SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 8
Literaţia-o alfabetizare functională
Despre alfabetizare func ţ ional ă nu  se poate vorbi dec â t  î n str â ns ă  leg ă tur ă  cu analfabetismul  func ţ ional - no ţ iune care se refer ă  la persoanele care  ş tiu s ă  citeasc ă , dar nu  î nteleg ceea ce au citit. Rezultatele studiului privind educa ţ ia  î n statele membre ,  publicat de Comisia European ă,  arat ă  c ă   î n  anul  2006 ,  fa ţă  de  anul  2000 ,   î n Rom â nia procentul de elevi  î n v â rst ă  de 15 ani care sunt analfabe ţ i func ţ ionali a crescut de la 41,3% ,  la 53,5%. Prin compara ţ ie :  î n Finlanda  -  4,8%, Irlanda  -  12,1%, Estonia  -  13,6%. Acest e  procent e  plaseaz ă  Rom â nia pe ultimul loc  î n  ţă rile europene la  ş tiin ţ a de carte, dar este important de re ţ inut  ş i c ă  speciali ş tii sus ţ in c ă  omul a ajuns la limita posibilit ăţ ilor sale de receptare a informa ţ iilor, astfel c ă î n  ţă rile postindustriale analfabetismul func ţ ional  se manifest ă  la aproape 30% din popula ţ ie.
Constatarea acestui fapt  î ngrijor ă tor nu este suficient ă . Speciali ş tii  î ncearc ă  s ă  identifice cauzele pentru c ă ,  î n felul acesta, s ă  se poat ă  g ă si  ş i solu ţ iile care s ă  duc ă  la diminuarea fenomenului. Sunt considerate  cauze: -schimb ă rile survenite  î n limba rom â n ă   î n ultimii 20 de ani; -modul  î n care aceste modific ă ri sunt surprinse de lucr ă rile de specialitate, mai ales de instrumentele cu care  ş coala a- bordeaz ă  problema limbii - manuale  ş colare; -realizarea unei educa ţ ii pentru lectur ă  doar la limba matern ă   ş i la limbile str ă ine, astfel  î nc â t se ajunge la lipsa unor exerci ţ ii sistematice de lectur ă  analitic ă  a unor fragmente din texte fundamentale la celelalte discipline; - î nv ăţ area “pe fug ă ”, f ă r ă  metod ă ; -lipsa de lectur ă  profund ă ; -neputin ţ a de a asculta  ş i de a  î n ţ elege ce spune cel ă lalt;
-respingerea opiniilor care difer ă  de ale noastre; -atitudinea critic ă  prematur ă   ş i unilateral ă , elevii raport â ndu-se din start cu ne î ncredere  ş i critic la principalele  lor surse de  î nv ăţ are, ceea ce duce la auto-limitare ,  deoarece oric â t de bun ar fi un text sau un profesor, nu-l poate conduce la un profit semnificativ pe cititorul sau pe elevul pornit la v â n ă toare de gre ş eli. Analfabetul func ţ ional poate s ă  reproduc ă  verbal sau  î n scris un text, dar nu-l  î n ţ elege suficient pentru a-l folosi ca resurs ă   î n reu ş ita unei ac ţ iuni sau  î n performan ţă .
Semnele grafice sunt recunoscute, dar con ţ inutul de idei nu este  î n ţ eles dec â t, event u al, la un nivel   superficial. Fenomenul trebuie judecat  î n raport cu tipurile de ac ţ iuni pentru care a fost redactat un text sau altul: po ţ i fi performant  î n utilizarea unui text care te ghideaz ă  pe  ş osea sau pe internet  ş i poti fi ,   î n acelasi timp ,  analfabet func ţ ional  î n  î n ţ elegerea  ş i utilizarea unui text  cu un con ţ inut  ş tiin ţ ific, de exemplu cazul multor jurnali ş ti care prezint ă  deformat rezultatele unor sondaje sau spusele exper ţ ilor intervieva ţ i. Conceptul de alfabetizare func ţ ional ă  se refer ă ,  î ntre altele , la abilita ţ i de lucru cu computerul, abilit ăţ i de a folosi elementele de baz ă  ale infrastructurii bancare, permis de conducerea auto, cunoa ş terea cel pu ţ in a unei limbi str ă ine de circula ţ ie interna ţ ional ă .  Speciali ş tii care au urm ă rit acest fenomen propun diferite solu ţ ii, dar cea mai important ă  este  lectura profund ă .
[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
A ş adar:  nu  ş tim cum s ă  citim!   Agenda Lisabona  Educatia  ş i formarea  î n 2010  a propus un set comun de indicatori de referin ţă  pentru  î mbun ă t ăţ irea sistemelor de educa ţ ie  î n  ţă rile membre ale UE. Una din  ţ intele pentru 2010 era ca analfabetismul func ţ ional la tineri i  de 15 ani s ă  scad ă  cu cel pu ţ in 20% fa ţă  de anul 2000. Tendin ţ a din Rom â nia este exact invers ă . Ş i, dac ă  mai mult de jumatate din adolescen ţi i de 15 ani din Rom â nia se afl ă   î n aceast ă   situa ţ ie  î n 2000, c âţ i vor fi fiind ast ă zi posesori de diplome de licen ţă ?
Realizat de: Prof .  Ana Buzincu Colegiul Na ţ ional  Mihai Eminescu  Suceava

