Symposia investigatio bibliotheca, editia 2011

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN
MOLDOVA
DEPARTAMENTUL INFORMAŢIONAL
BIBLIOTECONOMIC
SYMPOSIA
INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
Ediţia 2011
Anuar
Chişinău
2011

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA
2
CZU
Director publicaţie:
Academician, prof. univ., dr. hab. Andrei GALBEN
Redactor responsabil: Ludmila CORGHENCI
Responsabil pentru ediţie: Zinaida SOCHIRCĂ
Colegiul de redacţie:
conf. univ., dr. Ana Guţu, conf. univ., dr. Mihai Cernencu,
conf. univ., dr. Svetlana Rusnac, Sha Li Zhang, PhD, assistant
dean (UNC Greensboro, North Carolina, USA),
conf. univ., dr. Lidia Kulikovski,
mg. Zinaida Sochircă, drd. Monica Avram (Târgu-Mureş,
România), Arja Mantykangas, PhD, lecteur (Boras, Suedia)
Abstracte în limba engleză: Zinaida Sochircă, MA
Machetare: Victoria Moşneaga
Volumul a fost recomandat pentru publicare de către Consiliul
Coordonator DIB (proces verbal nr. 2 din 25 martie 2011)
şi Senatul ULIM (proces verbal nr. 3 din 30 martie 2011)
© ULIM, 2

3
SUMAR
Confluenţe: cultura informaţiei, produse şi servicii, acces la resursele
bibliotecii universitare ori În loc de Prefaţă (Ludmila Corghenci). …7
Bibliotecile universitare: context statistic. Parteneriate în
dezvoltarea resurselor
Ludmila Costin
Mesajul Preşedintelui Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica
Moldova ……….. 8
Ecaterina Zasmenco
Bibliotecile universitare în contextul anului 2010: repere
analitico-sintetice ……….. 9
Zinaida Sochircă
Parteneriate pentru dezvoltarea colecţiilor: instituirea la DIB a
colecţiilor Ambasadelor, acreditate în Republica Moldova ..…….. 20
Tatiana Levinţa
Dezvoltarea resurselor documentare – reflecţia a nivelului
culturii informaţiei ..……. 28
Accesul Deschis la Informaţie: experienţe şi metodologii
Stephen H. Dew
NC DOCKS: The Institutional Repository for the University
Library of North Carolina at Greensboro ...…….36
Creativitatea bibliotecarilor. Cercetarea în biblioteca universitară
Ludmila Corghenci
Cercetarea biblioteconomică la ULIM: componentă integrantă a
cercetării universitare ..……. 42
Elena Ţurcan
Творчество – характерная профессиональная черта
университетского библиотекаря ……… 51

4
Irina Cerneauscaite
Profesia de Bibliotecar în viziunea Bibliotecarului: pe marginea
rezultatelor unui sondaj ……… 57
Cultura informaţiei şi a învăţării permanente
Natalia Ghimpu
Noul Utilizator DIB: orientare către Utilizatorul
WEB 2.0? .…….. 66
Tatiana-Adriana, Oprescu
Cultura informaţiei şi învăţarea pe parcursul întregii vieţi …72
Angela Nagornaia
Formarea culturii informaţiei şi a învăţării permanente în
biblioteca universitară .…..…80
Biblioteca şi spaţiul virtual
Victoria Moşneaga, Sergiu Burac
Diseminarea informaţiei despre resursele, serviciile şi produsele
DIB prin intermediul reţelelor informaţionale de socializare ….…86
Tatiana Panaghiu
Promovarea publicaţiilor instituţionale şi de autor, editate în
cadrul ULIM, în spaţiul bibliografic virtual …….. 91
Valentina Chitoroagă, Ludmila Corghenci
Index Translationum – repertoriu bibliografic mondial de
traduceri în sprijinul informării şi cercetării …….. 97
Autorii materialelor, incluse în Symposia Investigatio
Bibliotheca ……. 103
Recenzenţii articolelor, inserate în Symposia Investigatio
Bibliotheca .…… 105
Ghid pentru autori: cerinţe faţă de manuscrise …..… 106

5
ABREVIERI UTILIZATE:
ABRM Asociaţia Bibliotecarilor din Republica
Moldova
AGEPI Agenţia de Stat pentru Protecţia Intelectuală
AMTAP Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
ASEM Academia de Studii Economice din Moldova
BC Biblioteca Congresului, SUA
CBN Consiliul Biblioteconomic Naţional
CI Clinica Informaţională DIB
CID AGEPI Centrul de Informare şi Documentare al
AGEPI
CID ULIM Centrul de Informare şi Documentare ULIM
CRETI Centrul Resurse Electronice şi Tehnologii
Informaţionale
CT nr.1 Comitetul Tehnic nr.1 „Biblioteconomie.
Informare. Documentare”
CZU Clasificarea Zecimală Universală
DEPASIR Serviciul Dezvoltarea şi Prelucrarea analitico-
sintetică a Resurselor Documentare şi
Informaţionale
DIB Departament Informaţional Biblioteconomic
DL ULIM Depozit Legal ULIM
DSI Diseminarea Selectivă a Informaţiei
MP Managementul Proiectului
OMPI Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale
OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii
PASRDI Oficiul Prelucrarea analitico-sintetică a
resurselor informaţionale şi documentare
PDRI Politica de Dezvoltare a Resurselor
Documentare şi Informaţionale DIB
PI Proprietate intelectuală
PS Plan Strategic
SIBD Serviciul Informare Bibliografică şi
Documentară
SIBIMOL Sistemul Informaţional Integrat al Bibliotecilor
din Republica Moldova
SL Sală de Lectură

6
SPB Sistemul publicaţiilor bibliografice ale
Departamentului Informaţional
Biblioteconomic
SPL Sală Polivalentă de Lectură
UASM Universitatea Agrară de Stat din Moldova
ULIM Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
UPS Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”
USEFS Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport
USM Universitatea de Stat din Moldova
USMF Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie
„Nicolae Testemiţanu”
UTM Universitatea Tehnică din Moldova

7
CONFLUENŢE: CULTURA INFORMAŢIEI, PRODUSE ŞI
SERVICII, ACCES LA RESURSELE BIBLIOTECII
UNIVERSITARE ORI ÎN LOC DE PREFAŢĂ
Prezenta ediţie a anuarului Symposia Investigatio Bibliotheca
inserează materialele, prezentate în cadrul reuniunii ştiinţifice cu
genericul „Confluenţe: cultura informaţiei, produse şi servicii, acces la
resursele bibliotecii universitare”,, ţţiinnuuttăă llaa 2288 iiaannuuaarriiee 22001111,, îînn ccaaddrruull
UUnniivveerrssiittăăţţiiii LLiibbeerree IInntteerrnnaaţţiioonnaallee ddiinn MMoollddoovvaa.. AAcceesstteeaa ssuunntt aaxxaattee ppee
ssuubbiieecctteellee::
 pprreezzeennţţee aallee bbiibblliiootteecciilloorr uunniivveerrssiittaarree,, rreefflleeccttaattee pprriinn pprriissmmaa
iinnddiiccaattoorriilloorr ssttaattiissttiiccii şşii ddee ppeerrffoorrmmaannţţăă
 ddeezzvvoollttaarreeaa rreessuurrsseelloorr ddooccuummeennttaarree pprriinn ppaarrtteenneerriiaattee
 rroolluull şşii llooccuull ccuullttuurriiii iinnffoorrmmaaţţiieeii şşii aa îînnvvăăţţăărriiii îînn ffoorrmmaarreeaa
ssppeecciiaalliissttuulluuii
 ccrreeaattiivviittaatteeaa bbiibblliiootteeccaarriilloorr,, pprreezzeennttaarreeaa rreezzuullttaatteelloorr ssttuuddiiiilloorr
pprriivviinndd ssttaattuuttuull pprrooffeessiiuunniiii ddee bbiibblliiootteeccaarr,, ffoorrmmaarreeaa uuttiilliizzaattoorruulluuii
nnuu nnuummaaii ddrreepptt ccoonnssuummaattoorr,, ddaarr şşii pprroodduuccăăttoorr ddee ccoonnţţiinnuuttuurrii
 ooppttiimmiizzaarreeaa cceerrcceettăărriiii bbiibblliiootteeccoonnoommiiccee îînn ccoonntteexxttuull cceelleeii
uunniivveerrssiittaarree
 llăărrggiirreeaa aacccceessuulluuii llaa rreessuurrsseellee,, sseerrvviicciiiillee,, pprroodduusseellee ddee
bbiibblliiootteeccăă ((îînn ddeeoosseebbii –– aa ppuubblliiccaaţţiiiilloorr ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccoo--
şşttiiiinnţţiiffiiccee)) pprriinn pprroommoovvaarreeaa aacccceessuulluuii ddeesscchhiiss,, aa pprreezzeennţţeeii
ppuubblliiccaaţţiiiilloorr iinnssttiittuuţţiioonnaallee şşii ddee aauuttoorr îînn ssppaaţţiiuull bbiibblliiooggrraaffiicc
vviirrttuuaall,, pprreeccuumm şşii ddiisseemmiinnaarreeaa iinnffoorrmmaaţţiieeii îînn rreeţţeelleellee ddee
ssoocciiaalliizzaarree şşii ccoommuunniiccaaţţiioonnaallee..
EExxpplloorraarreeaa aacceessttoorr ssuubbiieeccttee,, ddee oo îînnaallttăă ţţiinnuuttăă şşttiiiinnţţiiffiiccăă,, eessttee
oorriieennttaattăă ppeennttrruu aauuggmmeennttaarreeaa pprroocceessuulluuii ddee sseerrvviirree iinnffoorrmmaaţţiioonnaall--
bbiibblliiootteeccaarrăă aa ssffeerreeii eedduuccaaţţiioonnaallee..
AAvvâânndd oo ddeeoosseebbiittăă iimmppoorrttaannţţăă ddaattoorriittăă ffuunnddaammeennttuulluuii tteeoorreettiicc şşii
eexxppeerriimmeennttaall,, ffoolloossiirriiii uunneeii aammppllee iinnffoorrmmaaţţiiii ddeessccrriippttiivv--mmeettooddoollooggiiccee,,
vvoolluummuull ddeevviinnee oo iinnvviittaaţţiiee ddeesscchhiissăă ppeennttrruu ppeerrssoonnaalluull pprrooffeessiioonnaall şşii
ssppeecciiaalliizzaatt aall bbiibblliiootteecciilloorr,, ppeennttrruu mmaannaaggeerrii,, pprreeccuumm şşii ppeennttrruu ffaaccttoorriiii
ddee ddeecciizziiee..
LLuuddmmiillaa CCoorrgghheennccii

