2. •
Cultura de ridichi
Cultura la ridichi

3. Ridichii sunt cultivati pentru gustul lor placut, picant dar si
pentru vitaminele pe care le contine (C, P, B1 ,B2 ), glucide, saruri minerale ( K,P,Ca,Mg) si
substante volatile.Gustul picant este dat de sulfura de alil.
Exista trei tipuri de ridichi: de luna, de vara si ridichi de iarna.Ridichile sunt consumate in
stare proaspata sub forma de salata aproape tot anul.
Ridichele de luna se cultiva prin semanat direct in camp, in
cultura de primavara si toamna, dar si in culturi protejate si fortate.Ridichele de vara si de
iarna este cultivat numai in camp.
Cultivarea ridichilor de luna in camp.
Cultura de primavara este practicata sub forma de cultura secundara anterioara.Bune
premergatoare sunt castraveti, tomatele, ardei etc.Pregatirea terenului se face conform
cerintelor culturii de baza.
Semanatul se realizeaza esalonat in 3-4 etape la interval de 10-15 zile incepand
din luna martie si pana la sfarsitul lunii aprilie.Semanatul se face manual sau mecanizat in
functie de marimea suprafetei cultivate.Se seaman in benzi de cate 6 randuri distant intre benzi
fiind de 45-50 cm, iar intre randuri de 15 cm.
Norma de samanta este de 10-15 kg la hectar.Se seamana la o adancime de 1,5-2,0 cm, daca se
seamana la o adancime mai mare radacinile se pot deforma.
Lucrarile de intretinere a culturii sunt: raritul, se face la 3-4 cm pe rand, dar numai pe

4. suprafete mici, 1-2 prasile pe rigole, plivitul, in perioade secetoase se fac 1-2 udari cu norme
de apa de 200 m3.
Recoltarea se face pe alese, dupa 4-6 saptamani cand radacinile ajung la maturitatea
de consum.Recoltarea se realizeaza prin smulgere, se spala radacinile de pamant, se leaga in
legaturi de cate 5-10 la un loc fara a li se inlatura frunzele.
Descrierea si combaterea bolilor care pot aparea la cultura
de ridichi.
Descrierea si combaterea manei (Peronospora brassicae).
Protejarea plantelor fata de aceasta boala este importanta atat in faza de rasad cat si in cea de
maturitate.
Boala apare frecvent la plantele crescute inghesuit si este favorizata de conditiile de umezeala.
Infectia apare si in sera.Primele simptome sunt reprezentate de aparitia pe frunze a unor pete
neregulate, de culoare galbena, care ulterior se brunifica.
In conditii de umezeala ridicata infectia se extinde rapid, frunzele putrezesc sau se usuca iar
cresterea plantei este oprita.
In perioada de vegetatie, mana se raspandeste prin intermediul vantului (disperseaza sporii
ciupercii) si a stropilor de apa, iar de la un an la altul se transmite prin semintele adunate din
culturi infestate si prin resturile vegetale.
Prevenirea aparirtiei manei se realizeaza prin: indepartrea plantelor infestate din cultura, se
seamana semintele mai rar si se raresc rasadurile din rasadnite, rasadnitele se dezinfecteaza cu
Previcur Energy in concentratie de 0,1 % (100 ml in 100 l de apa), se folosesc seminte tratate
libere de aceasta boala, strangerea si distrugerea resturilor vegetale.
Combaterea manei pe cale chimica se realizeaza cu ajutorul fungicidelor cum ar fi: Champ 77
WG in concentratie de 0,3 % (30 g in 10 l apa), Dithane M-45 in concentratie de 0,2 % (20 g
in 10 l apa), Bravo 500 SC in concentratie 1,5-2,0 l/ha (20 ml in 10-13 l apa).
Tehnologia culturii protejate si fortate.
Perioada de semanat la ridichi in cultura fortata si protejata este intre octombrie-aprilie.In
acest interval se pot infiinta culturi la interval de 10-15 zile, se poate realiza astfel
continuitatea productiei.