Weitere ähnliche Inhalte

Ähnlich wie Ana literatia

0 programa de_limba_si_literatura_romana_cl._vviii
0 programa de_limba_si_literatura_romana_cl._vviii0 programa de_limba_si_literatura_romana_cl._vviii
0 programa de_limba_si_literatura_romana_cl._vviiiGeta Soca
 
Cerc pedagogic comunicare_lectura
Cerc pedagogic comunicare_lecturaCerc pedagogic comunicare_lectura
Cerc pedagogic comunicare_lecturaMaria
 
Metoda comunicativa in predarea limbilor straine
Metoda comunicativa in predarea limbilor straineMetoda comunicativa in predarea limbilor straine
Metoda comunicativa in predarea limbilor strainePeter Szabo
 
Metode Si Tehnici De Munca Intelectuala Si Invatare Eficienta
Metode Si Tehnici De Munca Intelectuala Si Invatare EficientaMetode Si Tehnici De Munca Intelectuala Si Invatare Eficienta
Metode Si Tehnici De Munca Intelectuala Si Invatare Eficientaanamaria89
 
Metode Si Tehnici De Munca Intelectuala Si Invatare Eficienta
Metode Si Tehnici De Munca Intelectuala Si Invatare EficientaMetode Si Tehnici De Munca Intelectuala Si Invatare Eficienta
Metode Si Tehnici De Munca Intelectuala Si Invatare Eficientaanamaria89
 
Programul Sectorial Comenius
Programul Sectorial     ComeniusProgramul Sectorial     Comenius
Programul Sectorial Comeniuscliffie
 
1. limba_si_literatura_romana_national_curriculum.pdf
1. limba_si_literatura_romana_national_curriculum.pdf1. limba_si_literatura_romana_national_curriculum.pdf
1. limba_si_literatura_romana_national_curriculum.pdfRamonaDragnea1
 
2. Competenta Citit Scris
2. Competenta Citit Scris2. Competenta Citit Scris
2. Competenta Citit ScrisMaria
 
Cartea - cel mai important mijloc în dezvoltarea armonioasă a omului. The boo...
Cartea - cel mai important mijloc în dezvoltarea armonioasă a omului. The boo...Cartea - cel mai important mijloc în dezvoltarea armonioasă a omului. The boo...
Cartea - cel mai important mijloc în dezvoltarea armonioasă a omului. The boo...Otilia Mitrache
 
Raport de acticitate 2016 sector
Raport de acticitate 2016 sectorRaport de acticitate 2016 sector
Raport de acticitate 2016 sectorise_md
 
Gidul profesorului-debutant
Gidul profesorului-debutantGidul profesorului-debutant
Gidul profesorului-debutantMiki Popa
 
INCEARCA EUROPA
INCEARCA  EUROPAINCEARCA  EUROPA
INCEARCA EUROPAR G
 
Psihopedagogie conspect final_toate_temele2
Psihopedagogie conspect final_toate_temele2Psihopedagogie conspect final_toate_temele2
Psihopedagogie conspect final_toate_temele2Teselea Madalina
 
Sinteza grafica -ioana_ionescu-raport_stare_2011_(2)
Sinteza grafica -ioana_ionescu-raport_stare_2011_(2)Sinteza grafica -ioana_ionescu-raport_stare_2011_(2)
Sinteza grafica -ioana_ionescu-raport_stare_2011_(2)Florin Stoica
 

Ähnlich wie Ana literatia (20)

0 programa de_limba_si_literatura_romana_cl._vviii
0 programa de_limba_si_literatura_romana_cl._vviii0 programa de_limba_si_literatura_romana_cl._vviii
0 programa de_limba_si_literatura_romana_cl._vviii
 
Cerc pedagogic comunicare_lectura
Cerc pedagogic comunicare_lecturaCerc pedagogic comunicare_lectura
Cerc pedagogic comunicare_lectura
 
Metoda comunicativa in predarea limbilor straine
Metoda comunicativa in predarea limbilor straineMetoda comunicativa in predarea limbilor straine
Metoda comunicativa in predarea limbilor straine
 
