SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 30
Reutilizarea în scopuri sociale a
bunurilor confiscate din infrac iuniț
Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor
SEE 2009 – 2014.
• Reutilizarea bunurilor confiscate înseamnă
transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor confiscate
sau a sumelor provenite din infracţiuni pentru a fi
folosite în interes public sau în scopuri sociale de
către instituţii publice (autorităţi publice locale) sau
organizaţii neguvernamentale.
• Reutilizarea socială este unica formă de valorificare
care garantează cetă enilor vizibilitatea bunurilorț
confiscate, întrucât ceea ce provine din infrac iuniț
este înapoiat societă ii în mod explicit.ț
• Problema de bază este modul de valorificare a
bunurilor confiscate –masoara eficacitatea
sistemului judiciar.
Ce înseamnă reutilizare în
scopuri sociale?
Asset recovery
• Sesizarea infracţiunilor de corupţie şi criminalitate
organizată (Pre-investigation) – declara ii deț
avere, rapoarte ale avertizorilor de integritate etc;
• Investigarea infracţiunilor de corupţie şi
criminalitate organizată (Investigation);
• Judecarea infracţiunilor de corupţie şi criminalitate
organizată;
• Punerea în executarea a hotararilor judecatoresti
de confiscare sau acordare de despăgubiri civile;
Pedepsele de condamnarea la închisoare sunt
ineficace dacă infractorii sunt lăsa i să îşi pună laț
adăpost profiturile dobândite ilegal.
• Reutlizarea în scopuri sociale a bunurilor
confiscate. Cum valorificăm ce am confiscat?
Etapele procesului de recuperare a
prejudiciilor in procesul penal
Etape
cheie
• Confiscarea specială (art. 112 CP);
bunurile produse prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală;
bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi
folosite la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă
sunt ale făptuitorului sau dacă, aparţinând altei persoane,
aceasta a cunoscut scopul folosirii lor;
bunurile folosite, imediat după săvârşirea faptei, pentru a asigura
scăparea făptuitorului sau păstrarea folosului ori a produsului
obţinut, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparţinând altei
persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor;
bunurile care au fost date pentru a determina săvârşirea unei fapte
prevăzute de legea penală sau pentru a răsplăti pe făptuitor;
bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea
penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura
în care nu servesc la despăgubirea acesteia;
bunurile a căror deţinere este interzisă de legea penală.
Se poate confisca echivalentul în bani al bunurilor
Moduri de recuperare a prejudiciilor
• Confiscarea extinsă (art. 112 indice 1 CP);
se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o
perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul
săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a
instanţei, depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de aceasta
în mod licit;
b) instanţa are convingerea că bunurile respective provin din
activităţi infracţionale pedeapsite cu închisoarea de 4 ani sau
mai mare (infrac iuni de criminalitate organizată i economico-ț ș
financiară).
• se ţine seama şi de valoarea bunurilor transferate de către
persoana condamnată ori de un terţ unui membru al familiei sau
unei persoane juridice asupra căreia persoana condamnată
deţine controlul.
• prin bunuri se înţelege şi sumele de bani.
Moduri de recuperare a prejudiciilor
• Repararea pagubei/Despăgubiri civile (art. 19
CPP);
• Acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect
tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor
responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin
comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale.
• Confiscarea averii nejustificate (art. 18 din Legea
nr. 115/1996);
• Dacă se constată că dobândirea unor bunuri anume determinate
sau a unei cote-părţi dintr-un bun nu este justificată, curtea de
apel va hotărî fie confiscarea bunurilor sau a cotei-părţi
nejustificate, fie plata unei sume de bani, egală cu valoarea
bunului, stabilită de instanţă pe bază de expertiză. În cazul
obligării la plata contravalorii bunului, instanţa va stabili şi
termenul de plată.
Moduri de recuperare a prejudiciilor
• Confiscarea contraventională (art. 5, alin. 3 i 24ș
din OG 2/2001);
• Sancţiunile contravenţionale complementare sunt: confiscarea
bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii;
agentul constatator va descrie în procesul-verbal bunurile
supuse confiscării şi va lua în privinţa lor măsurile de conservare
sau de valorificare prevăzute de lege, făcând menţiunile
corespunzătoare în procesul-verbal. Agentul constatator are
obligaţia să stabilească cine este proprietarul bunurilor
confiscate şi, dacă acestea aparţin unei alte persoane decât
contravenientul, în procesul-verbal se vor menţiona, dacă este
posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza
motivele pentru care identificarea nu a fost posibilă.
Moduri de recuperare a prejudiciilor
• Criminalitate are un caracter transna ional în UE iț ș
e nevoie de o coordonare între statele membre
(Programul Stockholm 2009);
• Un studiu al Parlamentului European din 2012
recomandă o directivă europeană care să vizeze
stabilirea unor proceduri coerente i transparenteș
în statele membre de reutilizare a bunurilor
confiscate în programe sociale sau de prevenire a
criminalită ii (ex. proiecte de interes public pentruț
protecţia avertizorilor de integritate, pentru
sprijinirea persoanelor dependente de droguri,
victime ale traficului de fiin e umane, pentruț
informarea tinerilor, pentru omerii tineri) şi deș
implicare a societăţii civile în a face sugestii cu
privire la care proiecte cu relevan ă socială trebuieț
să fie finanţate din aceste fonduri.
Reutilizarea în scopuri sociale,
preocupări la nivel european
• Interesul tot mai mare pentru gestionarea iș
valorificarea bunurilor confiscate a culminat cu
adoptarea Directivei 2014/42/UE a Parlamentului
European i a Consiliului, din 3 aprilie 2014, privindș
înghe area i confiscarea produselor provenite dinț ș
săvâr irea de infrac iuni în Uniunea Europeană .ș ț