8
MESAJUL
PREŞEDINTELUI ASOCIAŢIEI BIBLIOTECARILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA
Stimaţi colegi!
DIB ULIM s-a manifestat pe parcursul anilor ca o instituţie
biblioteconomică cu autentice experienţe în cercetarea ştiinţifică
biblioteconomică. Echipa DIB, o echipă consolidată şi inovativă,
răspunde creativ tuturor provocărilor timpului. Astfel,
reorientându-şi ciclul de activităţi ştiinţifice conform conceptului
universitar, începând cu anul 2009, DIB organizează cu succes la
început de an sesiunea ştiinţifică de comunicări Symposia
Investigatio Bibliotheca, care dă startul reuniunilor profesionale
ştiinţifice în comunitatea biblioteconomică.
Ajunsă la a treia ediţie, Symposia s-a dovedit a fi o reuşită
din toate punctele de vedere: amplifică promovarea experienţelor
reprezentative ale DIB în comunitate, intensifică activitatea de
cercetare ştiinţifică, reliefează subiecte actuale domeniului
biblioteconomic, demonstrează o largă deschidere profesională şi
disponibilitatea permanentă de a-şi împărtăşi bunele practici.
În fiecare an, cei prezenţi la Symposia urmăresc evoluţia şi
dezvoltarea instituţiei DIB, admiră performanţele, maturitatea
profesională a echipei, ce impresionează comunitatea servită prin
calitatea, diversitatea produselor şi a serviciilor informaţionale
prestate. Venim întotdeauna cu plăcere la activităţile organizate de
DIB, la care persistă o atmosferă optimă de comunicare
profesională, o ambianţă plăcută şi prietenoasă. Vă dorim succes în
desfăşurarea lucrărilor conferinţei, realizări frumoase şi rodnice,
sănătate, inspiraţie, creativitate şi ascensiune permanentă.
Cu înalte consideraţiuni,
Ludmila Costin,
preşedinte ABRM

9
BIBLIOTECILE UNIVERSITARE ÎN CONTEXTUL ANULUI
2010: REPERE ANALITICO-SINTETICE
Ecaterina ZASMENCO,
Biblioteca Centrală Universitară, USM
Abstract: This article reflect the results of the investigation, based of
statistical reports of the activity of twelve university libraries for
2010. The author present the indicators of: collections, public
relations, professional and specialized human recourses for libraries.
Keywords: university library, library statistic, performance
indicators, etc.
Cuvinte-cheie: bibliotecă universitară, statistici de bibliotecă,
indicatori de performanţă.
Datele statistice stau la baza raportărilor statistice, rapoartelor
şi programelor de activitate, diverselor analize care reflectă activitatea
bibliotecii, inclusiv şi argumentării numărului necesar de personal.
Statistica este necesară pentru o apreciere reală a tendinţelor de
dezvoltare a bibliotecilor, contrapunerii şi comparării activităţii şi
depistării problemelor interne. În fine totalitatea indicatorilor este
utilizată sistematic de către managerii superiori ai bibliotecilor în
analiza activităţii în scopul perfecţionării ulterioare a tehnologiilor şi
prognozării sistemice a managementului de bibliotecă.
Prin prezenta cercetare se urmăreşte scopul de a elucida
selectiv situaţia statistică privind bibliotecile universitare (12
instituţii). Rezultatele înregistrate în activitatea bibiliotecilor se referă
la anii 2008-2010.
Pentru realizarea scopului ne-am propus următoarele obiective:
 evidenţierea prin indicatori statistici şi de performanţă generalizaţi
a dinamicii în timp a bibliotecilor universitare
 reflectarea dinamicii activităţii fiecărei biblioteci supuse analizei
statistice.

10
Datele sunt culese din Rapoartele statistice anuale (formularul
№ 6-c) pe care bibliotecile le prezintă Bibliotecii Centrale a USM,
aceasta fiind abilitată cu funcţia de cumulare, contabilizare şi
prelucrare a indicatorilor şi prezentarea raportului cumulativ
Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova. Datele prezentate reflectă
indicatorii ce ţin de compartimentele: colecţii, utilizarea bibliotecii,
personal specializat şi profesional de bibliotecă. Selectarea acestor
indicatori este determinată de faptul că aceştia sunt prezentaţi unitar şi
uniform. Deasemenea datele sunt abordate şi în aspectul indicatorilor
de performanţă: achiziţii per utilizator, intrări per utilizator, consultări
pe loc şi împrumuturi per utilizator, utilizatori per angajat, consultări
pe loc şi împrumuturi per angajat de bibliotecă. Datele acumulate sunt
grupate pe indicatori şi ani şi prezentate în tabele care reflectă situaţia
pentru fiecare bibliotecă în parte, precum şi date generalizate şi media
calculată pe biblioteci în ansamblu.
Tabelul 1 ne prezintă indicatorii generalizaţi, ce ţin de
compartimentul „Utilizarea bibliotecilor universitare”. În ansamblu,
remarcăm o descreştere a indicatorilor statistici de la an la an.
Tabel 1. Utilizarea bibliotecilor universitare
Perioada
Număr
utilizatori
Număr
intrări
(vizite)
Număr
exemplare
împrumutate,
consultate
Număr
exemplare
achiziţionate
2008 112 952 3 178 617 6 005 090 83 701
2009 110 315 3 070 719 5 362 254 68 520
2010 103 256 2 731 418 5 160 981 65 331 / 14 739
E necesar să ţinem cont de faptul, că numărul de utilizatori în
instituţiile de învăţământ superior este determinat de planul de
înmatriculare a candidaţilor la studii, din acest motiv urmărindu-se
varierea acestui indicator. Acest indice, într-o măsură anumită,

11
influenţează numărul de intrări şi numărul de consultări pe loc,
împrumuturi, sesiuni.
Referindu-ne la numărul de exemplare achiziţionate, care la fel
este în descreştere, vom menţiona că acest indicator este în dependenţă
directă de resursele financiare alocate de administraţiile universităţilor
în acest scop şi care sunt mult prea reduse pentru a satisface
necesităţile informaţionale şi documentare ale utilizatorilor. Pentru
anul 2010 tabelul reflectă datele privind atât volumele, cât şi titlurile
achiziţionate. În cazul multor biblioteci universitare peste 50% din
achiziţii sunt provenite din donaţii.
Următoarele tabele reflectă situaţia în dinamică pentru fiecare
bibliotecă universitară prin prizma indicatorilor: utilizatori, intrări,
consultări şi împrumuturi.
Tabel 2. Utilizatorii bibliotecilor universitare
Denumirea instituţiilor
Perioada
2008 2009 2010
Biblioteca AMTAP 2 648 2 537 2 807
Biblioteca Centrală USM 20 683 21988 20 827
Biblioteca Republicană
Ştiinţifică Agricolă a UASM
6 925 5 500 5 466
Biblioteca Tehnico-
Ştiinţifică a UTM
23 209 22 197 21 625
Biblioteca Ştiinţifică ASEM 16 713 13 184 12 658
Biblioteca Ştiinţifică
Medicală a USMF
„N.Testemiţeanu”
10 035 9 948 10 102
Biblioteca Ştiinţifică a
Universităţii de Stat
„A.Russo”, Bălţi
13 276 11 586 9 982
Biblioteca UPS „I.Creangă” 5 515 5 412 5 328
Biblioteca USEFS 3 000 3 302 3 350

12
Biblioteca US “B.P.Hasdeu”,
Cahul
2425 3 168 2 372
Biblioteca Universităţii de
Stat, Comrat
2 523 2 176 1 948
Departamentul Informaţional
Biblioteconomic ULIM
6 000 9 317 6 791
TOTAL 118 952 119 632 110 047
Tabel 3. Intrări (vizite)
Perioada
2008 2009 2010
Biblioteca Centrală USM 760 262 901 467 606 859
Agrară a UASM
92 536 81 792 72 096
Biblioteca Tehnico-
508 650 523 770 530 085
Medicală a USMF
257 022 230 900 233 650
588 281 552 532 543 637
Cahul
32 476 39 864 25 001
Stat, Comrat
71 405 37 197 30 135
273 821 211 048 184 237
TOTAL 3 452 438 3 281 767 2 915659

13
Tabel 4. Împrumut, consultări pe loc ale documentelor
Denumirea instituţiilor 2008 2009 2010
Biblioteca Centrală USM 1 305 826 988 977 929 667
Agrară a UASM
205 525 195 732 174 183
Biblioteca Tehnico-
893 185 910 190 942 245
Medicală a USMF
514 106 622 321 512 109
1 470 558 1 411 678 1 390 398
Cahul
90 245 11 584 67 357
Stat, Comrat
110 975 55 524 42 375
384 727 307 066 188 326
TOTAL 6 389 817 5 669 320 5 349 307
În tabelul 5 sunt reflectate datele privind achiziţiile de
documente, efectuate în fiecare bibliotecă. Pentru perioada anului
2010 indicatorii reflectă, alături de numărul de volume, numărul de
titluri achiziţionate de către biblioteci. În comparaţie cu anul 2009,
putem constata o îmbunătăţire nesemnificativă a indicatorilor
statistici.

14
Tabel 5. Achiziţii de documente
Perioada
2008
(volume)
2009
(volume)
2010 (
volume/titluri)
Biblioteca AMTAP 1 399 1 375 1 579/374
Biblioteca Centrală
USM
8 380 6 761 6 812/856
Agrară a UASM
3 466 1 762 2 877/943
Biblioteca Tehnico-
22 183 12 917 21 014/1 179
ASEM
6 855 4 356 4 245/1 005
Medicală a USMF
15 549 22 401 10 136/427
14 105 10 967 9 867/5 769
Biblioteca UPS
„I.Creangă”
5 602 3 263 2 714/878
Biblioteca USEFS 1 009 542 917/354
Biblioteca US
“B.P.Hasdeu”, Cahul
1 486 871 1 669/1153
Biblioteca Universităţii
de Stat, Comrat
802 680 642/393
Departamentul
Informaţional
Biblioteconomic,
ULIM
2 865 2 625 2 859/1 408
TOTAL 86 566 71 145 68 190/16 147
O situaţie mai clară privind activitatea bibliotecilor
universitare este prezentată prin intermediul indicatorilor relaţionali –
de performanţă. Astfel, tabelele de mai jos prezintă atât indicatorii de
performanţă în ansamblu pe biblioteci, cât şi pentru bibliotecile

15
analizate în parte. O concluzie comună pe marginea acestor indicatori
- sunt în descreştere, situaţie cauzată de insuficienţa mijloacelor
financiare şi materiale, resurselor documentare puse la dispoziţie de
către biblioteci etc.
Tabel 6. Indicatori de performanţă pentru bibliotecile universitare
Perioada
Intrări
(vizite)
per
utilizator
Împrumuturi
per
utilizator
Achiziţii
per
utilizator
Număr
utilizatori
per
angajat
Număr
împrumuturi
per
angajat
2008 28.1 53.2 0.7 225 11 962
2009 27.8 48.6 0.6 231 11 242
2010 26,5 50,0 0,6 / 0,1 212 10 597
Tabel 7. Intrări (vizite) per utilizator
Perioada
2008 2009 2010
Biblioteca AMTAP 50 51 44
Biblioteca Centrală USM 38 41 29
Biblioteca Republicană Agrară
a UASM
13 15 13
Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a
UTM
22 24 25
Biblioteca Ştiinţifică ASEM 17 15 14
Biblioteca Ştiinţifică Medicală
a USMF „N.Testemiţeanu”
26 23 23
44 48 54
Biblioteca UPS „I.Creangă” 32 31 34
Biblioteca USEFS 5 5 6

16
Cahul
13 13 11
Biblioteca Universităţii de Stat,
Comrat
28 17 15
Biblioteconomic, ULIM
46 23 27
Tabel 8. Împrumut/consultare pe loc per utilizator
Perioada
2008 2009 2010
Biblioteca AMTAP 94 84 76
Biblioteca Centrală USM 63 45 45
a UASM
30 36 32
Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a
UTM
38 41 44
Biblioteca Ştiinţifică ASEM 26 25 28
51 63 51
111 122 139
Biblioteca UPS „I.Creangă” 59 56 60
Biblioteca USEFS 7 7 7
Cahul
37 4 28
Biblioteca Universităţii de Stat,
Comrat
44 26 22
64 33 28

