Metoda proiectelor demers de dezvoltare curriculară

1. Metoda proiectelor - demers de dezvoltare
curriculară
În cadrul programului de formare
COMPETENȚE ÎN COMUNICARE – PERFORMANȚĂ ÎN EDUCAȚIE
Modulul Pedagogie
prof. înv. primar Cristea Ileana
Școala Gimnazială „Grigore Silași”, Beclean
Bistrița-Năsăud

2. 1.Metoda proiectului ca metodă interactivă de grup
Învățământul modern preconizează o metodologie axată pe
acțiune , operatorie, deci de promovarea metodelor interactive care
să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenței, ale imaginației și
creativității.
Lecția de predare-învățare trebuie să devină o aventură a
cunoașterii , în care copilul este provocat să participe după puterile
proprii, întâlnind probleme și situații de învățare menite să-l
determine să le analizeze descoperind soluții plauzibile.
Învățarea bazată pe proiect, proiectul de investigație sau,
mai simplu, metoda proiectului reprezintă o strategie de lucru care
oferă situații autentice, din viață reală pentru contextualizarea
activităților de învățare și încorporează activități de gândire la nivel
superior cu privire la ideile importante. Acest tip de învățare dezvoltă
cunoștințe, abilități și atitudini într-o arie tematică prin sarcini de
lucru extinse care promovează investigația, demonstrații autentice
ale produselor învățării și performanțele elevilor.

3. Obiective:
•Înțelegerea, administrarea și crearea unei comunicări
eficiente verbale, scrise și multimedia într-o varietate de
forme și contexte;
•Dezvoltarea, implementarea și comunicarea ideilor noi
altor persoane; deschidere și receptivitate la nou;
•Dezvoltarea abilității de muncă în echipă, adaptarea la
diverse roluri și responsabilități
De ce este importantă învăţarea bazată pe proiect?
•Transformă şcoala într-un spaţiu al vieţii reale.
•Ajută elevii să stabilească, precum în viaţa reală, conexiuni între
ceea ce ştiu deja şi ceea ce alţii îi pot învăţa.
•Oferă posibilitatea tratării intelectuale a conţinuturilor.
•Oferă un spaţiu în programul şcolar în care elevii pot vorbi despre
ceea ce ştiu, pot pune întrebări, pot să-şi facă cunoscute interesele.
•Se asigură participarea reală în procent de 100% a elevilor la o
activitate a clasei.

4. 2.Repere metodologice în realizarea proiectului
Paşii care conduc la planificarea proiectului ca strategie de învăţare
sunt:
Informarea
Planificarea
Decizia
Implementarea
Controlul
Evaluarea
Metoda Proiectului a fost folosită în cadrul unitatea de învățare :
Resurse naturale (cls.a IV-a) . Proiectul s-a desfășurat pe parcursul a
6 săptămâni (6 lecții).

5. PREZENTAREA SITUAȚIEI DE COMUNICARE:
Lecţia 1 (1 oră)
Este supusă atenţiei elevilor întrebarea esenţială „Cum putem utiliza
conştient, echilibrat şi responsabil resursele naturale?”.
Apoi li se prezintă elevilor faptul că unitatea de învăţare „Resurse
naturale” va fi parcursă utilizând metoda proiectului. Pentru aceasta va
trebui să lucreze pe grupe de 5 / 7 elevi.
De asemenea vor fi prezentate obiectivele de referinţă urmărite pe
parcursul acestei unităţi.
Elevii au fost împărțiți pe grupuri de lucru eterogene. Criteriul de
grupare (sexul, prieteniile, nivelul abilităţilor într-un anumit domeniu,
etc.) vor fi stabilite de comun acord.
Se vor stabili regulile de lucru (se vorbeşte pe rând, nu se atacă
persoana ci opinia sa, se consulta între ei, nu se monopolizează
discuţia, nu rezolva unul singur sarcina, etc.)

