2. Lilia GORE, Tatiana COªERI. Formarea culturii informaþionale a utilizatorilor.
Cazul bibliotecilor de colegii din Chiºinãu.............................................................................................14
Vera OSOIANU. Ecaterina DMITRIC. Statistica bibliotecarã ca vector de imagine...........................21
EVENIMENTE
Mariana HARJEVSCHI. Advocacy pentru bibliotecari:
conþinut ºi comportamente (ªcoala de varã pentru bibliotecari).........................................................28
Ludmila CORGHENCI. Evaluarea organizãrii ºi funcþionãrii
ªcolii de varã (în baza chestionarului de evaluare)..............................................................................29
MASA ROTUNDÃ
„EDUCAÞIA PROFESIONALÃ ªI ETICA SPECIALISTULUI DE BIBLIOTECÃ:
PROBLEME ªI SOLUÞII”
Notã pe marginea lucrãrilor Mesei rotunde „Educaþia profesionalã ºi etica
specialistului de bibliotecã: probleme ºi soluþii” (Chiºinãu, 25 iunie 2010)........................................30
Natalia ZAVTUR. Deontologia comunicãrii cu utilizatorii bibliotecii....................................................31
Elena BORDIAN. Responsabilitãþile etico-profesionale ale personalului bibliotecii..........................37
Ludmila CORGHENCI. Etica comunicãrii în spaþiul profesional..........................................................39
Ecaterina SCHERLET. Etica comunicãrii în spaþiul profesional...........................................................41
Tatiana AMBROCI. Codul etic al bibliotecarului din Republica Moldova: 10 ani de existenþã...........43
Tatiana COªERI. Specialistul în informare ºi documentare – model
de comportament: un punct de vedere conceptual...............................................................................49
Mesajul Mesei rotunde „Educaþia profesionalã ºi etica specialistului
de bibliotecã: probleme ºi soluþii”(Chiºinãu, 25 iunie 2010)................................................................50
DIN VIAÞA FILIALELOR ABRM
Genoveva SCOBIOALÃ. Descoperã Biblioteca Municipalã „B.P. Hasdeu”!........................................51
Tatiana COªERI. Ziua europeanã privind promovarea competenþelor
profesioniºtilor din informare-documentare: ocazie pertinentã de promovare a profesiei...............53
Tatiana BORODATÎI. Evaluarea serviciilor on-line ale bibliotecilor publice:
Cazul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”............................................................................................53
Buletin ABRM Nr. 1 (11)
3. 3
Formareaprofesionalãcontinuãabibliotecarilor.Conferinþa anualã a Asociaþiei Bibliotecarilor
Eticãºideontologieprofesionalã:din Republica Moldova ºi-a þinut lucrãrile între 15-17
a accepta ºi a promova în comunitatea bibliotecarã,octombrie 2009, întrunind la cele 8 reuniuni
comunitãþile servite conceptul „biblioteca care învaþã”,profesionale integrante (ateliere, ºedinþe ale
incluzând dimensiunile acestuia: personalul, instituþia,secþiunilor, conferinþe, ºedinþã în plen) mai mult de 300
reprezentanþi ai bibliotecilor publice, naþionale, din comunitatea servitã ºi comunitatea profesionalã
învãþãmânt, specializate, ai Camerei Naþionale a (resp.: Comisia „Formare profesionalã continuã. Eticã
Cãrþii, organelor administraþiei publice locale. ºideontologie”aABRM);
Abordând probleme de importanþã vitalã pentru a recomanda bibliotecilor, care deþin experienþe
activitatea prodigioasã a bibliotecilor, participanþii la reprezentative la capitolul formare profesionalã
lucrãrile Conferinþei au optat pentru implicarea activã a continuã, a promova bunele practici prin diverse forme
bibliotecii ºi bibliotecarului în edificarea Societãþii ºi metode – publicaþii, materiale promoþionale,
InformaþieiºiaCunoaºterii. informaþii pe paginile web (inclusiv pagina web a
Sintetizând intervenþiile, comunicãrile ABRM)(resp.:bibliotecileSNB);
participanþilor ºi comunicatele finale ale reuniunilor a augmenta activitatea Comisiei „Formare
profesionale din cadrul Conferinþei, Biroul ABRM a profesionalã continuã. Eticã ºi deontologie” a ABRM
intervenit cu o Declaraþie cãtre factorii decidenþi privind organizarea acþiunilor de instruire în zonele
(Comisia parlamentarã de resort, Guvernul, republicii, intensificând colaborarea cu coordonatorii
ministerele Culturii ºi Educaþiei (a se vedea textul zonaliaiBirouluiABRM;
integral pe site-ul www.abrm.md). În acelaºi timp, a elabora ºi a edita (prin intermediul proiectelor, cu
Biroul ABRM considerã necesar de a concentra sprijinul sponsorilor) suportul didactic ºi consultativ:
eforturileAsociaþiei Bibliotecarilor, organelor de dirijare „handbook”, ghiduri necesare activitãþii bibliotecare:
profesionalã, ale instituþiilor bibliotecare, comunitãþii „Ghidul bibliotecarului din colegii ºi ºcoli profesionale”)
profesionale asupra urmãtoarelor orientãri (resp: Comisia „Formare profesionalã continuã. Eticã
strategice. ºi deontologie”, secþiunea „Biblioteci de colegii ºi ºcoli
profesionale”).
Repere profesionale pentru anul 2010 Resurse documentare ºi informaþionale:
Strategii curente de colaborare cu Consiliul iniþierea unor parteneriate cu administraþia publicã
Biblioteconomic Naþional, ministerele de resort: localã privind oferirea informaþiei de caracter public
a participa la elaborarea proiectului nou al Legii cu prin intermediul bibliotecilor publice (la iniþiativa
privirelabiblioteci; bibliotecilor publice);
a elabora ºi a promova cãtre factorii de resort susþinerea bibliotecilor privind abonarea ºi
propunerile pentru Codul învãþãmântului, la utilizarea în comun a resurselor electronice (resp.:
compartimentele ce vizeazã activitatea bibliotecilor din Biroul ABRM).
învãþãmânt; Cultura informaþionalã a utilizatorului
implicaþii pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare bibliotecii:
aSistemuluiNaþionaldeBiblioteci; a promova activ documentele ºi acþiunile
a contribui la modificarea Regulamentului privind internaþionale cu privire la cultura informaþionalã ºi
modul de conferire a categoriilor de calificare cadrelor instruirea pe parcursul întregii vieþi (logoul internaþional
bibliotecare; alculturiiinformaþionale),atraduceghiduri,liniidirectorii
a organiza audieri publice, dezbateri pe marginea cu privire la cultura informaþionalã: „Liniile directorii IFLA
documentelor biblioteconomice de importanþã pentru cultura informaþionalã ºi instruirea pe parcursul
naþionalã, amplificând transparenþa ºi implicând întregii vieþi”, „Ghidul cu privire la indicatorii culturii
informaþionale” etc. (resp.: Comisia „Culturãîntreaga comunitate în procese de elaborare a
informaþionalã”);acestora (recomandare pentru Consiliul
a evalua posibilitãþile de aplicare a unor concepte deBiblioteconomic Naþional, centrele biblioteconomice
alternativã în formarea culturii informaþionale ºinaþionaleºidepartamentale).
promovarea variantei acceptate cãtre factorii de resort
(resp.:grupuldelucruîncadrulABRM);
ASOCIAÞIABIBLIOTECARILORDINREPUBLICAMOLDOVA
REPERE PROFESIONALE ALE ANULUI 2010
Buletin ABRM Nr. 1 (11)ACTIVITATEA ABRM
4. ManagementºimarketingîncadrulABRM:
de alternativã în formarea culturii informaþionale ºi arevizui îndirecþiaconcretizãrii ºiformulãrii explicite
promovarea variantei acceptate cãtre factorii de resort denumirilecomisiilorºisecþiunilorABRM)(resp:Comisia
(resp.: grupul de lucru în cadrul ABRM); „Managementºimarketing”);
a sprijini elaborarea materialelor metodice ºi a elabora mostra de carnet de membru al ABRM
didactice cu privire la formarea culturii informaþionale (resp: Comisia „Management ºi marketing”, comisia
(resp: comisiile: „Culturã informaþionalã”, „Formare
„Activitateeditorialã”);
profesionalãcontinuã.Eticãºideontologie”).
aelaboramostredediplomã/certificatABRMpentru
diferiteevenimente;
iniþierea unei colecþii de materiale promoþionale,
a amplifica rolul coordonatorilor zonali în cadrul
gen pliante, în scopul promovãrii bunelor experienþe ale
ABRM (colaborãri cu comisiile ABRM, informaþii în
bibliotecilor, celor mai buni bibliotecari ºi celor mai bune
Buletinul ABRM etc.) (resp.: Comisia „Management ºi
lucrãri în domeniu (resp.: comisiile „Formare
marketing”).
profesionalã continuã. Eticã ºi deontologie”, „Activitate
Discutate ºi aprobate în cadrul ºedinþei din 26
editorialã”, bibliotecile, angajaþii, lucrãrile cãrora au fost
noiembrie 2009 a Biroului ABRM
desemnateîncadrulconcursurilornaþionale).
Echipa de lucru: L. Corghenci, L. Tcaci, E. Bejan
a evalua posibilitãþile de aplicare a unor concepte
ActivitateaeditorialãaABRM:
„CULTURA INFORMAÞIONALÔ – BRANDUL ANULUI 2010
ÎN BIBLIOTECILE DIN REPUBLICA MOLDOVA
Asociaþia Bibliotecarilor din Republica
Moldova recomandã bibliotecarilor ºi instituþiilor
bibliotecare din republicã sã activeze în anul 2010 sub
Obiectivullogouluimarca (brandul) „Culturã informaþionalã”, acest
domeniu de activitate urmând a fi orientarea
Facilitarea comunicãrii între specialiºtiiprofesionalãstrategicãaanului2010.
implicaþiînproiectedeformareaculturiiAsociaþia a fãcut aceastã alegere urmând
informaþionale, comunitãþile lor ºi societatea înrecomandãrile Secþiunii culturã informaþionalã IFLA,
ansamblu.expuseîncadrulConferinþeigeneraleIFLA(a75-a;23-
27 august 2009). Aceastã decizie e în deplinã
Semnificaþialogouluiconcordanþã ºi cu tema prioritarã a IFLA pe parcursul
Logoul simbolizeazã, într-un mod simplu,mandatului noului preºedinte IFLA, Ellen Tise (2009-
abilitateaumanãdeacãutaºiaaccesainformaþia,atât2011) – „Bibliotecile ca promotori ai accesului la
prin intermediul mijloacelor tradiþionale, cât ºi princunoaºtere”, deoarece cultura informaþionalã, adicã
utilizarea tehnologiilor moderne de informare ºiabilitãþile de cãutare, accesare, evaluare ºi utilizare a
comunicare.Elementelegraficedincareesteconstituitinformaþiei este o determinantã esenþialã a activitãþii
logoul – cartea ºi cercul – sunt simboluri recunoscuteoricãrui individ în cadrul Societãþii Cunoaºterii, care
în întreaga lume. Cartea simbolizeazã studiul,faciliteazã accesul la informaþie ºi, implicit, la
învãþarea; cercul – ansamblul cunoºtinþelor ºicunoaºtere.
informaþiilor, care devin tot mai accesibile graþieÎn acest context, propunem promovarea la
tehnologiilorinformaþionale.nivel naþional a logoului internaþional, elaborat de
Cartea deschisã, alãturi de cerc, este ºi oProgramul UNESCO „Informaþie pentru toþi” ºi
metaforã vizualã, reprezentând persoana care deþineSecþiunea culturã informaþionalã IFLA, ca simbol
abilitãþile de gãsire a informaþiei ºi dorinþa de ainternaþional al Culturii Informaþionale. Logoul poate fi
împãrtãºi aceste abilitãþi altor persoane (Edgar Luyutilizat de toate persoanele ºi instituþiile interesate
Pérez,autorullogoului,Cuba).pentru marcarea activitãþilor ºi proiectelor în domeniul
formãriiculturiiinformaþionale.