Directiva a introdus pentru prima dată prevederi
privind valorificarea bunurilor sechestrate iș
confiscate i a invitat statele membre „ș să aibă în
vedere luarea de măsuri care să permită utilizarea
bunurilor confiscate în interes public sau în scopuri
sociale”. Aceasta mai men ionează că, printreț
aceste măsuri, se poate regăsi aceea a alocării
acestor bunuri pentru proiecte de aplicare a legii iș
de prevenire a infrac iunilor, precum i pentru alteț ș
proiecte de interes public i de utilitate socială.ș
Reutilizarea în scopuri sociale,
preocupări la nivel european
• Două modele de reutilizare în statele membre
a. Reutilizarea directă în scopuri sociale a bunurilor
confiscate (Italia, Belgia, Bulgaria);
b. Reutilizarea în scopuri sociale a sumelor de bani
rezultate din valorificarea bunurilor confiscate, prin
înfiin area unor fonduri specializate (Fran a,ț ț
Spania, Luxemburg i Sco ia);ș ț
Reutilizarea în scopuri sociale,
exemple din statele membre
Italia
- Agen ie specializată de valorificare a bunurilorț
confiscate: Agenzia nazionale per
l'amministrazione e la destinazione dei beni
sequestrati e confiscati alla criminalità organizzata
(ANBSC); www.benisequestraticonfiscati.it
- Prima variantă de valorificare a bunurilor imobile
(terenuri, clădiri) i mobile (autoturisme, drepturiș
asupra societă ilor comerciale) este transferul cuț
titlu gratuit către comunită ile locale, ONGuri,ț
grupuri de persoane (ex. angaja ii societă ilorț ț
comerciale confiscate).
- Bune practici (protocoli di intesa): protocoale iș
parteneriate între toti factorii interesa i pentruț
gestionarea imediată a bunurilor (parchete,
instante, societate civilă); Libera
Reutilizarea în scopuri sociale,
exemple din statele membre
Spania
- Agen ie specializată de atribuire a bunurilorț
confiscate: Delegation del Gobierno para el plan
nacional sobre drogas (din cadrul Secretaria de
estado de servicios sociales e igualdad, parte a
Ministerio de sanidad, servicios sociales e
igualdad);
- Legislatia se referă doar la valorificarea bunurilor
confiscate din traficul de droguri; Toate bunurile
sunt vândute iar sumele de bani sunt transferate
către un fond special de unde un comitet alocă
sume beneficiarilor pentru finantarea unor activitati
de prevenire si combatere a traficului de droguri
(poli ie, garda civilă, ONGuri).ț
Reutilizarea în scopuri sociale,
exemple din statele membre
Fran aț
- Agen ie specializată de gestionare a bunurilorț
confiscate: AGRASC - Agence de gestion et de
recouvrement des avoirs saisis et confisqués.
AGRASC vinde la licita ie bunurile mobile i imobileț ș
provenite din traficul de dreoguri confiscate prin
hotărâri judecătore ti. Banii sunt transfera i înș ț
contul unui comitet interministerial MILD - Mission
Interministérielle de lute contre la drogue et la
toxicomanie, care le rândul său le distribuie anual
pe baza de proiect: 60% Ministrul de interne, 20%
Ministerul de justi ie, 10% Ministerul finan elor,ț ț
10% proiecte sociale.
Reutilizarea în scopuri sociale,
exemple din statele membre
Sco iaț
- Guvernul sco ian primeste de la guvernul centralț
(Londra) o parte din sumele ob inute din vânzareaț
bunurilor confiscate din Scotia. Aceste sume sunt
folosite prin intermediul unui program numit
CashBack Programme. Acest program acordă
granturi ONGurilor pentru a derula programe de
dezvoltare a tinerilor.
Reutilizarea în scopuri sociale,
exemple din statele membre
Pia a bunurilor confiscate (sechestru)ț
- valoarea măsurilor asiguratorii dispuse de către
procurori în anul 2012 a fost de 1,869,681,989 lei
(430,026,857 euro), iar în anul 2011 acestea au
fost în valoare de 1,024,979,707 lei (238,367,373
de euro), în cre tere cu 175,8% fa ă de anul 2010ș ț
i cu 352,1% fa ă de 2009, valoarea măsurilorș ț
asiguratorii instituite de procurori crescând, în
perioada 2007-2012, în medie cu 180% . Aceste
sume reprezintă însă o parte din valoarea
prejudiciilor reţinute prin rechizitorii:
3,227,646,119 (742,358,607 euro) în 2011 şi
3,426,362,917 (788,063,471 euro) în 2012
Reutilizarea în România. Avem bunuri
confiscate? Ce se întâmplă cu ele?
Pia a bunurilor confiscate (efectiv recuperate)ț
- valoarea bunurilor efectiv confiscate în executarea
hotărârilor judecătoreşti definitive prin care s-a
dispus confiscarea specială, a fost de 7,053,914 lei
(1,622,400 euro) în 2010, 21,582,411 lei
(4,963,955 euro) în 2011 şi 34,821,415 lei
(8,008,925 euro) în 2012
- sumele confiscate în baza evaluării averilor
nejustificate de către Agenţia Naţională de
Integritate: 1.058.670 Euro and 129.517,80 USD
(ambele sume confiscate în anul 2011 prin 3
hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile)
Reutilizarea în România. Avem bunuri
confiscate? Ce se întâmplă cu ele?
Valorificare bunurilor confiscate
- Valorificarea bunurilor confiscate urmează aceea iș
procedură aplicată pentru valorificarea tuturor
bunurilor care au intrat în proprietatea privată a
statului. Astfel, este greu de făcut diferen a întreț
bunurile confiscate din infrac iuni i confiscărileț ș
contraven ionale, statutul de moştenire legală /ț
succesiunile vacante i bunurile abandonate.ș
- Valorificarea bunurilor este descentralizată, iar
organismul responsabil cu valorificarea este
Agen ia Na ională de Administrare Fiscală, prinț ț
unită ile sale regionale i locale.ț ș
Reutilizarea în România. Avem bunuri
confiscate? Ce se întâmplă cu ele?
Valorificare bunurilor confiscate
- există cinci metode de valorificare: vânzarea
bunurilor către publicul larg, transmiterea bunurilor
către institu iile de stat i către autorită ile locale,ț ș ț
transmiterea bunurilor către al i beneficiari (culte,ț
ONG-uri), distrugerea i restituirea.ș
- Toate bunurile, cu excep iaț mijloacelor de plată, a
bunurilor imobile (terenuri, clădiri), a obiectelor din
metale sau pietre pre ioase i a altor bunuri cuț ș
statut special, pot face obiectul reutilizării în
scopuri sociale
Reutilizarea în România. Avem bunuri
confiscate? Ce se întâmplă cu ele?
Valorificare bunurilor confiscate
- Termenul de „reutilizare în scopuri sociale” nu este
definit ca atare în legisla ie, aceasta referindu-se laț
