
Cutie sigurante audi
 
A3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenanceA3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenance
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Audi a6 adr
Audi a6 adrAudi a6 adr
Audi a6 adr
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 

Pamant pt rasadnita

  • 1. In zilele de toamna mai calduroase, lipsite de precipitatii, legumicultorii incep sa pregateasca amestecurile de pamant pentru obtinerea rasadurilor necesare viitoarelor culturi de legume. Pregatirea amestecurilor de pamanturi este o veriga tehnologica absolut necesara pentru speciile legumicole la care infiintarea culturilor se face nemijlocit prin rasad. In scopul obtinerii unui rasad de calitate buna, amestecul nutritiv trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa prezinte un grad optim de afanare si permeabilitate; - sa aiba capacitate foarte buna de retinere a apei; - sa se caracterizeze printr-un continut ridicat de elemente minerale usor asimilabile; - sa fie lipsit de agenti de boli si de daunatori care produc pagube culturilor legumicole; - sa posede un pH adecvat cerintelor speciilor la care se foloseste; - sa aiba culoare inchisa pentru a capta radiatia calorica etc. Pentru a obtine un amestec nutritiv cu insusirile prezentate mai sus, se folosesc diverse materiale, atat de natura organica, cat si de natura anorganica. La pregatirea amestecului nutritiv se folosesc: mranita, turba, pamantul de telina, pamantul de gradina, iar in proportie mai mica composturile (menajer, de resturi vegetale etc.), pamantul de frunze si pamantul de rumegus. Mranita. Este un gunoi de grajd foarte bine descompus pana la stadiul de pamant, care se poate obtine in 1 - 2 ani. Prezinta o serie de insusiri, si anume: continut foarte ridicat de substante nutritive usor asimilabile de catre plante, pH alcalin, culoare neagra (care favorizeaza captarea caldurii de la soare), este afanata si permeabila. Mranita prezinta dezavantajul ca are in continutul sau germeni de boli si daunatori, precum si seminte de buruieni. Pentru aceasta se impune in mod obligatoriu dezinfectia pe cale termica sau chimica, fie a mranitei, fie a amestecurilor nutritive in compozitia caror se gaseste mranita. Turba. Spre deosebire de mranita, prezinta marele avantaj ca se poate folosi imediat, nefiind necesara fermentarea si descompunerea acesteia. Este un material organic care se formeaza in conditii naturale, in asa-numitele turbarii. Se cunosc doua feluri de turba: -turba neagra (se formeaza in zonele joase), are aspect prafos, datorita gradului avansat de descompunere, culoare neagra, o mare capacitate de retinere a apei (de 7 - 8 ori volumul sau), mai saraca in elemente minerale, comparativ cu mranita, pH slab acid, afanata si permeabila; - turba rosie (se formeaza in zonele inalte), are aspect fibros, datorita faptului ca nu este foarte bine descompusa, culoarea este mai deschisa (roscata), capacitate foarte mare de retinere a apei (de 10 - 15 ori volumul sau), are pH acid si de aceea se foloseste mai putin in legumicultura, iar cand se foloseste se trateaza cu praf de var 2 - 3 kg/m³ pentru neutralizarea aciditatii.
  • 2. Este libera de boli si daunatori si relativ saraca in elemente nutritive. Pamantul de telina. Se obtine de pe terenuri intelenite cu graminee si leguminoase perene. Se recolteaza brazde pe o adancime de 20 cm, care apoi se asaza in platforme de descompunere, obtinand in 6 - 8 luni un pamant de telina bun pentru pregatirea amestecurilor. Are culoare cenusie-maronie, este foarte bine structurat, are continut ridicat in elemente minerale, in special azot (dar acesta depinde foarte mult de flora existenta pe terenul de unde s-au recoltat brazdele), are pH alcalin. Pamantul de gradina. Se poate folosi ca inlocuitor al pamantului de telina si spre deosebire de pamantul de telina se foloseste imediat dupa recoltarea stratului de pamant de la suprafata solului. Poseda aceleasi insusiri ca si pamantul de telina. Composturile. Se folosesc mai putin la pregatirea amestecurilor nutritive si pot sa inlocuiasca mranita. Se obtin prin compostarea diferitelor resturi vegetale sau resturi menajere din gospodariile populatiei, timp de 3 - 4 ani. Prezinta culoare inchisa, continut ridicat in elemente nutritive, insa o atentie deosebita trebuie acordata pH-ului si continutului variat in germeni patogeni, pentru care se recomanda in mod absolut obligatoriu dezinfectia inainte de folosire. Pamantul de frunze. Se obtine din compostarea frunzelor arborilor care toamna in mod obisnuit cad. Se strang in platforme sau in santuri, se rascolesc de mai multe ori, cu care ocazie se face si udarea cu must de gunoi de grajd si in circa 2 ani de zile se obtine un pamant bun. Are culoare inchisa, sarac in elemente nutritive, afanat si permeabil si cu pH variabil, in functie de speciile de arbori de la care provine, de aceea trebuie folosit cu multa atentie. Dintre materialele anorganice folosite la pregatirea amestecurilor, cel mai cunoscut este nisipul, folosit in scopul asigurarii unui grad de afanare si permeabilitate corespunzator amestecului nutritiv, evitand compactizarea acestuia. Cel mai bun nisip este cel de rau, spalat de ape, deoarece nu contine oxizi, care ar putea fi toxici pentru plante, si practic nu lipseste la pregatirea amestecurilor. Pregatirea amestecurilor nutritive. Se face manual pentru cantitati mici si mecanizat pentru cantitati mai mari. Pregatirea manuala se face pe platforme betonate sau pe suprafete plane, bine curatate. Mai intai, se stabileste reteta de amestec, in functie de scopul urmarit si unitatea de volum (lopata, galeata, roaba). In mod obligatoriu componentele se cern inainte de folosire cu ajutorul unor plase de sarma cu ochiuri mici asezate oblic, dupa care componentele se masoara in unitati de volum si se asaza in straturi alternative intr-o gramada conica. Tot acum, daca este cazul, se administreaza ingrasamintele chimice in scopul sporirii fertilitatii acestuia. Amestecarea se face prin lopatarea materialelor, incepand de la baza gramezii, cladind astfel doua gramezi mai mici. Concomitent se amesteca la fiecare gramada cu grebla. In final, se reface gramada initiala in care sa nu poata sa fie ales nici un component, deci sa fie o masa foarte bine omogenizata. Substratul astfel pregatit se dezinfecteaza pe cale chimica (ex. formalina 3%) sau cu aburi.
  • 3. Se depoziteaza in magazii, soproane, alte spatii acoperite, unde sa fie ferit de umezeala. Ca timp, pregatirea amestecurilor este bine sa se faca din toamna, in zile insorite, cand umiditatea materialelor nu depaseste 40%. Cu 3 - 4 zile inainte de utilizare, amestecul se aduce in spatii inchise pentru a se incalzi.