Lilia TCACI,
preºedinte al Comisiei culturã informaþionalã, ABRM
5. Modalitãþidepromovare -utilizareaînprezentãrilePowerPointcutematica
- afiºarea la biroul de referinþe ºi în alte spaþii ale respectivã;
bibliotecii; - utilizarea sloganelor de tipul: „Învaþã sã te
- imprimarea pe postere, afiºe, pliante, semne de informezi”, „Cultura informaþionalã te ajutã sã înveþi ºi
carteºialtepublicaþiidebibliotecã; sã comunici”, „Tot ce ºtiu e cã tot ce vreau sã ºtiu obþin
- imprimarea pe cãrþi de vizitã, banere, pixuri, princulturainformaþional㔺.a.
fluturaºi,maiouri,genþietc.;
-afiºareapesite-uriweb,blogurialebibliotecilorºi Important:logoulpoatefiaccesatgratuitîn
bibliotecarilor; diverse formate grafice (eps, svg, pdf, jpg) pe site-
http://www.infolitglobal.info/logo ºi- promovarea în cadrul seminarelor ºi a altor urile:
http://ifap.ru/pr/2008/080811a.htmacþiuni de instruire pentru utilizatori ºi bibliotecari,
imprimareapecertificate,diplomeetc.;
DACÃ VEÞI ACTIVA SUB ACEST BRAND,- promovareaprinintermediulmass-media;
VEÞI AVEA SUCCES!- promovarea prin intermediul unor site-uri de
comunicareºisocializare(Twitter,Facebookº.a.);
GÂNDURI PE MARGINEA REZULTATELOR
CONCURSULUI NAÞIONAL „CEL MAI BUN BIBLIOTECAR AL ANULUI 2009”
Ludmila CORGHENCI,
preþedinte juriu, director adjunct DIB ULIM
Concursul Naþional „Cel mai bun bibliotecar supravieþuire.”
al anului 2009”, fiind la cea de-a 19-a ediþie, este o Afirm cu certitudine, cã oamenii bibliotecii,
investind în sine, au investit în Bibliotecã þi în Viitor. Ne-modalitate eficientã de reliefare a celor mai buni
au convins cã au gãsit cea mai bunã modalitate deprofesioniþti, promovând þi valorificând experienþele
investire a timpului, a eforturilor – cãutând cunoþtinþe înlor reprezentative.
mod constant, disciplinat, interesat. Þi fac acest lucru,Anul 2009, deþinând semnele Anului
vorba lui Platon, prin eforturi de gândire, nu numai prinCreativitãþii þi al Inovãri, promovãrii imaginii
celedememorie.bibliotecarului þi bibliotecii în comunitate, este
Laureaþii celei de-a 19-a ediþii a Concursuluideosebit de rodnic din punctul de vedere al
Naþional sunt entuziaþti. Sunã a lozincã aceastã frazã,nominalizãrilor bibliotecarilor. Analizând dosarele
dar entuziasmul este forþa vieþii profesionale: prinprezentate pentru concurs, putem conchide cã
entuziasm uiþi de problemele (ori de nereuþitele) de ieri,reprezentanþii bibliotecilor þi-au alimentat continuu
trãieþti pentru realizãrile de azi þi ataci ziua de mâine.stocul de cunoþtinþe þi deprinderi profesionale, fiind
Sunt ferm convinsã, cã la locurile de muncãinovativi lacapitoleleserviciioferite,publicaþii,activitãþi
bibliotecarii-laureaþi contribuie substanþial lacultural-þtiinþificeetc.Estebeneficã(chiarnecesarã!)o
descãtuþarea energiilor pozitive, lucru de care avemastfel de atitudine. În lucrarea „Creativitatea”, semnatã
multnevoie.de cãtre experþii în domeniu, manageri reprezentativi,
Pentru ediþia a 19-a a Concursului Naþional au
Brian Clegg þi Paul Birch (în limba românã – editatã în
fost depuse 13 dosare, acestea fiind categorisite dupã
anul 2003, la Editura „Polirom” din Iaþi), este evidenþiat cum urmeazã: biblioteci naþionale, inclusiv Camera
un compartiment intitulat semnificativ – „Sau NaþionalãaCãrþii–3;
creativitate, sau nimic”. Autorii afirmã: „Nu este deloc biblioteciuniversitare,specializate–4;
fantezistã afirmaþia cã, fãrã creativitate, foarte puþine biblioteciraionale,orãþeneþti,municipale–4;
dintre firmele care existã astãzi vor mai exista þi peste bibliotecicomunale,sãteþti–1;
câþiva ani. Cheia este «schimbarea», iar inovaþia este biblioteciþcolare,decolegiu–1.
cerinþa esenþialã pentru a nu ne scufunda atunci când Juriul Naþional (componenþa acestuia:
vine alt val de schimbãri. Fãrã creativitate, apelãm L. Corghenci, DIB ULIM, preþedinte;A.Andrieþ, BNRM,
mereulaaceleaþiprocedeerãsuflate.Nuestesuficient secretar; membri: T. Ambroci, Biblioteca Colegiului de
sãneaþezãmcomodînfotoliuþisãspunem:«Dacãun Construcþii; T. Coþeriu, BM „B.P. Hasdeu”; E. Bordian,
lucru nu-i stricat, n-ai de ce sã umbli la el.» […] BRTÞ)aapreciatcalitateaþilogisticadosarelor,
Creativitateanuesteojucãriefrumoasã,ciunfactorde
6. Elena Butucel,þ director, Filiala „Ovidius”,acestea fiind construite, în mare parte, în func ie de
Biblioteca Municipalã „B.P. Hasdeu”,prevederile stipulate în Regulament. Unele dosare
þ ãã au inclus informaþ ã (perioada de Chi in u;îns ie învechit
Lolita Caneev, þreferinþã fiind anul 2009), nu au inclus toate ef Serviciu mediateca, Biblioteca
þ ãpentruCopii„ ã”;componentele solicitate (de ex., copiile documentelor Na ional IonCreang
careconfirmãinformaþiaprezentatãetc.). Ludmila Cereþ, þef al Bibliotecii Colegiului
Juriul aduce sincere mulþumiri tuturor NaþionaldeViticulturãþiVinificaþie,Chiþinãu;
instituþiilor þi persoanelor, care au rãspuns apelului Nadejda Ciugureanu, þef al Bibliotecii publice
ABRM, promovând bibliotecarii þi bibliotecile de comunaleChiþcãreni,Sângerei;
performanþã. În acelaþi timp, lansãm (ca þi în anii Renata Cozonac, þef serviciu, Camera Naþionalã
precedenþi) un apel cãtre managerii instituþiilor aCãrþii;
bibliotecare, cãtre factorii de resort, cãtre colegii Raisa Melnic, þef Serviciu programe culturale,
de serviciu ai laureaþilor: promovaþi experienþele BibliotecaNaþionalãaRepubliciiMoldova;
þ þ Elena Railean,bibliotecarilor nominaliza i, oferi i mai multe specialist principal, Biblioteca
informaþii despre ei prin intermediul diverselor ÞtiinþificãaAcademieideStudiiEconomice;
þ þ þ þ þ þ þ Ludmila Raileanu,publica ii, face i-i cunoscu i, tiu i i aprecia i în þef Serviciu împrumut de
comunitatea profesionalã, dar mai ales în acea publicaþii la domiciliu, Biblioteca Þtiinþificã a
sferã, pentru care manifestã profesionalism þi UniversitãþiideStat„A.Russo”,Bãlþi;
competenþe. Dar au o obligaþie þi bibliotecarii Margarita Þcelicikova, þef al Filialei
nominalizaþi în cadrul Concursului. O expun prin „M. Lomonosov”, Biblioteca Municipalã
intermediul cuvintelor reputatului specialist american „B.P.Hasdeu”,Chiþinãu;
Stephen R. Covey: „Eu personal sunt convins cã o Angela Olãrescu, þef al Bibliotecii Publice
persoanã poate fi un catalizator al schimbãrii, un Cricova;
«transformator», în orice situaþie, în orice organizaþie. Elena Plãcintã, bibliograf principal, Biblioteca
Unastfeldeindividestefermentulcarefacesãcreascã Tehnico-Þtiinþificã a Universitãþii Tehnice din
întreagapâine.” Moldova.
Laureaþii Concursului Naþional „Cel mai bun
bibliotecaralanului2009”: Sincere, cãlduroase felicitãri învingãtorilor în
LorinaBeþelea,þefCentrulResurseþiTehnologii aceastã importantã competiþie profesionalã! La mai
Informaþionale, DIB, Universitatea Liberã multþilamaimare,dragicolegidebreaslã.