17
Tabel 9. Achiziţii per utilizator
Perioada
2008 2009 2010
Biblioteca AMTAP 0,5 0,5 0,6 / 0,1
Biblioteca Centrală USM 0,4 0,3 0,3 / 0,04
a UASM
0,5 0,3 0,5 / 0,2
Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică
a UTM
1,0 0,6 1,0 / 0,05
Biblioteca Ştiinţifică ASEM 0,4 0,3 0,3 / 0,07
1,5 2,3 1,0 / 0,04
1,1 0,9 1,1 / 0,6
Biblioteca UPS „I.Creangă” 1,0 0,6 0,5 / 0,2
Biblioteca USEFS 1,9 1,0 0,3 / 0,1
Cahul
0,6 0,3 0,7 / 0,5
Stat, Comrat
0,3 0,3 0,3 / 0,2
0,3 0,3 0,4/0,2
Ar fi logic în continuare să prezentăm rata de vârstă şi rata de
circulaţie a colecţiilor. Nu au fost calculaţi intenţionat aceşti
indicatori, care în fine nu sunt reprezentativi. În Republica Moldova
funcţionează biblioteci universitare care deţin colecţii voluminoase,
formate în timp şi în spaţiu, dar există şi biblioteci cu colecţii formate
în ultimii 15-20 ani. Aceşti indicatori ar fi mai mult sau mai puţin
relevanţi dacă ar fi calculaţi reeşind din partea activă a colecţiilor. Dar
în bibliotecile universitare colecţia activă nu este separată de cea
pasivă, fapt care face imposibilă calcularea acestor indicatori.
Analiza indicatorilor statistici, prezenţi la compartimentul
“Resurse umane” (a se vedea tabelul 10) denotă o situaţie, în general,

18
destul de stabilă privind numărul personalului profesional şi
specializat de bibliotecă. Menţionăm o descreştere nesemnificativă a
numărului de personal în anul 2010 în comparaţie cu anul 2008, iar în
comparaţie cu anul 2009 – o augmentare a acestui indicator. Un
indicator relevant pentru bibliotecile universitare – prezenţa
personalului profesional cu studii superioare. În comparaţie cu anul
2009, constatăm o reducere cu 4% a numărului de angajaţi cu studii
superioare, care au primit o formare profesională în domeniul
biblioteconomiei şi ştiinţei informării. Este un fenomen manifestat la
nivelul Sistemului Naţional de Biblioteci, cauzat de planul redus de
înmatriculare la studii la specialitatea respectivă, statutul profesiei în
societate, salarizarea bibliotecarilor şi alţi factori. Dar acesta ar fi un
subiect aparte de discuţie.
Tabel 10. Resurse umane în bibliotecile universitare
2008 2009 2010
Total
Inclusiv
cu studii
superioa
re
%
personal
profesion
al
cu studii
superioar
e
Total
Inclusiv
cu studii
superioa
re
%
personal
profesion
al
cu studii
superioar
e
Total
Inclusiv
cu studii
superioa
re
%
personal
profesion
al
cu studii
superioar
e
50
2
422 53 %
47
7
421 56 %
48
7
431 52 %
Oricare comparaţie între biblioteci trebuie să fie efectuată
ţinând cont de anumiţi factori (2). Comparaţiile, bazate pe utilizarea
datelor statistice, conduc la concluzii utile, identificând unele tendinţe
şi direcţii de dezvoltare, dar şi unele disfuncţii. Spre exemplu, analiza
statistică oferă numeroase posibilităţi de abordare comparată a
activităţii de comunicare a documentelor axată pe relaţia directă cu
utilizatorii, dar interpretarea lor corectă se poate face numai

19
cunoscând foarte bine situaţia exactă a fiecărei biblioteci în parte:
localul, spaţiile de lectură, de împrumut, de depozitare, amplasarea
depozitelor (situarea acestora pe niveluri diferite la unele biblioteci
duce la creşterea timpului de aşteptare pentru utilizatori), accesul la
documente (direct sau intermediat, la sălile de lectură sau la
împrumut), raportul între fondul activ şi fondul pasiv de documente,
bugetul limitat alocat achiziţiilor de documente, gradul de
informatizare, asigurarea cu personal calificat, stabil şi suficient
numeric, toate acestea fiind diferite de la o bibliotecă la alta (3, 4).
Este important, în cazul unei analize statistice, să se ţină cont şi de
aspectele enumerate.
Adoptarea standardului „Statistici internaţionale de bibliotecă:
(ISO 2789:2006, IDT” (standard moldovean SM ISO 2789:2009)
impune procesului de colectare şi prezentare a statisticilor unele
modificări în terminologia/abordarea indicatorilor de activitate în
biblioteci, precum şi o revizuire integrală a formularului naţional de
statistică 6-с în contextul standardului nominalizat (1).
Referinţe bibliografice:
1. Informare şi documentare. Statistici internaţionale de bibliotecă: SM
ISO 2789-2009. Ch., 2009. 51 p.
2. Regneală M. Studiul comparativ al standardelor profesionale
internaţionale si al indicatorilor folosiţi in Biblioteca Centrala
Universitara din Bucureşti [citat la 22.01.2011] Accesibil pe Internet:
http://www.bcub.ro/continut/unibib/regneala.php.
3. Барбей С.И. Измерение показателей эффективности в
Национальной библиотеке Республики Молдова. В: Библиотечное
дело - XXI век. 2010, Nr 1, p. 83-88.
4. Лапичкова В.П. Библиотечная статистика. Статистический отчет
как показатель эффективности услуг библиотеки [citat la
20.01.2011] Accesibil pe Internet:
http://www.library.ru/1/kb/articles/article.php?a_uid=289.
Recenzent: Ludmila Corghenci, ULIM

20
PARTENERIATE PENTRU DEZVOLTAREA COLECŢIILOR
DIB: INSTITUIREA COLECŢIILOR AMBASADELOR.
Zinaida SOCHIRCĂ,
Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM
Abstract: Library Collection Development is one the most important
library activities and the basic in library science field. This is the
permanent process who includes not only development of collections,
but also the analysis of the information needs, changeless and
evaluation. The author describe in this article the implementation at
the Free International University of Moldova the pilot project
concerning opening national rooms at the accredited Embassies in
Moldova, and the implication of the university library in this
partnership for creating the embassies collections.
Keywords: professional partnership, collections development,
national rooms, specialized collections.
Cuvinte cheie: parteneriate profesionale, dezvoltarea colecţiilor de
bibliotecă, aule naţionale, colecţii specializate.
Dezvoltarea colecţiilor reprezintă una din cele mai importante
activităţi de bibliotecă şi totodată un domeniu de bază al
biblioteconomiei şi al managementului resurselor de informare. Este
un proces permanent, care include nu numai creşterea colecţiilor, dar
şi analiza nevoilor de informare, restructurare şi evaluare a acestora
(1).
În cadrul Departamentului Informaţional Biblioteconomic
dezvoltarea resurselor documentare şi informaţionale este
reglementată de documentul instituţional „Politica de Dezvoltare a
Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB” (PDRI), aprobată şi
semnată de către Fondator.
PDRI concepe colecţiile şi resursele DIB în acţiune, ca un
ansamblu coerent, viu, dinamic. PDR este orientată pentru asigurarea
echilibrului între utilizările existente şi dorite din partea comunităţii
universitare şi intrările în colecţii a surselor de informare şi

21
documentare (2). În funcţie de sarcinile şi principiile generale de
constituire a colecţiilor, anul 2010 a fost reuşit la capitolul
implementării Proiectului universitar „Constituirea şi funcţionarea în
cadrul ULIM a aulelor Ambasadelor acreditate la Chişinău”.
Despre proiect
În mai 2007 la Universitatea Liberă Internaţională din
Moldova şi-a început activitatea Centrul de Cooperare Internaţională
(CCI). Scopul Primordial al Centrului ţine de iniţierea, implementarea
şi monitorizarea proiectelor internaţionale ale universităţii. CCI
activează ca structură centrală în gestionarea activităţilor
internaţionale ULIM , având următoarele responsabilităţi :
 a susţine structurile universitare în iniţierea şi implementarea
activităţilor internaţionale
 a amplifica imaginea ULIM pe arena internaţională
 a sprijini facultăţile/institutele ULIM în promovarea brand-ului
ştiinţifico-didactic, recunoscut internaţional
 a coordona activităţile de caracter internaţional, organizate în
cadrul ULIM
 a asigura informarea operativă, transparentă a implicării ULIM în
activităţi de caracter internaţional
 a complementa activitatea internaţională a facultăţilor/institutelor
cu evenimente şi proiecte inovatoare.
Activitatea internaţională la ULIM este complexă. În decurs
de circa 17 ani, ULIM a semnat peste o sută de acorduri de colaborare
cu ambasadele acreditate la Chişinău, Bucureşti şi Kiev, cu instituţii
de învăţământ superior de peste hotare.
Acum doi ani, la Universitatea Liberă Internaţională din
Moldova a fost iniţiat proiectul-pilot „Constituirea aulelor
Ambasadelor, acreditate în Republica Moldova", în realizarea căruia
Departamentul Informaţional Biblioteconomic, a fost implicat activ
prin forme şi metode specifice: expoziţii de carte, prezentări, flash-
moburi, promovarea patrimoniului existent etc.

22
Scopul Proiectului: cunoaşterea istoriei, valorilor culturii şi
ştiinţei din diferite ţări, a limbilor străine, promovarea imaginii ULIM.
Metodologia Proiectului: În cadrul inaugurării Aulelor
Ambasadelor are loc semnarea acordului de colaborare între ULIM şi
ambasada ţării corespunzătoare. Din momentul semnării acordului de
colaborare, aulele respective devin spaţiu funcţional pentru
organizarea diverselor evenimente academice şi culturale cu
participarea persoanelor reputate din ţara respectivă, reprezentanţilor
Ambasadei. Aulele Ambasadelor sunt dotate cu echipament necesar
procesului didactico-ştiinţific, materiale de artă, documentare şi
informaţionale.
Radiografia Proiectului: În perioada 2009-2010 au fost
inaugurate 25 de Aule ale Ambasadelor. Doar în perioada iunie-
decembrie 2009 în incinta Universităţii Libere Internaţionale din
Moldova au fost inaugurare: Aula „Germania” (17 iunie), Aula
„Azerbaidjan” (24 iunie), Aula „China” (29 septembrie), Aula „SUA”
(27 octombrie), Aula „Spania” (29 octombrie), Aula „Israel” (4
noiembrie), Aula „Republica Coreea de Sud” (5 noiembrie), Aula
„Georgia” (6 noiembrie), Aula „Franţa” (18 noiembrie), Aula „Chile”
(3 decembrie), Aula „Bulgaria” (8 decembrie), Aula „Federaţia Rusă”
(9 decembrie). Anul 2010 a fost marcat de deschiderea în incinta
ULIM a următoarelor Aule Naţionale: Aula „Lituania” (27 ianuarie),
Aula „Ungaria” (2 februarie), Aula „Turcia” (10 februarie), Aula
„Suedia” (15 februarie), Aula „Austria” (22 februarie), Aula
„Portugalia” (1 martie), Aula „Ucraina” (9 martie), Aula „Finlanda”
(10 Martie), Aula „Armenia” (30 martie), Aula „Canada” (12 mai),
Aula „Norvegia” (14 mai ), Aula „Cehia” (14 mai), Aula „Olanda” (6
iunie).