„atribuirea cu titlu gratuit”.
- De procedura de „atribuire cu titlu gratuit” se
ocupă unită ile regionale i locale ale Agen ieiț ș ț
Na ionale de Administrare Fiscală, pentru bunurileț
în valoare de până la 10,000 lei, Ministerul
Finan elor Publice, pentru bunurile în valoare deț
peste 10,000 lei, i comisia interministerială dinș
cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG),
pentru ma ini, ambulan e i dotări aferente,ș ț ș
ambarca iuni i motoare ata abile acestora.ț ș ș
Reutilizarea în România. Avem bunuri
confiscate? Ce se întâmplă cu ele?
Valorificare bunurilor confiscate
- Beneficiarii eligibili ai regimului de „atribuire cu
titlu gratuit” sunt defini i strict de legisla ie:ț ț
ministere, autorită i publice centrale, autorită iț ț
publice locale, persoane juridice care au în
administrare case memoriale, institu ii religioase /ț
culte religioase, Societatea Na ională de Cruceț
Ro ie din România,ș organiza iiț
neguvernamentale acreditate de Ministerul
Muncii, Familiei i Protec iei Sociale caș ț
prestatori de servicii sociale, cre e, grădini e,ș ț
orfelinate i alte centre de plasament pentru copii,ș
cămine pentru persoane vârstnice, cantine sociale,
azile, spitale, coli, biblioteci, persoane fizice cuș
dizabilită i, persoane fizice care au suferit de peț
urma calamită ilor naturale.ț
Reutilizarea în România. Avem bunuri
confiscate? Ce se întâmplă cu ele?
Valorificare bunurilor confiscate
- Ma inile i celelalte vehicule sunt bunurile cele maiș ș
solicitate pentru transmitere cu titlu gratuit. Pe
locul al doilea se află produsele generale
(îmbrăcăminte, hrană etc.) care sunt transmise
către cre e, grădini e, orfelinate i alte centre deș ț ș
plasament pentru copii i organiza iiș ț
neguvernamentale. Pe locul al treilea, după
cantitate i valoare a bunurilor, se aflăș
echipamentele de comunicare i IT, articolele deș
birou, produsele de folosin ă îndelungată,ț
echipamentele de uz casnic, materialele pentru
între inere i repara ii, care sunt atribuite cu titluț ș ț
gratuit autorită ilor publice centrale i locale.ț ș
Reutilizarea în România. Avem bunuri
confiscate? Ce se întâmplă cu ele?
Valorificare bunurilor confiscate
- Lista cu bunurile confiscate aflate în stoc la fiecare
unitate locală a autorită ii fiscale din România poate fiț
consultată i la adresa:ș
www.mfinante.ro/valorificStocuris.html?pagina=domenii
- Atribuirile cu titlu gratuit reprezintă un 3,45% din
totalul bunurilor care au intrat în proprietatea privată
a statului
Reutilizarea în România. Avem bunuri
confiscate? Ce se întâmplă cu ele?
Cazul ANA
- Agenţia Na ională Antidrog (ANA) men ine înregistrăriț ț
ale hotărârilor definitive ale instan elor penale careț
prevăd confiscarea produselor provenite din săvâr ireaș
de infrac iuni la regimul drogurilor i precursorilor.ț ș
- Conform cifrelor ANA din 2012 i 2013 (ianuarie-ș
septembrie), instan ele au hotărât confiscarea a pesteț
650.000 de euro i a altor bunuri, în cazuri penaleș
legate de produse provenite din săvâr irea deș
infrac iuni la regimul drogurilor i precursorilor. Toateț ș
bunurile care sunt recuperate în astfel de cazuri sunt
capitalizate (vândute) de autoritatea fiscală, iar
sumele sunt transferate într-un cont separat al
bugetului de stat.
Reutilizarea în România. Avem bunuri
confiscate? Ce se întâmplă cu ele?
HG 215/2012
Măsura 3.5.7 a Planului Naţional de Acţiune pentru
implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţiei
2012-2015: “Adoptarea de măsuri legislative şi
instituţionale pentru o mai bună administrare a
bunurilor sechestrate şi confiscate, precum şi
reutilizarea resurselor obţinute în programe sociale
de prevenire a criminalităţii”.
Strategia Na ională Anticorup ieț ț
i reutilizareș
Obiectivul Ini iativeiț
Elaborarea în parteneriat între sectorul public şi
societatea civilă a unei propuneri de politici
publice care să crească rolul ONGurilor în
domeniul re-utilizării în scopuri sociale a
bunurilor/sumelor confiscate din infracţiuni;
Scenariul minimal: reutilizarea în scopuri sociale a
bunurilor mobile i imobile ca primă varianta deș
valorificare;
Scenariul maximal: reutilizarea în scopuri sociale
inclusiv a sumelor de bani confiscate prin
intermediul unui fond pentru proiecte
Ini iativa pentru reutilizareț
Ce dorim să facem?
- să ajutăm organizaţiile neguvernamentale eligibile
să depună cereri pentru atribuirea de bunuri
cu titlu gratuit pentru a utiliza la miximum
prevederile legale deja existente;
- să analizăm bunele practici dezvoltate la nivel local;
- să informăm organizaţiile neguvernamentale despre
reutilizarea în scopuri sociale a bunurilor provenite
din infracţiuni;
- să propunem Guvernului îmbunătăţirea legislaţiei
actuale şi să lărgim cadrul reutilizării, înclusiv
pentru sumele confiscate, în acord cu cele mai
bune practici europene.
Ini iativa pentru reutilizareț
Ce am făcut?
- Coali ia pentru reutilizare (15 ONG-uri dinț
Bucure ti i Ia i);ș ș ș
- 8 cereri pentru atribuirea cu titlu gratuit
(Motivation i Carusel) i alte 5 cereri în pregătire;ș ș
- Protocol de colaborare cu Ministerul Justi iei pentruț
constituirea unui grup de lucru comun
Ini iativa pentru reutilizareț
Cum vă puteţi implica alături de noi?
• Alăturati-vă Coali iei pentru reutilizare;ț
• Depuneţi, cu ajutorul avocatului CRJ, a unei cereri
de atribuire cu titlu gratuit;
• Participanţi la un seminar de informare privind
reutilizarea în scopuri sociale şi propunerile de
modificări ale politicii publice actuale din domeniu
(Bucure ti, 19-21 noiembrie 2014ș )
• Semnaţi alături de CRJ o petiţie cu propunerile de
modificări legislative convenite i reprezentanţiiș
dvs. pot participa în grupul de lucru.
• Participaţi alături de noi la întânirile şi
evenimentele pe care le vom organiza la Parlament
şi la ministerele implicate; semnaţi alături de noi
scrisori către Comisia Europenă, Parlamentului
European, MCV – Secretariat Comisie Europeană.
Ini iativa pentru reutilizareț
Întrebări?
Radu Nicolae
Manager proiect
Centrul de Resurse Juridice
rnicolae @ crj . ro
0723668808
facebook.com/CRJro
www.crj.ro
Editor: Centrul de Resurse Juridice
Data publicării: noiembrie 2014
Mul umesc pentru aten ieț ț