InternaþionalãdinMoldova;
7. Organizatori: Þedinþe ale comisiilor, at
Asociaþia Bibliotecarilor din Republica Moldova eliere profesionale, mese rotunde:
Ora 14.30-17.00(ABRM)
Biblioteca Þtiinþificã aAcademiei de Studii Economice
dinMo.ldova Atelier specializat „Biblioteca ca sistem
Conferinþa îþi va desfãþura lucrãrile sub formã de tehnologic normalizat” (organizator: comisia ABRM
þedinþe ale comisiilor, secþiunilor, în cadrul atelierelor „Standardizarea activitãþii de bibliotecã”; loc desfãþurare:
tematice,prezentãrilastand,þedinþãînplen. BibliotecaRepublicanãTehnico-Þtiinþificã)
Pe parcursul Conferinþei va funcþiona o amplã Masã rotundã „Sistemul European de
expoziþie Publicaþii ale bibliotecilor din Republica Certificare pentru profesioniþti în biblioteconomie,
Moldovacuprezentãriþilansãrilastanduri informare,documentare:deschideripentruRepublica
Moldova” (organizator: comisia „Formare profesionalã
Program continuã. Eticã þi Deontologie”; loc desfãþurare: ULIM,
Departamentul Informaþional Biblioteconomic, Sala de
11 noiembrie, joi Lecturãnr.3„FilologieRomano-Germanicã”)
Þedinþe ale secþiunilor: Sesiune de comunicãri: „Tendinþe actuale în
ora10.00–13.00 dezvoltarea tehnologiilor informaþionaleComisia
Sesiune de comunicãri „Bibliotecile publice þi „Informatizare þi tehnologii Informaþionale”; loc
comunitatea în contextul societãþii cunoaþterii: asigurarea desfaþurare:BibliotecaÞtiinþificaASEM).
accesului la informaþie la nivel local” (organizatori: Atelier profesional „Descrierea bibliografica
secþiunea „Biblioteci publice”; loc desfãþurare Biblioteca a documentelor: aliniere la noile cerinþe
Municipalã„B.P.Hasdeu”). internaþionale” (organizator: comisia „Catalogare þi
Sesiune de comunicãri „Rolul bibliotecilor Indexare”;locdesfaþurare:CameraNaþionalaaCarþii)
universitare în comunicarea þtiinþificã” (organizator:
secþiunile „Biblioteci Universitare” þi „Biblioteci 17.30- 21.00 Masa festiva. Program cultural
Specializate”; loc desfãþurare: Biblioteca Universitãþii
TehnicedinMoldova,bloc1(centru),SalaFestivã,et.1) 12 noiembrie, vineri
Atelier profesional „Formarea culturii
informaþionale – prioritate a bibliotecilor în Societatea Þedinþa în plen
Cunoaþterii” (organizatori: comisia „Cultura Biblioteca Þtiinþifica ASEM,
Informaþionalã” þi secþiunea „Biblioteci Þcolare”; loc str. Banulescu Bodoni 59, Corp B, parter, Sala de
desfãþurare: Filiala Bibliotecii Naþionale pentru Copii „Ion lectura „Eugeniu Hriþcev”
Creangã” – str. 31 August 127, în incinta Teatrului
„Licurici”) 9.00–9.30 Înregistrareaparticipanþilor
Atelier profesional „Biblioteca de
colegiu/þcoalã profesionalã în dialog cu fenomenul 9.30 – 10.00 Mesaje de salut din partea persoanelor
Biblioteca 2.0” (organizator: secþiunea „Biblioteci de oficialeþialeoaspeþilordeonoare
Colegii þi Þcoli Profesionale”; loc desfãþurare: Biblioteca
ColegiuluideInformaticã) 10.00 – 10.45 Asociaþia Bibliotecarilor din Republica
Moldova în sprijinul accesului deschis la informaþie þi
cunoaþtere
Accesul deschis la informaþie þi cunoaþtere: susþinerea
progresului durabil (reflecþii þi repere de la Conferinþa
anualaIFLA,august2010,Gothenburg,Suedia
10.45–11.30 Pauza
11.30 – 13.30 Informaþii ale moderatorilor þedinþelor
secþiunilor, comisiilor ABRM, atelierelor. Propuneri,
recomandarialeConferinþeiABRM.Discuþii
13.30 – 14.00 Lansari de publicaþii instituþionale þi de
autor. Prezentarilastand
CONFERINÞA ANUALÃ A ASOCIAÞIEI BIBLIOTECARILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA
Chiþinãu, 11-12 noiembrie 2010, Biblioteca Þtiinþificã ASEM
GENERIC: “Accesul deschis la informaþie þi cunoaþtere: susþinerea progresului durabil”
8. Asociaþia Bibliotecarilor din Republica promovarea resurselor informaþionale, a imaginii
Moldova(ABRM)organizeazãanualConcursul Cele biblioteciiºibibliotecarului;
* sociologia cãrþii ºi a lecturii, cercetare în domeniulmai reuºite lucrãri în domeniul biblioteconomiei ºi
bibliologiei;ºtiinþei informãrii, scopul cãruia este de a optimiza ºi
* lucrãri bibliografice (dicþionare lexicografice,susþinegraduldeprofesionalismºinotadeoriginalitate
tematice, de personalitãþi, bibliografii generaleîn editarea publicaþiilor de profil, precum ºi din ariile
ºi speciale);adiacente, importante pentru dezvoltarea domeniilor
* lucrãri în domeniul automatizãrii ºi informatizãrii,încareseproducmembriiABRM.
ºtiinþainformãriiºiînaltedomeniide
cercetare.1. Dispoziþiigenerale.
* este admisã orice lucrare indiferent de limba în1.1.Scopul Concursului este de a stimula
careafostrealizatãºide suportuldefixareaactivitatea de investigare, de a promova spiritul
informaþiei (format tradiþional, electronic,competitiv, creativitatea ºi inventivitatea membrilor
multimedia,AV,graficeetc.).ABRM:
2.2. LaConcurspotparticipa: Realizarea investigaþiilor ºtiinþifice domeniale (
autoriindividualiprin metode sincronice ºi diacronice ) , instituþionale ºi
colectivdeautoriindividuale.
Promovarea de noi valori ºi experienþe de
Competitorii trebuie sã fie neapãrat membri airezonanþã.
Valorificarea ºi stimularea potenþialului ºtiinþific al AsociaþieiBibliotecarilordinRepublicaMoldova.
bibliotecarilor. Schimbul de informaþii ºi dezvoltarea
1.1. ActivitateaComisieideEvaluareparteneriatuluidenivelnaþionalºiinternaþional.
1.2.Con Comisia de Evaluare este aleasã de cãtresolidarea imaginii bibliotecarilor, a
BiroulABRM pentru4ani.bibliotecilor ºi sporirea rolului lor informaþional,
1.3 Membrii comisiei reprezintã toate tipurile dinstructuv,exegetic în dezvoltareasocietãþii.
biblioteci, Camera Naþionalã a Cãrþii, Uniunea
1.2. ABRM Editorilor, Catedra Biblioteconomie ºi Asistenþãpune la dispoziþia competitorilor
InformaþionalãaUSM.informaþiile despre condiþiile de evoluare ale
2.4 Comisia de evaluare asigurã selectareaConcursului, oferã asistenþã consultativã þi
informaþionalã, asigurã organizarea þedinþelor ºi admiterea la Concurs a lucrãrilor , conform
Comisiei de Evaluare (CE), precum þi ceremonia criteriilor stabilite, evaluarea obiectivã ºi stabilirea
acordãriidiplomelorpentrulucrãrilepremiate; clasamentului valoric.
1.3. Sponsor al Concursului poate deveni orice Atenþionãm competitorii cã procesul
instituþie, care susþine desfãºurarea ºi recenzãrii lucrãrilor este confidenþial
finalitãþile competiþiei. 2.3. Rezultatele Concursului sînt aprobate de
Biroul ABRM pînã la 15 aprilie a anului în curs ºi
2. Criterii de admisibilitate a lucrãrilor sînt anunþate în cadrul reuniunilor profesionale, la
23 aprilie, de Ziua Mondialã a Cãrþii sau la
2.1 La Concurs sînt admise lucrãri ce þin de Conferinþa Anualã a ABRM.
urmãtoareledomenii: 2.4. Rezultatele Concursului vor fi publicate în
* biblioteconomie: organizarea activitãþii de revistele ºi ziarele de specialitate (Magazin Bibliologic,
bibliotecã, dezvoltarea ºi gestionarea colecþiilor, a Gazeta bibliotecarului, Buletinul ABRM, BiblioPolis,
cataloagelor (tradiþionale/electronice), serviciilor de Confluenþe Bibliologice, pagina web a Asociaþiei ºi a
informare ºi de referinþe; politicilor de relaþii cu publicul, bibliotecilor),precumºiînpresanaþionalã.
.
REGULAMENT
DE ORGANIZARE A CONCURSULUI NAÞIONAL
„Cele mai reuºite lucrãri ale anului în
domeniul biblioteconomiei ºi ºtiinþei informãrii”
CADRUL DE REGLEMENTARE
„Aprob”
Presedinte ABRM
L. Costin
23 ianuarie 2008
Redactat 18 ianuarie 2010
Buletin ABRM Nr. 1 (11)
9. 3. Sistemuldeevaluare TipuridepublicaþiiadmiselaConcurs:
Evaluarea lucrãrilor se va realiza prin metoda Monografii, tratate, studii de autor. Monografii,
puantificãrii (de la 1 la 10), conform urmãtoarelor tratate, studii instituþionale ( culegeri, seriale, buletine
criteriiºicoeficienþi: º.a.)
Bibliografii,biobibliografii,webliografii,cataloage.1. Corespunderea rigorilor de specialitate:
Lucrãri de referinþe: enciclopedii, dicþionare,metodologia elaborãrii, respectarea standardelor în
lexicoane,ghiduri.vigoare, indicarea surselor de selectare, structurarea
Documente de transfer tehnologic ( reglementãri,materialelor,plenitudineaaparatuluibibliografic.
instrucþiuni,politiciºimetodici,etc).COEFICIENT5
Lucrãri didactice ( manuale, note de curs,
curriculumuri).2. Reflectarea temei: simetria între titlu ºi conþinut,
Publicaþii în serie, ediþii noi sau ediþii speciale,actualitateatemei,valoareainformaþionalã,culturalãºi
carenuauparticipatlaConcurs.cognitivã a lucrãrii; gradul de originalitate ºi de
Materialepromoþionale.creativitate.
Altetipuridepublicaþii.COEFICIENT4
3. Stilistica lucrãrii: respectarea normelor
Premiiacordate:necesare unor lucrãri de asemenea specific ºi
Premiul ION MADAN - pentru cercetãrianvergurã (demers coerent ºi consistent,
fundamentale în domeniul bibliologiei ºi bibliografiei (redactat conform standardelor ºi normelor în
olucraresaucîteva lucrãri).vigoare).
Premiul Mare - pentru þinutã ºtiinþificã exemplarãCOEFICIENT3
ºi valoare culturalã semnificativã (o lucrare sau cîteva
lucrãri).4. Condiþiile grafice ale lucrãrii (concepþie, design
PremiulI,II,IIIlafiecaresecþiune.ºicalitatea realizãrii poligrafice).
