1. Cadrul legal în domeniul
cooperării intercomunitare în
Republica Moldova
Galina Bostan

2. Abordarea cooperării intercomunale în legislaţie,
documente strategice naţionale / sectoriale
1.Legea serviciilor publice de gospodărie comunală
nr.1402-XV din 24.10.2002
Legea conţine norme de stimulare a cooperării intercomunale,
stabilind expres că:
 unul din principiile care guvernează organizarea şi
administrarea serviciilor publice de gospodărie comunală este
asocierea intercomunală şi parteneriatul (art.6 alin.(2) lit.f))
 unul din principiile care guvernează exercitarea atribuţiilor de
către Guvern este promovarea parteneriatului şi asocierii
intercomunale pentru înfiinţarea şi exploatarea unor sisteme
tehnico-edilitare zonale (art.13 alin.(3) lit.f))

3. Abordarea cooperării intercomunale în legislaţie,
documente strategice naţionale / sectoriale
2. Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 privind
descentralizarea administrativă
Legea oferă un cadru propice intercomunalităţii în Republica
Moldova (art.5), stabilind posibilitatea cooperării între
diverse autorităţi publice prin intermediul unor acorduri
semnate între părţi, care să conţină prevederi clare a
surselor de finanţare şi a limitelor puterii de decizie
pentru fiecare nivel de autoritate publică în parte.

4. Abordarea cooperării intercomunale în legislaţie,
documente strategice naţionale / sectoriale
3.Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind
administraţia publică locală
Legea stabileşte organele autorităţilor publice locale, care
decid asocierea cu alte autorităţi publice locale
(consiliile) şi care asigură colaborarea raionului cu alte
unităţi administrativ-teritoriale, inclusiv din alte ţări
(Preşedintele raionului).

5. Abordarea cooperării intercomunale în legislaţie,
documente strategice naţionale / sectoriale
4. Strategia naţională de dezvoltare regională, aprobată prin Hotărîrea
Guvernului nr.158 din 04.03.2010
5. Strategia privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor
din Republica Moldova, aprobată prin hotărîrea Guvernului nr. 662
din 13.06.2007
6. Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în
anii 2003-2015, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1065 din
02.09.2003
7. Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada pînă în anul 2015,
aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1149 din 05.10.2006
8. Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor
pentru anii 2006-2015, aprobată prin
Hotărîrea Guvernului nr.1288 din 09.11.2006

6. Ofertele legislative pentru
cooperarea intercomunală
Forme organizatorico- Forme neinstituţionalizate
juridice
6. Contractul de societate civilă
a) cu scop lucrativ:
1.Societate pe acţiuni;
2.Societate cu Răspundere Limitată;
3.Grupa financiar industrială; Alternativă de prestare a
4.Parcurile industriale. serviciilor de către
autorităţile publice locale
b) cu scop nelucrativ:
5.Instituţia publică 7.Concesiunea

7. Ofertele legislative pentru
cooperarea intercomunală
Ofertele legislative pentru cooperarea intercomunală identificate
constituie nişte soluţii juridice abstracte, între autorităţile publice
locale fiind posibile multiple combinaţii economico-juridice, chiar şi
în parametri cadrului legal existent.
Pentru realizarea efectivă a cooperării intercomunale, autorităţile
publice locale urmează să adapteze cea mai avantajoasă formă
organizatorico-juridică de cooperare intercomunală necesităţilor şi
realităţilor concrete.
Oricare ar fi forma organizatorico-juridică aleasă, autorităţile publice
locale, în relaţiile cu entitatea nou formată, vor păstra anumite
prerogative, legate de dreptul de a controla şi supraveghea modul
de executare a obligaţiilor asumate conform contractului respectiv;
calitatea serviciilor furnizate/prestate; parametrii serviciilor
furnizate/prestate; modul de formare şi de stabilire a tarifelor
pentru serviciile furnizate/prestate.

8. 1.Societatea pe acţiuni (SA)
Reglementare: art. 156-170 Cod civil,
Legea nr.1134-XIII din 02.04.97
privind societăţile pe acţiuni
Definiţie: Societate pe acţiuni (SA) este
societatea comercială al cărei capital
social este divizat în acţiuni şi ale
cărei obligaţii sînt garantate cu
patrimoniul societăţii.

9. 1.Societatea pe acţiuni (SA)
Eventualele competenţe, care pot fi acoperite:
Construcţia sistemelor de alimentare cu apă; construirea şi întreţinerea
sistemelor de canalizare şi de epurare a apelor utilizate şi pluviale;
Construcţia şi întreţinerea drumurilor şi a infrastructurii rutiere; construcţia
podurilor locale;
Dezvoltarea şi gestionarea reţelelor urbane de distribuire a gazelor; dezvoltarea
şi gestionarea reţelelor urbane de distribuire a energiei termice;
Organizarea transportului auto de călători; administrarea autogărilor şi staţiilor
auto;
Activităţi culturale, sportive, de recreaţie şi pentru tineret; Planificarea,
dezvoltarea şi gestionarea infrastructurilor necesare activităţilor culturale,
sportive, de recreaţie şi pentru tineret;
Colectarea şi gestionarea deşeurilor menajere; gestionarea deşeurilor de
producţie; salubrizarea şi întreţinerea terenurilor pentru depozitarea
deşeurilor;
Construcţia locuinţelor

10. 1.Societatea pe acţiuni (SA)
Caracteristici:
 Durata S.A. este nelimitată, dacă statutul nu prevede altfel.
 S.A. poate în numele său să dobîndească şi să exercite drepturi patrimoniale şi drepturi
nepatrimoniale personale, să aibă obligaţii.
 Societatea este în drept să desfăşoare orice activităţi neinterzise de legislaţie.
 Patrimoniul SA se constituie ca rezultat al plasării acţiunilor, al activităţii sale
economico-financiare şi în alte temeiuri prevăzute de legislaţie. SA este în drept să
acorde şi să atragă împrumuturi. SA nu răspunde pentru obligaţiile acţionarilor săi.
Societatea nu este în drept să acorde împrumuturi, precum şi să ofere garanţii în
vederea achiziţionării valorilor mobiliare proprii.
Fondatori: Persoane fizice, persoane juridice, unităţile administrativ-teritoriale, întreprinderile
de stat şi municipale. Numărul fondatorilor societăţii pe acţiuni nu este limitat.
Capitalul social: Capitalul social al SA nu poate fi mai mic de 20000 lei. Capitalul social se
constituie din valoarea aporturilor primite în contul achitării acţiunilor şi va fi egal cu
suma valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate, dacă aceasta a fost stabilită.
Mărimea capitalului social se indică în statut, bilanţ, registrul acţionarilor şi pe foaia cu
antet ale societăţii.
Funcţionarea SA: SA este una din cele mai complexe forme organizatorico-juridice.
Administrarea corporativă se efectuează prin intermediul organelor interne, a căror
competenţă este strict delimitată

11. 1.Societatea pe acţiuni (SA)
Avantajele SA:
 răspunderea limitată a acţionarilor;
 posibilitatea de a atrage investiţii, capitaluri
mari;
 durata potenţială de viaţă mai ridicata;
 transferabilitatea proprietăţii; dacă unui
acţionar nu-i convine cum evoluează societatea,
el poate să vîndă acţiunile.
Dezavantajele SA:
 formalităţi multiple în procesul activităţii;
 plafon ridicat al capitalului social.

12. 2.Societatea cu răspundere
limitată (SRL)
Reglementare: art.145-155 Cod civil, Legea nr.135-
XVI din 14.06.2007 privind societăţile cu răspundere
limitată.
Definiţie: Societatea cu răspundere limitată este societatea
comercială cu personalitate juridică al cărei capital social
este divizat în părţi sociale, conform actului de
constituire şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu
patrimoniul societăţii.
Eventualele competenţe, care pot fi acoperite: colectarea şi
gestionarea deşeurilor menajere; gestionarea deşeurilor
de producţie; salubrizarea şi întreţinerea terenurilor
pentru depozitarea deşeurilor;

13. 2.Societatea cu răspundere
limitată (SRL)
Particularităţi:
 Asociaţii nu răspund pentru obligaţiile SRL, dar suportă riscul
activităţii acesteia în limita valorii participaţiunii lor la capitalul
social; asociatul care nu a vărsat în termen aportul subscris
răspunde subsidiar pentru obligaţiile SRL, în limita părţii
nevărsate;
 SRL are un capital social minim prevăzut de lege (5400 lei);
 Numărul de asociaţi nu poate fi mai mare de 50. Societatea cu un
număr mai mare de 50 de asociaţi este obligată, în termen de 6
luni, să se reorganizeze, să se lichideze sau să reducă numărul
asociaţilor;
 Capitalul social este divizat în părţi sociale, al căror cuantum se
stabileşte în funcţie de cuantumul aportului şi include toate
drepturile şi obligaţiile asociatului.
Fondatori: Persoanele fizice şi/sau juridice, inclusiv statul şi unităţile
administrativ-teritoriale.

