Arta de a comunica ghid pentru activitati de comunicare
270267768-Cafenea.pdf
1. 1
Departamentul de Energetică, Mecatronică şi Stiinţa Calculatoarelor
Specialiazarea Inginerie Energetică
ANTREPRENORIAT
Plan de afacere
CEAINĂRIA “VIO”
Prof.univ.dr.ing. Zichil ValentinStudent:
Rusu Ioana Viorica
Grupa: 941
2014 – 2015
2. 2
Cuprins
Cap.1. Identificarea afacerii................................................................................................................................................................3
Cap.1.1. Conceptul si oportunitatile afacerii...................................................................................................................................3
Cap.1.2. Misiunea, viziunea si obiectivele strategice.......................................................................................................................3
Cap.1.4. Descrierea produselor si serviciilor ..................................................................................................................................5
Cap.1.5. Tehnologia si pozitionarea produselor pe piata................................................................................................................5
Cap.2. Planul de Marketing ................................................................................................................................................................7
Cap.2.1 Descrierea Pietei.................................................................................................................................................................7
Cap.2.2. Obiectivele de marketing si definirea strategiei ..............................................................................................................10
Cap.2.3. Analiza SWOT..................................................................................................................................................................10
Cap.2.4. Mixul de marketing ..........................................................................................................................................................11
Cap.2.5. Alte elemente cheie...........................................................................................................................................................12
Cap.3. Planul operational..................................................................................................................................................................14
Cap.3.1. Graficul investitiei............................................................................................................................................................14
Cap.3.2. Locatia ............................................................................................................................................................................14
Cap.3.3. Personalul.......................................................................................................................................................................16
Cap.3.4. Protectia impotriva riscurilor..........................................................................................................................................17
Cap.4. Managementul si organizarea afacerii .................................................................................................................................18
Cap.4.1. Politica de management a resurselor umane...................................................................................................................18
Cap.4.2. Directorii..........................................................................................................................................................................18
Cap.4.3. Corpul consilierilor .........................................................................................................................................................18
Cap.5. Planul financiar.....................................................................................................................................................................19
Cap.5.1. Cheltuieli cu investitia initiala.........................................................................................................................................19
Cap.5.2. Cheltuieli lunare ..............................................................................................................................................................20
Cap.6. Concurenta...............................................................................................................................................................22
Cap.7. Graficul GANTT......................................................................................................................................................23
Concluzii ............................................................................................................................................................................................24
Bibliografie ........................................................................................................................................................................................25
3. 3
DESCRIEREA AFACERII
Cap.1.Identificarea afacerii
Cap.1.1. Conceptul si oportunitatile afacerii
Piata cafeneleleor din Bacau are in continuare un imens potential, in conditiile in care numarul actual de
cafenele este insuficient pentru populatia existenta. In Bacau exista o varietate mare de cafenele, de la cele de renume
international, pana la cafenele romanesti cu un renume mai mult sau mai putin cunoscut, dar majoritatea practica preturi
destul de ridicate, chiar si cele orientate catre segmentul mediu. Marja aplicata este considerabil mai mare pentru o
cafenea premium.
Societatea urmareste deschiderea unei cafenele care sa ofere produse si servicii de calitate la preturi medii,
reusind sa-si creeze astfel o clientela stabila care va recomanda cafeneaua si altor clienti. [1]
Cap.1.2. Misiunea, viziunea si obiectivele strategice
Misiunea: reprezinta ratiunea de a fi si de a crea valoare pentru societate, ea sintetizeaza legea
existentiala a ceainariei si expliciteaza viziunea ei.
Misiunea determina evolutia ceaiului in sensul transformarii viziunii in realitate, in timp ce viziunea exprima o stare
ideala posibila, misiunea exprima o evolutie programatica spre aceasta stare.
Viziunea se concentreaza pe imagineainterna a ceaiului si pe aspiratiile managementului de varf, in
timp ce misiunea se concentreaza pe imaginea externa a ceaiului si pe determinantii sau factorii decizionali ai
managementului. [1]
Pe scurt, misiunea unei ceainarii comunica ce estesi ce vrea ea sa faca pentru aceasta societate.
O buna formulare a misiunii unei ceainarii trebuie sa contina trei elemente importante:
exprimare generala a viziunii ;
indicare a valorilor fundamentale pe care si le asuma managementul de varf ;
articulare a obiectivelor fundamentale sau strategice ale ceainariei.
Reflectand esenta existentiala a unei organizatii, misiunea ei este stabila in timp, constituind un
sistem referential pentru intreaga activitate. [1]
Obiective [1]
Telul ceainarieieste de a oferi un meniu special de ceai si ciocolata de cea mai buna calitate intr-o atmosfera
vesela si relaxanta.
4. 4
Obtinerea celor mai bune rezultate in conditiile folosirii minime a resurselor;
Intarirea spiritului de responsabilitate si raspundere, impreuna cu cresterea valorificarii oportunitatilor;
Evaluarea continua a produselor si serviciilor punandu-se accentul pe calitate, inovare, marketing si
folosirea eficace si eficienta a resurselor;
Implementarea unei strategii pentru imbunatatirea performantelor resurselor umane, precum si pentru
imbunatatirea relatiilor cu clientii;
Deschiderea unei ceainarii de succes, avand ca segment tinerii din clasa de mijloc;
Adaptarea permanenta la mediul de afaceri prin oferirea de noi produse si modalitati de petrecere a
timpului liber;
Dezvoltarea unei relatii de incredere cu clientii, astfel incat promovarea ceainariei sa se realizeze in
primul rand prin recomandari.
Viziunea, misiunea si obiectivele strategice sunt elemente definitorii ale managementului strategic al cafenelei,
indiferent daca ea apartine sectorului privat sau al celui nonprofit.