PremiulSpecialpentru:COEFICIENT2
originalitate
designTehnici de calcul: Nota obþinutã la fiecare criteriu se
debutînmulþeºte cu coeficientul respectiv, apoi, se adunã ºi
se împarte la 4 . Rezultatele generale obþinute pentru
6. Proceduradeînscriere:fiecare lucrare evaluatã se adunã ºi se împart la
Înscrierea la Concurs se face prin completarea denumãruldemembriaiCE.
cãtreconcurenþiaFormularuluideparticipare.
Vezianexa.5. Condiþiiledeacordareapremiilor
Lucrãrile pentru Concurs pot fi depuse laConcursulesteorganizatpeurmãtoarelesecþiuni:
sediul............ , într-un singur exemplar, cu menþiunea Biblioteconomieºiºtiinþainformãrii.
Concursul pentru cele mai reuºite lucrãri în Bibliologie.
domeniulbiblioteconomieiºiºtiinþeiinformãrii. Lucrãri bibliografice (bibliografii, biobibliografii,
Termenullimitãalprezentãrii–1aprilie 2010.webliografii,cataloage)
Lucrãriînaltedomenii.
10. TEORIE ªI PRACTICÃ
BIBLIOTECARUL 2.0 ÎNTR-O LUME 2.0
Vera OSOIANU,
BNRM
Esenþa zilei de mâine a bibliotecii va fi frecvenþa redusã. Nici locurile propuse nu întotdeauna
„facilitarea cunoaºterii”. Aceasta va trebui sã facã sunt ocupate ºi atunci vine întrebarea, cum va avea loc
biblioteca pentru a face pasul urmãtor, dupã ce ani la schimbul de generaþii ºi înlocuirea bibliotecarilor
rând s-a impus prin facilitarea accesului la informaþie. educaþi în vechea culturã biblioteconomicã de
Pentru a face faþã acestei noi mari provocãri biblioteca bibliotecarii crescuþi ca profesioniºti în era digitalã?
arenevoiedepersonalpepotrivã. Doar prin formarea profesionalã continuã aceastã
Prin postarea din 10 iunie 2010 iniþiam o serie problemãpoatefirezolvatãdoarparþial.
de dezbateri în jurul bibliotecarului modern, care Portretul ideal al bibliotecarului modern:
trebuie sã-ºi ajusteze activitatea la exigenþele Lumii inteligent, instruit, calificat, cunoscãtor de limbi strãine,
2.0. Dezbaterile (sau, mai bine zis, aceastã rundã de cu abilitãþile necesare pentru a face faþã TIC,
dezbateri, pentru cã subiectul în sine este inepuizabil) multilateral dezvoltat, prietenos, deschis comunicãrii,
urmau sã se finalizeze cu o ºedinþã virtualã a Clubului gata de ajutor. Am uitat de pasiune, de creativitate, de
biblioteconomiºtilor în ziua de 1 septembrie, zi când spontaneitate? Extrem de importante! Primul lucru pe
încep studiile, inclusiv cele universitare. Toate acestea care-l face, când vine la serviciu este sã deschidã
în contextul jubileului de 50 de ani de activitate computerul, sã verifice poºta electronicã, sã rãspundã
neîntreruptã a învãþãmântului biblioteconomic ºi 30 de la mesajele urgente, sã deschidã DEX-ul, Wikipedia,
ani de activitate a Facultãþii de Jurnalism ºi ªtiinþe ale Google, Facebook unde are prieteni – utilizatorii
Comunicãrii,USM. bibliotecii. Înarmat cu toate acestea poþi face faþã
Pentru a face mai uºoarã discuþia am plasat pe comunitãþii ºi utilizatorilor, indiferent de pregãtirea
blog ºi traducerea unui material privind diferenþele acestora. Dar, oare câþi bibliotecari ar rezista cernuþi
dintre Lumea 1.0 ºi Lumea 2.0. în concepþia lui David prinsitaacestorrigori?
Gurteen, consultant în domeniul managementului Mesajul care a dominat lucrãrile Conferinþei
cunoaºterii. Materialul original poate fi accesat la: IFLA 2010 a fost „Bibliotecari, priviþi-vã cu mândrie!
http://www.gurteen.com/gurteen/gurteen.nsf/id/world2 Sunteþi importanþi!” Ca sã parafrazam niºte îndemnuri
.0. lansate, în ultimul timp, de diverse televiziuni: „Avem cu
Caracteristicile Lumii 2.0 includ: partajarea ce ºi suntem în stare…” Avem cu ce ne mândri pentru
cunoºtinþelor, transparenta, selectarea individualã a cã suntem printre ultimii specialiºti de formaþiune
instrumentelor,carelucreazãmaibinepentrupersoane enciclopedica, pentru cã suntem printre primii care vin
concrete, libertatea de asumare a responsabilitãþilor, în contact cu informaþia, cunoaºterea, tehnologiile noi,
distribuirea libera ºi necontrolatã a informaþiei, pentru cî în virtutea profesiei avem menirea de a ajuta
deschiderea pentru idei noi, selectarea ºi abonarea la pe alþii, indiferent de la care pol al societãþii vin. Suntem
informaþia, care corespunde indivizilor concreþi. Lumea în stare sã realizam lucruri noi, utile, interesante ºi
2.0 recunoaºte complexitatea lumii ºi necesitatea unor importante, iar pentru recunoaºterea acestor merite
abordãridiferite. trebuie sã luptãm, sã ne impunem, sã demonstrãm cã
Într-un mediu atât de complex, bibliotecarul suntem indispensabili societãþii ºi pânã la urmã vom fi
trebuie sã munceascã enorm pentru a supravieþui ºi auziþi. Þãrile lumii ne oferã suficiente exemple. În
chiar a se afirma. ªi pentru una, ºi pentru cealaltã Finlanda, de exemplu, bibliotecile sunt considerate cã
bibliotecarul trebuie sã înveþe continuu, sã anticipeze fac parte din infrastructura intelectualã a þãrii. Iar
competenþele utilizatorilor pentru a-i ajuta, uimi, intriga Finlanda este recunoscutã ca lider european în
etc. dezvoltarea serviciilor bibliotecare, lider mondial în
Domeniul în care activãm devine tot mai arhitectura bibliotecarã, lider mondial în automatizarea
complex, iar pe acest fundal sintagma „biblioteconomie proceselor bibliotecare… ªi oare e întâmplãtor? De
ºi ºtiinþa informãrii” tot mai frecvent este substituitã de asemenea, Finlanda este lider mondial în dezvoltarea
„ºtiinþele informãrii”. Studenþii sunt tot mai putini, maimultordomenii.
Admiterea 2010 anunþa doar 10 locuri la buget pentru Sã auzim ce are de spus la acest capitol
licenþa la secþia zi ºi tot 10 locuri pentru secþia cu comunitateabibliotecarã.
Buletin ABRM Nr. 3 (11)Buletin ABRM Nr. 1 (11)
11. CUM VA EVOLUA PROFESIA NOASTRÃ MAI organiza, a pãstra ºi a pune în circulaþie materialele pe
DEPARTE? careledeþineinstituþiaîncolecþiilesale.
Ritmul ridicat de schimbare, introducerea
Natalia CHERADI, noilor servicii de reþea, importanþa crescândã a
Biblioteca ªtiinþificã ASEM informaþiilor ºi a potenþialului intelectual ca resurse de
bazã ne obligã sã reconsiderãm rolul ºi locul bibliotecii
Cum va evolua profes în dezvoltarea societãþii. Omenirea a obþinutia noastrã mai departe?
posibilitateadeafolosiînmoddirectºiînmoddeliberatÎn aceastã lume în miºcare, biblioteca ºi profesiile care
o dimensiune calitativ nouã a informaþiei – internetul, alse desfãºoarã în acest spaþiu se redefinesc, se
cãrui potenþial este departe de a fi realizat ºi pe deplinredimensioneazã. ªi acest lucru nu trebuie sã ne
apreciat. Generarea modului de gândire virtualãîngrijoreze, chiar dacã deseori se spune cã profesia de
produce schimbãri în mentalitatea utilizatorilor debibliotecar în sensul ei tradiþional a murit, ea devine
resurse ºi de informaþii în reþea. Comunitãþile de reþeaerozivã, vorba Nataliei Jadko, directorul Centrului de
schimbã în mod real ºi activ viaþa omenirii în afaraInstruire„ªcoalaRudomino”.
reþelei. Astfel, ne confruntãm cu o tendinþã realã –Orice instituþie, la nivel guvernamental, are
existenþa unei noi forme ierarhice a habitatului umannevoiedepersonalcupregãtireîndomeniulorganizãrii
(realitatevirtualã),careesteimposibildeignorat.informaþiei, a bazelor de date, a resurselor
Având în vedere tendinþele marcate,documentare, dar ºi în menþinerea în condiþii de
importanþa bibliotecilor ca furnizor de informaþii, loculfuncþionare optimã a reþelei de calculatoare ºi a
sãu ºi rolul în dezvoltarea ulterioarã a civilizaþieiprezenþei sale pe internet prin intermediul paginilor
necesitãoprecizareºicorectare.Varãmânebibliotecaweb, arhivelor electronice instituþionale, reþelelor
oinstituþietradiþionalãarhaicãceîndeplineºteofuncþiesociale. Oricare dintre aceste activitãþi poate fi
de memorie intelectualã a omenirii sau, concurândîndeplinitã de un absolvent al Facultãþii de Jurnalism ºi
demn cu alþi furnizori de informaþii, va avea un locªtiinþe ale Comunicãrii. Existã o gamã extrem de
distinctpepiaþadeinformaþii?variatã de posturi pe care specialistul de
Astfel, concluzionãm cã modernizareabiblioteconomie le poate ocupa atât în cadrul unei
bibliotecilor din þarã, introducerea serviciilorbiblioteci,câtºiînalteinstituþii.