23
Obiectul acordului îl constituie conlucrarea în promovarea
valorilor educaţionale, ştiinţifice şi culturale prin prisma proceselor de
modernizare şi globalizare a societăţii contemporane.
Pentru realizarea obiectivelor propuse ULIM :
 pune la dispoziţia ambasadelor spaţii şi încăperi necesare pentru
efectuarea conferinţelor, lecţiilor şi întâlnirilor publice
 acordă sprijin logistic în organizarea manifestărilor de caracter
universitar-academic şi cultural, cu participarea studenţilor şi
profesorilor ULIM
 pune la dispoziţie o sala de curs (încăpere), care va fi amenajată şi
echipată de ambasadă în stilul unei Aule naţionale a ţării
reprezentate şi care va fi utilizată, la cererea ambasadei, pentru
realizarea activităţilor academice si culturale
 acordă accesul la resursele documentare şi informaţionale, oferite
de Departamentul Informaţional Biblioteconomic, pentru
persoanele recomandate de Ambasadă
 organizează împreuna cu Ambasada manifestări consacrate Zilei
Naţionale şi altor evenimente importante din viaţa social-culturală
a ţării
La rândul său Ambasada :
 informează comunitatea universitară despre manifestările de
caracter universitar-academic şi cultural, în care urmează să fie
antrenaţi studenţii şi/sau profesorii
 pune la dispoziţia ULIM oportunităţile legate de colaborarea, în
domeniile stipulate în Acord, cu instituţiile şi organizaţiile din ţara
pe care o reprezintă, inclusiv prin iniţierea şi realizarea proiectelor
comune
 participa cu aportul colaboratorilor săi şi/sau a persoanelor invitate
la conferinţe, lecţii tematice şi întâlniri publice cu studenţii şi/sau
profesorii ULIM
 ia atitudine şi decide asupra opţiunii de amenajare şi echipare a
sălii naţionale cu materiale informaţionale, cărţi, aparataj, etc.

24
 contribuie la promovarea imaginii universităţii şi la informarea
publicului din ţara, pe care o reprezintă, despre condiţiile de
înscriere şi efectuare a studiilor la ULIM
 intervine către Senatul ULIM pentru desemnarea personalităţilor
marcante din ţara pe care o reprezintă cu titluri onorifice şi
distincţii ale ULIM, în conformitate cu Codexul ULIM.
Impactul Proiectului.
Care este impactul Proiectului asupra comunităţii universitare şi
dezvoltării colecţiilor Departamentului Informaţional
Biblioteconomic? Graţie donaţiilor din partea ambasadelor, care si-au
deschis Aule Naţionale în cadrul ULIM, colecţiile Departamentului
Informaţional Biblioteconomic au fost completate în perioada 2009-
2010 cu circa 8 233 exemplare publicaţii din domeniul istoriei,
culturii, literaturii, în sprijinul studierii limbilor străine. În scopul
comodităţii servirii utilizatorilor, dar şi pentru vizualizarea impactului
Proiectului în structura DIB au fost constituite colecţii speciale ale
ambasadelor. Acestea pot fi prezentate prin următorii indicatori:
Nr. d/r Denumirea colecţiei Număr
ex.
Conţinut
1. Ambasada Austriei 113 Prioritar conţine
publicaţii în domeniile
lingvistică, filologie,
literatură artistică, critică
literară
2. Ambasada Canadei 52 Domenii: istorie,
lingvistică, literatură
Prioritar conţine
3. Ambasada SUA 78 Prioritar conţine
literatură artistică,
psihologie
4. Centrul Asociat
Institutului Cervantes
106 Prioritar conţine
beletristică, critică
literară

25
5. Institutul de Cercetări
Filologice şi Interculturale
167 Include publicaţii privind
istoria şi critica literară,
opere artistice
6. Ambasada Spaniei 202 Include preponderent
dicţionare, opere de
artistică, critică literară
7. Ambasada Portugaliei 230 Conţine dicţionare, opere
artistice, materiale
promoţionale
8. Institutul Confucius 4 520 Include dicţionare,
manuale pe suport
tradiţional şi electronic,
9. Alianţa Franceză 145 Înserează prioritar
documente de
artistică
10. Ambasada Poloniei 23 Conţine preponderent
documente în domeniul
artelor, seriale, literatură
artistică, publicaţii de
referinţe
11. Ambasada Federaţiei Ruse 280 Prioritar conţine
literaturii, artei,
psihologiei
12. Centrul „Se Jong”, Coreea
de Sud
2 340 Publicaţii privind istoria,
cultura, literatura ţării

26
Colecţiile sunt amplasate în acces liber, în sălile funcţionale ale DIB
(Sala de Lectură Filologie Romano-Germanică nr.3 şi Sala
Polivalentă de Lectură Nr.2 )
Un alt impact al implementării Proiectului analizat ţine de
diversificarea serviciilor informaţional-bibliotecare, oferite
comunităţii universitare. Drept exemplu putem evidenţia constituirea
Centrului de Limbă şi Cultură Chineză in structura DIB. Centrul a fost
inaugurat cu suportul financiar al Institutului Confucius, deschis în
cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova in luna
septembrie 2009. Institutul Confucius este o organizaţie de învăţământ
non-profit. Fondat cu sprijinul Ambasadei Republicii Populare
Chineze la Chişinău şi al organizaţiei HanBan, în parteneriat cu ULIM
şi “Northwest Normal University”, Lanzhou, China, Institutul
Confucius este o premieră pentru Republica Moldova. Obiectivul
prioritar al acestuia ţine de promovarea relaţiilor educaţionale,
economice şi culturale între Republica Moldova şi Republica Populară
Chineză. Astfel, Centrul constituit în structura DIB, se înscrie în
comunitatea universitară cu următoarele obiective şi sarcini: a
contribui la cunoaşterea culturii chineze prin intermediul colecţiilor
deţinute; a acoperi organizaţional şi logistic activităţile organizate în
sprijinul procesului de învăţare a limbii chineze; a contribui la
cunoaşterea istoriei cărţii , bibliotecilor din China; a promova
mobilităţii profesionale (schimb de experienţă, organizarea reuniunilor
profesionale, editarea în comun a publicaţiilor etc.).
Concluzii:
Parteneriatele sunt create pentru a aduce eficienţă, oferind
posibilitate instituţiilor participante să realizeze mai mult cu mai puţin
efort şi investiţii (3). Acest deziderat vine să confirme în totalitate
succesul proiectului iniţiat acum doi ani de către Universitatea Liberă
Internaţională din Moldova în scopul creării aulelor naţionale. Este
vorba despre avantaje bi-laterale, obţinute graţie amplificări
procesului de comunicare, oferind partenerilor un sentiment de
interdependenţă, de legătură, de unitate de interese.

27
Participarea DIB în proiectul „Constituirea şi funcţionarea în
cadrul ULIM a aulelor Ambasadelor acreditate la Chişinău” are drept
urmare îmbogăţirea colecţiilor, lărgirea accesului la informaţie,
formarea unei imagini pozitive a DIB în comunitatea profesională şi în
mediile externe.
1. Florea-Paraipan, Emanuela. Biblioteca de ştiinţe politice. Studiu de
caz. In: Biblioteca. 2009, nr.6, p.152-155.
2. Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale.
Departamentul Informaţional Biblioteconomic. Ch., 2009.13 p.
3. Sochircă, Zinaida. Managementul proiectului: tendinţe şi implementări
la DIB. In: Symposia Investigatio Bibliotheca. Ch., 2010, p. 27-33.
4. Relaţii internaţionale [citat la 20 mai 2011] Accesibil pe Internet:
http://www.ulim.md/relatii-internationale.
5. [Institutul Confucius din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din
Moldova] [citat la 19 mai 2011] Accesibil pe Internet:
http://confucius.ulim.md/node/12.
Recenzent: Ana Guţu, ULIM

28
DEZVOLTAREA RESURSELOR - REFLECŢIE A
NIVELULUI CULTURII INFORMAŢIEI
Tatiana LEVINŢA
Abstract: The author makes a comparative analysis of the
acquisitions of documents at the Informational and Library Science
Department of ULIM. There are presented yearly statistics for 2010,
2009 and 2008 years. In 2010 DIB developed resources depending on
the necessities of the didactic and research process in accordance
with the „Policy of development of informational and documentation
recourses of the Information and Library science Department”.
Key-words: information culture, documentation and
informational resources, collections, acquisitions
Cuvinte cheie: cultura informaţiei, resurse documentare şi
informaţionale, colecţii, achiziţii.
Societatea informaţională, dezvoltarea noilor tehnologii de
Informare şi Comunicare impun o formare profesională continuă la
baza căreia stă Cultura informației. Noţiunea de Cultură a Informaţiei
include căutarea şi utilizarea informaţiei la toate etapele vieții pentru
a atinge obiectivele personale, sociale, ocupaționale și educaționale
(1).
Departamentul Informaţional Biblioteconomic (în continuare
DIB) este o subdiviziune informaţional documentară universitară,
misiunea căreia ţine de satisfacerea necesităţilor documentar-
informaţionale ale studenţilor şi profesorilor, tuturor colaboratorilor
universităţii. Pentru aceasta este nevoie în primul rând de o colecţie
bine organizată. Formarea unei astfel de colecţii este reglementată la
DIB de „Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi
Informaţionale”, care stipulează sarcinile şi principiile generale de
constituire a colecţiilor, criteriile de selectare a documentelor, bazele
dezvoltării colecţii de publicaţii ale cadrelor didactico-ştiinţifice
ULIM, structura şi sursele de completare ale colecţiilor.

29
În prezent DIB dispune de circa 28 459 titluri documente -
manuale, monografii, cursuri universitate, disertaţii, autoreferate, ziare
şi reviste, documente electronice, în număr total de 117 473 exemplare
(situaţia statistică este reflectată la data de 1 ianuarie 2011). Aceste
surse sunt îmbinate organic în procesul educaţional cu publicaţiile
continue şi periodice în format electronic. Trebuie să menţionăm, că
DIB oferă acces deschis la un şir de baze de date cum ar fi on-line şi
off-line : „Moldova actuală” (accesată din spaţiile DIB şi Mediatecii
ULIM), EBSCO, Cambridge University Press, Oxford Journals,
HINARI şi altele, puse în servirea utilizatorilor direct de pe situl
bibliotecii.
Studiul comparat al resurselor documentare este efectuat anual,
oferind informaţii concrete privind dimensiunile cantitative şi de
conţinut ale colecţiilor, oferind fundament pentru definitivarea
direcţiilor procesului de ţinere la zi a acestora. Prezentul material
reflectă rezultatele analizei achiziţiilor din ultimii 2-3 ani.
In anul 2010 au fost achiziţionate de către DIB 2859
exemplare/1408 titluri documente. În comparaţie cu anii precedenţi
(2008, 2009) în anul de referinţă au fost adăugate stocului cu 234
exemplare mai mult decât în anul 2009 (în raport cu anul 2008
indicatorul statistic fiind la acelaşi nivel). Referindu-ne la numărul de
titluri achiziţionate, situaţia statistică relevă o constantă pentru doi ani
la rând şi o creştere cu 289 titluri în comparaţie cu anul 2008. Astfel,
se realizează prevederile „Politicii de Dezvoltare a Resurselor
Documentare şi Informaţionale”, prin care se dă prioritate titlurilor
versus numărul de exemplare.
Analiza comparată a achiziţiilor
2010 2009 2008
2859 2625 2865
1408 1444
1119
ex
tit

