1. CONDEI cu aromă de TEI

2. Te revăd potecă-ngustă, șerpuind pe coasta sumbră, Tot ca odinioară tu te pierzi prin tufăriș, Iar stejarii dimprejuru-ți înclinându-și a lor umbră Peste fruntea-mi veștejită o desfășură pieziș! (Lamartine)

3. Și leșuri reci pe iarbă grămădite, Sălbatic se-nnegresc, sucite-n zeci de forme, Ca arborii căzuți sub fulgere enorme. (Victor Hugo)

6. Pe genunchii mei şedea-vei, Vom fi singuri-singurei, Iar în păr înfiorate Or să-ţi cadă flori de tei. Pe genunchii mei şedea-vei , Vom fi singuri-singurei, Iar în păr înfiorate Or să-ţi cadă flori de tei. (Dorința )

9. Cu ochii mari la ea se uită Plini de vis,duioşi plutind, Flori de tei în păru-i negru Şi la şold un corn de-argint (Făt-Frumos din tei) Cu ochii mari la ea se uită Plini de vis, duioşi plutind, Flori de tei în păru-i negru Şi la şold un corn de-argint (Făt- Frumos din tei)

11. Domniţa dusă Ș i pe gânduri multe pusă Teiul-nalt crescut sub geamuri I-au întins vreo două ramuri Î ncărcate-nfloritoare, Şi frumos mirositoare.... (Peste codri stă cetatea…)

12. Un freamăt lin trecea din ram în ram Şi un miros venea adormitor Alături TEIUL VECHI mi se deschise, Din el ieşi o tânără crăiasă ( Fiind băiet păduri cutreieram )

13. ... sub un tei el de pe cal se dete, Se-ntinse leneş, jos pe iarba moale Din TEI se scutur’ flori în a lui plete Şi mai că-i vine să nu se mai scoale... ( prima versiune a Luceafărului)

14. Se clatin visătorii copaci de chiparos Cu ramurile negre uitându-se în jos, Iar TEI cu umbra lată şi flori până-n pământ Spre marea-ntunecată se scutură de vânt . ( Sarmis şi Gemenii )

16. Clasa a XII-a D Ianuarie 2011 Prof. coordonator: Ștefancu Gabriela