Ce aºteptãm de la instruirea bibliotecarilor în novatoare, bazate pe tehnologia informaþionalã este
Republica Moldova? Multe... Dar sã conºtientizãm cã încetinitãdincauzaurmãtoarelorprobleme:
este o aºteptare comunã a specialiºtilor de la Catedra în primul rând, lipsa de conºtientizare de cãtre
Biblioteconomie ºi Asistenþã Informaþionalã ºi a Guvernul Republicii Moldova a rolului bibliotecilor în
practicienilor, care activeazã în bibliotecile din asigurarea informaþionalã a ºtiinþei ºi economiei la
Republica Moldova. Nimic nu ne opreºte sã lansãm etapa actualã de dezvoltare a societãþii. ªi, ca o
programe la care sã participe profesorii, studenþii, consecinþã, lipseºte sprijinul din partea statului pentru
bibliotecarii, creând astfel climatul unei reale modernizarea bibliotecilor ºi finanþarea activitãþilor de
consolidãri profesionale. Realizarea proiectelor bibliotecã. Ministerele, care sunt responsabile de
comune, cãutarea soluþiilor în colectiv, stabilirea unui biblioteci, limiteazã posibilitãþile financiare ale
dialog profesional permanent vor accelera redefinirea bibliotecilor ºi nu le permite acestora sã se dezvolte în
profesionalãabibliotecarilor. mod independent, sã supravieþuiascã, utilizând
ªi totuºi, ce aºteptãm de la instruirea mecanismele de piaþã în limitele rezonabile ºi
profesionalã? Calitate... Joseph Kipling, scriitor acceptabilepentrubiblioteci;
englez, laureat al Premiului Nobel, afirma cã: în al doilea rând, lipsa de coordonare ºi de cooperare
„...învãþãmântul e bunãstare atunci când este de o a bibliotecilor în abordarea problemelor de asigurare
calitatesuperioarã”. informaþionalãeficientãautilizatorilor;
Asocierea biblioteconomiei tradiþionale cu în al treilea rând, componenta metodologicã ºi cea
ºtiinþa informãrii este unul dintre cele mai importante informaþionalã a activitãþii bibliotecare sunt în declin ºi
evenimente ale prezentului. Nevoia comunitãþii de a se necesitãomodificareurgentã;
informa va asigura existenþa ºi necesitatea unui înalpatrulearând,lipsadeentuziasmînmodernizare
personal de înaltã calificare. Dacã bibliotecarul va dinparteatopmanagerilorbibliotecilor.Convingereaîn
deveni cunoscut sub denumirea de „specialist în ºtiinþa permanenta inflexibilitate ºi neschimbare a instituþiilor
informãrii”, „broker de informare”, „ciber-bibliotecar”, fundamental-tradiþionale,cumarfibibliotecile,
misiunea sa va rãmâne în esenþã aceeaºi: de a
12. lipsa de riscuri (spre deosebire de mediul de afaceri), BIBLIOTECARUL 2.0 (3.0, 4.0, 5.0...)
precum ºi condiþiile specifice de a exercita funcþiile de
manageri superiori timp nelimitat, nu adãugã liderilor Ludmila CORGHENCI,
aspiraþii pentru îmbunãtãþirea continuã ºi adaptarea director adjunct, DIB al ULIM
ofertei informaþionale la nevoile actuale ale
utilizatorilor,inovareadomeniuluibiblioteconomic; Un Bibliotecar 2.0 (3.0, 4.0, 5.0 ….) este
în al cincilea rând, insuficienþa potenþialului uman ºi vãzut de mine, posedând / implementând
intelectual al domeniului biblioteconomic, care în mod urmãtoarelecapacitãþi:
– gândire divergentã (numai o persoanã cu o astfeltradiþionalseexplicãprinsalariilemicialepersonalului,
degândirepoateelabora,promova,convinge,acþiona,motivaþia slabã pentru realizãri, un procent mare de
învinge…; cred cã aceastã capacitate estepersonaldevârstapensionarã.
fundamentalãpentruactivitateaoricãruibibliotecar);Cunoºtinþele generale ºi aptitudinile
dezvoltare profesionalã (este important capersonalului bibliotecii de azi în mod clar au rãmas în –
bibliotecarul sã caute cunoºtinþe în mod constant, cuurmã de lumea comunicaþiilor informaþionale în
un anumit scop, transformându-le în cunoaºtere ºicontinuã schimbare ºi nu întotdeauna fac faþã noilor
promovându-le, contribuind substanþial la învãþareaprovocãri de reformare a domeniului. Unele realizãri
permanentã a utilizatorului, colegului de breaslã, aale bibliotecilor din þarã, în ultimii ani, sunt rezultatul
comunitãþiientuziasmuluicelormaibunireprezentanþiaiprofesiei. servite);
Punerea în aplicare efectivã a modernizãrii ºi – apartenenþã comunitarã (deschidere, flexibilitate în
informatizãrii bibliotecilor, introducerea activã a servirea informaþional-bibliotecarã a utilizatorului, a
serviciilor inovatoare, care sã rãspundã cererii pe piaþa comunitãþii concrete; acceptarea utilizatorului drept
informaþiilor poate fi bazatã doar pe un sistem flexibil, partener în procesul de servire informaþional-
pe o structurã de bibliotecã bine organizatã, cu unitãþi bibliotecarã, pentru care sunt destinate produsele
carebinefuncþioneazã,peintroducereaunornoiforme bibliotecii);
de lucru în echipã, organizate pentru a efectua o – apartenenþã de breaslã (nu avem nevoie în
sarcinã concretã din sistemul activitãþilor de informare bibliotecideoameni,carenusuntaibibliotecii).
al bibliotecii. Toate activitãþile bibliotecii în general, ºi ªirul ar putea fi continuat. Cineva ar putea sã-
ale fiecãrui angajat în parte, trebuie subordonate unui mi imputã faptul cã de unde în condiþiile în care
singur scop – satisfacerea maximã a nevoilor de funcþioneazã azi bibliotecarul / biblioteca, am putea
informareautilizatorului. forma astfel de specialiºti… Evident, breasla este
Focusarea pe consumator, conºtientizarea cã influenþatã substanþial de resursele materiale,
biblioteca este, în primul rând, o afacere de servicii, financiare, tehnice etc., dar acestea unde, când,
care trebuie sã fie furnizate în condiþii de înaltã calitate, pentru cine au fost suficiente? Cred cã schimbarea
dar ºi bibliotecarul este o parte componentã din acest porneºte de la mentalitatea, de la atitudinea
serviciu, va ajuta personalul sã înþeleagã rolul sãu în bibliotecarului, acestea fiind fundamentul dezvoltãrii
reformarea bibliotecilor. Având în vedere problemele biblioteciiîntimpºiînspaþiu.
existente, este necesar de a forma un nou sistem de Recent am recitit culegerea de gânduri
gestionare a personalului din biblioteci, bazat pe filosofice a lui Paulo Coelho „Manualul rãzboinicului
managementul inovaþional ºi strategii de dezvoltare a Luminii”. Este o invitaþie pentru fiecare dintre noi de a
personalului,stimulareamotivaþieimunciiînbibliotecã, ne adapta la cerinþele noi, cãci vorba filosofului: „Toþi
strategii de implicare a personalului în prestarea sunt în stare sã fie (rãzboinici ai Luminii – n.n.). ªi cu
serviciilorinformaþionaledecalitate. toatecãnimeninuseconsiderãrãzboinicalLuminii,cu
Existenþa unor probleme menþionate mai sus toateacesteatoþisunt.”
ne sugereazã cã apar oportunitãþi excelente pentru
biblioteciºicentredeinformarepentruajucaunrolnou
în societate ºi pentru a defini oportunitãþi noi într-un
mediu competitiv în schimbare, care ne obligã sã
mergem pe o nouã rundã de dezvoltare a domeniului.
Biblioteca nu are o altã alegere decât sã se schimbe ºi
sã facã acest lucru cât mai rapid – dacã dorim ca
serviciilenoastresãfiesolicitateînviitor.
13. BIBLIOTECARULMODERN UN GÂND DESPRE BIBLIOTECARUL 2.0
Maria VÃTÃMANU, Nadejda PÃDURE,
Biblioteca ªtiinþificã, ASEM director, BPR „M. Sadoveanu”, Strãºeni
Bibliotecarul 2.0 – acest gând mã frãmântã deBibliotecarul modern trebuie sã presteze
activitãþi tehnice de proiectare, de cercetare, de laseminarulnaþionalcareaveagenericul„Biblioteca2.0–
organizare conducere a proceselor o nouã generaþie de biblioteci”. Avem noi oareºi de informaþionale
competenþe suficiente, avem dorinþa sã fim bibliotecaridintr-oinstituþiesaucomunitate.
Aceasta presupune moderni, avem insistenþa necesarã pentru a izbuti într-oo pregãtire solidã în
tarã care de mulþi ani nu-ºi poate permite luxul de a sprijinitehnologiile informaþionale ºi comunicaþionale,
instituþiile de culturã în aspect financiar? Din start mi-ammanageriale, de comunicare interpersonalã etc. La
rãspuns încrezãtoare cã le avem pe toate ºi putem pornisituaþia de imagine a instituþiei bibliotecare pe care o
într-onouãLume2.0.avem profund deplasatã bibliotecarul este neputincios sã
Dar un vierme de neîncredere m-a fãcut sãproducãschimbarea.
Factorii externi meditez ºi sã urmãresc atent în acest an ce se întâmpla însunt cruciali pentru instalarea
bibliotecile noastre comunale. Ce fac bibliotecarii noºtrinoului tip de bibliotecã. Inerþia ministerelor ºi factorilor de
de la sate, ce înseamnã pentru ei Bibliotecarul 2.0, îºiconducere, lipsa unei politici informaþionale naþionale
doresceiaceastaschimbareînactivitate?clare; lipsa unei politici de colaborare ºi cooperare între
Nu mai sunt azi atât de încrezãtoare cabiblioteci; lipsa fondurilor pentru investiþii în domeniul
bibliotecile din mediul rural vor merge spre nouatehnologiei informaþiei ºi al costurilor de operare; lipsa
generaþie de biblioteci în rând cu toatã comunitateasuportului tehnic etc. sunt doar câteva aspecte care au
biblioteconomicã. ªi nu mai putem da vina la nesfârºit peinfluenþã directã asupra activitãþii instituþiei. Nicio instituþie
insuficienþabanilorînbugete!din þarã, niciun minister, nicio primãrie nu abordeazã
În aceiaºi crizã financiarã biblioteca publicã dinimpactul bibliotecilor în comunitatea în care activeazã.
satul Tãtãreºti a organizat pentru consãtenii sãi o acþiuneLipsesc cu desãvârºire studii ºi cercetãri al acestui
carenici mãcar nupoateficalificatã cucuvintele desuflet,impact. Cu excepþia unor relatãri savuroase ºi mioritice,
frumoasã, interesantã. Este prea puþin spus pentru odespre concursurile ºi saloanele de carte organizate de
acþiune de comemorare a consãtenilor pierduþi în siberii,bibliotecari ºi a careva informaþii seci cã bibliotecile nu se
pentru cei reîntorºi la case, care ani de zile n-au putut sã-vor încãlzi ºi în iarna curentã, problemele bibliotecilor nu
ºi deschidã sufletul ºi sã povesteascã calvarul prin caremai intereseazã pe nimeni: nici organele administrative,
au trecut. Implicaþi în organizarea ºi desfãºurarea acestuidarnicimass-media.