30
Achiziţii în funcţie de genul documentelor
Evaluarea colecţiilor confirmă orientarea DIB pentru
dezvoltarea/diversificarea colecţiilor în funcţie de suportul de fixare a
informaţiei, destinaţia funcţională a documentelor şi alte criterii.
Astfel, în comparaţie cu anul 2009, pentru anul de referinţă
menţionăm o creştere a numărului de cărţi, broşuri şi o diminuare
pentru publicaţiile periodice. Se observă o scădere esenţială a
achiziţiilor de documente electronice, dar această diminuare este
compensată prin prezenţa multor materiale în acces direct pe Internet.
Pentru a facilita accesul la astfel de documente, serviciul DEPASIR în
colaborare cu bibliotecarii contact au completat colecţia
departamentală e-Books, lista adreselor utile oferită prin intermediul
site-ului DIB şi a blogurilor instituţionale.
Gen documente 2010
ex tit
2009
ex tit
Schimbare 2010
ex tit
Cărţi, broşuri 2051 1362 1740 1101 +311 +261
Seriale 701 155 782 240 -81 -85
Disertaţii 12 12 12 12 0 0
Autoreferate 92 92 80 80 +12 +12
Doc. electr, CD 3 3 11 11 -8 -8
Total: 2859 1408 2 625 1 444 +234 -36
Achiziţii în funcţie de limba publicaţiilor
„Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi
Informaţionale DIB” stipulează următoarele poziţii de bază privind
ţinerea la zi a colecţiilor în funcţie de criteriile lingvistice. Astfel,
completarea documentelor în limba română este prioritară, indiferent
de locul editării documentelor. Politica de predare şi dezvoltare a
limbilor străine la ULIM influenţează completarea colecţiilor DIB cu
documente în diferite limbi ale lumii - profilul facultăţii Limbi străine
şi Ştiinţe ale Comunicării, predarea disciplinelor de profil în limbi
străine etc. ( 9; 6, p,8)

31
Evident, în anul 2010, cele mai mari achiziţii au fost în limba
română (64%). În limbile străine au fost efectuate achiziţii după cum
urmează: în limba rusă - 17%, în alte limbi străine – 19%. Graţie
funcţionării în cadrul ULIM a aulelor ţărilor Ambasadelor străine la
Chişinău, se constată creştere a numărului de cărţi, broşuri, reviste
în limbile rusă, spaniolă, portugheză, chineză, ucraineană, germană –
impact al implementării proiectului universitar.
2010 2009
Achiziţii în funcţie de conţinutul documentelor
Schimbările ce au loc în procesul de instruire, diversitatea de
discipline, care se studiază la ULIM în cadrul facultăţilor, necesită o
gamă largă de e-conţinuturi documentare şi informaţionale. În acest
sens se cere o examinare continuă a resurselor documentare deja
existente pentru reînnoirea colecţiilor cu publicaţii noi. Acest lucru
este necesar în scopul corespunderii colecţiilor noutăţilor din
domeniile de profil, actualizărilor planurilor de studii şi solicitărilor
profesorilor şi studenţilor universităţii. Analiza permite de a depista
lacunele şi de a stabili priorităţile în procesul de achiziţii.
Priorităţile achiziţiilor de documente în funcţie de conţinut
diferă de la an la an. De exemplu, în anul 2009 cele mai mari achiziţii
au fost realizate pentru domeniile filologie, lingvistică, literatură –
20,1%, şi respectiv - drept 20%; economie 12,6%, În anul 2010 cele
mai multe cărţi au procurate în domeniul istoriei şi politologiei - 22%,
urmând: filologie, lingvistică, literatură - 20%, drept - 16,1% etc.
Analiza achiziţiilor după conţinut ne-a mai demonstrat şi faptul, că pe
parcursul acestor ani au fost achiziţionate prioritar publicaţii ştiinţifice

32
(publicaţiilor didactice revenindu-le 18.3 % din numărul total de
achiziţii).
Surse de achiziţii
Sursele de achiziţii pentru anul de referinţă sunt divizate în două
categorii: cheltuieli pentru achiziţii din contul ULIM şi alte surse
(donaţii, schimb etc.). Din cuantumul total cheltuielile ULIM pentru
achiziţiile anului 2010 (inclusiv achiziţionarea bazelor de date)
constituie circa 37 % (în anul 2009 - 58 %). 63% din documente au
fost achiziţionate prin intermediul altor surse. În mare parte, colecţiile
DIB s-au îmbogăţit în anul de referinţă din contul donaţiilor
Domeniu 2
010
2
009
Schimbare 2010
Jurnalism, comunic.
publică
4
2
8
6
- 44
Psihologie, asistenţă
socială
1
51
1
29
+ 22
Economie 3
28
3
33
- 5
Drept 4
59
5
15
- 56
Biomedicină şi şt. ale
naturii
9
9
1
34
- 35
Filolog., lingv.,
literatură
5
58
5
35
+ 23
Inginerie, informatică 1
8
5
1
- 33
Istorie şi REI 6
18
2
15
+ 403
Alte domenii 5
86
6
27
- 41
Total: 2
859
2
625
+234

33
instituţionale şi individuale, prin intermediul proiectelor (5, p. 8) Ca
exemple pot servi: Eco Tiras – 27 exemplare / 21 titluri, în valoare de
750 lei ; Fundaţia Cărţii - 300 exemplare / 10 titluri, în valoare de
45 347 lei ; Asociaţia pentru Democraţie Participativă „Adept” – 51
exemplare / 5 titluri, în valoare de 580 lei ; donaţii individuale –
academician A. Galben (90 exemplare), dr. Sv. Rusnac (43
exemplare), dr. A. Guţu (55 exemplare), Gh. Ohrband (70 exemplare);
Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu – 46 exemplare/27 titluri, în
valoare de 5 266 lei. Ofertele de donaţii necesită cerinţe obligatorii:
publicaţiile recepţionate să fie în concordanţa cu profilul şi misiunea
bibliotecii, corespunderea numărului de exemplare cu necesităţile
acesteia.
În anul 2010 DIB a recepţionat donaţii din partea Camerei
Naţionale a Cărţii în număr de 315 exemplare (11% din cuantumul
anual de achiziţii), acestea constituind un suport esenţial pentru
dezvoltarea colecţiilor (5, p.10). Graţie acestor donaţii la dispoziţia
utilizatorilor au fost puse:
Anul Cărţi,
broşuri
Reviste Ziare Buletine Materiale
promoţionale,
alte genuri
%
achi
ziţii
anua
le
2010 191 104 1 9 10 11%
2009 558 244 15 22 17 34%
Schimbul de carte este o modalitate de completare eficientă cu
publicaţii instituţionale şi didactice ale autorilor din ţară şi de peste
hotare. În anul 2010 DIB a transmis partenerilor de schimb naţional 48
exemplare / 33 titluri documente, recepţionând 55 exemplare / 57
titluri documente (în anul 2009 – corespunzător 47 exemplare /41
titluri). Este vorba despre implicarea activă a DIB în procesul de
promovare a publicaţiilor instituţionale şi de autor, editate în cadrul
ULIM.
Anul 2010 se caracterizează prin amplificarea indicatorilor
statistici privind schimbul internaţional de documente: total au fost
recepţionate de către DIB 57 exemplare/38 titluri, iar trimise – 70
exemplare/53 titluri (în anul 2009 corespunzător: recepţionate: 7/7,

34
trimise – 5/4). Schimbul internaţional de publicaţii impune DIB
anumite acţiuni: selectarea partenerilor, încheierea contractelor de
colaborare cu bibliotecile instituţiilor – parteneri ULIM, elaborarea
bazei de date a partenerilor reali şi potenţiali, constituirea unui fond de
schimb eficient, elaborarea listelor - propuneri etc.
Concluzii
Analiza efectuată sugerează necesitatea amplificării
insistenţelor DIB privind achiziţiile de documente, acest proces fiind
coordonat cu responsabilii de la facultăţi (decani, şefi catedre,
profesori).
Dezvoltarea resurselor infodocumentare trebuie să corespundă
ultimilor noutăţi în domeniu pentru toate specialităţile în conformitate
cu planurile de studii, cu solicitările universitarilor, să cuprindă
spectrul larg de publicaţii de referinţe manuale cursuri.
1. Calenge, Bertran Politicile de achiziţie: constituirea unei colecţii într-o
bibliotecă. Bucureşti, 1999. 399 p. ISBN 973-98918-1-0.
2. Departamentul Informaţional Biblioteconomic: creativitate, inovaţie,
imaginaţie: Rap. de activitate 2009. Ch., 2009. 65 p.
3. Departamentul Informaţional Biblioteconomic: productivitate, progres,
putere: Rap. de activitate 2008, Ch., 2008. 90 p.
4. Erceanu , Mihaela Biblioteca Naţională a României – Managementul
calităţii reflecţii în procedurile de lucru (3). Serviciul Primiri. Evidenţă.
Expediţii. In: Biblioteca (Bucureşti). 2010, nr. 11, p. 301-303.
5. Investind în informaţie şi cultura învăţării – investim în viitor: rap. de
activitate 2010. Dep. Informaţional Biblioteconomic ULIM. Ch., 2011.
86 p.
6. Politica de dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale a
Departamentului Informaţional Biblioteconomic. Ch., 2009. 13 p.
7. Scherlet, E. Asigurarea informaţională a activităţii didactice şi ştiinţifice
de către Biblioteca Universităţii Pedagogice de stat „Ion Creangă”. In:
Biblioteca (Bucureşti), 2010, nr. 11, p. 290 - 293.
8. Stoica, Ion Scurtă introducere la o enciclopedie a informaţiei. Constanţa ,
2010, 159 p. ISBN 978-973-611-948-2.

35
9. Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014: aprob. la şedinţa
lărgită a Senatului din 29.01.2009 [citat la 11 mai 2011] Accesibil pe
Internet: http://www.ulim.md/strategia-ulim.
10.Symposia Investigatio Bibliotheca. Ed. 2010. An. Ch., 2010. 85 p. ISBN
978-9975-101-44-8.
Recenzent: Valentina Chitoroagă,
Camera Naţională a Cărţii

36
NC DOCKS: THE INSTITUTIONAL REPOSITORY
FOR THE UNIVERSITY OF NORTH CAROLINA AT
GREENSBORO
Stephen H. DEW,
University Libraries of North Carolina at Greensboro, USA
Abstract: NC DOCS este o bază de date cu acces deschis care are ca
scop primordial crearea, prezervarea şi diseminarea lucrărilor
ştiinţifice şi creative ale corpului profesoral-didactic şi studenţesc din
cadrul Universităţii din Greensboro, Carolina de Nord, SUA.
Articolul prezintă experienţa şi paşii, parcurşi de bibliotecă, în
crearea şi dezvoltarea repozitoriului universitar: elaborarea şi
implementare soft-ului, promovarea scopului şi obiectivelor
repozitoriului, a avantajelor accesului deschis, stabilirea de
parteneriate etc.
Cuvinte cheie: repozitoriu instituţional, arhive digitale, acces deschis,
edituri, baze de date.
Keywords: institutional repository, digital archive, open acces,
Publisher, databases.
NC DOCKS (North Carolina Digital Online Collection of
Knowledge & Scholarship available at http://libres.uncg.edu/ir/ (1) is
an open-access database for collecting, preserving, and disseminating
the scholarly and creative works produced by the faculty of the
University of North Carolina at Greensboro (UNCG), and in addition,
it provides open access to the electronic theses and dissertations
written by UNCG graduate students. When UNCG was considering
the possibility of creating an institutional repository, we decided not to
use any of the software packages then available (such as DSpace,
Eprints, Digital Commons, etc.), and instead, the software for NC
DOCKS was developed in-house by the Libraries’ information
technology staff. As we prepared to develop our institutional
repository, we communicated with our sister institutions within the