6. Răspunzând la întrebările unităţii, elevii completează prima coloană „ŞTIU” de la metoda utilizată
în evaluarea iniţială. Prin evaluarea iniţială se verifică starea reală, de început, a însuşirii
cunoştinţelor şi a capacităţilor elevilor, în vederea orientării activităţii care urmează şi a reglării
procesului de predare – învăţare – evaluare.
Iată produsul obținut în urma completării coloanelor ȘTIU-VREAU SĂ ȘTIU
ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU
 Ce sunt resursele;
 Unele sunt epuizabile;
 Intervenţiile inconştiente /
necontrolate ale oamenilor duc la
dispariţia unor resurse sau la
poluarea acestora;
 Importanţa pentru omenire a
acestora;
 Catastrofele / calamităţile
provocate de exploatarea
necontrolată a resurselor naturale
 Cu ce pot fi înlocuite resursele
naturale;
 Care resurse ar putea fi înlocuite
şi cu ce;
 Există resurse naturale
inepuizabile;

7. 3.Cerințe și sugestii pentru colaborarea în grup
În cadrul acestei activități por apărea situații în care:
a)Elevii nu fac schimb de informații.
b) Apar discuții la împărțirea responsabilităților pentru produsele sau reprezentațiile de
grup.
c) Nu se ating scopurile învățării
d) Discuții apărute în cadrul grupului eterogen( elevii slabi alături de cei buni)
e) Pot apărea diverse situații conflictuale generate de implicarea sau neimplicarea in
rezolvarea sarcinilor

8. Soluții de gestionare a situației apărute:
situația a)Elevilor li se explică că schimbul de informații duce la
învățarea mai bună a conținuturilor.
AM ÎNCURAJAT INTERACŢIUNEA DINTRE EI. Colegii își pot
adresa întrebări de forma
Ce crezi despre…?
Ai vreo idee despre…?
Eşti de acord cu…?
Ai întrebări despre…?
situația b) Fiecare grupă va avea sarcini bine stabilite de la început
pentru fiecare membru al grupei.
situația c) Atunci când elevul se blochează există tendința de a
renunța; totuși, grupurile găsesc de obicei modalități de a continua
și a atinge scopurile învățării.

9. Soluții de gestionare a situației apărute:
situația d)Elevii mai slabi şi cei foarte buni îşi îmbunătăţesc rezultatele
când sunt grupaţi împreună.
IATĂ CĂTEVA ÎNTREBĂRI PRIN CARE ELEVII ÎȘI POT CLARIFICA
ANUMITE NOȚIUNI în așa fel încât să existe situație de învățare în
oricare caz:
Ce vrei să spui cu…?
Poţi să îmi explici mai mult…?
Asta înseamnă că…?
Ce înseamnă că…?
În ce fel diferă faţă de…?
Care sunt motivele pentru care…?
De unde ai luat informaţiile despre…?
De ce îţi place…?
De ce nu îţi place…?

10. Concluzii
Două capete învaţă mai bine. Această variaţie a unei vechi zicale se aplică şi
elevilor dintr-o clasă.
Lucrul în grup prin cooperare constituie o parte importantă a unei clase eficiente.
Totuşi, a „grupa” activităţile procesului de învăţare înseamnă mai mult decât a le
cere elevilor „să lucreze împreună”.
Obiectivul principal al lucrului în grup este de a-i implica pe elevi activ în procesul
de învăţare atunci când există un scop comun acceptat de toată lumea. Gruparea
le permite elevilor să lucreze împreună pentru a maximiza învăţarea proprie şi pe
cea a altora.
Bibliografie:
Preda, V., (2005). Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Ed. Miniped, Bucureşti
Avantajele învăţării bazate pe proiecte- cursuri iTeach
Predarea în societatea cunoașteriiCurs Intel Teach
Competențe în comunicare- Performanțe în educație – Program de formare