Doar entuziasmul bibliotecarilor (pentru care eveniment a fost atât de multã lume, inclusiv copii
pleda reprezentantul Mini voluntari, cã amprenta va rãmâne cred pentru mult timp însterului Culturii la seminarul
sufletele celor care au plâns în acea zi împreunã cu ceinaþional din toamna lui 2009) este insuficient pentru a
care cu voci strangulate de durere au vorbit consãtenilor,revoluþiona societatea. Fãrã o înþelegere a rolului
lucru menþionat ºi de oaspeþii evenimentului – istoriculinstituþiei bibliotecare din partea factorilor de decizie, în
Anatol Petrencu, viceprim-ministrul, istoricul Ion Negrei,lipsa viziunii clare a influenþei acesteia asupra comunitãþii
preºedinteleAsociaþieiDeportaþilorValentinaSturza.nuesteposibilãreaºezareaeiºiapersonaluluibibliotecar
La fel ºi biblioteca publica din satul Vorniceni,peloculcareîiestemenitsã-locupe.
care nu este mai rãsfãþatã ca altele de bugetul primãriei, aAºa cum am spus-o în repetate rânduri, este
þinut sã aminteascã comunitãþii ca în acest an a împlinit onecesar de a realiza un studiu al situaþiei reale din
vârstã frumoasã de 60 de ani, organizând un evenimentbibliotecile þãrii de orice tip, care sã conþinã indicatorii
cu genericul „Nimic fãrã Dumnezeu”, care a reuºit sãacceptaþi pentru evaluare, precum ºi percepþia în teritoriu
impresioneze atât publicul, cât ºi pe oaspeþii sãrbãtorii –de cãtre administraþiile locale ºi instituþionale a locului ºi
scriitorii Titus ªtirbu ºi Victor Dumbrãveanu. Important derolului bibliotecii ºi implicit a bibliotecarului, sã fie dat
aceastã datã este cã avem o bibliotecã în Vorniceni ºi unpublicitãþii raportul acestei cercetãri ºi poate abia atunci
bibliotecarcucaresemândrescconsãteniiºicusiguranþaamreuºipoatesãatragematenþiaputerilordecizionale.
pe frontispiciul acestei instituþii putem scrie „Farmacie
pentrusuflet”.
S-ar mai putea vorbi ºi despre alþi bibliotecari din
mediul rural foarte buni în meseria pe care ºi-au ales-o.
Însã mã frãmântã gândul cã avem prea mulþi oameni
indiferenþi, care merg ca frunza pe apã fãrã a depune
niciun efort suplimentar pentru a se face importanþi ºi
valoroºi comunitãþii, bibliotecari care aleg sã meargã la
prãsit atunci când vine un scriitor în sat, care mereu se
plângpesalariulmicºiaºteaptãcunerãbdarepensia
14. pentru a avea douã surse de venit, care preferã sã contemporan neliniºtit, curios ºi muncitor. Neliniºtit de
îndeplineascã tot ce le cere primãria (de exemplu, moment. De moment, când se vorbeºte de Biblioteca
numãratul pomilor, animalelor prin gospodãriile 2.0, Biblioteca 3.0, iar el se „zbate” între colecþii
consãtenilor, perceperea impozitelor º.a.) doar ca sã departe de a fi satisfãcãtoare, în sedii avariate,
fie lãsaþi sã munceascã liniºtiþi. Sigur cã nu sunt atât de desconsiderat de autoritãþile locale. Curios – ca sã fie
mulþi aceºti bibliotecari, dar de fiecare datã mã mereu în cãutare de noi soluþii pentru desfacerea
gândesclacepierdelocalitatea,câtevalorinuajungsã ghemurilor de provocãri ce-l înãbuºã ºi cu implicare în
fierãsãditeînsufletelecopiilor... destinul bibliotecii. Mihai Eminescu aratã cã progresul
Cred cã avem de muncit cu toþii încã mult real „opereazã nu în afarã, ci înãuntrul oamenilor”
pentru ca sã schimbãm niºte lucruri în viaþa acesta nefiind posibil fãrã permanenta muncã, de
bibliotecilor noastre pentru ca sã ne încadrãm în aceea bibliotecarul trebuie sã depunã multã muncã
calificativulBIBLIOTECARUL2.0. pentru a depãºi circumstanþele sociale, financiare,
profesionale. Adicã sã conºtientizeze necesitatea
BIBLIOTECARUL 2.0 efortului în ceea ce priveºte obþinerea de noi
Eugenia RAILEAN, competente ºi sã doreascã schimbãri. Numai prin
Biblioteca Publicã „M. Sadoveanu”, Soroca muncãvomobþineºiculturãºiprofesionalism.Mãrefer
la munca bine organizatã ºi nu la cea debusolatã de
„ ambiþii.Prestigiul unei biblioteci (Biblioteca 2.0, 3.0) poate fi
Îndrãznesc de a crede cã vom avea înþelepciunea de amenþinut numai datoritã þinutei umane ºi profesionale
ne ridica din ruinele profesionale în care activãm ºiale lucrãtorilor ei”, scria cândva Vlad Pohilã. Consider,
vomrenaºteînBiblioteca2.0,3.0...aceste spuse actuale ºi astãzi ºi vãd bibliotecarul
Educaþia intelectualã este latura educaþiei, Cultura Informaþionalã este o noþiune nouã,
care constã în transmiterea cunoºtinþelor, formarea ºi recent apãrutã, cu multiple semnificaþii ºi diverse
dezvoltarea capacitãþilor cognitive ale subiecþilor aplicaþii. Conceptul de Culturã Informaþionalã, alcãtuit
educaþionali, în modelarea cognitivã a personalitãþii din douã componente indisolubile „culturã” ºi
acestora. De aici, douã componente de bazã ale „informaþie”, preexistenþa cãruia poate fi sesizatã încã
educaþieiintelectuale:informativãºiformativã. de la începuturile informaþiei, se aflã în negurile acelui
Educaþiaintelectualãoputemcaracterizaca: viitor virtual, proiectat ºi preconizat secole la rând de
– deplasarea accentului de pe cunoaºterea pe sine literatura fantasticã, dar ºi de realitatea în curs de
spre cunoaºterea pentru sine ºi pentru societate / dezvoltare.
comunitate; Societatea se caracterizeazã prin schimbãri
– orientarea pentru educaþia permanentã, oferind esenþiale – modificarea atitudinii faþã de valoarea
instrumentefundamentaledemodelareaacesteia; informaþiei, devenind ºi un element indispensabil al
– educaþia intelectualã constituie baza celorlalte omului, societãþii ºi statutului. Cultura Informaþionalã
componente ale educaþiei (moralã, esteticã, fizicã este un factor determinant în dezvoltarea Societãþii
etc.),fiinddeschisãacestora. Informaþionale. La rândul sãu devine ºi o condiþie
Învãþând sã creãm, transformând potenþialul primordialã a profesionalismului ºi succesului viitorului
în performanþã, dezvoltarea continuã a potenþialului specialist din orice domeniu. Cultura Informaþionalã
creativ permite sã conchidem cã orientarea pentru este o parte componentã a educaþiei pe parcursul
educaþia intelectualã este primordialã în procesul întregii vieþi prin care se obþin abilitãþi ºi competenþe de
educaþional. Educaþia intelectualã, în mare parte, se utilizare, stãpânire a resurselor infodocumentare.
fundamenteazãpeCulturaInformaþionalã. DorindsãneintegrãmînUniuneaEuropeanã,precum
FORMAREA CULTURII INFORMAÞIONALE A UTILIZATORILOR.
CAZUL BIBLIOTECILOR DE COLEGII DIN CHIªINÃU
Lilia GORE,
Biblioteca Colegiului Politehnic din Chiºinãu
drd. Tatiana COªERI,
Biblioteca Municipalã „B.P. Hasdeu”
15. ºi în sistemul informaþional mondial, trebuie sã nivel naþional nu existã un fundament politic
reconstruim instituþiile infodocumentare în reglementat privind formarea Culturii Informaþionale la
conformitate cu noile tendinþe pe arena internaþionalã. ciclulmediudespecialitate.Astfelsesimtenecesitatea
Necesitã schimbãri majore nu numai instituþia, dar ºi de a aborda subiectul, aplicând experienþe benefice ºi
utilizatoruldeinformaþiipentruaficompetitivi,relevanþi recomandândsoluþiioptimederemediereasituaþiei.
ºicalitativi. Bibliotecile de colegii devin tot mai preocupate
Cultura Informaþionalã, un produs al Societãþii de modul în care ar putea contribui la formarea unui
Informaþionale, fiind consideratã o culturã a nivelînaltdeCulturãInformaþionalãabeneficiarilorsãi.
informatizãrii, a deprinderii de operare cu noile Unul dintre obiectivele bibliotecilor de colegii
tehnologii informaþionale ºi de comunicare este cheia din Chiºinãu este asigurarea accesului beneficiarilor la
pentru educaþia permanentã ºi are o mare importanþã resursele informaþionale ºi documentare. Orice
strategicã în curriculumul din învãþãmânt, bibliotecã devine o resursã valoroasã, în cazul în care
îmbunãtãþind mediul predãrii ºi învãþãrii. Fiind chiar beneficiarii au cunoºtinþe ºi abilitãþi de depistare ºi
abilitateadeasupravieþuiînsecolulalXXI-lea. utilizareainformaþieidecareaunevoie.
Necesitatea formãrii Culturii Informaþionale este Misiunea bibliotecii de colegiu este de a fi un
determinatãde: partener serios al procesului educaþional ºi de a
diversificareatehnologiilorinformaþionale; pregãtistudenþiipentruorientareaºiutilizareaeficientã
rapiditateamodificãriiinstrumentelordecãutare; a oportunitãþilor informaþionale nu numai în perioada
pluritateamodalitãþilordeacces. de studiu la colegiu, dar pe parcursul întregii vieþi.
Bibliotecile joacã un rol de bazã în formarea Prioritarã devine, în acest sens, studierea aspectelor
Culturii Informaþionale a utilizatorilor sãi. Ele trebuie sã teoretico-practice ale Culturii Informaþionale în cadrul
ajuteutilizatoriila: bibliotecilor de colegii pentru a îmbunãtãþi ºi a extinde
cunoaºtereaoferteibibliotecilor; deprinderile de utilizare a informaþiilor. Accentul
cunoaºtereainstrumentelordeinformare; prioritar este de a învãþa studentul nu numai sã
formarea deprinderilor legate de accesul la cunoascã aceste oportunitãþi, dar ºi sã le utilizeze
informaþii. eficient.