14. 2.Societatea cu răspundere
limitată (SRL)
Avantajele SRL
 răspunderea limitată a asociaţilor;
 capital minim social 5400 lei;
 control asupra managementului;
 poate avea un singur asociat.
Dezavantajele SRL
 hotararile privind activitatea SRL se iau in
comun de toti asociatii;
 posibilităţi mai limitate de acces la credite.

15. 3. Instituţia publică
Reglementare: art. 180, 183, 184, 186-191 Cod civil
Definiţie: Instituţie este organizaţia necomercială constituită în
baza unui act emis de autoritatea publică pentru exercitarea
unor funcţii de administrare, sociale, culturale, de
învăţămînt şi altor funcţii cu caracter necomercial, finanţată
parţial sau integral de la bugetul acesteia din urmă.
Eventualele competenţe, care pot fi acoperite: echiparea
instituţiilor preşcolare şi extraşcolare; construcţia
instituţiilor preşcolare şi extraşcolare; protecţia pădurilor;
Activităţi culturale, sportive, de recreaţie şi pentru tineret;
Planificarea, dezvoltarea şi gestionarea infrastructurilor
necesare activităţilor culturale, sportive, de recreaţie şi
pentru tineret.

16. 3. Instituţia publică
Fondator: autorităţile publice
Particularităţi:
 Patrimoniul se consideră transmis de fondator instituţiei cu drept
de proprietate, dacă actul de constituire nu prevede altfel.
 Fondatorul răspunde pentru obligaţiile instituţiei în măsura în care
patrimoniul acesteia nu este suficient pentru stingerea lor.
 Instituţia publică nu este în drept să instituie alte persoane
juridice, cu excepţia uniunii de persoane juridice.
 Instituţia publică este în drept să desfăşoare orice gen de
activitate neinterzis de lege, care ţine de realizarea scopurilor
prevăzute de statut. Activitatea care, conform legii, este supusă
licenţierii va fi practicată doar după obţinerea licenţei.
 Instituţia publică trebuie să evite, în activitatea sa, conflictele de
interese.

17. 3. Instituţia publică
Avantajele instituţiilor publice:
 posibilitatea atragerii granturilor;
 posibilitatea acoperirii competenţei, fără a suporta costuri
mari din mijloacele publice, datorită probabilităţii mari de
autofinanţare a instituţiei publice din contul granturilor;
 posibiltatea atragerii şi valorificării resurselor financiare din
fondul ecologic local (art.83-87 din Legea privind protecţia
mediului înconjurător).
Dezavantajele instituţiilor publice:
 diminuarea controlului APL asupra exercitării acestei
competenţe;
 „succesul” exercitării competenţei depinde de calităţile
profesionale şi manageriale ale conducătorului instituţiei
publice.

18. 4. Grupa financiar-industrială
Reglementare: Legea nr.1418-XIV din 14.12.2000 cu
privire la grupele financiar-industriale
Definiţie: Grupă financiar-industrială - ansamblu de
persoane juridice, înregistrat de autoritatea de stat
abilitată, care, în baza contractului, şi-au asociat, în
întregime sau parţial, activele materiale şi nemateriale şi
funcţionează ca subiecţi cu drepturi egale ai activităţii de
întreprinzător în scopul realizării proiectelor şi
programelor de investiţie, orientate spre sporirea
gradului de competitivitate a producţiei locale şi
extinderea pieţelor de desfacere a mărfurilor şi
serviciilor.
Eventualele competenţe, care pot fi acoperite: construcţia
locuinţelor

19. 4. Grupa financiar-industrială
Particularităţi:
 Compania centrală a grupei financiar-industriale răspunde pentru obligaţiile sale cu
întreg patrimoniul ce îi aparţine cu drept de proprietate şi nu răspunde pentru obligaţiile
membrilor grupei financiar-industriale.
 Membrii grupei financiar-industriale sînt în drept să exercite atribuţiile de control şi de
dispoziţie, prevăzute de contractul de constituire sau de statutul companiei centrale a
grupei financiar-industriale.
 Activitatea de investiţie a grupelor financiar-industriale transnaţionale, inclusiv
activitatea cu atragerea capitalului din alte ţări, se desfăşoară în conformitate cu
legislaţia statului pe al cărui teritoriu se fac investiţiile şi cu acordurile cu privire la
cooperarea în domeniul activităţii de investiţie şi cu privire la protejarea reciprocă a
investiţiilor, încheiate între părţi.
Membrii grupei financiar-industriale: persoanele juridice cu orice tip de proprietate şi formă
juridică de organizare rezidente sau nerezidente în Republica Moldova; întreprinderile de
stat şi municipale în modul şi în condiţiile stabilite de proprietarul bunurilor lor; instituţii
de investiţii, fonduri nestatale de pensii şi alte fonduri, organizaţii de asigurare a căror
participare este condiţionată de rolul lor în asigurarea procesului de investiţie în grupa
financiar-industrială. Printre membrii grupei financiar-industriale trebuie să fie
organizaţii ce funcţionează în sfera producţiei de mărfuri şi servicii, precum şi bănci sau
alte instituţii financiare. Băncile străine participă la grupa financiar-industrială numai
prin filialele şi sucursalele lor, care funcţionează în baza licenţei Băncii Naţionale a
Moldovei.

20. 4. Grupa financiar-industrială
Avantajele grupurilor financiar industriale:
 oferirea acestui serviciu, care altfel, este puţin
probabil că va putea fi oferit;
 oferirea serviciului cu un minim de resurse
Dezavantajul grupurilor financiar industriale:
 „succesul” depinde mai degrabă de capacităţile
manageriale a partenerilor, decît de voinţa APL de a
duce la bun sfîrşit proiectul

21. 5. Parcurile industriale
Reglementare: Legea nr.182 din 15.07.2010 cu privire la parcurile
industriale
Definiţie: Parcul industrial este un teritoriu delimitat ce dispune de
infrastructură tehnică şi de producţie, în care se desfăşoară
activităţi economice, preponderent producţie industrială, prestare
de servicii, valorificare a cercetărilor ştiinţifice şi/sau dezvoltare
tehnologică într-un regim de facilităţi specifice în vederea
valorificării potenţialului uman şi material al unei regiuni.
Eventualele competenţe, care pot fi acoperite: construcţia sistemelor
de alimentare cu apă; construirea şi întreţinerea sistemelor de
canalizare şi de epurare a apelor utilizate şi pluviale dezvoltarea şi
gestionarea reţelelor urbane de distribuire a gazelor; dezvoltarea
şi gestionarea reţelelor urbane de distribuire a energiei termice;
construcţia şi întreţinerea drumurilor şi a infrastructurii rutiere;
construcţia podurilor locale

22. 5. Parcurile industriale
Condiţii pentru crearea unui parc industrial
a. Existenţa unui teren destinat parcului industrial, care să îndeplinească
cumulativ următoarele condiţii: să fie libere de orice sarcini; să nu constituie
obiectul unor litigii în curs de examinare şi/sau soluţionare în instanţele
judecătoreşti sau arbitraj; să aibă acces la căile de transport; să fie
accesibilă racordarea infrastructurii tehnice şi de producţie a parcului la
utilităţile publice; să aibă o suprafaţă de cel puţin 5 hectare.
Aceleaşi condiţii trebuie să fie întrunite şi pentru clădirile şi utilităţile amplasate
pe teren.
b.Efectuarea unor studii de fezabilitate privind oportunitatea creării parcului
industrial.
c.Obţinerea acordului consiliului local
d. Cerere adresată Ministerului Economiei pentru obţinerea titlului de parc
industrial.

23. 5. Parcurile industriale
Avantajele parcurilor industriale:
 posibilitatea furnizării unui serviciu în localităţile în care
acesta nu există;
 nu este necesară identificarea unor surse financiare
suplimentare, deoarece contribuţia APL constituie terenuri
de care acestea dispun;
 mărirea veniturilor bugetare în urma: atragerii investiţiilor;
dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii; creării noilor
locuri de muncă.
Eventualele dezavantaje ale parcurilor industriale,
actualmente, nu pot fi evaluate, deoarece acestea sînt în
curs de instituire.

24. 6. Contractul de societate civilă
Reglementare: art.1339-1354 Cod civil
Definiţie: Prin contractul de societate civilă, două sau mai multe
persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să
urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri,
fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele
foloasele şi pierderile.
Eventualele competenţe, care pot fi acoperite: organizarea
serviciilor antiincendiare; monitorizarea calitatea serviciilor
sociale; administrarea unităţilor de asistenţă socială;
dezvoltarea şi gestionarea serviciilor sociale; Întreţinerea
instituţiilor de învăţămînt; gestionarea şi întreţinerea
instituţiilor preşcolare şi extraşcolare; gestionarea spaţiilor
verzi