Cap.1.3. Descrierea afacerii
Societatea comerciala ,,VIO“ are ca obiect de activitate servirea atat a ceaiurilor clasice cat si a ceaiurilor reci,
servirea bauturilor non-alcoolice si nu in ultimul rand servirea prajiturilor si a produselor de patiserie cu servire in
local.[1]
Pe langa servirea acestor poduse, in fiecare weekend ceainariava realiza seri tematice.
Conform studiilor realizate, interesul principal al segmentului nostru tinta este axat pe calitatea produselor si a
servirii, in concordanta cu o atmosfera placuta si cu preturi moderate. Consideram ca putem oferi produse la un pret
mediu fara a sacrifica astfel calitatea acestora sau calitatea servirii. [1]
Este posibil ca in situatia economica actuala sa existe o tendinta de scadere a consumului prin canalele Horeca
(ca frecventa si cantitate). Totusi, nota de plata dintr-o ceainarie nu este foarte ridicata, ceea ce transforma iesitul la un
ceai intr-un mod de recreere putin costisitor pentru consumatori. Provocarea va fi atragerea de clienti si mai ales
fidelizarea acestora prin oferirea de produse de calitate la preturi rezonabile. Numarul de ceainariieste in continuare
redus, specificul afacerii permitand exploatarea unor nise. Piata ceainariiloreste in continuare permisibila, permitand
accesul facil al concurentilor pe piata, dar si usor de imitat. Afacerea nu este supusa vreunei influente majore din punct
de vedere politic, macroeconomic sau juridic. Ceea ce conteaza cel mai mult sunt abilitatile managementului de a
anticipa si percepe tendintele pietei, de a satisface dorintele clientilor si de a-i fideliza. [1]
5. 5
Cap.1.4. Descrierea produselor si serviciilor
Ceainaria va vinde produse pe baza de ceai, bauturi racoritoare, produse de patisserie si prajituri, clientii
principali fiind tineri cu varsta cuprinsa intre 15 si 35 de ani din clasa de mijloc.[2]
Oferta ceainariei este centrata pe ceai.
1. Ceai clasic:
Diferite arome fructate (ex.: portocale, fructe rosii)
Diferite arome din plante
Verde;
Negru;
Ciocolata calda alba / neagra.
Oferta este completata de un meniu cuprinzator de ceaiuri aromate reci si de bauturi non-alcoolice.
Nu in ultimul rand, alaturi de o ceasca de ceai, clientii ceainariei pot degusta produse de patisserie si prajituri.
Cap.1.5. Tehnologia si pozitionarea produselor pe piata
Tehnologia
Aparatura necesara pentru prepararea produselor pe baza de ceai si ciocolata si pentru pastrarea bauturilor si a
produselor de patiserie va fi obtinuta direct de la furnizori, pe baza unui contract gratuit de comodat. In felul acesta,
ceainaria detine aparatura moderna, fara costuri suplimentare. [2]
In plus, furnizorii de cafea vor asigura si training-ul salariatilor privind utilizarea aparatelor dar si modalitatea
de servire a produselor.[2]
Dezvoltarea ulterioara
Managementul societatii este constient de evolutia rapida a tendintelor si nevoilor segmentului sau tinta.
Studiile periodice de piata si analiza concurentei vor ajuta ceainariasa anticipeze dorintele clientilor sai si sa
lanseze produse si servicii noi, astfel incat sa ramana in topul preferintelor acestora. In functie de sugestiile clientilor se
vor lansa noi produse pe baza de ceai sau ciocolata, se vor organiza concursuri pentru clienti (ex. propunerea / crearea
unui produs nou), se vor oferi produse „deschise” – clientul isi creaza propria bautura prin comandarea dintr-un set de
ingrediente, etc. [2]
Serile tematice vor fi de asemenea adaptate in functie de popularitatea observata si de sugestiile clientilor. In
functie de rezultatele primei ceainarii si de evolutia pietei, managementul doreste deschiderea unor noi locatii si in alte
6. 6
orase ale tarii, sub acelasi nume, pentru a crea un lant de ceainarii. Se are in vedere si posibilitatea francizarii know-
how-ului pentru dezvoltarea lantului de ceainarii. [2]
Planul de productie
Managementul prefera parteneriatul cu furnizorii in locul aprovizionarii din magazine gen Metro sau Selgross
datorita economiei de timp (furnizorii vor aduce marfa direct la punctul de lucru), dar si datorita faptului ca astfel
ceainaria va beneficia in mod gratuit de aparate si materiale promotionale. [2]
Aprovizionarea se va realiza o data la 2 saptamani in cazul bauturilor si o aprovizionare zilnica in cazul
produselor de patisserie si prajituri. In acest fel nu va fi necesar un spatiu mare de depozitare. Bauturile si ceaiul vor fi
depozitate la punctul de lucru intr-o camera special amenajata.[2]
Seful de ceainarie va fi responsabil de gestiunea stocurilor.
Asigurarea calitatii
Societatea este constienta ca pentru a crea o relatie de lunga durata cu clientii sai, calitatea produselor si a
serviciilor este un punct critic.
Pentrua asigura calitatea produselor, ceainariese bazeaza pe calitatea input-urilor si a proceselor. Astfel,
furnizorii companiei sunt recunoscuti pe plan nationalsi chiar international pentru calitatea produselor oferite.[2]
Procesul de preparare al produselor pe baza de ceaiva respecta intocmai parametrii stabiliti, pentru a obtine
calitate maxima. Astfel, ceainariava respecta cu strictete standardele de calitate, cerand aceeasi atitudine si din partea
furnizorilor si colaboratorilor sai.
De asemena, societatea va permite o comunicare directa cu clientii, prin intermediul unei cutii de sugestii /
reclamatii existente in cafenea dar si prin publicarea numarului de telefon al responsabilului de cafenea intr-un loc
vizibil.