De politicile actuale ale informãrii aplicate de Nivelul înalt de Culturã Informaþionalã a
Bibliotecã depinde necesitatea ºi valoarea acesteia, beneficiarilor rezultã într-o independenþã mai mare a
graduldeintegrareînprocesuldeeducaþieºicercetare lui ºi un grad înalt de satisfacere a necesitãþilor lui
ºtiinþificã.Astãzi,practictotulînbibliotecã,programele, informaþionale. Primul pas ce duce la ridicarea
echipamentele, pregãtirea profesionalã a cadrelor ºi nivelului de Culturã Informaþionalã a beneficiarilor este
chiar concepþia organizãrii interioare a spaþiilor poartã evaluarea nivelului actual de Culturã Informaþionalã,
amprenta modernizãrilor, sub impactul exigenþilor în precum ºi studierea necesitãþilor beneficiarilor de a fi
care definitorie este informarea. Iar odatã cu instruiþi în acest fel, cât de acut percep nevoia de a-ºi
transformarea colecþiilor locale într-o parte a îmbunãtãþiabilitãþiledeidentificare,regãsireºiutilizare
sistemului informaþional global, devine tot mai aresurselorinformaþionale.
stringentã necesitatea stãpânirii informaþiei ºi Studierea efectelor cadrului legislativ naþional
modalitãþiloreideregãsiredecãtretoþibeneficiarii. ºi internaþional de reglementare asupra abordãrii
Tinerii care se formeazã acum ºtiu ºi înþeleg subiectului Cultura Informaþionalã, situaþia în care se
dinceîncemaimultcãaînvãþa,aputeasãteinformezi afla utilizatorul la ziua de azi, a constituit motivul forte
cât mai repede ºi cât mai bine, înseamnã progres pentru a iniþia o cercetare, asupra nivelului Culturii
pentru ei ºi pentru societate. Cerinþa de informare este Informaþionale, în mediul utilizatorilor studenþi de
obiectivã. Biblioteca trebuie sã fie aptã pentru a colegii.
rãspunde acestor cerinþe, trebuie sã furnizeze fiecãrui S-a stabilit urmãtoarea ipotezã de lucru: nivelul
Culturii Informaþionale al utilizatorilor bibliotecilor dinutilizatorinformaþiadecarearenevoieînformapecare
colegiile din Chiºinãu (studenþi) diferã de la o instituþie laacestaodoreºte.
alta. Se manifestã un nivel de Culturã InformaþionalãColegiile aparþin sistemului de învãþãmânt
mediu, ceea ce explicã ºi gradul de interes almediu de specialitate. Grupul-þintã îl reprezintã elevii
utilizatorilor faþã de calitatea informaþionalã. În acestcare au absolvit nouã clase.Aceastã categorie socialã
context, bibliotecile trebuie sã definitiveze politicaare vârsta de 16-20 ani, consideratã o vârstã a
instituþionalã privind nivelul Culturii Informaþionale alcunoaºterii, interesului ºi extinderii cunoºtinþelor. La
utilizatorilorstudenþi.
16. Utilizatorii reprezintã un element fundamental necesitãþilor informaþionale oferite de bibliotecã. Ca
pentru structurile infodocumentare, astfel încât buna rezultat s-a reuºit sã se formeze o imagine mai
cunoaºtere a acestora ºi înþelegerea comporta- concludentã asupra situaþiei existente, precum ºi a
mentului pe care îl au în procesul de cãutare a mãsurilor ce urmeazã a fi întreprinse în vederea
informaþiei sunt esenþiale pentru bibliotecile de colegii. îmbunãtãþiriifurnizãriiserviciilorbibliotecii.
Gradul de satisfacere a nevoilor utilizatorilor depinde Rezultatele obþinute au fost extrem de
de calitatea produselor ºi serviciilor informaþionale. informative ºi au permis compararea nivelului de
Aceasta poate fi îmbunãtãþitã doar având la dispoziþie competenþe informaþionale în domeniul documentãrii
date despre aºteptãrile ºi nevoile comunitãþilor pe care între utilizatorii bibliotecilor de colegii, cu diferite
structurile infodocumentare le servesc, date care se profiluri, din Chiºinãu. Rezultatele sondajului ne-au
pot obþine prin intermediul studiilor privind utilizatorii. oferit informaþii importante, ne-au permis sã
Ne-am propus sã realizãm cercetarea de faþã având identificãm aspectele care necesitã cea mai mare
drept scop de a determina nivelul Culturii atenþie ºi sã ne orientãm acþiunile în direcþia
Informaþionale al utilizatorilor studenþi de colegii, soluþionãrii situaþiei, sã modificãm conþinutul
identificarea sarcinilor în perspectivã în domeniul activitãþilordeinstruireautilizatorilor.
respectiv, de a pune în evidenþã principalele aspecte Fãrã pretenþia de exhaustivitate, s-a încercat
ale Culturii Informaþionale, de a identifica problemele sã se adune date care, analizate, vor putea determina
de informare ºi documentare a utilizatorilor în cadrul nivelul Culturii Informaþionale al studenþilor din
bibliotecilor de colegii, de a evidenþia posibilitãþile de colegiile din Chiºinãu, ducând totodatã la
îmbunãtãþireaprocesuluidesatisfacereanecesitãþilor îmbunãtãþirea activitãþii în cadrul bibliotecilor. Pentru o
informaþionaleîncadrulacestorinstituþii. bunã funcþionare trebuie sã existe o bunã organizare a
Astfel pe perioada anului de studii 2009-2010 activitãþii, ce implicã, din punctul nostru de vedere, ºi o
(noiembrie-martie)afostrealizatunsondaj. eficientãinformareacititorului.
Obiectivelestudiuluis-auaxatpe: Cercetarea a urmãrit, alãturi de îmbunãtãþirea
activitãþii ºi gradului de cunoaºtere, de utilizare de cãtre interpretarea concepþiei Culturã Informaþionalã
ºideterminareacomponenteloreidebazã; beneficiari a mijloacelor ºi instrumentelor de informare,
analiza permanentã a cerinþelor cititorilor, valorificarea evaluarea gradului de cunoaºtere ºi de atitudine
resurselor ºi a mijloacelor necesare pentru a satisfacegeneralã faþã de Cultura Informaþionalã a utilizatorilor
aceste cerinþe, ceea ce reprezintã esenþa activitãþii uneistudenþi;
biblioteci. Ne-am propus sã urmãrim aceste aspecte la determinarea nivelului Culturii Informaþionale al
beneficiarul student, deoarece el reprezintã 87,96% dinutilizatorilor(elevi)aibibliotecilordecolegii;
totalulcititorilorbibliotecilordecolegiidinChiºinãu. identificarea formelor ºi metodelor de formare a
Chestionarele au fost repartizate pe unCulturii Informaþionale în corelaþie cu necesitãþile
eºantion de 1 350 persoane, mãrimea cãruia esteutilizatorilor;
suficientã ºi se încadreazã în cerinþele sociologilor, formularea propunerilor privind ridicarea nivelului
având în vedere cã în cadrul bibliotecilor de colegii,CulturiiInformaþionalealutilizatorilor;
chestionate, sunt înscriºi la data studiului 14 327 deStudiul s-a focalizat pe douã dimensiuni: metoda
utilizatori elevi. Rata de recuperare a fost de 1 338teoreticãºimetodapracticã.
(96,64%), reprezentând utilizatori ai diferitor ani deMetode teoretice: metoda istoricã, metoda
studiiºispecialitãþi.logicã, metoda analiticã, metoda de sintezã. Alegerea
Pentru a obþine rezultate cât mai veridice,coerentã a metodelor permite diagnosticarea Culturii
chestionarul a fost anonim, iar durata completãrii aInformaþionale în diferite ipostaze prin intermediul
constituit10-15min.Datelefurnizatedecãtrebeneficiaricãrora se obþin cunoºtinþe ºi chei de succes în
au fost centralizate ºi analizate. În final evaluarea aaplicareaprocesuluideCulturãInformaþionalã.
permis de a lua decizii corecte, plauzibile ºi legitime,
Ca metodã practicã s-a folosit: chestionarul,
care servesc drept bazã pentru acþiuni imediate ºi
colectarea ºi analiza datelor statistice, observarea.
strategii viitoare. Desigur pentru unele aspecte ale
Chestionarul a fost instrumentul de bazã în colectarea
bibliotecilor s-au urmãrit paralel ºi înlãturarea
informaþiei. A fost construit în scopul evaluãrii nivelului
elementelor negative ºi depistarea unor soluþii
Culturii Informaþionale al utilizatorilor elevi. Ideea
alternative.Analizaºiprocesuldesintetizareadatelor
chestionarului a servit un instrument viabil prin
s-a realizat conform urmãtoarelor dimensiuni referitoare
intermediul cãruia s-a mãsurat extensiv atât nivelul
la:
Culturii Informaþionale, cât ºi gradul de satisfacere al
17. – ce înþeleg utilizatorii bibliotecilor de colegii prin Pare cã elevii, studenþii colegiilor au
conceptul„CulturãInformaþionalã”; conºtientizat totalmente ponderea bibliotecii în
– cum percep eficienþa ºi eficacitatea serviciilor informareºidocumentare.
furnizatedebiblioteciledecolegii; În cele ce urmau ne-am propus sã cunoaºtem
– gradul de cunoaºtere ºi utilizare a mijloacelor ºi în ce mãsurã bibliotecile de colegii acoperã
metodelordeinformare; necesitãþile informaþionale ale utilizatorilor studenþi
–cãiledeidentificareadocumentelor; (elevi) – este unica instituþie care þine piept solicitãrilor
–metodeledelocalizareºideaccesareainformaþiei; sauserecurgeºilaserviciilealtorbiblioteci?