25. 6. Contractul de societate civilă
Părţi contractante (participanţii/asociaţii): persoane fizice, persoane juridice
Contribuţiile participanţilor/asociaţilor: Participanţii trebuie să verse contribuţiile convenite
prin contract, în părţi egale, dacă nu s-a convenit altfel. Contribuţiile pot consta din
bunuri, inclusiv din drepturi patrimoniale. Dacă prin contract nu s-a dispus altfel,
contribuţiile devin proprietate comună a participanţilor. Contribuţia unui participant nu
poate fi majorată fără consimţămîntul acestuia. La lichidarea societăţii, fiecare asociat
are dreptul prioritar faţă de alţi asociaţi de a primi bunul pe care l-a dat în calitate de
contribuţie. Cotele-părţi din patrimoniul social sau alte drepturi decurgînd din contract
nu pot fi transmise terţilor fără încuviinţarea celorlalţi asociaţi. Încuviinţarea poate fi
respinsă doar din motiv temeinic. În cazul înstrăinării unei cote-părţi din patrimoniul
social, ceilalţi asociaţi au dreptul prioritar de a cumpăra acea cotă-parte.
Încheierea contractului de societate civilă: Contractul de societate civilă se încheie în scris şi
trebuie să conţină: numele sau denumirea, adresa sau sediul participanţilor; drepturile
şi obligaţiile fiecărui participant; constituirea şi funcţiile conducerii; repartizarea
cîştigului şi a pierderilor între participanţi; procedura eliminării unor participanţi;
durata societăţii; procedura dizolvării societăţii şi împărţirii patrimoniului ei. Contractul
de societate civilă nu poate fi modificat, în lipsa unei clauze contrare, decît prin acordul
comun al tuturor asociaţilor.

26. 6. Contractul de societate civilă
Avantajele contractului de societate civilă:
 contractul de societate civilă dă naştere unui parteneriat flexibil;
 această formă de asociere nu implică costuri;
 nu presupune formalităţi de înregistrare;
 părţile pot prevedea în contract orice tip de reguli pentru a stabili drepturile
şi obligaţiile lor reciproce;
 posibilitatea de a participa direct şi de a influenţa procesul decizional;
 contractul de societate civilă nu poate fi supus procedurii insolvabilităţii,
întrucît acesta nu dă naştere unei persoane juridice
Dezavantajele contractului de societate civilă:
 contractul de societate civilă se bazează pe un grad înalt de încredere al
asociaţilor (apartenenţa conducerii APL la diferite partide politice ar putea
constitui un risc);
 probabilitatea dezvoltării fenomenului asociatului profitător – care evită să
contribuie la efortul comun de realizare al activităţii/serviciului, deoarece
ştie că, în virtutea unor circumstanţe obiective, nu poate fi exclus din
„schemă”;
 răspunderea solidară a asociaţilor pentru obligaţiile societăţii civile

27. 7. Concesiunea
Reglementare: Legea nr.534-XIII din 13.07.1995 cu privire la concesiuni
Definiţie: Concesiunea este un contract prin care statul sau unităţile
administrativ-teritoriale cesionează (transmite) unui investitor (persoană
fizică sau juridică, inclusiv străină), în schimbul unei redevenţe, dreptul de a
desfăşura activitate de prospectare, explorare, valorificare sau restabilire a
resurselor naturale pe teritoriul Republicii Moldova, de a presta servicii
publice, de a exploata bunurile mobile şi imobile proprietate publică a
statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale care conform legislaţiei sînt
scoase integral sau parţial din circuitul civil, precum şi dreptul de a
desfăşura anumite genuri de activitate, inclusiv cele care constituie
monopolul statului, preluînd gestiunea obiectului concesiunii, riscul
prezumtiv şi răspunderea patrimonială.
Eventualele competenţe, care pot fi acoperite: colectarea şi gestionarea
deşeurilor menajere; gestionarea deşeurilor de producţie; salubrizarea şi
întreţinerea terenurilor pentru depozitarea deşeurilor; construcţia şi
întreţinerea drumurilor şi a infrastructurii rutiere; construcţia podurilor
locale; organizarea transportului auto de călători; administrarea autogărilor
şi staţiilor auto

28. 7. Concesiunea
Avantajele concesiunii:
 acordă posibilitatea APL de a crea, fără cheltuieli, un
serviciu public;
 toate riscurile sunt suportate de concesionar;
 posibilitatea de a mări veniturile bugetare din contul
redevenţei.
Dezavantajele concesiunii:
 probabilitatea că concesionarul va fi preocupat mai
puţin de interesul public, profitînd de faptul că
exercită monopolul în domeniu