3. Misiunea Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coşeriu”
asigurarea şi extinderea necesităţilor
informaţionale, culturale şi de lectură ale
tuturor membrilor comunităţii, indiferent de
statutul etnic, social sau vârstă, prin
informaţii de calitate şi implementarea
serviciilor şi tehnologiilor noi, contribuind
la formarea culturii informaţiei la
beneficiari.
4. BMB „E. Coşeriu”, în calitate de Bibliotecă
publică, aparţine „unei colectivităţi umane
sau provine de la o asemenea colectivitate”
(1)
Orice Bibliotecă publică, iar BMB „E.
Coşeriu” nu este o excepţie, este o instituţie
a comunităţii, ce activează pentru
comunitate.
5. Biblioteca:
asigură şi extinde necesităţile
informaţionale;
asigură şi extinde necesităţile de lectură;
asigură şi extinde necesităţile culturale,
formează cultura informaţiei a membrilor
comunităţii.
6. Sunt implicaţi toţi membrii comunităţii,
indiferent de:
Statutul etnic;
Statutul social;
Apartenenţă religioasă;
Studii;
Vîrstă etc.
7. Victor Petrescu: „De la înfiinţarea sa,
biblioteca publică a fost permanent
raportată la colectivitatea a cărei interese de
informare şi documentare le serveşte şi
pentru care a fost de altfel creată.”
8. Biblioteca a devenit „un institut social” (3), care se
prezintă „drept o formă durabilă de organizare a
vieţii sociale şi asigură durabilitatea de conexiuni şi
relaţii în cadrul comunității” (3). Biblioteca nu mai
satisface necesităţile de informare doar ale unui cerc
îngust de cititori. Ea a devenit un centru, un institut
chiar al dialogului cu comunitatea, care nu mai apare
doar în calitate de cititoare a acestei instituţii, ci de
utilizatoare a serviciilor oferite de ea. În acest sens,
Biblioteca se manifestă drept o instituţie care
participă la „dezvoltarea comunităţii” (4, 212).
9. Este foarte important ca Biblioteca să
cunoască care sunt necesităţile utilizatorului
de astăzi, or acţionînd haotic, la întîmplare,
niciodată activitatea acesteia nu va avea un
impact benefic şi o paşte riscul de a merge
„în urma carului”.
10. Biblioteca Municipală „E. Coşeriu” dezvoltă
un vast program de studiere a necesităţilor
utilizatorilor, evaluează care sunt doleanţele
utilizatorilor faţă de activitatea Bibliotecii.
Se organizează diverse sondaje, se propun
chestionare.
O formă utilă este şi comunicarea directă
bibliotecar-utilizator.
11. Victor Petrescu scrie: „Biblioteca este un organism, o
instituţie deschisă tuturor, care trebuie permanent să
sesizeze unele disfuncţionalităţi între modul cum
sunt satisfăcute nevoile de lectură…, dinamica
acestora în toate circuitele funcţionale ale instituţiei,
în comportamentul membrilor comunităţii care
apelează la serviciile noastre. De aceea, o preocupare
majoră în strategia stabilită la anumite intervale este
aceea de a echilibra, pe cît posibil, cererea
informaţională a utilizatorilor (de cultură, educare,
instruire, divertisment ş.a.) cu oferta bibliotecii.” (2,
22)
12. Biblioteca în calitate de „institut social”:
Oferă acces gratuit la fondul de documente de care
dispune folosind toate motoarele de căutare posibile
(odată intrat în Bibliotecă, utilizatorul nostru nu-i va
părăsi spaţiile pînă nu va fi deservit);
Oferă acces la un număr impunător (212 de titluri,
558 de abonamente în anul 2012) de ediţii periodice;
Implică locuitorii municipiului în viaţa cultural-
ştiinţifică a acestuia (prin organizarea activităţilor
cultural ştiinţifice, în anul 2012 – 210 activităţi);
13. Biblioteca în calitate de „institut social”:
Participă, alături de şcoală şi grădiniţă, la educarea
generaţiei în creştere (activităţi de promovare a cărţii,
lecturii,activităţii şi operelor marilor scriitori etc.)
