Misiunea Centrului de Resurse pentru Cetatenie Activa (CRCA) este de a promova spiritul civic, educatia, cultura si responsabilitatea in randul populatiei din Romania prin crearea de programe care sa sprijine dezvoltarea culturala si socio-economica a Romaniei. Credem ca fiecare individ are un rol important in progresul societatii din care face parte. De aceea, promovarea cetateniei active prin crearea instrumentelor necesare pentru stimularea implicarii active a fiecaruia dintre noi in spatiul public reprezinta cea mai importanta valoare a noastra.

1. Antreprenoriatul social in Romania
- oportunitati si provocari -
15 ianuarie 2013

2. Definirea conceptului de economie sociala in Romania
Prima definitie – in HG 829/2002 privind
aprobarea Planului national anti-saracie si
promovare a incluziunii sociale ES are ca
obiectiv performanta economica, fiind
totodata un instrument al integrarii sociale,
al prevenirii excluziunii sociale si reducerii
saraciei.

3. Definirea conceptului de economie sociala in
Romania
A doua definitie - in 2008 Documentul Cadru de Implementare a POSDRU
stabileste ES ca domeniu major de interventie si o defineste ca
„termenul generic utilizat pentru a face referire la un grup de persoane care se
reuneste pentru a-si asuma un rol economic activ in procesul de incluziune sociala, de
ex. cooperative, intreprinderi sociale, ONG-uri (fundatii şi asociatii) si alte organizatii
nonprofit care au un rol important in activitati de gestionare si consolidare”
2008 – Raportul National Strategic privind Protectia Sociala si Incluziunea
Sociala defineste primele masuri pentru dezvoltarea sectorului economiei
sociale in Romania (dezvoltarea legislatiei privind ES, incurajarea initiativelor
in domeniu, formarea de specialisti, etc.)

4. Definirea conceptului de economie sociala in Romania
Proiectul de lege privind economia sociala
„ES este parte a sectorului economic, organizata
independent de sectorul public, al carei scop este
sa serveasca interesul general al comunitatii,
cresterea gradului de ocupare a persoanelor
apartinand grupurilor vulnerabile si producerea
de bunuri si/sau prestarea de servicii.”

5. Forme de organizare specifice economiei sociale reglementate in
legislatia romaneasca
Societatile cooperative - Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea
cooperatiei, cu modificarile si completarile ulterioare
Societatea cooperativa este o asociatie autonoma de persoane fizice si/sau juridice
constituita pe baza consimtamantului liber exprimat de acestea, in scopul promovarii
intereselor economice, sociale si culturale ale membrilor cooperatori, fiind detinuta in
comun si controlata democratic de catre membrii sai, în conformitate cu principiile
cooperatiste.
Cateva principii de organizare si functionare:
• principiul participarii economice a membrilor cooperatori;
• principiul autonomiei si independentei;
• principiul educarii, instruirii si informarii membrilor cooperatori;
• principiul cooperarii intre societatile cooperative;
• principiul preocuparii pentru comunitate;

6. Cooperative de credit - Ordonanta de urgenta 99/2006 privind institutiile de
credit si adecvarea capitalului cu modificarile si completarile ulterioare
Organizatiile cooperatiste de credit sunt
asociatii autonome care desfasoară activitati
specifice institutiilor de credit, in scopul
intrajutorarii membrilor.
Forme de organizare specifice economiei sociale reglementate in
legislatia romaneasca

7. Sursa: Registrul Comertului, 2011

8. Case de ajutor reciproc (societati mutuale) se pot adresa:
• salariatilor (Legea 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale
salariatilor si al uniunilor acestora;
• pensionarilor (Legea 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor);
Asociatii fara scop patrimonial, organizate in vederea sprijinirii si intrajutorarii financiare
a membrilor lor.
Unitatile protejate - Legea nr. 448/2006 republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare
Operator economic de drept public sau privat, cu gestiune proprie, in cadrul caruia cel
putin 30% din numarul total de angajati cu contract individual de munca sunt persoane
cu handicap.
Forme de organizare specifice economiei sociale reglementate in
legislatia romaneasca

9. Asociatii si fundatii - Ordonanta 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii
Asociaţiile, fundatiile si federatiile pot:
• desfasura activitati economice directe
daca acestea au caracter accesoriu si
sunt in stransa legatura cu scopul
principal al organizatiei;
• infiinta societati comerciale -
dividendele obtinute din activitatile
acestor societati comerciale trebuie
reinvestite in aceleasi societati
comerciale sau folosite pentru
realizarea scopului asociatiei.
Forme de organizare specifice economiei sociale reglementate in
legislatia romaneasca