– instrumentele de informare oferite de biblioteci: fond Am rãmas plãcut surprinºi de afirmaþiile
dereferinþã,cataloage,acceslainternet; majoritãþii(maibinede80%)cãbibliotecacuoferteleei
– tipuri ºi genuri de documente consultate: cãrþi, impunãtoare satisface deziderate din cele mai variate,
seriale,CD-uri; iar dacã ºi se recurge la serviciile altor biblioteci, se
–accesullaresurse; face cu susþinerea ºi prin intermediul bibliotecii din
– aprecierea bibliotecii: biblioteca ºi serviciile ei, colegiu.
facilitãþile oferite, biblioteca conceputã ca spaþiu, 7% din cei interogaþi apeleazã ºi la serviciile
competenþabibliotecarilor; altor biblioteci: Biblioteca Municipalã „B.P. Hasdeu”
– opinia utilizatorilor studenþi privind contribuþiile filialele acesteia, Biblioteca Tehnico-ªtiinþificã
bibliotecii la formarea mediului informaþional în Republicanã, Biblioteca Naþionalã pentru Copii „Ion
instituþiiledeînvãþãmântmediudespecialitate; Creangã”…
–sugestii,propuneri; Dinrãspunsurileutilizatorilor:
–datedemografice:sexul,vârsta,anuldestudii. – Nu este singura bibliotecã, precizeazã câþiva
Rezultatele studiului demonstreazã cã studenþi, dar este de bazã. Prefer sã mã documentez
majoritatea respondenþilor apeleazã la serviciile aici.
bibliotecilor, cãci anume aici, se stocheazã toatã – Biblioteca ne oferã ºi posibilitãþi de a accesa
informaþia necesarã studiului. E îmbucurãtor faptul cã internetul.
studenþii gãsesc bibliotecile ca un remediu pentru 86% din lotul investigat consemneazã cã
studii, aceasta dovedeºte cã avem un nucleu al biblioteca prompt ºi în mare mãsurã onoreazã
colecþiilor bine selectat, servicii relevante necesitãþilor necesitãþiledeinformareºidocumentare;
etc. 12 % solicitã literaturã recentã la economie,
Ne-am propus sã cunoaºtem opinia utilizatorilor psihologie, în domeniul tehnic, care lipseºte în
studenþi ai colegiilor în privinþa contribuþiei bibliotecii la fondurilebibliotecilor.
formarea mediului educaþional-informaþional în „Regret cã nu mai ajung la biblioteca noastrã
sistemul învãþãmântului mediu de specialitate. reviste româneºti pe care le puteam consulta acum un
(Credeþi cã biblioteca este o parte indispensabilã a an-doi”. Sunt menþionate în mod special revistele
mediului educaþional informaþional?) Absolut toþi au ªtiinþã ºi tehnicã, Tehnium etc. pe care utilizatorii ar
consemnat rolul esenþial al bibliotecii în informare, dorisãleconsulteºiîncontinuare.
documentare – procese necesare la pregãtirea În vederea aprecierii serviciilor ºi facilitãþilor
specialiºtilorprofesionaliºidesfãºurareainvestigaþiilor oferite, respondenþilor li s-a adresat o întrebare care ar
ºtiinþifice. cuprinde satisfacerea utilizatorilor privind: oferta de
Câtevaopinii: carte, oferta de ediþii periodice, serviciile imprimare /
Biblioteca este unicul centru de bazã în formarea xerox, conexiunea ºi viteza de funcþionare a
mediuluiinformaþionalîncolegiu. internetului, performanþele calculatoarelor, variabilele
Biblioteca nu poate fi comparatã cu alte centre, ea fiind – foarte bunã, bunã, satisfãcãtoare, slabã ºi foarte
întruneºtetoatesurseledisponibile. slabã.
Contribuþiilebiblioteciisuntprimordiale. Extensiv, serviciile oferite de bibliotecile de
Eficacitatea procesului de instruire în colegiu colegii sunt apreciate cu calificativul „foarte bine” –
depinde în mod direct de organizarea muncii în 51,77% ºi „bine” – 36,55%, ceea ce dã o notã de
bibliotecã. profesionalism bibliotecarilor ºi estimeazã calitatea
Biblioteca deþine ponderea majorã în formarea produselor finite furnizate de bibliotecã, 11,68%
mediului informaþional în instituþiile de învãþãmânt apreciazãofertelecucalificativul„satisfãcãtor”.
preuniversitar. Colecþia de carte reprezintã o resursã
Bibliotecaþinepulsuldeasistenþãinformaþionalã. esenþialãabibliotecilor,aceastafiindsusþinutãprin
18. revizuirea permanentã a Politicii de achiziþie, dispunea de un sistem automatizat de informare, e
remarcatã de altfel ºi de utilizatori. Întrebarea salutabil faptul cã beneficiarii bibliotecilor de colegii din
referitoare la oferta de carte, a ediþiilor periodice Chiºinãu cunosc de existenþa unor aºa forme de
ilustreazã cã punctul forte al bibliotecii este însãºi informareºidorescutilizarealorînpracticã.
colecþiasa:56,94%susþinofertadecartecafiindbunã, Urmãtoarele rãspunsuri analizate au
53,85% pledeazã pentru colecþia de ediþii periodice, iar demonstrat cã o bunã parte din respondenþi întâlnesc
63,54% dau prioritate internetului, 13% susþin cã este diferite neînþelegeri la consultarea cataloagelor de
necesardeaîmbunãtãþicolecþiilecunoiachiziþii. bibliotecã(tradiþionale):
În continuare a fost oferit pentru discuþie –19%afirmãcãsedescurcãsinguri;
obiectul ce þine de formele de informare. Majoritatea – 75% recunosc cã le este complicat sã consulte
beneficiarilor remarcã faptul cã orice formã îºi aduce catalogul sistematic, fãcând apel la ajutorul
aportul sãu în documentare ºi informare, reliefând pe bibliotecarului;
cele preferate. Predilecþia este de partea expoziþiilor ºi – 6% susþin cã uneori au nevoie de ajutorul unui
revistelor informative. 93% opteazã preponderent profesionist.
pentru utilizarea internetului (supermagistrala Acest fapt ne îndeamnã sã concepem noi
informaþiilor digitale), 88 % dau prioritate expoziþiilor, modalitãþi, noi metode în servirea cititorilor, mereu sã
74% – revistelor bibliografice, 51% – cataloagelor manifestãm creativitate, noi tehnici ºi metode de
bibliotecii, 27% relevã bibliografiile tradiþionale. Din transmitere a informaþiei cãtre cititor. Astfel, se poate
alte forme consemnate: lansãrile de carte, întâlniri cu de concluzionat cã nivelul de competenþã
celebritãþi contemporane, cataloagele electronic ale informaþionalã a segmentului intervievat este mediu,
altor biblioteci, mass-media. 5% nu ºi-au expus se solicitã necesitatea organizãrii unor mãsuri de
viziunea ºi aceasta ne-a pus în gardã: le considerã ca instruire în scopul optimizãrii cunoºtinþelor ºi
forme de informare inutile ºi din motive etice nu ºi-au deprinderilor privind utilizarea instrumentelor de
expus pãrerile sau nu le cunosc suficient de bine informare în scopul satisfacerii necesitãþilor
pentrualeestima? informaþionale.
Am þinut sã aflãm care sunt preferinþele
utilizatorilor în documentare ºi informare la capitolul
Surse de referinþã. Utilizatorii bibliotecilor din colegii
preferã de cele mai dese ori consultarea diferitor baze
de date, urmeazã consultarea enciclopediilor,
dicþionarelor, ghidurilor. Însã, în topul surselor de
referinþã, studenþii plaseazã consultarea
bibliotecaruluidereferinþã.
Referinþele includ relaþia „profesionist-client”, în cadrul
cãreia contactul cu utilizatorul bibliotecii este direct,
motiv pentru care referinþele sunt „faþa publicã” a
Cei mai buni indici au fost culeºi de la bibliotecii(BrainNielsen).
respondenþiianilordeabsolvire,încomparaþiecuelevii Astãzi persistã douã opinii diferite privind rolul
anuluiIde studiu,seobservãpreferinþãfaþãdeformele instruirii bibliografice a utilizatorilor în vederea
de informare mai superioare, o utilizare mai eficientã a localizãrii informaþiilor, fiind pusã sub semnul întrebãrii
resurselorinformaþionale. necesitatea intervenþiei bibliotecarului de referinþe. În
Ceea ce þine de preferinþele catalogului cele din urmã a câºtigat o poziþie de compromis, prin
(alfabetic sau sistematic) s-a constatat cã prioritar care bibliotecile trebuie nu numai sã ofere instruire
pentru utilizatori este catalogul alfabetic (57%), urmat bibliograficã, dar ºi informaþie, economisind astfel
de catalogul sistematic (17%), (în unele biblioteci timpul utilizatorului. Cea mai bunã instruire, susþin
cataloagele sunt prezente, dar nu sunt puse la accesul specialiºtii, nu o realizeazã cursurile, întrunirile cu
utilizatorilor, din lipsa de personal, activitatea cu studenþii sau difuzarea unor ghiduri, ci chiar
cataloagele nu se efectueazã), 36% nu utilizeazã bibliotecarul de la pupitrul de referinþe, de la care
niciun tip de cataloage, motivând cã nu cunosc de beneficiarulînvaþã„peviu”cumsãprocedeze.
existenþa lor. Totodatã, o bunã parte din respondenþi Mai bine de 60% din studenþi, preferã atât
(69%) cer consultarea catalogului electronic. Cu toate sursele tradiþionale, cât ºi cele electronice (varianta
cã la momentul studiului nicio bibliotecã de colegiu nu ceamaioptimã:„surseletradiþionaleºiceleelectronice
alte
27% - bibliografii
tradiþionale
51% - cataloagele
bibliotecii
74% - revistele
bibliografice
88% - expoziþii
93% - cer consultarea catalogului electronic
ºi a internetului
ASOCIAÞIABIBLIOTECARILORDINREPUBLICAMOLDOVA
18
19. se completeazã reciproc”, „când e vorba de o de gândire al cãrþii. Bibliotecarul trebuie sã fie un spirit
investigaþie serioasã, te ajutã ambele”), 15% opteazã critic, capabil sã discearnã între valori ºi nonvalori. În
numai pentru sursele tradiþionale , 25% – numai pentru baza acestui spirit, omul-carte trebuie sã contribuie
surseelectronice. substanþialladifuzareaculturiiºieducaþiei,laformarea
Concludem cã pe sursele tradiþionale pun preþ tineretului, la conservarea ºi totodatã la evaluarea
75%,iarpeceleelectronice85%. mediului sociocultural, la promovarea gustului
Câþiva studenþi au remarcat cã „sursele publiculuicititor.
Suntem conºtienþi cã biblioteca va avea otradiþionale sunt sigure, însã sursele electronice cu
imagine favorabilã la nivelul cititorilor care omult mai rapide”. Modalitãþile prin care utilizatorii iau
frecventeazã doar dacã personalul reuºeºte sã creezecunoºtinþã de colecþiile ºi serviciile oferite de bibliotecã
o atmosferã cât mai bunã pentru studiu. Un bibliotecars-au stabilit în felul urmãtor: 82% dintre utilizatori aflã
amabil,competent,conºtientdefaptulcãdeactivitateadespre ele frecventând biblioteca, 50% – de la
sa depinde, în mare parte, succesul la învãþãturã alprofesori, 29% vizitând expoziþiile de documente, 23%
beneficiarilor, contribuie la crearea ºi consolidareaconsultând materialele promoþionale (ghiduri, buletine
legi. imaginiibiblioteciiîncareîºidesfãºoarãactivitatea.informative),11%–delaco
Ultima secþiune a chestionarului a fostOdatã ce a fost cunoscut cã în perioada
consacratã competenþei profesionale, culturiistudiului vom fi în colaborare cu generaþia
generale, culturii informaþionale a lucrãtorilor dincomputerizatã, generaþia viitorului, am dorit sã aflãm
bibliotecile colegiilor din Chiºinãu, în viziuneacecredstudenþiidesprebibliotecavirtualã:
– utilizatorilor. