19. Bibliografie
F. Braunstein, J.F. Pépin; Ghid de
cultură generală; Editura orizonturi,
Editura lider; 1991
E. Damachi; Din cuceririle ştiinţifice ale
secolului XX; Editura ştiinţifică ;
Bucureşti 1965
Google.img
http://www.scribd.com/doc/135425563/R
olul-fizicii-%C8%99i-astronomiei
Hinweis der Redaktion
În mod deosebitatragşi impresioneazarezultatulcercetarilor teoretice, realizarileşipredictiile din fizica. Exista o larg aprecierebazatapedemonstratiileteoreticeşi practice caf i z i c a afostşieste „motorul”înprogresultuturorcelorlalteştiinte, a fostşi esteştiinta care a deschiscaileşi a impulsionathotarâtor evolutiatuturorcelorlatedomenii, inclusiv – la prima vederepoateparadoxal - filozofiaşi psihologia, ştiinteleeconomiceşiumaniste, a fostşieste „protos” –ulînimpresionantelerealizarialemintiiomeneşti.Fizicaesteunadintrecele maivechi discipline academice, poateceamaiveche(prinincludereaastronomiei). De-a lungulsecolelor s-a demonstratcafizica a fost promotoareaevolutieiştiintei; fizica a influentathotarâtorcelelalteştiinteinclusivcelesocialeca biologia, medicina, psihologia, fiziologia, ştiinteleeconomiceşisociale.Fizicaeste de multeori declarata a fi "ştiintafundamentala" , deoarecefiecaredintrealte discipline ( biologie , chimie , geologie , stiintamaterialelor , inginerie , medicina , etc) se ocupa cu tipurispeciale de sisteme de materialecareasculta de legilefizicii.Fizica se bazeazapematematicapentrucasaofere un cadru logic în care legilefizice pot fi precis formulate şipredictiilecuantificate. Astfel, calculştiinificesteo parte integrant a fizicii.
Fizicaeste o ştiinţă care se ocupă de studiulfenomenelornaturii. De la începutullumii , oameniiîncearcăsăcreezelucrurinoi care săîiajutesăducă o viaţămaibună.
Prima mare inventie, roata, a fost un pas mare al omenirii în evoluţie. Următoarele invenţii şi descoperiri au influenţat hotărâtor evoluţia umană: aprinderea controlată a focului, prelucrarea metalelor(cupru, şi mai târziu fontă), navigaţia, busola, luneta (sistemul de lentile concave), forţa aburilor, automobilul, aeronautica, telefonul, undele radio şi microundele, cea de-a patra stare de agregare-plasma, razele X (Roentgen), şi sunt probabil nişte elemente cheie pentru alte noi aplicaţii care, deşi astăzi ne par imposibile, se vor putea întâmpla în viitor, (teleportarea, călătoria în alt spaţiu sau alt timp).
Aprindereafoculuipentru prima datăîn mod controlat a fostfacutăprinfrecareasaulovirea a douăcorpuri, observându-se o creştere a temperaturii la suprafaţa de contact.
Prelucrareabronzului, un aliajdur al cuprului cu staniul, a fost de asemenea un pas mare înevoluţiaomuluişi a societăţii. Acestfapt a avut un mare impact înproducereauneltelor, întrecerea de la cele de lemnşipiatră la celemairezistente, de metal.
Descoperiri ale unorelementechimice cum ar fi poloniulsauradiul, făcute de Marie Curie au fost de asemeneafoarteimportante. Fizicadovedeşte nu numaiutilitateacercetăriiatomului ci şinecesitateareluăriisemnificaţieitermenului (atom=indivizibil), întrucâtacumestedemonstratădivizibilitateaatomului.
Altedescoperiri, cum ar fi reacţiilenucleare, izotopiiradioactivi, fuziuneatermonucleară, au avutînsăşiutilizări negative, uniifolosindu-se de acesteproprietăţi ale atomilorpentru a produce bombe nucleare, extrem de destructive si de nocive, atatpentruplanetăcâtşipentruorganismele vii.
Fizicaspaţialăeste un ajutor de asemeneaşiînmedicină; înurmaunorexperimente s-a observatevoluţiastăriisănătăţiiunorbolnavi de cancer, iarexperţii au spuscăboala a stagnat.
Busola a fost o descoperire mare pentrunavigatoriivremii, inventatoriiacestei a folosindu-e de proprietateamagnetitei de a se îndreptasprepolul de valoareopusălui(+- şi –+), ajutându-isă se orientezeîncălătoriilecomerciale.
Înanul 1820, Andre Amperedemonstreazăcădouă fire paralele, străbătute de curent electric, exercităunulasupraceluilaltfenomene de atracţiesau de respingere, înfuncţie de sensulreciproc al curentului care treceprinfiecare. J.C. Maxwell a arătatcădeplasareaelectricităţii se efectueazăprinunde.
Forţaaburilor a fostpusaînaplicaţiepentru prima oară la un motor care antrena un fierăstrău de tăiatlemne, deci un motor static. Abiamaitârziu a fostinventatălocomotiva. Scepticiispuneaucătrenurile nu trebuiaulăsatesăprindăviteză de fricăsă nu se facă vid îninteriorultrenuluişisă se sufocecălătorii.
Automobilul a fost o altăinvenţieepocală, astfeloameniiputeausăcircule cu uşurinţăprinlocuriprin care nu se puteaajunge cu trenul.
Telefonul a fostinventat de Alexander Bell şi a fost un progresdeoarece se puteautransmite date şiinformaţiiîntimp real.
Pasuldecisiv a fostfăcutîn 1895 de către C. Roentgen, care anunţădescoperirearadiaţiilor X. Roentgen porneşte de la experienţacurentului de înaltătensiuneîntr-un tub vidat, pentruexplicareaanumitorproprieţi ale fulgeruluiluminosprodus, ca de exempluproprietatea de a traversaplăcilefotograficeînciudaprotecţieilorizolante; aceastadescoperirecunoaşte o aplicaţierapidăîndomeniulmedicineiîncercetareastructuriischeletuluiomenesc. Studiullui Roentgen estecontinuat de cercetărileasupraunorelementechimicepresupuse a fi inerte cum ar fi uraniul.
Încadrulcercetăriivitezeiluminii, Albert Einstein descrierelativitateaşiinterdependenţatimpuluişispaţiului cu cea a maseişienergiei. Celebraformulă a relativităţii, E=mc, exprimă următoarea relaţie: energia(E) conţinută în fiecare particulă de materie este echivalentă cu masa sa(m) multiplicată prin pătratul vitezei luminii(c).
La lista invenţiilor ar putea fi adăugate şi alte invenţii, printre care cele mai importante au fost laserul, computerul, internetul, televizorul şi radioul.Astfel putem vedea că fizica este pretutindeni, ea ne îconjoară şi ne face să fim dependenţi de ea pentru că este o stiinţă a naturii, aceeaşi natură de care aparţinem şi noi.