Weitere ähnliche Inhalte

Empfohlen

How Race, Age and Gender Shape Attitudes Towards Mental Health
How Race, Age and Gender Shape Attitudes Towards Mental HealthHow Race, Age and Gender Shape Attitudes Towards Mental Health
How Race, Age and Gender Shape Attitudes Towards Mental Health
ThinkNow
 
Social Media Marketing Trends 2024 // The Global Indie Insights
Social Media Marketing Trends 2024 // The Global Indie InsightsSocial Media Marketing Trends 2024 // The Global Indie Insights
Social Media Marketing Trends 2024 // The Global Indie Insights
Kurio // The Social Media Age(ncy)
 

Empfohlen (20)

Everything You Need To Know About ChatGPT
Everything You Need To Know About ChatGPTEverything You Need To Know About ChatGPT
Everything You Need To Know About ChatGPT
 
Product Design Trends in 2024 | Teenage Engineerings
Product Design Trends in 2024 | Teenage EngineeringsProduct Design Trends in 2024 | Teenage Engineerings
Product Design Trends in 2024 | Teenage Engineerings
 
How Race, Age and Gender Shape Attitudes Towards Mental Health
How Race, Age and Gender Shape Attitudes Towards Mental HealthHow Race, Age and Gender Shape Attitudes Towards Mental Health
How Race, Age and Gender Shape Attitudes Towards Mental Health
 
AI Trends in Creative Operations 2024 by Artwork Flow.pdf
AI Trends in Creative Operations 2024 by Artwork Flow.pdfAI Trends in Creative Operations 2024 by Artwork Flow.pdf
AI Trends in Creative Operations 2024 by Artwork Flow.pdf
 
Skeleton Culture Code
Skeleton Culture CodeSkeleton Culture Code
Skeleton Culture Code
 
PEPSICO Presentation to CAGNY Conference Feb 2024
PEPSICO Presentation to CAGNY Conference Feb 2024PEPSICO Presentation to CAGNY Conference Feb 2024
PEPSICO Presentation to CAGNY Conference Feb 2024
 