Kerekes Erika
Kerekes ErikaKerekes Erika
Kerekes Erika
 
Metode Si Tehnici De Munca Intelectuala Si Invatare Eficienta
Metode Si Tehnici De Munca Intelectuala Si Invatare EficientaMetode Si Tehnici De Munca Intelectuala Si Invatare Eficienta
Metode Si Tehnici De Munca Intelectuala Si Invatare Eficienta
 
Metode Si Tehnici De Munca Intelectuala Si Invatare Eficienta
Metode Si Tehnici De Munca Intelectuala Si Invatare EficientaMetode Si Tehnici De Munca Intelectuala Si Invatare Eficienta
Metode Si Tehnici De Munca Intelectuala Si Invatare Eficienta
 
Teză de licenţă
Teză de licenţăTeză de licenţă
Teză de licenţă
 
Programul Sectorial Comenius
Programul Sectorial     ComeniusProgramul Sectorial     Comenius
Programul Sectorial Comenius
 
1. limba_si_literatura_romana_national_curriculum.pdf
1. limba_si_literatura_romana_national_curriculum.pdf1. limba_si_literatura_romana_national_curriculum.pdf
1. limba_si_literatura_romana_national_curriculum.pdf
 
2. Competenta Citit Scris
2. Competenta Citit Scris2. Competenta Citit Scris
2. Competenta Citit Scris
 
Cartea - cel mai important mijloc în dezvoltarea armonioasă a omului. The boo...
Cartea - cel mai important mijloc în dezvoltarea armonioasă a omului. The boo...Cartea - cel mai important mijloc în dezvoltarea armonioasă a omului. The boo...
Cartea - cel mai important mijloc în dezvoltarea armonioasă a omului. The boo...
 
Raport de acticitate 2016 sector
Raport de acticitate 2016 sectorRaport de acticitate 2016 sector
Raport de acticitate 2016 sector
 
Raport sector
Raport sectorRaport sector
Raport sector
 
Gidul profesorului-debutant
Gidul profesorului-debutantGidul profesorului-debutant
Gidul profesorului-debutant
 
INCEARCA EUROPA
INCEARCA  EUROPAINCEARCA  EUROPA
INCEARCA EUROPA
 
Psihopedagogie conspect final_toate_temele2
Psihopedagogie conspect final_toate_temele2Psihopedagogie conspect final_toate_temele2
Psihopedagogie conspect final_toate_temele2
 
Sinteza grafica -ioana_ionescu-raport_stare_2011_(2)
Sinteza grafica -ioana_ionescu-raport_stare_2011_(2)Sinteza grafica -ioana_ionescu-raport_stare_2011_(2)
Sinteza grafica -ioana_ionescu-raport_stare_2011_(2)
 
M8 formele limbajului
M8 formele limbajuluiM8 formele limbajului
M8 formele limbajului
 
comunicare
comunicarecomunicare
comunicare
 
Formarea profesională continuă a biblioteca rilor novateca
Formarea profesională continuă a biblioteca rilor novatecaFormarea profesională continuă a biblioteca rilor novateca
Formarea profesională continuă a biblioteca rilor novateca
 

Mehr von Adoamnei Andrei (18)

Buzincu prezentare
Buzincu prezentareBuzincu prezentare
Buzincu prezentare
 
Jurnalxf
JurnalxfJurnalxf
Jurnalxf
 
Eminescu si schopenhauer.ppt.
Eminescu si schopenhauer.ppt.Eminescu si schopenhauer.ppt.
Eminescu si schopenhauer.ppt.
 
Buzincu prezentare
Buzincu prezentareBuzincu prezentare
Buzincu prezentare
 
Lacul
LaculLacul
Lacul
 
Test
TestTest
Test
 
Eminescu
EminescuEminescu
Eminescu
 
Maria v
Maria vMaria v
Maria v
 
Anca jurn
Anca jurnAnca jurn
Anca jurn
 
Geniul
GeniulGeniul
Geniul
 
Grig
GrigGrig
Grig
 
Prezentare1
Prezentare1Prezentare1
Prezentare1
 
Poveste...
Poveste...Poveste...
Poveste...
 
Jurnalxf
JurnalxfJurnalxf
Jurnalxf
 
Jurnal
JurnalJurnal
Jurnal
 
Jurnal xi a e
Jurnal xi a eJurnal xi a e
Jurnal xi a e
 
Jurnal de lectura
Jurnal de lecturaJurnal de lectura
Jurnal de lectura
 
Eminescu si schopenhauer
Eminescu si schopenhauerEminescu si schopenhauer
Eminescu si schopenhauer
 