5. Pregatirea serelor, solarelor sau rasadnitelor se face din timp si consta in
pregatirea constructiilor si a substratelor de semanat.Daca cultura se infiinteaza toamna
solariile trebuie sa fie pregatite pentru a rezista iarna.
Se seamana la adancimea de 0,5-1,0 cm, in randuri, distanta de semanat este de
10-12 cm, se asigura o desime de 300-400 plante pe m2 .
Lucrarile de intretinere sunt asemanatoare cu cele efectuate la cultura in camp liber si anume:
rarirea plantelor pe rand, fertilizarea faziala cu ingrasaminte usor solubile, simple sau
complexe, irigarea la interval scurte.
Temperatura se va mentine la 15-18 grade Celsius ziua iar noaptea se va scadea la 3-4
grade Celsius.Daca temperaturile sunt prea mari poate sa apara fenomenul de ” dospire” a
radacinilor, care se manifesta prin afanarea zonei central, pana la aparitia golurilor.
In perioada de iarna umiditatea solului trebuie sa fie de 60-74 % din capacitatea de camp, iar
in perioadele mai calde de 80-85 %, din acest motiv spatiile de cultura se aerisesc intens.
Recoltarea se face cand radacinile au un diametru intre 1,5 si 4,0 cm, se smulg, se spala de
pamant se leaga in legaturi dupa care se valorifica.
Cultura ridichilor de vara.
Cultura ridichilor de vara se practica in sistemul de culturi succesive, ca anterioara fasolei de
toamna pentru conserve sau anterioara castravetilor.
Semanatul se face esalonat la 10-15 zile, la sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii
mai, pe teren modelat sau nemodelat, la adancimea de 1,5-2,5 cm.Norma de samanta folosita
este de 8-10 kg pe hectar.Se seaman in randuri la 40 cm pe teren plan, iar pe brazde se seaman
3 randuri la distant de 37 cm.

6. Lucrarile de intretinere consta din: raritul plantelor la 10-12 cm pe rand, prasit mecanic de 2-3
ori intre randuri si 1-2 ori manual pe rand, irigarea cu norme de 300-350 m3 de apa pe hectar.
Dupa 8-10 saptamani in luna iunie se poate recolta.Se recolteaza manual, esalonat, pe alese, se
spala radacinile de pamant se leaga in legaturi cate 5-10 bucati si se valorifica in piete.
Cultura ridichilor de iarna.
Cultura ridichilor de iarna este o cultura succesiva ce se cultiva
dupa mazare, spanac, ceapa verde, salata.
Calendaristic semanatul are loc in lunile mai-iunie pe teren modelat sau nemodelat dupa
aceleasi scheme ca si la ridichea de vara.
Raritul plantelor se face cand acestea au 2-3 frunze adevarate, apoi se repeta dupa 20-25 de
zile, plantele se lasa la 15-20 cm pe rand.Celelalte lucrari sunt asemanatoare cu ale culturii
ridichilor de vara.
Recoltarea are loc in a doua jumatate a lunii octombrie-noiembrie, o singura data,
prin dislocare cu cazmaua semimecanizat sau mecanizat.
Radacinile sunt curatate de pamant se sorteaza si se depoziteaza pentru iarna la fel ca si
morcovul.
Descrierea si combaterea daunatorilor la cultura de
ridichi.
Descrierea si combaterea la puricii de pamant (Phyllotreta sp.)
Are o singura generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzarul padurilor sub resturi vegetale, in
sol.
Puricii de pamant ataca conopida, varza, gulia, ridichea, rapita si alte crucifere cultivate sau
spontane.
Adultii rod frunzele si consuma epiderma superioara si parenchimul, producand ciuruirea
frunzelor, la inceput pe margine, apoi pe tot limbul.Atacul larvelor nu prezinta importanta.
Prevenirea aparitiei puricilor de pamant se realizeaza prin: strangerea si distrugerea resturilor