Content Methodology: A Best Practices Report (Webinar)
Content Methodology: A Best Practices Report (Webinar)Content Methodology: A Best Practices Report (Webinar)
Content Methodology: A Best Practices Report (Webinar)
 
How to Prepare For a Successful Job Search for 2024
How to Prepare For a Successful Job Search for 2024How to Prepare For a Successful Job Search for 2024
How to Prepare For a Successful Job Search for 2024
 
Social Media Marketing Trends 2024 // The Global Indie Insights
Social Media Marketing Trends 2024 // The Global Indie InsightsSocial Media Marketing Trends 2024 // The Global Indie Insights
Social Media Marketing Trends 2024 // The Global Indie Insights
 
Trends In Paid Search: Navigating The Digital Landscape In 2024
Trends In Paid Search: Navigating The Digital Landscape In 2024Trends In Paid Search: Navigating The Digital Landscape In 2024
Trends In Paid Search: Navigating The Digital Landscape In 2024
 
5 Public speaking tips from TED - Visualized summary
5 Public speaking tips from TED - Visualized summary5 Public speaking tips from TED - Visualized summary
5 Public speaking tips from TED - Visualized summary
 
ChatGPT and the Future of Work - Clark Boyd
ChatGPT and the Future of Work - Clark Boyd ChatGPT and the Future of Work - Clark Boyd
ChatGPT and the Future of Work - Clark Boyd
 
Getting into the tech field. what next
Getting into the tech field. what next Getting into the tech field. what next
Getting into the tech field. what next
 
Google's Just Not That Into You: Understanding Core Updates & Search Intent
Google's Just Not That Into You: Understanding Core Updates & Search IntentGoogle's Just Not That Into You: Understanding Core Updates & Search Intent
Google's Just Not That Into You: Understanding Core Updates & Search Intent
 
How to have difficult conversations
How to have difficult conversations How to have difficult conversations
How to have difficult conversations
 
Introduction to Data Science
Introduction to Data ScienceIntroduction to Data Science
Introduction to Data Science
 
Time Management & Productivity - Best Practices
Time Management & Productivity -  Best PracticesTime Management & Productivity -  Best Practices
Time Management & Productivity - Best Practices
 
The six step guide to practical project management
The six step guide to practical project managementThe six step guide to practical project management
The six step guide to practical project management
 
Beginners Guide to TikTok for Search - Rachel Pearson - We are Tilt __ Bright...
Beginners Guide to TikTok for Search - Rachel Pearson - We are Tilt __ Bright...Beginners Guide to TikTok for Search - Rachel Pearson - We are Tilt __ Bright...
Beginners Guide to TikTok for Search - Rachel Pearson - We are Tilt __ Bright...
 
Unlocking the Power of ChatGPT and AI in Testing - A Real-World Look, present...
Unlocking the Power of ChatGPT and AI in Testing - A Real-World Look, present...Unlocking the Power of ChatGPT and AI in Testing - A Real-World Look, present...
Unlocking the Power of ChatGPT and AI in Testing - A Real-World Look, present...
 