Organizează timpul liber al copiilor şi valorifică şi
dezvoltă la aceştia unele aptitudini de arte plastice, lucru
manual, cîntec, desen (activitatea Cluburilor);
Favorizează accesul comunităţii la Carte şi Lectură prin
intermediul activităţilor extramuros (activităţi cultural-
ştiinţifice organizate în instituţiile din municipiu;
deservirea la domiciliu a utilizatorilor care nu au
posibilitate de a se deplasa la Bibliotecă);
14. Biblioteca în calitate de „institut social”:
Stabileşte parteneriate puternice cu diferite instituţii
din municipiu şi promovează activitatea acestora în
comunitatea bălţeană;
Valorifică şi promovează activitatea personalităţilor
notorii din municipiu;
Elaborează bibliografii, indici bibliografici etc. cu
caracter local;
Creează un mediu favorabil, unde se pot întîlni
reprezentanţi ai diferitor culturi, etnii, religii etc.;
Promovează cultura diferitor etnii din municipiu;
15. Biblioteca în calitate de „institut social”:
Asigură informaţii despre activităţile şi serviciile
Bibliotecii prin intermediul reţelelor de socializare,
care „oferă bibliotecarilor posibilităţi de comunicare
cu utilizatorii, mai directă, mai rapidă, mai
eficientă”;
Asigură, în Biblioteca Centrală, accesul gratuit a
membrilor comunităţii la reţeaua INTERNET;
Valorifică şi promovează folclorul şi promotori ai
acestuia prin proiecte la subiect;
Creează condiţii pentru tinerele talente ale
municipiului de a se promova şi a comunica.
16. „Specificitatea noastră (a bibliotecilor publice), în raport
cu celelalte instituţii socilal-culturale, pe lîngă privilegiul
de a lucra de obicei cu documentele primare purtătoare
de informaţii, constă în activitatea utilizatorilor
desfăşurată prioritar individual (2, 3). În acest context,
fiecare membru al comunităţii bălţene beneficiază în
egală măsură de serviciile oferite de BMB „E. Coşeriu”,
analizîndu-se solicitările acestuia. Astfel, „se oferă
posibilitatea deplinei libertăţi” a utilizatorilor în ceea ce
priveşte utilizarea serviciilor bibliotecii în studiu,
cercetare, calificare profesională, pregătire şcolară,
agrement etc.
17. Un aspect foarte important este cel al informaţiilor
comunitare. Şi la acest capitol Biblioteca are realizări
avansate (bibliografii, biobibliografii, indici
bibliografici etc.), realizări care, completate şi
perfecţionate ulterior, „vor conferi bibliotecii statutul
principal de centru de informare comunitar, forţă
importantă în această lume a informaţiei” (2, 3).
18. De asemenea, un alt aspect pe care vom pune accentul în
perioada imediat apropiată este cel al prezenţei
bibliotecii, cu toate serviciile şi oportunităţile sale, în
lumea INTERNET-ului, atrăgînd spre lectură, informare
şi culturalizare şi utilizatorul virtual.
Noi suntem conştienţi de faptul că schimbările ce au loc
permanent în societate trebuie să ne facă să căutăm
mereu forme noi de activitate, care să menţină dialogul
socio-cultural cu aceasta. Astfel, suntem pe punctul de a
crea o Bibliotecă multiculturală, ne dorim foarte mult şi
credem că vom reuşi să creăm o şi LUDOTECĂ.
19. din „Biblioteca publică. Linii directoare IFLA/UNESCO
pentru dezvoltare”:
„Bibliotecile publice sunt servicii locale, care
funcţionează în beneficiul comunităţii locale şi oferă
informaţii comunitare”. Serviciile şi colecţiile pe care le
pun la dispoziţie trebuie să se bazeze pe specificul local şi
să fie evaluate cu regularitate. În afara acestui principiu,
biblioteca publică va pierde contactul cu cei pe care este
chemată să-i deservească şi, ca urmare, nu va fi utilizată
în deplină măsură. De aceea, bibliotecarii trebuie să fie
conştienţi de schimbările în societate provocate de aşa
factori ca dezvoltarea socială şi economică, variaţiile în
structură demografică şi de vîrstă a populaţiei, nivelul
educaţiei, tabloul angajării în cîmpul muncii şi
contribuţia altor participanţi la tabloul educaţional şi
cultural” (6, 18).
20. Referinţe bibliografice:
Dicţionarul Explicativ al limbii române [Accesat la 31 mai
2013] Disponibil : dexonline.ro
Petrescu, Victor. Consideraţii privind raportul bibliotecă
publică-comunitatea. In: Magazin bibliologic. 2002, nr. 4, pp.
21-23.
Библиотека и общество [Accesat la 13 mai 2013] Disponibil:
http://bibliofond.ru/view.aspx?id=453000
Kulikovski Lidia. Contribuţii biblioteconomice: teoretice şi
praxiologice. Culegere de articole (2008-2012).
Osoianu Vera. Biblioteca şi comunitatea: tangenţe în spaţiul
virtual. In: Biblioteca. 2011, nr. 3, pp. 69. ISSN 1220-3386.
Biblioteca publică. Linii directoare IFLA/UNESCO pentru
dezvoltare. Chişinău: Editura „Epigraf”, 2007.