Ana literatia

  • 2. Despre alfabetizare func ţ ional ă nu se poate vorbi dec â t î n str â ns ă leg ă tur ă cu analfabetismul func ţ ional - no ţ iune care se refer ă la persoanele care ş tiu s ă citeasc ă , dar nu î nteleg ceea ce au citit. Rezultatele studiului privind educa ţ ia î n statele membre , publicat de Comisia European ă, arat ă c ă î n anul 2006 , fa ţă de anul 2000 , î n Rom â nia procentul de elevi î n v â rst ă de 15 ani care sunt analfabe ţ i func ţ ionali a crescut de la 41,3% , la 53,5%. Prin compara ţ ie : î n Finlanda - 4,8%, Irlanda - 12,1%, Estonia - 13,6%. Acest e procent e plaseaz ă Rom â nia pe ultimul loc î n ţă rile europene la ş tiin ţ a de carte, dar este important de re ţ inut ş i c ă speciali ş tii sus ţ in c ă omul a ajuns la limita posibilit ăţ ilor sale de receptare a informa ţ iilor, astfel c ă î n ţă rile postindustriale analfabetismul func ţ ional se manifest ă la aproape 30% din popula ţ ie.
  • 3. Constatarea acestui fapt î ngrijor ă tor nu este suficient ă . Speciali ş tii î ncearc ă s ă identifice cauzele pentru c ă , î n felul acesta, s ă se poat ă g ă si ş i solu ţ iile care s ă duc ă la diminuarea fenomenului. Sunt considerate cauze: -schimb ă rile survenite î n limba rom â n ă î n ultimii 20 de ani; -modul î n care aceste modific ă ri sunt surprinse de lucr ă rile de specialitate, mai ales de instrumentele cu care ş coala a- bordeaz ă problema limbii - manuale ş colare; -realizarea unei educa ţ ii pentru lectur ă doar la limba matern ă ş i la limbile str ă ine, astfel î nc â t se ajunge la lipsa unor exerci ţ ii sistematice de lectur ă analitic ă a unor fragmente din texte fundamentale la celelalte discipline; - î nv ăţ area “pe fug ă ”, f ă r ă metod ă ; -lipsa de lectur ă profund ă ; -neputin ţ a de a asculta ş i de a î n ţ elege ce spune cel ă lalt;
  • 4. -respingerea opiniilor care difer ă de ale noastre; -atitudinea critic ă prematur ă ş i unilateral ă , elevii raport â ndu-se din start cu ne î ncredere ş i critic la principalele lor surse de î nv ăţ are, ceea ce duce la auto-limitare , deoarece oric â t de bun ar fi un text sau un profesor, nu-l poate conduce la un profit semnificativ pe cititorul sau pe elevul pornit la v â n ă toare de gre ş eli. Analfabetul func ţ ional poate s ă reproduc ă verbal sau î n scris un text, dar nu-l î n ţ elege suficient pentru a-l folosi ca resurs ă î n reu ş ita unei ac ţ iuni sau î n performan ţă .
  • 5. Semnele grafice sunt recunoscute, dar con ţ inutul de idei nu este î n ţ eles dec â t, event u al, la un nivel superficial. Fenomenul trebuie judecat î n raport cu tipurile de ac ţ iuni pentru care a fost redactat un text sau altul: po ţ i fi performant î n utilizarea unui text care te ghideaz ă pe ş osea sau pe internet ş i poti fi , î n acelasi timp , analfabet func ţ ional î n î n ţ elegerea ş i utilizarea unui text cu un con ţ inut ş tiin ţ ific, de exemplu cazul multor jurnali ş ti care prezint ă deformat rezultatele unor sondaje sau spusele exper ţ ilor intervieva ţ i. Conceptul de alfabetizare func ţ ional ă se refer ă , î ntre altele , la abilita ţ i de lucru cu computerul, abilit ăţ i de a folosi elementele de baz ă ale infrastructurii bancare, permis de conducerea auto, cunoa ş terea cel pu ţ in a unei limbi str ă ine de circula ţ ie interna ţ ional ă . Speciali ş tii care au urm ă rit acest fenomen propun diferite solu ţ ii, dar cea mai important ă este lectura profund ă .
  • 6.
  • 7. A ş adar: nu ş tim cum s ă citim! Agenda Lisabona Educatia ş i formarea î n 2010 a propus un set comun de indicatori de referin ţă pentru î mbun ă t ăţ irea sistemelor de educa ţ ie î n ţă rile membre ale UE. Una din ţ intele pentru 2010 era ca analfabetismul func ţ ional la tineri i de 15 ani s ă scad ă cu cel pu ţ in 20% fa ţă de anul 2000. Tendin ţ a din Rom â nia este exact invers ă . Ş i, dac ă mai mult de jumatate din adolescen ţi i de 15 ani din Rom â nia se afl ă î n aceast ă situa ţ ie î n 2000, c âţ i vor fi fiind ast ă zi posesori de diplome de licen ţă ?
  • 8. Realizat de: Prof . Ana Buzincu Colegiul Na ţ ional Mihai Eminescu Suceava