Reutilizare bunurilor confiscate din infractiuni - CRJ

  • 1. Reutilizarea în scopuri sociale a bunurilor confiscate din infrac iuniț Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 – 2014.
  • 2. • Reutilizarea bunurilor confiscate înseamnă transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor confiscate sau a sumelor provenite din infracţiuni pentru a fi folosite în interes public sau în scopuri sociale de către instituţii publice (autorităţi publice locale) sau organizaţii neguvernamentale. • Reutilizarea socială este unica formă de valorificare care garantează cetă enilor vizibilitatea bunurilorț confiscate, întrucât ceea ce provine din infrac iuniț este înapoiat societă ii în mod explicit.ț • Problema de bază este modul de valorificare a bunurilor confiscate –masoara eficacitatea sistemului judiciar. Ce înseamnă reutilizare în scopuri sociale?
  • 3. Asset recovery • Sesizarea infracţiunilor de corupţie şi criminalitate organizată (Pre-investigation) – declara ii deț avere, rapoarte ale avertizorilor de integritate etc; • Investigarea infracţiunilor de corupţie şi criminalitate organizată (Investigation); • Judecarea infracţiunilor de corupţie şi criminalitate organizată; • Punerea în executarea a hotararilor judecatoresti de confiscare sau acordare de despăgubiri civile; Pedepsele de condamnarea la închisoare sunt ineficace dacă infractorii sunt lăsa i să îşi pună laț adăpost profiturile dobândite ilegal. • Reutlizarea în scopuri sociale a bunurilor confiscate. Cum valorificăm ce am confiscat? Etapele procesului de recuperare a prejudiciilor in procesul penal Etape cheie
  • 4. • Confiscarea specială (art. 112 CP); bunurile produse prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală; bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor; bunurile folosite, imediat după săvârşirea faptei, pentru a asigura scăparea făptuitorului sau păstrarea folosului ori a produsului obţinut, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor; bunurile care au fost date pentru a determina săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală sau pentru a răsplăti pe făptuitor; bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia; bunurile a căror deţinere este interzisă de legea penală. Se poate confisca echivalentul în bani al bunurilor Moduri de recuperare a prejudiciilor
  • 5. • Confiscarea extinsă (art. 112 indice 1 CP); se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit; b) instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale pedeapsite cu închisoarea de 4 ani sau mai mare (infrac iuni de criminalitate organizată i economico-ț ș financiară). • se ţine seama şi de valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată ori de un terţ unui membru al familiei sau unei persoane juridice asupra căreia persoana condamnată deţine controlul. • prin bunuri se înţelege şi sumele de bani. Moduri de recuperare a prejudiciilor
  • 6. • Repararea pagubei/Despăgubiri civile (art. 19 CPP); • Acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale. • Confiscarea averii nejustificate (art. 18 din Legea nr. 115/1996); • Dacă se constată că dobândirea unor bunuri anume determinate sau a unei cote-părţi dintr-un bun nu este justificată, curtea de apel va hotărî fie confiscarea bunurilor sau a cotei-părţi nejustificate, fie plata unei sume de bani, egală cu valoarea bunului, stabilită de instanţă pe bază de expertiză. În cazul obligării la plata contravalorii bunului, instanţa va stabili şi termenul de plată. Moduri de recuperare a prejudiciilor
  • 7. • Confiscarea contraventională (art. 5, alin. 3 i 24ș din OG 2/2001); • Sancţiunile contravenţionale complementare sunt: confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii; agentul constatator va descrie în procesul-verbal bunurile supuse confiscării şi va lua în privinţa lor măsurile de conservare sau de valorificare prevăzute de lege, făcând menţiunile corespunzătoare în procesul-verbal. Agentul constatator are obligaţia să stabilească cine este proprietarul bunurilor confiscate şi, dacă acestea aparţin unei alte persoane decât contravenientul, în procesul-verbal se vor menţiona, dacă este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost posibilă. Moduri de recuperare a prejudiciilor
  • 8. • Criminalitate are un caracter transna ional în UE iț ș e nevoie de o coordonare între statele membre (Programul Stockholm 2009); • Un studiu al Parlamentului European din 2012 recomandă o directivă europeană care să vizeze stabilirea unor proceduri coerente i transparenteș în statele membre de reutilizare a bunurilor confiscate în programe sociale sau de prevenire a criminalită ii (ex. proiecte de interes public pentruț protecţia avertizorilor de integritate, pentru sprijinirea persoanelor dependente de droguri, victime ale traficului de fiin e umane, pentruț informarea tinerilor, pentru omerii tineri) şi deș implicare a societăţii civile în a face sugestii cu privire la care proiecte cu relevan ă socială trebuieț să fie finanţate din aceste fonduri. Reutilizarea în scopuri sociale, preocupări la nivel european
  • 9. • Interesul tot mai mare pentru gestionarea iș valorificarea bunurilor confiscate a culminat cu adoptarea Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European i a Consiliului, din 3 aprilie 2014, privindș înghe area i confiscarea produselor provenite dinț ș săvâr irea de infrac iuni în Uniunea Europeană .ș ț Directiva a introdus pentru prima dată prevederi privind valorificarea bunurilor sechestrate iș confiscate i a invitat statele membre „ș să aibă în vedere luarea de măsuri care să permită utilizarea bunurilor confiscate în interes public sau în scopuri sociale”. Aceasta mai men ionează că, printreț aceste măsuri, se poate regăsi aceea a alocării acestor bunuri pentru proiecte de aplicare a legii iș de prevenire a infrac iunilor, precum i pentru alteț ș proiecte de interes public i de utilitate socială.ș Reutilizarea în scopuri sociale, preocupări la nivel european