Cutia de sugestii/reclamatii vafi consultata in mod periodic, nemultumirile si sugestiile clientilor fiind atent
analizate si solutionate. [2]
7. 7
Cap.2. Planul de Marketing
Cap.2.1 Descrierea Pietei
Date generale asupra pietei din Europa si din Romania
Economia Uniunii Europene este estimata sa scada cu 2% in 2015 pe fondul crizei economice financiare care a
cuprins intreaga lume. PIB-ul Europei de Est se va contracta cu aproximativ 6%, aceasta zona fiind considerata mai
vulnerabila in fata turbulentelor financiare prezente. [2]
In primele 3 semestre ale anului 2014, economia Romaniei a inregistrat cea mai mare crestere din Uniunea
Europeana, si anume 8,9%. Incepand cu trimestrul al patrulea, economia a intrat insa pe o panta descendenta, PIB-ul
avand o crestere de doar 2,9% comparativ cu aceeasi perioada din 2013. [2]
Cresterea economica a Romaniei in 2014va fi semnificativ mai mica fata de 2013, unii specialisti considerand
ca ar putea fi chiar negativa in contextul scaderii exporturilor, înaspririi conditiilor de creditare pentru firme si
gospodarii si al perspectivelor privind declinul consumului si investitiilor. [2]
Numarul persoanelor care prefera sa iasa in oras a fost din ce in ce mai mare in ultimii ani. Romanii au inceput
sa aiba o viata sociala mai activa, preferand sa se intalneasca cu prietenii in afara casei, insa a crescut si numarul
intalnirilor de afaceri care s-au mutat din birouri in cafenele si restaurante. Peste 34.000 de restaurante si baruri erau
prezente la inceputul lui 2014 pe piata din Romania, estimata la 2,5 miliarde de euro, in crestere cu 12% fata de aceeasi
perioada a anului trecut, potrivit Oficiului National al Registrului Comertului. [2]
Romania este in momentul de fata afectata de criza economica financiara, observandu-se o scadere a pietei
anumitor produse. Previziunile privind evolutia economiei romanesti sunt in continuare incerte, chiar contradictorii.[2]
Conditiile economice actuale, incertitudinea locului de munca, precum si ingreunarea accesului la creditare vor
duce la o scadere a consumului, romanii orientandu-se in aceasta perioada catre cheltuielile de baza.[2]
Totusi, comparativ cu alte industrii, industria Horeca a fost mai putin afectata in ultima perioada, romanii
preferand in continuare socializarea in afara casei ca metoda de relaxare si iesire din stresul zilnic.[2]
Consumul alimentelor si al bauturior, acasa sau in afara casei, este previzionat si e mai putin afectat de
turbulentele economice si in perioada urmatoare. [2]
Ceainariile de renume international intrate pe piata in sistem de franciza se adreseaza in principal segmentului
premium, avand preturi foarte ridicate.Nici celelalte ceainarii nu practica preturi foarte mici, pretul mediu pentru o
cafea fiind de minimum 4 lei.
8. 8
Consumul prin ceainarii a crescut in ultima perioada, impreuna cu o scadere a timpului petrecut la masa, dupa
modelul occidental. Romanii au inceput sa iasa mai mult in oras, sa socializeze intr-un bar, restaurant, cafenea sau
ceainarie. Clientul obisnuit al unei ceainarii are varsta cuprinsa intre 16 si 45 de ani, este educat si apreciaza produsele
si serviciile de calitate. In functie de locatia ceainariei, oamenii de afaceri pot reprezenta intre 50% si 70% din clienti.
[2]
Criza economica actuala va duce cel mai probabil la o scadere a valorii notei de plata cu 10%-15% si mai putin
a numarului de clienti. Focusul unitatilor de protocol va atragerea si mai ales pastrarea clientilor existenti prin produse
si servicii de calitate oferite intr-o atmosfera placuta care sa ii faca sa uite de stresul cotidian. [2]
Piata ceainariilor din Romania
Ceainariaeste considerata de multi cel mai profitabil business din industria Horeca, datorita marjelor de profit
mari. Aceasta piata este caracterizata de un trend ascendent, avand chiar si in conditiile actuale potential cu o abordare
corecta. Numarul de ceainariieste in continuare scazut comparativ cu alte tari europene. Media europeana indica o
ceainarie la 2.000 de locuitori.In ultima perioada numarul ceainariilor a crescut foarte mult si in orasele de provincie.
[2]
Au aparut branduri noi de ceai si lanturi de ceainarii care s-au extins la nivel local sau national, individual sau
prin franciza. Numarul ceainariilor a crescut datorita cererii vizibile, dar si datorita cresterii numarului de spatii
comerciale de tip mall, a spatiilor de birouri etc. [2]
Preturile practicate in ceainarii sunt destul de ridicate, astfel incat majoritatea consumatorilor nu isi permit sa
iasa in oras in mod frecvent. Acest lucru inhiba intr-o oarecare masura cresterea consumului. Daca in Italia un ceai
costa intre 1 - 1,50 euro, in Germania 1,2 - 1,8 euro, in Franta 1,2 - 2,00 euro, in Romania, un ceai costa intre 0.8 –1.2
euro. Pretul este aliniat la Europa dar puterea de cumparare este mult mai mica. [2]
O ceainarie in Italia vinde 3-6 kg/zi, produsul cel mai vandut fiind ceaiul. In Romania, locatiile cu mai mult
de 2,5 kg / zi sunt rare si in majoritatea ceainariilor, cel mai vandute produse sunt sucul, apa sau berea. [2]
Profilul consumatorului roman de cafea
Turcia, Irlanda şi Marea Britanie ocupă primele trei poziţii în topul ţărilor cu cel mai mare consum de ceai pe
cap de locuitor, anual.
Turcia se situează pe primul loc în ceea ce priveşte cantitatea consumată pe cap de locuitor, cu 3,157 de
kilograme/ persoană/ an, informează theatlantic.com.
9. 9
În topul 3 urmează Irlanda, cu 2,191 de kilograme de ceai consumat anual pe cap de locuitor, şi Marea Britanie,
cu 1,941 kilograme de persoană/ an. [7]
În schimb, în România, consumul de ceai este destul de mic (70 de grame/ persoană/ an), ceea ce o poziţionează
pe locul 45 în topul consumatorilor de ceai din lume, care a inclus 54 de state. Consumatorul tipic de ceai pentru
Romania este in 60% din cazuri femeie, in majoritate intelectuala, realizeaza venituri de la mediu in sus, bea o ceasca
de ceai dimineata si, eventual, una dupa-amiaza. Procentul romanilor care cumpara ceai de mai mult de doua ori pe
saptamana a crescut in ultimii ani intr-un ritm considerabil. La fel a crescut si cantitatea de ceai consumat zilnic.
Romanii au inceput sa bea mai mult de o ceasca de ceai pe zi, cum erau obisnuiti din trecut, insa tot sunt in urma
celorlalti cetateni ai Europei.
Profilul clientului de ceainarii
Potrivit proprietarilor de ceainarii, clientii obisnuiti sunt persoane cu varsta intre 16 si 40 de ani, educati, care
apreciaza produse si servicii de calitate. Oamenii de afaceri reprezinta 40% din clientii ceainariilor. Procentajul ajunge
chiar la 60%, in cazul anumitor ceainarii care sunt localizate in apropierea centrelor de afaceri. In cazul acestora, fluxul
clientilor este cel mai ridicat dimineata devreme sau seara tarziu. [2]
Consumul de ceai in ceainarii a crescut in Romania considerabil in ultimii ani, impreuna cu o crestere
semnificativa a numarului de clienti.Aceste cresteri au fost acompaniate de o scadere a timpului petrecut la masa, dupa
modelul occidental.Totusi, suntem in continuare mult in spatele vecinilor europeni. Spre deosebire de Romania, alte
piete din Europa sunt chiar dominate de canalul Horeca.
Criza economica nu a afectat in acest moment foarte puternic piata ceainariilor. Faptul ca aceasta afacere se
adreseaza in primul rand segmentului middle-upper class face ca piata de ceainarii safie mai protejata de efectele crizei
economice in comparatie cu alte piete. In plus, nevoia de relaxare, de detasare de problemele zilnice face din ceainarii o
locatie perfecta pentru o clasa socio-economica din ce in ce mai stresata. [2]
Este foarte probabil ca in 2016 consumatorii sa iasa mai putin si astfel, consumul sa scada. Insa atu-ul unei
ceainarii comparativ cu un restaurant sta in nota de plata mult mai mica (aproximativ 2 - 3 EUR) pentru aceeasi placere
de a socializa in afara casei. Oamenii incearca in aceasta perioada sa economiseasca bani si vor renunta sa mai
frecventeze restaurante scumpe, insa nu se vor priva la fel de mult de placerea de a iesi la un ceai alaturi de prieteni. [2]
Schimbarile cele mai probabile datorate crizei se vor vedea in notele de plata ale ceainariilor, care vor scadea
cu 10% – 15%, chiar daca numarul clientilor va ramane aproximativ acelasi. Provocarea vafi de a atrage clienti noi si
de a-i pastra pe cei existenti, convingandu-i in acelasi timp sa consume printr-o varietate de produse noi si printr-un
serviciu de calitate. [2]
10. 10
Cap.2.2.Obiectivele de marketing si definirea strategiei
Societatea urmareste intrarea pe piata ceainariilor, o piata cu un vizibil potential de exploatat chiar si in
conditiile economice actuale. Intentia conducerii este de a atrage si mai ales de a fideliza clientii din clasa de mijloc,
oferind produse de calitate la un pret corect si cu un serviciu impecabil. Ceainariava fi perceputa ca un spatiu cald si
primitor, unde personalul se imprieteneste cu clientii si creaza o relatie de incredere. [2]
Se doreste ca baza promovarii ceaiului sa fie recomandarile clientilor multumiti, alocandu-se un buget mic (nu
mai mult de 2% din vanzari) pentru promovare. [2]
Cap.2.3.Analiza SWOT
În Tab.2. sunt prezentate in antiteza atat punctele tari si oportunitatile, cat si punctele slabe si amenintarile
business-ului pe baza de ceai.
Tab.2. Analiza SWOT
Puncte Tari
Asocierea cu un producator
binecunoscut de ceai ;
Originalitate (organizare seri tematice,
programe de fidelitate, servicii
conexe);
Calitatea produselor si a servirii;
Experienta responsabilului de
ceainarie;
Marja de profit;
Vadul comercial.
Oportunitati
Iesire la ceai presupune un cost mai
mic decat o iesire la restaurant;
Mai mare deschidere a
consumatorilor catre socializare in
afara casei;
Gusturile consumatorilor de ceai au
evoluat, acestia apreciind acum un
ceai si un serviciu de calitate;
Mai mare usurinta de a gasi un spatiu
comercial comparativ cu anii
precedenti.
Puncte Slabe
Lipsa unui renume pe piata ceainariilor
din Romania;
Lipsa de experienta ;
Fonduri proprii initiale insuficiente.
Amenintari
Conditii de creditare mai aspre;
Lichiditate redusa pe piata;
Cresterea costului cu materia prima;
Devalorizarea monedei nationale.
11. 11
Cap.2.4. Mixul de marketing
Politica de produs
Ceainariileva oferi o varietate de bauturi pe baza de ceaidar si un meniu cuprinzator de produse de
patiserie si ciocolata calda. [2]
Aceasta gama va fi completata de bauturi racoritoare si non-alcoolice. Se va stabili si un parteneriat cu o
cofetarie care sa livreze prajituri ce vor fi tinute intr-o vitrina frigorifica care vor fi servite clientilor.
Ceaiulvafi procurat direct de la un distribuitor de ceai pentru segmentul Horeca.Acest lucru va garanta
calitatea ridicata a ceaiului, dar si o reducere a cheltuielilor cu achizitionarea aparatelor de ceai (pot fi luate in
custodie) si a elementelor necesare servirii (cesti, meniuri, tavi, servetele, etc.) care de asemenea sunt oferite in
mod gratuit de partenerul ales. [2]
Pe langa produsele sale, Cafeneaua va oferi si acces gratuit la internet wireless si o serie de reviste si
ziare mondene.
In plus, pentru a creste traficul de clienti in timpul saptamanii, se vor organiza seri tematice (muzica de
camera live, karaoke). Cafeneaua va oferi si posibilitatea inchirierii spatiului pentru petreceri private in masura
in care acest lucru va fi solicitat. [2]
Politica de pret
Preturile practicate vor incadra Ceainaria“VIO“ in categoria medie. In functie de produs, Ceainaria
“VIO“ va practica un ados comercial de la 30% (bauturile alcoolice si non-alcoolice) pana la 200% (produsele
pe baza de ceai). Astfel, un ceai va costa intre 3 si 7 lei, o ciocolata calda intre 4 si 6 lei, bauturile non-alcoolice
intre 4 si 7 lei.
In cursul saptamanii, intre orele 16.00 si 18.00, Ceainaria “VIO“ va practica preturi reduse cu 20%
pentru a atrage clientela. Clientii fideli vor fi rasplatiti periodic prin oferirea unor bauturi sau chiar a intregii
consumatii din partea casei (in functie de frecventa si volumul lor de consum).
Politica de distributie/ plasament
Ceainaria isi va incepe activitatea cu o locatie de 100 mp. Se va urmari inchirierea unui spatiu intr-o
zona cu trafic pietonal ridicat (in centru, in apropierea unor cladiri de birouri, intr-un spatiu comercial).
Doua aspecte de urmarit vor fi posibilitatea deschiderii unei terase in timpul verii si locurile de parcare
in apropiere. Spatiul ceainarieivafi amenajat astfel incat sa poata fi separat in doua sau trei saloane. Acest lucru
12. 12
va permite atat gazduirea de petreceri private, cat si amenajarea unui spatiu pentru nefumatori in conformitate
cu noua lege anti-fumat.
Programul de lucru al Ceainariei “VIO“este prezentat in Tab.3.:
Tab.3. Programul de lucru al Ceainariei “VIO“
Programul de lucru al Ceainariei “VIO“
Ora Ora
LUNI – VINERI 8:00 21:00
SAMBATA - DUMINICA 9:00 24:00
In functie de rezultatele primei ceainarii, managementul va decide momentul deschideri unei noi locatii.
Politica de promovare
Managementul doreste ca mecanismul cel mai puternic de promovare al ceainarieisafie recomandarea clientilor
multumiti. Ceainariavafi promovata constant prin ghidurile de petrecere a timpului liber atat in format hartie, cat si in
format on-line. Prin aceste canale, se va prezenta o scurta descriere a ceainariei, a serviciilor oferite si a serilor tematice,
propria pagina de internet si un numar de telefon pentru rezervari.
Managementul ceainarieiva opta si pentru o pagina proprie de internet prin care sa ofere informatii despre
produsele oferite si posibilitatea de a face rezervari on-line sau prin telefon.
Previzionarea vanzarilor
Managementul societatii a decis abordarea unei strategii moderate de previzionare a vanzarilor, dat fiind
contextul economic general din Romania (si nu numai).Intr-adevar, piata ceainariilor a cunoscut o crestere
considerabila in ultimii ani, insa, in conditiile actuale de piata se previzioneaza o evolutie mai modesta.Astfel, pentru
urmatorii 3 ani, societatea prognozeaza o crestere anuala de 50%. In conditiile in care ceainariavafi prevazuta cu terasa,
managementul nu considera ca vor fifluctuatii importante in functie de anotimp.
Intr-adevar, produsele servite intr-o ceainarie sunt in general mai apreciate in anotimpul rece, insa prezenta
teresei va atrage clienti si primavara sau vara.
Cap.2.5.Alte elemente cheie
In cadrul acestui gen de afaceri, un rol aparte il are personalul, selectat atent pentru a se potrivi cu atmosfera
creata in cadrul ceainariei. Ulterior, salariatii vor urma cursuri de pregatire, atat din perspectiva prepararii corecte a
produselor comercializate, cat si din perspectiva gestionarii relatiei cu clientii.
13. 13
Echipa de manageri, cu o vasta experienta in management, va avea un rol important in controlarea indeplinirii
obiectivelor pe parcursul activitatii, o data implementat planul de afaceri. [2]
Evaluarea activitatii se va realiza periodic, presupunand analiza rezultatelor si a modului in care sunt indeplinite
obiectivele si strategiile propuse. Acest sistem va permite corectarea eventualelor erori ce ar putea surveni pe parcurs.
[2]
14. 14
Cap.3. Planul operational
Cap.3.1.Graficul investitiei
Etapele operationale ce vor defini implementarea planului investitional sunt cuprinse in Tab.4.:
Tab.4. Etapele operationale ce vor defini implementarea planului investitional
Investitii facute in primul an de functionare al Ceainariei “VIO“
Operatiuni 1 2 3 4 5 6
Proiecte, aprobari, avize X x
Amenajare spațiu x x
Incheiere contracte cu furnizori x
Achizitie mobilier si aparate de
bucatarie
x
Transportul, montarea si proba
aparatelor
X
Recrutare și angajare personal x x
Instruire și verificare personal x
Achizitia unui stoc initial de materii
prime
x
Inaugurarea ceainariei x
Productia
Autorizatiile de functionare necesare pentru deschiderea ceainariei se obtin de la Ministerul Alimentatiei
Publice, Primarie, Sanepid si Pompieri.
Cap.3.2. Locatia
Un punct cheie in demararea acestei afaceri este gasirea locatiei potrivite, care sa asigure vizibilitate si traficul
necesar de clienti. Locatia aleasa va ajuta sau va pune piedici dezvoltarii afacerii.
In cazul unei ceainarii locatia, stilul si ambianta vor crea imaginea acesteia si vor selecta invariabil clientela.
Ceainariavafilocalizata intr-o zona centrala, avand un spatiu de 100 mp si o deschidere de minim 4 metri. Spatiul vafi
renovat si amenajat, astfel incat sa inspire o atmosfera primitoare.
Fig.2. reprezinta amplasamentul locatiei.
15. 15
Fig.2. Amplasarea geografica a localului[3]
O atentie speciala vafi acordata utilitațiilor, finisajelor superioare și elementelor de decor si iluminat indirect,
instalație de climatizare, etc. Ceainaria va cuprinde 20 de mese (separate in doua saloane), un bar, 2 grupuri sanitare, un
vestiar pentru salariati, un birou si o camera care va servi drept depozit.
Ceainariavavinde produse pe baza de ceai, ciocolata calda, bauturi racoritoare, bauturi non-alcoolice, produse
de patisserie si prajituri.
Aparatele necesare pentru prepararea ceaiului, pastrarea bauturilor non-alcoolice si pot fi achizitionate sau luate
in comodat de la furnizorii de ceai si bauturi.
16. 16
In al doilea caz, cel pentru care se opteaza in cadrul acestei afaceri, managementul se obliga sa achizitioneze
produsele doar de la acel furnizor, care poate impune un target lunar obligatoriu (ex. 10 kg. de ceai / luna pentru un
grup de aparate oferit, acest grup fiind format dintr-un macinator, un expressor si un dedurizator).
Avantajele de a lucra in parteneriat cu furnizori in loc de a achizitiona produsele dintr-un hipermarket precum
Metro / Selgros / Carrefour / Cora:
economia de timp - furnizorul va aduce necesarul de ceai si bauturi la intervale de timp stabilite;
costuri reduse - aparatele sunt luate in custodie in mod gratuit, nu achizitionate sau inchiriate, iar service-ul este
gratuit;
se primesc de asemenea si toate materialele necesare servirii in mod gratuit (cesti, tave, meniuri, pahare,
servetele, etc.);
personalul este instruit de catre furnizorul de ceai cum sa utilizeze aparatele de ceaisi cum sa serveasca
preparatele.
Cap.3.3. Personalul
Personalul ceainarieivafi format din:
un responsabil de ceainarie,
2 chelneri,
2 barmani .
Personalul ceainarieva lucra in ture.
Cu exceptia responsabilului de ceainarie care va avea o experienta considerabila in domeniu, recrutarea celorlalte
persoane va tine cont in primul rand de caracteristicile personale si dorinta de a invata si mai putin de experienta
acumulata in domeniu.
Acestia vor fi in subordinea responsabilului de ceainarie, care va avea obligatoriu experienta in conducerea unei
ceainarii/cafenea. Seful de ceainarie va fi responsabil de activitatea curenta a ceainariei, de relatia cu furnizorii si
clientii parteneri, dar va lucra si in mod direct cu managementul societatii pentru a stabili si respecta metodele de
promovare ale ceainariei si bonsurile de performanta acordate salariatilor. [5]
Chelnerii si barmanii vor fi instruiti de catre responsabilul de ceainarie si de catre furnizorii de ceai si bauturi non-
alcoolice cu privire la modul de utilizare al aparatelor, dar si privind modalitatea de servire a diferitelor bauturi.
Trainingul privind comportamenul in relatia cu clientii vafi realizat de catre responsabilul de ceainarie.
Pe langa servirea clientilor, se doreste ca toti angajatiisa prezinte produsele intr-o maniera atragatoare pentru
clienti, astfel incat sa genereze vanzare incrucisata (ex. produse de patiserie pe langa ceaiul sau ciocolata comandate).
17. 17
Clientii nemultumiti vor avea la dispozitie atat o cutie de reclamatii, care va puteafi deschisa doar de catre
responsabilul de ceainarie, cat si un numar de telefon mobil, de asemenea al responsabilului de ceainarie. [5]
Toate reclamatiile vor fi solutionate de catre responsabilul de ceainarie, care va lua masuri pentru a minimiza
nemultumirea clientilor (schimbarea produsului, oferirea unor produse din partea casei, etc.).
Cap.3.4.Protectia impotriva riscurilor
Managementul a hotarat incheierea unei polite de asigurare impotriva incendiilor, precum si instalarea unui
sistem de alarma si a unor camere de supraveghere. Managementul doreste un control strict al costurilor si asigurarea
unui cash-flow stabil, astfel incat sa poata reactiona la evenimente neprevazute care ar putea afecta activitatea
ceainariei. [5]
Contractul de inchiriere este realizat pe un an, cu clauza de reinnoire automata. Pe parcursul acestui an,
proprietarul nu poate mari chiria. S-a dorit stipularea acestei clauze in contract, pentru ca o eventuala marire de chirie sa
aiba loc incepand cu al doilea an, cand cafeneaua va avea un flux de clienti constant si o afacere mai stabila. Incepand
cu al doilea an, societatea doreste incheierea contractului de inchiriere pe mai multi ani.[5]
Aparitia unor noi concurenti in zona ceainariei ar putea diminua traficul de clienti. Managementul doreste sa se
pregateasca pentru aceasta posibilitate prin fidelizarea clientilor, prin programe speciale (carduri de fidelitate,
consumatii ocazionale gratuite, calitatea servirii si a produselor, seri tematice). [5]
Managementul nu doreste o rotatie mare a personalului.Pe langa salariile fixe, salariatii vor beneficia si de
bonusuri in functie de performanta sau evenimente speciale. Responsabilul de ceainarieva crea programe de motivare
(implicarea tuturor salariatilor in activitatea ceainariei, responsabilizarea lor, bonusarea lor). Responsabilul de
ceainarieva beneficia trimestrial de un bonus format dintr-un procentaj din vanzarile realizate peste un anumit target. In
cazul in care ceainaria nu prezinta rentabilitatea previzionata in primele 6 luni, managementul va obtine autorizatiile
necesare pentru transformarea locatiei in bar cu program prelungit. [5]
18. 18
Cap.4. Managementul si organizarea afacerii
Organizarea afacerii
Directorul General vafi responsabilul de ceainarie si va avea in subordine ierarhica intreg personalul acesteia.
Responsabilul de ceainarieva avea in subordine ierarhica si functionala chelnerii si barmanii.
Cap.4.1.Politica de management a resurselor umane
Programul de recrutare si verificare a personalului se va derula conform precizarilor din planul operational.
Recrutarea personalului se va efectua direct de catre societate. Prima persoana angajata vafi Responsabilul de ceainarie
care se va implica ulterior in angajarea personalului operational. [5]
Intregul personal vafi angajat cu carte de munca, pe durata nedeterminata. Remunerarea se va face prin salariu
si se vor acorda prime cu ocazia anumitor evenimente.
Salariul lunar al angajatilor va fi structurat astfelcomform Tab.5.:
Tab.5. Salariul lunar al angajatilor
Salarizarea personalului
Responsabilul de cafenea 2000 impozabil
Chelner 1 1000 impozabil
Chelner 2 1000 impozabil
Barman 1 1000 impozabil
Barman 2 1000 impozabil
Cap.4.2.Directorii
Seful de ceainarievafi responsabil de activitatea curenta a acesteia. El va avea in subordine toti angajatii, va
mentine legatura cu furnizorii si partenerii localului.
Cap.4.3.Corpul consilierilor
Actionarii societatii vor mentine legatura cu un avocat care sa le ofere sfaturi juridice atunci cand au nevoie. De
asemenea vor incheia un contract de prestari servicii cu un contabil.
19. 19
Cap.5. Planul financiar
Pentru toate cheltuielile s-a folosit un curs mediu de 4.3 Lei / EUR
Cap.5.1.Cheltuieli cu investitia initiala
Amenajarile vor fi realizate de firma SC. RUSU CONSTRUCT S.R.L. conform devizului de cheltuieli
antecalculat cu ocazia intocmirii planului de afaceri astfel:
instalatia electrica :
pentru iluminat si functionarea unor utilaje : 500 EUR ;
instalatiile sanitare, care cuprind alimentarea cu apa calda, rece si canalizarea pentru evacuarea
apei menajere : 600 EUR ;
instalatia de incalzire / racire : asigura confortul prin temperatura, umiditate constanta si aer pur :
540 EUR;
instalatia pentru curentii slabi : telefon, calculator,camere supraveghere, alarma, casa de marcat,
sonorizare etc. : 630 EUR ;
amenajari interioare :
plafon si pereti rigips : 500 EUR ;
indreptat pereti si zugravit cu vopsea lavabila : 500 EUR ;
parchet 90 mp: 2500 EUR ;
gresie 10mp : 300 EUR (20 €/mp gresie + 10 €/mp manopera)
organizarea interioara a cafenelei :
barul – 4 mp :
o cost achizitie bar: 600 EUR
o oficiu pentru spalarea si pastrarea paharelor si a veselei;
o 1 frigider pentru bauturi racoritoare:asigurat gratis de catre furnizorul de bauturi
racoritoare;
o vitrinafrigorifica pentru mancare si prajituri – 300 EUR.
o cuptor cu microunde: 100 EUR;
o casa de marcat speciala pentru ceainarii si soft: 300 EUR;
o masina de facut gheata: 200 EUR;
o mobilier tehnologic: barul, mese de lucru, dulapuri, etajere: 700 EUR.
vestiarul pentru salariati – 3 mp: mobilier – 300 EUR
spatii de primire si servire: 20 mp (20 – 15 de locuri):
o mese patrate (60x60 cm): 20 buc x 5 EUR/ buc = 100
o fotolii: 25 buc x 4 EUR / buc = 80 EUR
20. 20
o canapea de colt (2 persoane): 4 buc x 50 EUR / buc =200 EUR
o televizor (lcd): 2 buc x 150 EUR / buc = 300 EUR
o decoratiuni interioare (vaze cu flori, plante de interior, tablouri, perdele, decoratiuni,
suporturi, etc.): 200 EUR
o sistem video de supraveghere, monitorizare si inregistrare: 500 EUR
o sistem sonorizare: 500 EUR
Inventarul pentru servire:
o farfurii desert: 25x 2 EUR / buc = 50 EUR
o tacamuri (set: furculite + cutite + lingurite): 25 x 2 EUR / set = 50 EUR
o note de plata: 20 x 6 EUR / buc = 120 EUR
o cesti cu farfurioara pentru ceai, pahare pentru bauturi racoritoare, scrumiere, servetele,
tavi, suporturi pentru meniuri: asigurate in mod gratuit de catre furnizorii de ceai, bauturi
racoritoare si tigari.
Camera pentru depozitare: rafturi – 200 EUR
Birou – 4 mp:
o un calculator: 300 EUR
o o imprimanta / copiator / fax / scaner: 150 EUR
o un telefon: 100 EUR
o diverse – birotica (dosare, hartie, pixuri, etc.): 50 EUR
Total cheltuieli cu investitiile : 11390 EUR( 48977 lei)
Cap.5.2.Cheltuieli lunare
Cheltuieli cu personalul [4]
Functie Salar brut Salar net Cheltuili cu salariile
Sef ceainarie 2000 1420 2460
Barman 1 1000 741 1231
Barman 2 1000 741 1231
Chelner 1 1000 741 1231
Chelner 2 1000 741 1231
Cost total lunar cu salarizarea = 7384 Lei/luna
Cheltuieli cu chiria
Chiria reprezinta in general costul lunar cel mai mare. Chiriile cele mai mari se regasesc in special in spatiile
comerciale de tip mall. In situatia economica actuala, in conditiile in care mall-urile au inregistrat o scadere drastica a
21. 21
numarului de vizitatori, este probabil ca si chiriile sa mai scada, insa nu considerabil. S-a luat in calcul o chirie de 5
EUR / mp.
Cheltuieli cu utilitatile (medie / luna): 70 EUR
Electricitate si apa: 80 EUR
Abonament RDS: 10 EUR
Cheltuielile cu aprovizionarea
Consumul dintr-o ceainarie se imparte in medie astfel:
Produse pe baza de ceai – 40%;
Bauturi racoritoare –15%;
Produse de patiserie, prajituri – 20%
Un client consuma in medie 2 - 3 produse.
O cutie cu 25 plicuri de ceai de calitate costa 20 RON, iar prepararea unui ceainecesita 1 plic de, ceea ce rezulta
ca dintr-o cutie de ceai se pot prepara 25 de cesti de cafea.
o Pentru 30 de clienti / zi x 30 de zile = 900 de clienti lunar
Calcul:
900 de clienti lunar x3 produse / client = 2700 produse / luna
30 de client/zi x360 zile = 10.800 clienti / an
30 de client / zi x 15 lei/ client = 450 lei/ zi
450 lei/ zi x 360 zile = 162.000 lei / an
Cost ceai: 1000 x 0.6 RON = 600 RON
o Zahar, pliculete de miere = 200 RON
o Bauturi racoritoare (15%): 425 produse lunar x1,7 RON = 722,5 RON
o Produse de patiserie, prajituri: (20%): 300 produse lunar x2 RON = 600 RON
o Total cheltuieli = 11,220 lei/luna x12 luni=134,400 lei/an
o Costuri totale = 25.322 Lei
Profit = Total venituri – Total cheltuieli
= 2.73.750 – 134.400 = 139,350 Lei
CA=139.350-34.056=105.294 lei/an
22. 22
Cap.6. Concurenta
Privind politica concurentei, se observa o tendinta clara de crestere a numarului de ceainarii, atat in Bacau, cat si
in alte orase din tara. Din punctul de vedere al gamei de produse si servicii, majoritatea ceainariilor existente ofera o
gama variata de produse bazate pe ceai, impreuna cu produse auxiliare (bauturi sau mancare), precum si servicii menite
sa fidelizeze clientii (internet wireless gratuit, ziare sau reviste existente in ceainarie, etc.). [6]
Pentru a putea face fata concurentei, CEAINĂRIA“VIO” va trebui sa aiba de asemenea un meniu variat in
specialitati de ceai, bauturi racoritoare sau non-alcoolice si preparate culinare. [6]
In plus, atmosfera placuta si serviciile de calitate vor contribui la atragerea si fidelizarea clientilor.
Un dezavantaj pe care CEAINĂRIA“VIO” il are fata de concurenta este lipsa unui renume pe piata.
Consumatorul roman este intr-o anumita proportie snob, fiind atras de nume mari, de cafenele, pe care mai intai le-a
cunoscut din surse externe (televizor, reviste, excursii in strainatate) si ulterior le-a descoperit si in Romania. [6]
Totusi, CEAINĂRIA“VIO” va incerca sa creeze o atmosfera prietenoasa, sa construiasca o clientela fidela care
apreciaza calitatea, demonstrand ca renumele se poate construi. [6]
23. 23
Cap.7. Graficul GANTT
Graficul GANTT prezinta modul de realizare a sarcinilor in functie de data de incepere si de durata acestora,
precum si imaginea grafica a modului de suprapunere si corelare a diverselor activitati.
Activitati Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai
Constructie
Achizitionare
echipamente
Utilare
Promovare
Inaugurare
24. 24
Concluzii
Afacerea consta in infiintarea unei ceainarii in Bacau, deoarece orasul dispune de doar doua localuri de acest fel,
si anume “Rary Cafe&Tea” si “Ceainaria ZEN”. Acest lucru presupune:
- inchirierea si amenajarea spatiului
- realizarea unui stoc de marfa
- elaborarea ofertei si a meniului
- angajarea si instruirea personalului
- atragerea de clienti si promovarea
- activitati administrative curente ale afacerii.
Voi cauta elemente de diferentiere, incepand de la tipurile de ceaiuri comercializate, denumirile produselor
comercializate din meniu, la designul ambalajului in cazul ceaiului achizitionat la pachet.Mai ales la inceput, voi
organiza diverse evenimente tematice in local: invitarea unor muzicieni, seara de poezie, seara de jazz, seara de teatru
etc. Voi incerca sa imi fidelizez clientii cat mai bine prin conversatii scurte cu acestia, atitudine prietenoasa a
personalului, mici cadouri oferite s.a.
Investitia se va ameliora in aproximativ 6 luni, profitul este rezonabil iar pentru a administra sau a lucra intr-o
ceainarie nu este necesara o forma prealabila de calificare, ceea ce ma determina sa duc pana la bun sfarsit acest proiect
si sper sa reusesc sa-l si pun in aplicare.