7. vegetale ramase in camp dupa combatere, rotatia culturilor, araturi de toamna pentru
introducerea sub brazda a formelor de intrarea la iernat, prasile repetate pentru distrugerea
plantelor gazda din flora spontana, infiintarea timpurie a culturilor si folosirea de rasaduri
viguroase.
Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Actellic 50 EC in
concentratie de 0,5-1,0l/ha, Karate Zeon 0,5 l/ha.
Descrierea si combaterea la molia verzei (Plutella maculipennis)
Molia verzei ierneaza ca pupa in resturile vegetale sau in sol, dezvolta 2-3 generatii pe
an.Ataca cruciferele spontane si cultivate, in special varza, si conopida. Larvele tinere distrug
parenchimul (mineaza frunzele), apoi consuma epidermele inferioara si superioara, frunzele,
care capata o culoare plumburie si se usuca.
Prevenirea aparitiei moliei verzei se poate realiza prin distrugerea resturilor vegetale ramase in
camp dupa recoltare, araturi de toamna pentru introducerea sub brazda a formelor de iernare,
prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda din flora spontana.
Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente cu insectide cum ar fi: Decis Mega 50 EW
in concentratie de 0,2 % (2 ml in 10 l apa), Laser 240 SC in concentratie de 0,03 % (20 ml 65 l
apa).
Descrierea si combaterea la fluturele mare al verzei (Pieris
brassicae).
Buha verzei ierneaza ca pupa adapostita in locuri mai ferite, prezinta doua generatii pe
an.Ataca diferite specii de crucifere, pagube insemnate produce la culturile de varza si
conopida.
Larvele rod epiderma inferioara si parenchimul frunzei. Larvele din ultimele varste consuma
limbul foliar, ramanand numai nervurile, producand scheletizari ale frunzelor.
Prevenirea aparitiei fluturelui mare se poate realiza prin rotatia culturilor, araturi de toamna
pentru introducerea sub brazda a formelor de intrare la iernat, prasile repetate pentru
distrugerea plantelor gazda din flora spontana.
Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Karate Zeon in
concentratie de 0,015 % (0,075 l/ha).
Descrierea si combaterea la buha verzei (Mamestra
brassicae).
Buha verzei ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului si are doua generatii pe an.Este un
daunator polifag, ataca varza, conopida si mustarul dar ataca si plantele medicinale.
Larvele tinere rod epiderma si parenchimul frunzelor sub forma de orificii neregulate.

8. Larvele mai batrane patrund in capatana verzei si rod galerii. Aici se gasesc resturi de hrana,
excremente, pe care apoi se instaleaza diferite ciuperci si bacterii, ducand la putrezirea
capatanilor de varza.
Prevenirea aparitiei buhei verzi se poate realiza prin:araturi de toamna pentru introducerea sub
brazda a formelor de intrarea la iernat, prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda din
flora spontana, infiintarea timpurie a culturilor si folosirea de rasaduri viguroase.
Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Decis Mega 25
WG in concentratie de 0,2 % (2 ml in 10 l apa), Faster 10 CE in concentratie de 0,03% (2 ml
in 6,6 l apa), Karate Zeon in concentractie de 0,015 % (0,075 l/ha), Mospilan 20 SG in
concentratie de 0,0125 % (0,075 kg/ha).
Descrierea si combaterea limaxului cenusiu (Agriolimax agreste).
Limaxul cenusiu ierneaza sub forma de ou si mai rar sub forma de adult, hiberneaza in gauri
subterane si crapaturi din sol, care sunt ferite de inghet, in care isi incetinesc procesele
metabolice, intrand intr-o stare de letargie.
Melcisorii rezultati din eclozarea oualor de iarna, ajung la maturitate la jumatatea lunii iulie.
Melcisorii generatiei a doua apar incepand cu a doua jumatate a lunii august, se hranesc cu
organele vegetative ale plantelor, se matureaza treptat, devin adulti, se imperecheaza si in a
doua jumatate a lunii octombrie depun oua,si asa se reia ciclul biologic.
Evolutia embrionara depinde de temperatura si de gradul de umiditate, dureaza intre doua si
patru saptamani.
Melcii sunt activi ziua, daca au suficienta umiditate, daca nu, ei raman nocturni. In conditii
aride, limacsii secreta mult mucus, ingrosandu-si masa viscerala si protejandu-se astfel de
dezhidratare.
Melcul este polifag, se hraneste cu specii de plante cultivate si spontane, atacul producandu-se
la nivelul tuturor organelor plantelor (subterane si supraterane).
Melcii rod cu ajutorul limbii lor zimtate gauri de forma neregulata pe frunze sau alte parti ale
plantei.In zonele roase pot aparea infectii secundare, produse de ciuperci sau bacterii.
Combaterea limaxilor se poate realize prin strangerea manuala a limacsilor dupa ploaie sau in
timpul noptii la lumina electrica.
Combaterea chimica se poate realiza cu ajutorul moluscocidelor cum ar fi: Mesurol 2 RB in
cantitate de 5,0 kg/ha, acesta se imprastie pe suprafata solului sau se poate incorporeaza la 2-3
cm adancime in sol.Optimol 4 G 15 kg/ha la fel ca si Mesurolul se imprastie la suprafata
solului sau se poate incorpora in sol.

9. 2012 Agro Pataki srl