37
University of North Carolina System, and four of the sixteen other
universities agreed to contribute to the development of the repository
as a consortium. The four other universities involved in NC DOCKS
are Appalachian State University, East Carolina University, the
University of North Carolina at Wilmington, and the University of
North Carolina at Pembroke.
NC DOCKS was launched in November 2008, followed by a
promotional campaign to our faculty during the spring of 2009. NC
DOCKS is based on voluntary contributions; there is no mandate.
Although most works in NC DOCKS are peer-reviewed journal
articles, the repository also includes technical and government reports,
conference papers, book reviews, book chapters, editorials,
educational documents, audio, video, and more. Most journal
publishers allow authors to archive articles in institutional
repositories, but usually there is an embargo period of one year to
eighteen months, in order to protect subscriptions (see also
http://library.uncg.edu/services/scholarly_communication/ncdocks.asp
x (2).
At UNCG, faculty members voluntarily send lists of their
publications to the libraries, and library staff are responsible for the
copyright-verification process, ensuring that open access archiving in
institutional repositories is permitted by the publisher. This can be a
time-consuming process that requires attention to detail. For every
citation, one must discover who published the work and whether or
not they allow open-access archiving. This can involve searching the
title in the Serials Directory, Google, and WorldCat, checking the
publisher on the SHERPA RoMEO Web site
(http://www.sherpa.ac.uk/romeo/ (3) or on our in-house list of
publishers (those we have contacted previously), and in many cases,
the process involves sending an email to the publisher or editor to
verify whether or not the publisher allows authors to archive their
works in a repository (and this communication often includes follow-
up emails). When possible, electronic copies of the works are obtained
from the author, and if the author has no electronic copy, other

38
methods are used (scanning of print copies, interlibrary loan for an
electronic copy, etc.). In addition, whenever possible, we process
each work using Optical Character Recognition (OCR), in order to
make each work full-text searchable and discoverable through Internet
search engines, like Google and Google Scholar. Although a few
publishers allow the final publisher PDF to be archived, most only
allow the author’s final text that was accepted for publication. Most
publishers require that a citation for and a link to the original work be
placed on the archived work (which UNCG does for all works in NC
DOCKS), while some publishers also require that specific copyright
statements or other phrases accompany each archived text. At UNCG,
we follow the publishers’ policies, archiving what they allow and
adding any phrases, notifications, or links that they require. To assist
in our record keeping, the Libraries created a special database for
preserving the emails that we receive from editors and publishers
when they notify us about their policies.
When a faculty member agrees to archive his or her works in
NC DOCKS, we set up an “author’s page” within NC DOCKS for that
faculty member, and it includes his/her name, department, contact
information, research interests, a brief biographical statement, a
photograph, and a list of all of his/her works that are archived in the
repository. Currently, over 200 faculty members have archived their
works in NC DOCKS (over 20 percent of the faculty), and they have
contributed over 3,000 works to the repository. In addition, there are
about 1,000 electronic theses and dissertations (ETDs—the only
student works included), and ETDs are automatically added at the end
of each semester. Since January 2009, the 4,000 documents in NC
DOCKS have been viewed or downloaded over 100,000 times.
Statistics that show how often each work has been viewed are
automatically generated each day, and the statistics for each work are
posted next to the citation as it is listed on the author’s page in NC
DOCKS. Currently, the most viewed article, “A Descriptive Model
for Managerial Effectiveness,” is by Dianne Welsh, Distinguished

39
Professor of Entrepreneurship, and it has been viewed approximately
700 times (see http://libres.uncg.edu/ir/uncg/clist.aspx?id=1948 (4)
There are many ways that faculty will benefit by posting their
works in NC DOCKS. Since researchers worldwide will have
continuous and perpetual access to their publications, authors with
works in NC DOCKS will enjoy a larger community of readers. The
primary benefit to faculty who post their works in NC DOCKS is the
dramatic increase in the discoverability of their works. Although NC
DOCKS has its own searching interface (searchable by author,
department, title, and keyword), most researchers will use an Internet
search engine, such as Google or Google Scholar, to discover works
archived in the repository. Importantly, Google and other Internet
search engines are primary discovery tools for a vast number of
researchers throughout the world. Search engines “crawl” repositories
for new material, provide full-text keyword access, and give
preferential treatment to such works. In a keyword Google search,
works in NC DOCKS tend to fall out early in the results list, which
greatly increases discoverability. Studies show that, across all
disciplines, open-access articles, such as those in NC DOCKS, have
greater research impact than traditional publications—when works are
discovered more, it naturally follows that they also are read more and
cited more (see http://eprints.ecs.soton.ac.uk/18516/ (5) .
Traditionally, in order to discover scholarly articles on any
subject, a researcher would need to have access to scholarly databases,
indexes, and other discovery tools, such as Web of Science, Biological
Abstracts, MLA International Bibliography, etc. , which would be
paid for by the institution where the researcher worked. Institutional
repositories like NC DOCKS will not replace these valuable resources,
so researchers who have access to and use these databases should
continue to enjoy the special and thorough coverage that they provide
to the various disciplines. However, not everyone has access to these
databases, indexes, and special discovery tools. In fact, there is a
world full of researchers, practitioners, and other individuals who
would be interested in our faculty’s research, but they do not have

40
access to the databases and indexes typically provided by a university
or other research institution. However, anyone in the world with a
computer and an Internet connection has access to Google and other
search engines, and they can discover our faculty’s works through
simple keyword searches. NC DOCKS opens our faculty’s research to
the world—anyone with a computer can discover their works, not just
those who work at institutions that can pay for special databases and
indexes.
For example, if you go to Google and do a keyword search on
the two words “athletes” and “pain,” you get a lot of information, as
you would expect—over 14 million hits. Hey, as popular saying
among American athletes reports, “No pain, no gain.” Even though
the results for this keyword search exceeds 14 million, you do not
have to go far through the results list in order to discover a work from
NC DOCKS. On the fifth page of the results list, you would find a
citation and link to a work entitled, “Pain and Ethnicity in Athletes”
(http://libres.uncg.edu/ir/listing.aspx?id=433 (6), written by our
Provost at UNCG. If you added just one more keyword to the search,
“threshold,” the results list narrows to over 80 thousand hits, and
second citation on the results list is the same article from NC DOCKS.
In this case “athletes” and “pain” are title words, but “threshold” is an
abstract word. Importantly, this example highlights the fact that the
vast majority of works in NC DOCKS are full-text searchable and that
Google has given a significant amount of preference to works in NC
DOCKS so that they fall out high in any results list. And of course,
that is the great benefit that NC DOCKS brings to our faculty—it
makes their works significantly more discoverable. And when works
are discovered more, it just follows naturally that they will be read
more and cited more.
Conclusions:
Whenever I discuss NC DOCKS with faculty members, I note
that archiving a work in NC DOCKS dramatically increases that
work’s discoverability, that most publishers allow archiving in
institutional repositories, and that archiving in NC DOCKS is easy to

41
do for faculty members, especially since the library does all of the
work verifying publishers’ policies and preparing faculty works for
archiving. Over 200 faculty members have archived their works thus
far, and as that number continues to grow steadily, the statistics show
that faculty works in NC DOCKS are being discovered by significant
numbers of researchers using Internet search engines. For University
of North Carolina at Greensboro, the statistics that show our faculty’s
works being viewed and downloaded is prime proof that NC DOCKS
is succeeding in fulfilling its primary purpose—to showcase our
faculty’s works to the world and make them more discoverable.
References:
1. http://libres.uncg.edu/ir/
2. http://library.uncg.edu/services/scholarly_communication/ncdocks.aspx
3. http://www.sherpa.ac.uk/romeo
4. http://libres.uncg.edu/ir/uncg/clist.aspx?id=1948
5. http://eprints.ecs.soton.ac.uk/18516
6. http://libres.uncg.edu/ir/listing.aspx?id=433
Recenzent:MA, Zinaida Sochircă, ULIM

42
CERCETAREA INFORMAŢIONAL-BIBLIOTECONOMICĂ
LA ULIM:
COMPONENTĂ A CERCETĂRII UNIVERSITARE
Ludmila CORGHENCI
Abstract: The author promotes the necessity of boarding of research
in the field of library science, information and documentation, as
integral part of the university research. It is relieved a synthesis of the
activity of research the pathway of 2010 year at the Information and
Library Science Department of ULIM, substantiated with the help of
quantitative and qualitative indicators. The author specifies the
scientific profile, the fields of activity of research and of scientifically
popularization at DIB, underlining long-range orientations and
implications. At national level it is important to revive the activity of
research by: elaborating and promoting the area of the rules of the
regulation and accreditation, amplification of the potential and
quality of the research staff from the libraries, ameliorating the
professional and cooperation communication/information.
Key-words: research in library science, information and
documentation, librarian’s creativity, scientifically cooperation.
Cuvinte cheie: cercetare în domeniul biblioteconomiei, informării şi
documentări, creativitatea bibliotecarilor, cooperare ştiinţifică.
Societatea bazată pe cunoaştere are ca misiune generarea de
cunoştinţe, diseminarea acestora prin educaţie şi formare profesională,
valorificarea lor prin inovare şi transfer tehnologic. Aceste deziderate
sunt realizate prin învăţământul superior, în general, şi prin cercetarea
universitară – în particular.
În „Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014”,
elaborată în baza Conceptului Educaţional Universitar, se specifică că
„Activitatea de cercetare ştiinţifica constituie cel de-al doilea pilon al
universităţii, împreuna cu procesul de predare.
Cercetarea ştiinţifică va reprezenta in continuare … una din

43
componentele de baza ale activităţii academice desfăşurate in cadrul
ULIM.” ( 7).
Implicarea bibliotecii universitare în activitatea de cercetare
poate fi abordată în două sensuri: indirect (context universitar:
punerea la dispoziţia comunităţii servite a resurselor, serviciilor,
produselor, spaţiilor de cercetare); direct (context profesional:
abordarea activităţii de cercetare a bibliotecii drept parte
componentă/integrantă a cercetării universitare prin investigaţii
biblioteconomice, bibliografice, info-bibliometrice etc.).
Prezentul material reliefează cel de-al doilea aspect, reieşind din
faptul că la ULIM cercetarea informaţional-biblioteconomică este
parte componentă a cercetării universitare. Pentru a confirma cele
menţionate invocăm următoarele argumente: integrarea
organizaţională a DIB în procesul de cercetare (desemnarea prin
ordinul rectorului ULIM a responsabilului pentru ştiinţă la DIB;
prezenţa bibliotecarilor în organele ştiinţifico-metodologice
universitare - Senat, Consiliu Educaţional etc.); reflectarea aspectelor
biblioteconomice în programe, rapoarte, concepte, alte documente
conceptuale privind ştiinţa universitară; parteneriate cu institutele de
cercetare (publicaţii, articole în comun); editarea publicaţiilor DIB şi
despre bibliotecari (colecţia “Universitaria”), desemnarea
bibliotecarilor în concursurile universitare pe marginea rezultatelor
ştiinţifice etc.
Anual, ca şi celelalte structuri ştiinţifice universitare, DIB
elaborează studiul analitico-sintetic „Raport privind activitatea
ştiinţifică a Departamentului Informaţional Biblioteconomic în anul
calendaristic …” (5, textele integrale pot fi consultate la adresa:
http://library.ulim.md/index.php?option=com_content&view=article&
id=51&Itemid=32 .
Acest studiu prezintă interes, la părerea noastră, atât din punct
de vedere al designului structural, cât şi, evident, al conţinutului,
experienţelor reflectate.
Designul structural al studiului include următoarele
componente:

44
informaţii (de caracter general): date generale despre DIB ;
profilul ştiinţific DIB; obiectivele cercetării; structura organizaţională
DIB; componenţa cercetătorilor; potenţial logistic.
rezultatele activităţii de cercetare: direcţii, probleme, teme;
îndeplinirea planului de cercetare (evaluarea); activitatea redacţională;
editarea lucrărilor instituţionale şi de autor; organizarea manifestărilor
ştiinţifice; participarea la manifestări ştiinţifice (luat în calcul doar
participarea angajatului DIB cu comunicare, prezentare, intervenţie);
proiecte: gestionate de DIB, proiecte noi, participarea în proiecte
gestionate de alte instituţii; cooperări ştiinţifice instituţionale şi
individuale; deplasări, stagii, burse
Notă: DIB a introdus aici un nou element: Indicatori statistici ai
activităţii de cercetare la DIB (analiză comparată)
activităţi ştiinţifice aplicative: activităţi de transfer tehnologic
şi practice; activităţi de popularizare şt. şi promovare a imaginii
instituţiei
Notă: DIB a introdus aici elementele: lista publicaţiilor despre
DIB; indicatori statistici ai activităţii de popularizare ştiinţifică la DIB
(analiza comparată)
alte compartimente: bugetul; concluzii şi recomandări; anexe
Profilul ştiinţific al DIB: Biblioteca universitară în contextul
schimbărilor procesului educaţional şi de cercetare. Activitatea de
cercetare la DIB este orientată prioritar pentru optimizarea
informaţional-documentară a procesului educaţional, optimizarea
culturii informaţiei şi a învăţării, introducerea noilor forme de servire,
amplificarea indicatorilor relaţionali etc. Impactul activităţii de
investigare, în mare parte, a fost determinat de îmbinarea organică a
necesităţilor instituţionale cu cele individuale, fapt ce a fortificat
interesul, implicaţiile, rezultatele muncii de cercetare a personalului
DIB.
Rezultatele activităţii ştiinţifice au fost valorificate prin
diversificarea resurselor, serviciilor, produselor info-bibliotecare,
prezentate/promovate în cadrul reuniunilor profesionale de nivel

45
universitar şi naţional, prin intermediul publicaţiilor, articolelor în
revistele de specialitate din ţară şi străinătate. Implicaţiile ştiinţifice
ale angajaţilor DIB în anul 2010 au fost apreciate la diverse concursuri
naţionale şi universitare („Cel mai Bun Bibliotecar al Anului 2009”,
Cele mai Bune Lucrări în domeniul Biblioteconomiei, Informării şi
Documentării, diplome ale Ministerului Culturii şi Educaţiei, premii
ULIM, diplome ale Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova
etc.).
În anul 2010 activitatea de cercetare la DIB a avut următoarele
obiective: adaptarea principiilor managementului informaţional la
specificul organizaţional al bibliotecii universitare; diversificarea şi
îmbunătăţirea serviciilor info-bibliotecare oferite comunităţii
universitare; investiţii profesional-informaţionale pentru formarea
culturii informaţiei şi a învăţării a utilizatorilor bibliotecii universitare;
amplificarea componentelor de cercetare în procesul de formare
profesională continuă la locul de muncă; elucidarea formelor şi
metodelor eficiente de identificare şi valorificare a creativităţii
bibliotecarilor.
Caracteristicile activităţii de cercetare:
amplificarea cooperării ştiinţifice între DIB şi institutele
universitare (proiecte, publicaţii instituţionale şi de autor în comun)
augmentarea interesului/responsabilităţii privind
implicarea/efectuarea cercetărilor individuale şi instituţionale
dezvoltarea unui demers sistematic pentru creativitate în
procese, activităţi, servicii
diversificarea formelor şi metodelor de
promovare/popularizare a rezultatelor activităţii de cercetare
(contribuţii în culegeri şi seriale, comunicate, utilizarea potenţialului
paginii WEB şi blogurilor, campanii, comunicate etc.)
integrarea activităţii de cercetare cu cea tehnologică şi practică
evidenţierea deschiderii spre diversitate, schimbare,
creativitate, calitate.

46
Activitatea de cercetare la DIB în anul 2010 este caracterizată prin
următorii indicatori:
Profil de cercetare
Nr
d/r
Poziţii de plan 2010 2009 Schimbare
1. Direcţii de
cercetare
6 7 -1
2. Probleme de
cercetare în
domeniul BID
8 9 0
3. Teme de cercetare
în domeniul BID
8
programate
/ 1 finisată
/ 7
prolongate
9
programate
/ 6 finisate
/ 3
prolongate
-1
Indicatori statistici ai activităţii de cercetare la DIB
(prezentare comparată)
Nr
d/r
Domeniu al activităţii de
cercetare
2010 2009 Schimbare
1. Activitate redacţională 8 tit. 6 tit. +2
2. Lucrări instituţionale:
 culegeri
 bibliografii, studii in
honorem
 ghiduri
 alte publicaţii
1
5
1
5
1
6
0
4
0
-1
+1
+1
3. Lucrări de autor:
 monografii
 contribuţii (articole)
0
38
2
25
-2
+13
4. Organizarea manifestărilor
ştiinţifice:
 locale
 naţionale
 internaţionale
3
14
0
2
18
6
+1
-4
-6
5. Participare la manifestări
ştiinţifice:
 locale
 naţionale
 internaţionale
5
29
2
2
18
6
+3
+11
--4

47
6. Proiecte de cercetare
gestionate de către DIB
6 3 +3
7. Elaborarea şi aplicarea
proiectelor noi de cercetare
3 1 +2
8. Participarea cercetătorilor în
proiecte gestionate de alte
instituţii
6
proiecte
4
proiecte
+2
9. Cooperări ştiinţifice:
 instituţionale
 individuale
5
5
6
5
-1
0
10. Deplasări, stagii, reciclări,
formare profesională
3 3 0
O direcţie importantă, care a solicitat implicaţii ale
cercetătorilor DIB este activitatea de popularizare ştiinţifică, incluzând
acţiuni de transfer tehnologic. Prin conceptul de transfer de tehnologie
(sau transfer tehnologic) se înţelege procesul de transmitere a
tehnologiei între două sau mai multe entităţi, în scopul de a face
accesibile contribuţiile ştiinţifice şi tehnologice unui domeniu mai
larg de utilizatori, în vederea folosirii sub forma de noi produse şi/sau
servicii. Acest transfer se poate produce prin procese educaţionale,
prin literatură ştiinţifică, prin contactul direct între persoane.
Cercetătorii DIB au efectuat diverse activităţi de transfer tehnologic:
expertizarea proiectelor tehnologice ale bibliotecarilor şcolari,
implicaţi în formarea continuă la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei,
redactarea compartimentului „Personalul de bibliotecă” al proiectului
„Strategii de dezvoltare a Sistemului Naţional de Biblioteci”;
amendamente şi completări pentru proiectul Codului Educaţiei;
elaborarea Ghidului de descriere bibliografică etc.
Indicatori statistici ai activităţii de popularizare ştiinţifică la DIB
(prezentare comparată conform structurii compartimentului 3 al
Raportului):
Nr
d/r
Domeniu al activităţii de cercetare 2010 2009 Schimb
are
1.
Activităţi de transfer tehnologic şi
activităţi practice
4 3 + 1

48
2. Publicaţii/activităţi de popularizare
ştiinţifică şi de promovare a imaginii
DIB
25 20 + 5
3. Publicaţii despre DIB 10 9 + 1
Cercetarea în domeniul biblioteconomiei, informării şi
documentării, fiind parte integrantă a ştiinţei universitare, a înregistrat
în anul 2010 performanţe cantitative şi calitative. Menţionăm
augmentarea indicatorilor statistici la majoritatea poziţiilor de
evidenţă, cu excepţia: organizarea manifestărilor ştiinţifice,
cooperarea ştiinţifică instituţională şi de autor. Conchidem şi asupra
îmbunătăţirii calităţii activităţii de cercetare, în acest sens menţionând
următoarele reuşite: publicaţii în străinătate (solicitări cu destinaţie
specială); în medie, fiecare angajat DIB, a prezentat 2 comunicări la
manifestări ştiinţifice şi a publicat 2 contribuţii. În anul de referinţă au
fost iniţiate 2 proiecte noi internaţionale, impactul acestora
reflectându-se asupra diversificării serviciilor informaţional-
documentare în sprijinul comunităţii universitare.
O reuşită a anului 2010 – proiectul „Dimensiuni bibliografico-
infometrice ale patrimoniului documentar instituţional şi de autor
universitar”, gestionat de către DIB în parteneriat cu institutele de
cercetare universitare. Drept impact putem specifica:
analiza/promovarea publicaţiilor în funcţie de criteriile: loc, limbă
editare, apartenenţă funcţională şi altele; publicarea a 5 articole şi a 5
materiale bibliografice.
Anul 2010 a marcat o integrare mai vizibilă a cercetării
biblioteconomice în cercetarea universitară. Colaborarea cu institutele
de cercetare DIB ţine de următoarele forme: elaborarea şi publicarea
în comun a publicaţiilor instituţionale (biobibliografii şi studii in
honorem: Institutul de Istorie şi Ştiinţe Politice, Institutul de Cercetări
Filologice şi Interculturale), publicaţii de autor comune, analize
infometrice a patrimoniului documentar al cadrelor didactico-
ştiinţifice ULIM, expoziţii prilejuite de reuniuni profesionale, jubilee
ale cercetătorilor.

49
Sunt elocvente activităţile de transfer tehnologic în care a fost
implicat DIB în anul 2010: expertizarea proiectelor tehnologice ale
bibliotecarilor şcolari (10 proiecte); implicaţi în procesul de formare
continuă a bibliotecarilor şcolari şi altor categorii; redactarea
compartimentului „Personalul de bibliotecă” al proiectului „Strategii
de dezvoltare a Sistemului Naţional de Biblioteci”; amendamente şi
completări pentru proiectul Codului Educaţiei; elaborarea Ghidului de
descriere bibliografică etc.
Orientări şi implicaţii ştiinţifice de perspectivă pentru DIB:
iniţierea editării revistei instituţionale (2 numere per/an); promovarea
anuarului „Symposia Investigatio Biblitoheca” pentru includerea în
listele de profil ale CNAA; elaborarea şi implementarea Politicii
Accesului Deschis la ULIM (impact: constituirea Repozitoriului
instituţional); accentuarea aspectelor biblioteconomice în realizarea
studiilor şi sondajelor; diversificarea cercetărilor bibliografice
(impact: editarea diverselor categorii de publicaţii bibliografice);
orientarea aplicativă a procesului de cercetare la DIB pentru
despuierea bibliografico-infometrică a patrimoniului documentar,
semnat de către cadrele didactico-ştiinţifice ULIM (studii infometrice
instituţionale şi individuale, amplasarea articolelor de acest gen în
publicaţiile bibliografice DIB şi în revistele institutelor ştiinţifice
ULIM); augmentarea procesului de integrare/prezenţă a cercetării
biblioteconomice în cadrul universitar (cooperări organizaţional-
ştiinţifice şi informaţionale cu institutele de cercetare, diversificarea
tipurilor de documente elaborate în comun etc.).
Necesitatea revigorării cercetării
în biblioteconomie, informare şi documentare la nivel naţional
Cercetarea în biblioteconomie, informare şi documentare are
un randament ne-eficient, ne-fiind fundamentată din punct de vedere
legal, organizaţional, logistic, lipsind şi un management efectiv la
acest capitol. Necesitatea de revigorare este evidentă, reliefând mai
multe probleme şi opţiuni în acest sens:
 elaborarea şi promovarea cadrului de reglementare şi acreditare:
legalizarea statutului bibliotecii ca instituţie de cercetare şi a