  • 10. • Două modele de reutilizare în statele membre a. Reutilizarea directă în scopuri sociale a bunurilor confiscate (Italia, Belgia, Bulgaria); b. Reutilizarea în scopuri sociale a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor confiscate, prin înfiin area unor fonduri specializate (Fran a,ț ț Spania, Luxemburg i Sco ia);ș ț Reutilizarea în scopuri sociale, exemple din statele membre
  • 11. Italia - Agen ie specializată de valorificare a bunurilorț confiscate: Agenzia nazionale per l'amministrazione e la destinazione dei beni sequestrati e confiscati alla criminalità organizzata (ANBSC); www.benisequestraticonfiscati.it - Prima variantă de valorificare a bunurilor imobile (terenuri, clădiri) i mobile (autoturisme, drepturiș asupra societă ilor comerciale) este transferul cuț titlu gratuit către comunită ile locale, ONGuri,ț grupuri de persoane (ex. angaja ii societă ilorț ț comerciale confiscate). - Bune practici (protocoli di intesa): protocoale iș parteneriate între toti factorii interesa i pentruț gestionarea imediată a bunurilor (parchete, instante, societate civilă); Libera Reutilizarea în scopuri sociale, exemple din statele membre
  • 12. Spania - Agen ie specializată de atribuire a bunurilorț confiscate: Delegation del Gobierno para el plan nacional sobre drogas (din cadrul Secretaria de estado de servicios sociales e igualdad, parte a Ministerio de sanidad, servicios sociales e igualdad); - Legislatia se referă doar la valorificarea bunurilor confiscate din traficul de droguri; Toate bunurile sunt vândute iar sumele de bani sunt transferate către un fond special de unde un comitet alocă sume beneficiarilor pentru finantarea unor activitati de prevenire si combatere a traficului de droguri (poli ie, garda civilă, ONGuri).ț Reutilizarea în scopuri sociale, exemple din statele membre
  • 13. Fran aț - Agen ie specializată de gestionare a bunurilorț confiscate: AGRASC - Agence de gestion et de recouvrement des avoirs saisis et confisqués. AGRASC vinde la licita ie bunurile mobile i imobileț ș provenite din traficul de dreoguri confiscate prin hotărâri judecătore ti. Banii sunt transfera i înș ț contul unui comitet interministerial MILD - Mission Interministérielle de lute contre la drogue et la toxicomanie, care le rândul său le distribuie anual pe baza de proiect: 60% Ministrul de interne, 20% Ministerul de justi ie, 10% Ministerul finan elor,ț ț 10% proiecte sociale. Reutilizarea în scopuri sociale, exemple din statele membre
  • 14. Sco iaț - Guvernul sco ian primeste de la guvernul centralț (Londra) o parte din sumele ob inute din vânzareaț bunurilor confiscate din Scotia. Aceste sume sunt folosite prin intermediul unui program numit CashBack Programme. Acest program acordă granturi ONGurilor pentru a derula programe de dezvoltare a tinerilor. Reutilizarea în scopuri sociale, exemple din statele membre
  • 15. Pia a bunurilor confiscate (sechestru)ț - valoarea măsurilor asiguratorii dispuse de către procurori în anul 2012 a fost de 1,869,681,989 lei (430,026,857 euro), iar în anul 2011 acestea au fost în valoare de 1,024,979,707 lei (238,367,373 de euro), în cre tere cu 175,8% fa ă de anul 2010ș ț i cu 352,1% fa ă de 2009, valoarea măsurilorș ț asiguratorii instituite de procurori crescând, în perioada 2007-2012, în medie cu 180% . Aceste sume reprezintă însă o parte din valoarea prejudiciilor reţinute prin rechizitorii: 3,227,646,119 (742,358,607 euro) în 2011 şi 3,426,362,917 (788,063,471 euro) în 2012 Reutilizarea în România. Avem bunuri confiscate? Ce se întâmplă cu ele?
  • 16. Pia a bunurilor confiscate (efectiv recuperate)ț - valoarea bunurilor efectiv confiscate în executarea hotărârilor judecătoreşti definitive prin care s-a dispus confiscarea specială, a fost de 7,053,914 lei (1,622,400 euro) în 2010, 21,582,411 lei (4,963,955 euro) în 2011 şi 34,821,415 lei (8,008,925 euro) în 2012 - sumele confiscate în baza evaluării averilor nejustificate de către Agenţia Naţională de Integritate: 1.058.670 Euro and 129.517,80 USD (ambele sume confiscate în anul 2011 prin 3 hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile) Reutilizarea în România. Avem bunuri confiscate? Ce se întâmplă cu ele?
  • 17. Valorificare bunurilor confiscate - Valorificarea bunurilor confiscate urmează aceea iș procedură aplicată pentru valorificarea tuturor bunurilor care au intrat în proprietatea privată a statului. Astfel, este greu de făcut diferen a întreț bunurile confiscate din infrac iuni i confiscărileț ș contraven ionale, statutul de moştenire legală /ț succesiunile vacante i bunurile abandonate.ș - Valorificarea bunurilor este descentralizată, iar organismul responsabil cu valorificarea este Agen ia Na ională de Administrare Fiscală, prinț ț unită ile sale regionale i locale.ț ș Reutilizarea în România. Avem bunuri confiscate? Ce se întâmplă cu ele?
  • 18. Valorificare bunurilor confiscate - există cinci metode de valorificare: vânzarea bunurilor către publicul larg, transmiterea bunurilor către institu iile de stat i către autorită ile locale,ț ș ț transmiterea bunurilor către al i beneficiari (culte,ț ONG-uri), distrugerea i restituirea.ș - Toate bunurile, cu excep iaț mijloacelor de plată, a bunurilor imobile (terenuri, clădiri), a obiectelor din metale sau pietre pre ioase i a altor bunuri cuț ș statut special, pot face obiectul reutilizării în scopuri sociale Reutilizarea în România. Avem bunuri confiscate? Ce se întâmplă cu ele?
  • 19. Valorificare bunurilor confiscate - Termenul de „reutilizare în scopuri sociale” nu este definit ca atare în legisla ie, aceasta referindu-se laț „atribuirea cu titlu gratuit”. - De procedura de „atribuire cu titlu gratuit” se ocupă unită ile regionale i locale ale Agen ieiț ș ț Na ionale de Administrare Fiscală, pentru bunurileț în valoare de până la 10,000 lei, Ministerul Finan elor Publice, pentru bunurile în valoare deț peste 10,000 lei, i comisia interministerială dinș cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG), pentru ma ini, ambulan e i dotări aferente,ș ț ș ambarca iuni i motoare ata abile acestora.ț ș ș Reutilizarea în România. Avem bunuri confiscate? Ce se întâmplă cu ele?