10. 2010 Numar
organizatii
Active
imobilizate
(mii lei)
Venituri
(mii lei)
Angajati Membri (mii)
Asociatii si fundatii 26,322 5.800.096 5,674,974 60,947 -
Cooperative, din care: 2,017 975,050 1,620,129 34,843 -
Cooperative mestesugaresti: 857 592,123 749,972 25,109 30
Cooperative de consum 958 199,204 565,039 7,485 20
Cooperative de credit 75 115,723 185.118 2,003 -
Cooperative agricole 127 68,000 120,000 246 -
CAR, din care: 2,983 3,142,642 426,263 4,801 3,237
CAR pensionari 203 674,163 81,574 2,510 2,000
CAR salariati 2,780 2,468,479 344,689 2,291 1,237
Total - 9,917,788 7,721,366 100,591 -
Sursa: INS, 2010, alte surse de date secundare (Atlasul Economiei sociale, 2012)
Indicatori ai organizatiilor de economie sociala din Romania

11. 9 caracteristici principale ale intreprinderii sociale
(conform EMES European Research Network):
• Activitate continua de productie si/sau vanzare bunuri sau servicii;
• Grad ridicat de autonomie;
• Numar minim de angajati;
• Control democratic;
• Nivel ridicat de risc financiar;
• Initiativa lansata de un grup de persoane;
• Puterea de luare a deciziei nu se bazeaza pe proprietatea capitalului;
• Caracter participativ – implica persoanele afectate de activitate;
• Limitarea distributiei profitului;
• Scop explicit de a aduce beneficii comunitatii;
Intreprinderea sociala

12. • Are ca scop integrarea socio-profesionala a grupurilor vulnerabile;
Intreprindere de insertie sociala -
intreprinderea sociala ce desfasoara
activitati cu scop lucrativ, dar care
foloseste profitul obtinut pentru crearea
de noi locuri de munca si au
obligativitatea de a angaja persoane
apartinand grupurilor vulnerabile;
Intreprinderea sociala de insertie
Conform Proiectului de lege privind economia
sociala:

13. CE nu ofera o definitie standard, ci mai degraba o descriere bazata pe principiile
impartasite de majoritatea statelor membre.
Definitia Comisiei Europene pentru Intreprinderi sociale
Intreprinderea sociala – forma de organizare
specifica economiei sociale al carei obiectiv
principal este de a avea un impact social, mai
degraba decat de a genera profit. Ofera bunuri
si servicii pe piata libera, operand intr-un mod
antreprenorial si inovativ si utilizeaza profitul
pentru atingerea unor obiective de natura
sociala. Este condusa intr-o maniera deschisa
si responsabila, implicand angajatii,
consumatorii si stakeholderii afectati de
activitatea comerciala.
(Communication from the Comission to the European Parliament, Social Business Initiative, Creating a favourable
climate for social enterprises, key stakeholders in the social economy and innovation, octombrie 2011)

14. 1. Imbunatatirea accesului la finantare
1.1. Facilitatrea accesului la fonduri private
1.2. Mobilizarea fondurilor europene in aceast scop pentru perioada 2014-2020
2. Cresterea vizibilitatii antreprenoriatului social
2.1. Dezvoltarea unor instrumente pentru o mai buna intelegere si crestere a
vizibilitatii sectorului economiei sociale (ex: identificarea si replicarea modelelor
de buna practica, intarirea capacitatii autoritatilor regionale si nationale de a crea
startegii pentru dezvoltarea sectorului)
2.2. Intarirea capacitatii manageriale si a profesionalismului intreprinderilor sociale
3. Imbunatatirea cadrului legal
3.1. Dezvoltarea unui cadru si a unor forme legale la nivel european (ex: simplificarea
cadrului de reglementare a cooperativei sociale Europene, reglementarea statutului
fundatiei Europene)
3.2. Achizitiile publice (intarirea criteriului de calitate in acordarea contractelor in
cadrul achizitiilor publice, in special in cazul serviciilor sociale si de sanatate)
Masuri pentru sustinerea economiei sociale in Europa
(Communication from the Comission to the European Parliament, Social Business Initiative, Creating a favourable climate for
social enterprises, key stakeholders in the social economy and innovation, octombrie 2011)

15. Economia sociala la nivel de UE in cifre
CIRIEC, Raportul “The Social economy in the European Union”
2 milioane intreprinderi = 10% din totalul
afacerilor europene
11 milioane angajati platiti = 6% din populatia
incadrata in munca la nivel de UE
•70% angajati in organizatii non-profit
•26% angajati in cooperative
•3% angajati in societati mutuale

16. Franta – prima tara care a adoptat o lege speciala (1980)
Principii de functionare ale organizatiilor din domeniu: prioritatea persoanei si a
obiectivelor sociale fata de capital, libertatea asocierii, solidaritate si responsabilitate,
autonomie si independenta fata de autoritatile publice, reinvestirea profitului in
beneficiul membrilor si al interesului general.
Formele de organizare specifice ES: cooperative, societati mutuale, asociatii si
fundatii; Nu exista o definitie oficiala pentru intreprinderile sociale.
„Societe cooperative d’interet collectif” (forma de organizare specifica ES introdusa
in 2002) - organizatie privata, de interes colectiv, aduce laolalta angajati, beneficiari,
voluntari, autoritati locale si regionale in scopul realizarii unui proiect de dezvoltare
locala.
Organism specializat de monitorizare: Delegatia Inter-ministeriala pentru Inovare
Sociala si Economie Sociala, la nivelul Ministerului Muncii, cu structuri teritoriale;
Cadrul legislativ pentru economie sociala in alte tari europene

17. Italia – in 1991, lege care defineste “cooperativa sociala” ca structura specifica
economiei sociale;
Principalele criterii fac referire la nedistribuirea beneficiilor asociatiile si fundatiile
sunt incadrate in mod direct;
Tipuri de cooperativele sociale:
• cooperative sociale de tip A (ofera servicii directe persoanelor dezavantajate);
• cooperative sociale de tip B (de productie sau de servicii - 30% din totalul angajatilor
sunt persoane care provin din grupuri dezavantajate);
Ponderea personalului voluntar obligatoriu 50%;
Organism specializat de monitorizare: Directoratul General pentru Cooperative din
cadrul Ministerului Economiei si Agentia pentru Organizatiile Non-profit Responsabile
Social
Cadrul legislativ pentru economie sociala in alte tari europene

18. Marea Britanie – in 2005 este definita “societatea in folos comunitar” - nou tip de
societate cu raspundere limitata care functioneaza in interesul comunitatii si nu permite
redistribuirea profitului (doar in conditii speciale). La desfiintare, activele si profiturile
trebuie transferate unei organizatii cu scopuri similare.
Distinctie clara fata de sectorul caritabil - o organizatie caritabila nu poate fi si SFC, ci
doar actionara in SFC.
Formele juridice specifice: societatile cu raspundere limitata de garantie, societatile de
afaceri, cooperativele, trusturile de dezvoltare, firmele sociale, societatile de caritate si
afacerile comunitare.
Organism specializat de monitorizare: Unitatea privind al Treilea Sector din subordinea
Primului Ministru.
Cadrul legislativ pentru economie sociala in alte tari europene

19. Scop - integrarea persoanelor vulnerabile pe piata
muncii in zona serviciilor sociale, acolo unde
exista un deficit.
Conditii si aplicabilitate:
• angajatorul trebuie sa fie din sectorul non-
profit;
• durata contractului: intre 3 si 24 luni;
• angajatul este platit cu cel putin salariul minim
pe economie;
• statul acopera 95% din salariu brut si
contributia de asigurari sociale;
Masuri financiare pentru sprijinirea economiei sociale
Exemple din alte state
Franta – Contractul de acompaniament ocupational

20. Incheiate intre sistemul public de protectie sociala si entitati private care ofera
servicii sociale si care sunt asimilate economiei sociale.
Mod de functionare:
• Statul subcontracteaza anual diferite servicii sociale catre acestea (ex. centre de
ingrijire a copilului, scoli speciale, centre pentru batrani, centre ocupationale si
de sprijin pentru persoane cu dizabilitati, etc.);
• Firmele trebuie sa fie acreditate de catre sistemul public si sunt evaluate periodic;
Masuri financiare pentru sprijinirea economiei sociale
Exemple din alte state
Portugalia – Acordurile de cooperare

21. Scopul Cooperativelor Sociale - reintegrarea
profesionala si sociala a persoanelor vulnerabile.
• Beneficii: scutiri de taxe pe venit si subventii
pentru salariile angajaţilor;
• Cooperativele trebuie sa fie infiintate de insesi
persoanele vulnerabile;
• Nu este asigurat un regim preferential in ceea ce
priveste contractarea de catre autoritatile publice
pentru servicii sociale;
Masuri financiare pentru sprijinirea economiei sociale
Exemple din alte state
Polonia – Legea cooperativelor sociale

22. Mecanisme non-financiare pentru sprijinirea economiei sociale
(cateva exemple)
• Accesul pe baze preferentiale la acordarea de contracte publice pentru
intreprinderile sociale, prin introducerea de criterii sociale;
• Consultanta si asistenta pentru infiintarea, dezvoltarea si profesionalizare
organizatiilor specifice economiei sociale, prin intermediul unor organisme dedicate,
finantate de catre stat:
Ex: Belgia – incubatoare regionale pentru intreprinderi sociale,
Marea Britanie – Co-Entreprise Birmingham – centru de asistenta tehnica,
tip business, pentru intreprinderi sociale;
• Retele de cooperare pe orizontala ale organizatiilor care activeaza in domeniul
economiei sociale, in vederea asigurarii transferului de know-how si elaborarii de
politici publice:
Ex: Spania - Consiliul de Stat pentru Actiunea Sociala a Organizatiilor Neguvernamentale
ca organism de dezbatere si elaborare a legislatiei si politicilor sociale;
Marea Britanie - Asociatia Trusturilor de Dezvoltare sprijina retele regionale de prin
facilitarea schimburilor de informatie si promovarea bunelor practici;

24. Exemple de buna practica din Romania

25. Util Deco – unitate protejata in cadrul Fundatiei "Alaturi de Voi”
• ateliere in Iasi, Targu Mures si Constanta, in care sunt angajate persoane cu
handicap si tineri infectati cu HIV;
• realizeaza o gama larga de produse de serie mica, unicat sau hand-made si servicii
in cadrul atelierelor de: legatorie-tipografie-multiplicare, arta mestesugareasca si
pictura, servicii de organizare evenimente speciale, productie/creatie IT, ateliere de
confectionare lumanari, ateliere de croitorie si ateliere creatie materiale publicitare;
• in 2010 a fost deschis la Mures
un magazin social pentru
promovarea produselor, iar din
2011 s-a infiintat un
departamentul de vanzari in
cadrul unitatii protejate;

26. “Biocop Sibiu – cooperativa agricola
• pentru a-si vinde produsele organice, 13
familii din judetul Sibiu au creat un punct de
desfacere in centrul orasului. Fiecare
fermier plateste o taxa lunara pentru
acoperirea costurilor administrative si un
procent de 10% din venitul provenit din
vanzarea produselor sale;
• In 5 ani, cifra de afaceri a crescut cu 500%;

27. Casa de ajutor reciproc a pensionarilor “OMENIA”
Acorda pentru membrii sai:
• credite cu dobanzi mici;
• ajutoare nerambursabile;
• diverse servicii: consultatii si tratamente medicale gratuite sau compensate,
consultatii juridice si reprezentare in instanta gratuite, prestari de servicii la
preturi subventionate pentru croitorie, depanare radio-tv, reparatii instalatii
sanitare, frizerie, etc.
• distribuie alimente de baza prin Magazinul Social, la pretul de achizitie;
Pentru a beneficia de ajutoare, membrii trebuie sa
achite o contributie lunara.
Sumele necesare pentru acordarea ajutoarelor
nerambursabile provin din fondurile proprii ale Casei
(create din dobanzile la credite) si din sponsorizari
primite de la diferite entitati comerciale.

28. Exemplu de buna practica – Aspen Pointe (Colorado, United
States)
Are 12 filiale care deservesc peste 30 000
persoane;
Suplineste parte din atributiile statului, oferind
servicii sociale pentru persoane aflate in situatii
de risc:
•consiliere psihologica
•consiliere pentru integrarea pe piata muncii
•servicii educationale
•tratamentul adictiilor (alcool, droguri)
•oferirea de adapost temporar
•reintegrarea socio-profesionala a fostilor detinuti
Venituri anuale: peste 48 milioane dolari;
Surse finantare: Medicaid (program guvernamental de finantare a serviciilor in
domeniul sanatatii pentru persoane cu venituri reduse), granturi guvernamentale,
contracte cu autoritatile locale, venituri generate de propriile linii de business;

29. Exemplu de buna practica – Aspen Pointe (Colorado, United
States)
Linii proprii de business (profitul este reinvestit
pentru sustinerea serviciilor sociale oferite):
• Servicii de curatenie ecologica adresate companiilor
si institutiilor publice;
• Asamblare si transport mobila;
• Peisagistica (zugravire, plantare, fertilizare,
indepartarea zapezii, etc.);
• AspenPointe Café;
• AspenPointe TeleCare (consiliere telefonica
profesionala pentru persoane cu probleme de
sanatate mentala si boli cronice);

30. Multumesc!
Rodica LUPU
Manager
“Actionam Responsabil! – Reteaua Sociala
RSC”
0762 248 170
rodica.lupu@actionamresponsabil.ro