50
bibliotecarului ca cercetător, acreditarea instituţiilor şi a
domeniilor de profil
 potenţialul şi calitatea personalului de cercetare: intensificarea
procesului de creativitate prin intermediul programelor de licenţă,
masterat şi doctorat, formarea cercetătorilor la locul de muncă
 augmentarea eficienţei activităţii de cercetare în biblioteci:
intervenţii cooperante ale bibliotecilor ştiinţifice, a autorităţilor
profesional-sociale şi administrative privind coordonarea şi
informarea asupra studiilor şi subiectelor de cercetare; activităţi de
cercetare în cadrul consorţiilor; efectuarea studiilor şi cercetărilor
de interes comun etc.
 îmbunătăţirea comunicării/informării profesionale (reuniuni la
subiect, programe naţionale şi departamentale, publicaţii etc.) .
1. Conceptul educaţional al Universităţii Libere Internaţionale din
Moldova. Ch.: ULIM, 2007. 232 p. ISBN 978-9975-101-10-3.
2. Corghenci, Ludmila. Cercetarea ştiinţifică la DIB în contextul Anului
creativităţii şi al Inovării – 2009. In: Symposia Investigatio Bibliotheca.
Ed. 2010. Ch., 2010, p. 34-44.
3. Duca, Gheorghe. Necesitatea evaluării cercetării într-o societate bazată
pe cunoaştere. In: Akademos. 2009, nr 2, p. 3-6.
4. Popa, Ana. Cercetare, dezvoltare şi inovare în Republica Moldova:
probleme şi opţiuni. Ch., 2011. 68 p. ISBN 978-9975-80-436-3.
5. Raport privind activitatea ştiinţifică la Departamentul Informaţional
Biblioteconomic în anul calendaristic 2010. Ch., 2010. 34 p.
6. Rotaru, Anatol; Alexeeva, Svetlana; Cujba, Rodica. Contribuţii privind
analiza dinamică a unor indicatori ai potenţialului ştiinţifico-tehnologic
din Republica Moldovva. In: Economica. 2010, nr. 2, p. 9-17.
7. Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014: aprob. la şedinţa
lărgită a Senatului din 29.01.2009 [citat la 11 mai 2011] Accesibil pe
Internet: http://www.ulim.md/strategia-ulim
8. Ţurcan, Aurelia. Racordarea evaluării statistice a activităţii ştiinţifice la
standardele europene. In: Akademos. 2009, nr 2, p. 5-7.
Recenzent: dr. Svetlana Rusnac, ULIM

51
ТВОРЧЕСТВО - ХАРАКТЕРНАЯ ПРОФЕССИОНАЛЬНАЯ
ЧЕРТА УНИВЕРСИТЕТСКОГО БИБЛИОТЕКАРЯ
Елена ЦУРКАН,
Abstract: The author reflects upon the contemporary model of the
librarian, his necessary professional capacities and abilities. The
necessity of the creative attitude – as required ability of the university
librarian – is exemplified from the personal experience of the author,
as contact librarian of the Economic Sciences faculty of ULIM. The
author revives the creative attitude in the process of promotion of the
publication of the didactic-scientifically faculties via exhibition
activity.
Key-words: creativity, competence, exhibition activity.
Cuvinte cheie: creativitate, competenţe, activitate expoziţională.
Школа бизнеса Саида в Оксфорде (Said Business School in
Oxford) начала свою работу с создания Виртуальной библиотеки
для своих студентов. Но библиотекари были удивлены, когда
многие студенты отвергли идею формирования набора
электронных документов по учебному курсу, заявив, что хотели
бы вместо этого иметь настоящие книги, чем сохранили
верность печатному слову. Это еще один пример в полемике о
том, какие библиотеки будут в будущем. Вытеснят ли новые
формы библиотечного обслуживания привычные нам методы?
Библиотеки, какими мы их представляем: со стеллажами до
потолка, забитые ценным человеческим даром – книгами,
останутся и будут востребованы всегда. Естественно, сегодня
важно органически сочетать преимущества электронной
коммуникации и информации с информацией фиксированной на
традиционных носителях.
Библиотека, реагирующая на изменения в области техники
и технологий, нуждается в людских ресурсах, обладающих
высоким уровнем знаний и компетенций, сторонников концепции
постоянного непрерывного образования.

52
Каков же современный библиотекарь? Естественно, это
сотрудник, умеющий применять в своей работе новые техники и
технологии. Но есть еще что-то очень важное, и это особенно
подчеркивается в специальных публикациях. Авторы многих
работ подчеркивают, что это человек скучный, отставший от
жизни. Как не уйти от себя, так истинному библиотекарю
невозможно отказаться от своей работы. Скорее всего, это
больше, чем просто профессия, ведь достоинствам ее нет числа.
Имидж библиотеки создают люди, которые в ней работают.
Читатели высоко ценят профессиональные качества
библиотечных работников, но, вместе с тем, нуждаются в
доброжелательности, вежливости, тактичности, культуре
обслуживания. Библиотекарю важно уметь ориентироваться в
жанровых и тематических предпочтениях каждого обратившегося
к нему за помощью. Осваивая и внедряя информационные
технологии, библиотеки должны помнить, что полноценная
отдача от их использования будет только при условии, если они
ориентированы на человека, на развитие его образовательного и
общекультурного уровня. Хочет ли библиотекарь, а, главное,
может ли он быть полноправным собеседником читателя? Каким
читателем является сам библиотекарь – человек, который должен
иметь моральное право выбирать книги для других и быть в их
глазах признанным авторитетом? Библиотекарь читает не только
для себя, но и для работы. Даже читая книгу для себя, он всегда
должен думать о тех читателях, кому она может быть полезна.
Можно считать собственное чтение удачно завершившимся
тогда, когда, посоветовав ее читателям, увидишь, что она
произвела на них должное впечатление ...» (1, 3, 4)
Библиотечная работа предполагает присутствие
творческого потенциала во всех своих процессах. Чем больше
творческого потенциала вложит библиотекарь в тот или иной
процесс обслуживания читателя, тем ближе книга станет к
читателю.

53
Что же такое творчество? Творить, в словаре Владимира
Даля - это давать бытиё, созидать, создавать, рождать. В
философии есть определение этому процессу. Это
возникновение мира и любой отдельной вещи из ничего,
благодаря всемогущему божественному началу. Согласно
христианскому учению creatio continua (лат. - продолжающееся
творение) – акт божественного творения является непрерывным,
он не только создаёт мир, но и содержит его в бытии. В
переносном смысле творением, творчеством называют всякое
внесение нового, в частности создание образов в результате
формирующей деятельности духа, творческой фантазии (2).
Часто спрашивают автора данной статьи, почему выставки,
расставленные к юбилею или посвященные какой-то теме,
личности, не повторяются. Почему каждая из них в своём роде,
как модно сейчас говорить - брэнд: красочна, оригинальна,
привлекает внимание, уникальна.
При организации выставок публикаций мы
руководствуемся принципами: доступность, красочность, святая
наука - услышать друг друга (учет пожеланий. тенденций и
ожиданий читателей), толерантность - наше будущее и др.
Это далеко не полный перечень принципов, чаще всего
ориентируясь на: внимание, личность! Именно поэтому выставка
к юбилею Петра Рошки - профессора экономики, доктора
хабилитат, - привлекла внимание не только экспонатами-
фотографиями, публикациями редкими по своей сути, но и
иллюстрациями и видами Молдовы, её природы, видами
исторических мест. Уже ставшим символом Молдовы белый
журавль на деревенском колодце - эта иллюстрация открывает
просмотр выставки. Иллюстрации древних Кодр и старинного
Орхея - всё это тонкая духовная связь с личностью профессора,
его трудовой деятельностью, вкладом его труда в развитие
Молдовы.
Выставка, посвященная юбилею другого профессора -
Тудору Дубовка – это рассказ о путешественнике, о профессоре,

54
чья трудовая деятельность посвящена географии Молдовы,
природе и географическим местам. Основные экспонаты
выставки – публикации автора, издания о нем -органически были
связаны с изображением осеннего леса, золота листвы на земле,
походного ружья, непременного компаса. Тудором Дубовка
написаны учебники по географии для школьников и студентов.
Данная выставка помимо огромного информационного
потенциала, включила и большой воспитательный момент,
призывая ценить и беречь природу, любить свой край.
Получилась неповторимой выставка, посвящённая юбилею
профессора с экономического факультета Леонида Острофца -
автора многочисленных монографий, статей по развитию туризма
в Молдове. Посетители выставки отметили, что рекомендации,
заключенные в статьях и докладах на национальных и
международных конференциях, направлены на решение
конкретных проблем развития туризма в нашей стране,
совершенствование экономического механизма деятельности в
сфере туристических услуг, изменение места и роли отрасли
туризма в экономике Молдовы. Выставка была организована
следующим образом, Материал на выставке был расположен в
следующем порядке : статьи из научных изданий УЛИМ
(«Analele ştiinţifice», «Symposia Professorum», «Symposia
Studentium», «Studii Economice»), монографии, учебные издания,
статьи из научных сборников, материалов конференций,
изданных за пределами Республики Молдова, статьи из научных
сборников, материалов конференций, изданных на национальном
уровне.
Выставка была проиллюстрирована видами исторических и
туристических мест Молдовы. Данная выставка привлекла
внимание студентов редкими фотоснимками из частной
коллекции юбиляра, а также многообразием публикаций.
Выставки, где использованы элементы творчества гораздо
глубже, качественнее в эмоциональном восприятии, они должны
воздействовать на души нравственным зарядом, должны помочь

55
подняться над суетой и ложными стереотипами, которые
существуют в нашем обществе.
Мы неоднократно подчеркивали, что основной подход в
этой работе – рассмотрение организации юбилейных выставок
преподавателей как комплексного процесса, основывающегося на
принципах менеджмента качества (7, p. 74). Не исключая
важность технологического подхода, понимание процесса в
менеджменте качества выделяет следующие положения:
менеджмент качества рассматривает как процесс любую
деятельность, не ограничиваясь технологией производства;
менеджмент качества вводит понятия «вход» и «выход»
процесса, что обеспечивает системную концептуализацию всей
деятельности организации; менеджмент качества повышает
ответственность и решенческо-управленческие функции всех
участников процесса; вся деятельность рассматривается как
совокупность процессов; создаваемая продукция (услуги)
является результатом всех процессов библиотеки (1, р. 58). Такой
подход позволяет выделить следующие этапы организации
юбилейных выставок преподавателей:
идентификация процесса (предполагает определение
состава всех составляющих компонентов и этапов, их наполнение
и последовательность реализации)
определение приоритетных компонентов и их
соотношение с другими составляющими (на этом этапе
выделяются наиболее комплексные составные и их
моделирование, что позволяет исключить неясности, четко
распределить обязанности и ресурсы, рационально использовать
рабочее время сотрудников/участников процесса и др.)
анализ эффективности процессов, разработка
предложений по их совершенствованию
Процессный подход позволяет совершенствовать
выставочную работу в отдельности, но самое главное – создает
необходимое пространство и условия для выявления, развития и
применения творчества библиотекарей.

Symposia investigatio bibliotheca, editia 2011

Symposia investigatio bibliotheca, editia 2011

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Ähnlich wie Symposia investigatio bibliotheca, editia 2011

Ähnlich wie Symposia investigatio bibliotheca, editia 2011 (20)

Mehr von DIB ULIM

Mehr von DIB ULIM (20)

Symposia investigatio bibliotheca, editia 2011