  • 20. Valorificare bunurilor confiscate - Beneficiarii eligibili ai regimului de „atribuire cu titlu gratuit” sunt defini i strict de legisla ie:ț ț ministere, autorită i publice centrale, autorită iț ț publice locale, persoane juridice care au în administrare case memoriale, institu ii religioase /ț culte religioase, Societatea Na ională de Cruceț Ro ie din România,ș organiza iiț neguvernamentale acreditate de Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei Sociale caș ț prestatori de servicii sociale, cre e, grădini e,ș ț orfelinate i alte centre de plasament pentru copii,ș cămine pentru persoane vârstnice, cantine sociale, azile, spitale, coli, biblioteci, persoane fizice cuș dizabilită i, persoane fizice care au suferit de peț urma calamită ilor naturale.ț Reutilizarea în România. Avem bunuri confiscate? Ce se întâmplă cu ele?
  • 21. Valorificare bunurilor confiscate - Ma inile i celelalte vehicule sunt bunurile cele maiș ș solicitate pentru transmitere cu titlu gratuit. Pe locul al doilea se află produsele generale (îmbrăcăminte, hrană etc.) care sunt transmise către cre e, grădini e, orfelinate i alte centre deș ț ș plasament pentru copii i organiza iiș ț neguvernamentale. Pe locul al treilea, după cantitate i valoare a bunurilor, se aflăș echipamentele de comunicare i IT, articolele deș birou, produsele de folosin ă îndelungată,ț echipamentele de uz casnic, materialele pentru între inere i repara ii, care sunt atribuite cu titluț ș ț gratuit autorită ilor publice centrale i locale.ț ș Reutilizarea în România. Avem bunuri confiscate? Ce se întâmplă cu ele?
  • 22. Valorificare bunurilor confiscate - Lista cu bunurile confiscate aflate în stoc la fiecare unitate locală a autorită ii fiscale din România poate fiț consultată i la adresa:ș www.mfinante.ro/valorificStocuris.html?pagina=domenii - Atribuirile cu titlu gratuit reprezintă un 3,45% din totalul bunurilor care au intrat în proprietatea privată a statului Reutilizarea în România. Avem bunuri confiscate? Ce se întâmplă cu ele?
  • 23. Cazul ANA - Agenţia Na ională Antidrog (ANA) men ine înregistrăriț ț ale hotărârilor definitive ale instan elor penale careț prevăd confiscarea produselor provenite din săvâr ireaș de infrac iuni la regimul drogurilor i precursorilor.ț ș - Conform cifrelor ANA din 2012 i 2013 (ianuarie-ș septembrie), instan ele au hotărât confiscarea a pesteț 650.000 de euro i a altor bunuri, în cazuri penaleș legate de produse provenite din săvâr irea deș infrac iuni la regimul drogurilor i precursorilor. Toateț ș bunurile care sunt recuperate în astfel de cazuri sunt capitalizate (vândute) de autoritatea fiscală, iar sumele sunt transferate într-un cont separat al bugetului de stat. Reutilizarea în România. Avem bunuri confiscate? Ce se întâmplă cu ele?
  • 24. HG 215/2012 Măsura 3.5.7 a Planului Naţional de Acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţiei 2012-2015: “Adoptarea de măsuri legislative şi instituţionale pentru o mai bună administrare a bunurilor sechestrate şi confiscate, precum şi reutilizarea resurselor obţinute în programe sociale de prevenire a criminalităţii”. Strategia Na ională Anticorup ieț ț i reutilizareș
  • 25. Obiectivul Ini iativeiț Elaborarea în parteneriat între sectorul public şi societatea civilă a unei propuneri de politici publice care să crească rolul ONGurilor în domeniul re-utilizării în scopuri sociale a bunurilor/sumelor confiscate din infracţiuni; Scenariul minimal: reutilizarea în scopuri sociale a bunurilor mobile i imobile ca primă varianta deș valorificare; Scenariul maximal: reutilizarea în scopuri sociale inclusiv a sumelor de bani confiscate prin intermediul unui fond pentru proiecte Ini iativa pentru reutilizareț
  • 26. Ce dorim să facem? - să ajutăm organizaţiile neguvernamentale eligibile să depună cereri pentru atribuirea de bunuri cu titlu gratuit pentru a utiliza la miximum prevederile legale deja existente; - să analizăm bunele practici dezvoltate la nivel local; - să informăm organizaţiile neguvernamentale despre reutilizarea în scopuri sociale a bunurilor provenite din infracţiuni; - să propunem Guvernului îmbunătăţirea legislaţiei actuale şi să lărgim cadrul reutilizării, înclusiv pentru sumele confiscate, în acord cu cele mai bune practici europene. Ini iativa pentru reutilizareț
  • 27. Ce am făcut? - Coali ia pentru reutilizare (15 ONG-uri dinț Bucure ti i Ia i);ș ș ș - 8 cereri pentru atribuirea cu titlu gratuit (Motivation i Carusel) i alte 5 cereri în pregătire;ș ș - Protocol de colaborare cu Ministerul Justi iei pentruț constituirea unui grup de lucru comun Ini iativa pentru reutilizareț
  • 28. Cum vă puteţi implica alături de noi? • Alăturati-vă Coali iei pentru reutilizare;ț • Depuneţi, cu ajutorul avocatului CRJ, a unei cereri de atribuire cu titlu gratuit; • Participanţi la un seminar de informare privind reutilizarea în scopuri sociale şi propunerile de modificări ale politicii publice actuale din domeniu (Bucure ti, 19-21 noiembrie 2014ș ) • Semnaţi alături de CRJ o petiţie cu propunerile de modificări legislative convenite i reprezentanţiiș dvs. pot participa în grupul de lucru. • Participaţi alături de noi la întânirile şi evenimentele pe care le vom organiza la Parlament şi la ministerele implicate; semnaţi alături de noi scrisori către Comisia Europenă, Parlamentului European, MCV – Secretariat Comisie Europeană. Ini iativa pentru reutilizareț
  • 30. Radu Nicolae Manager proiect Centrul de Resurse Juridice rnicolae @ crj . ro 0723668808 facebook.com/CRJro www.crj.ro Editor: Centrul de Resurse Juridice Data publicării: noiembrie 2014 Mul umesc pentru aten ieț ț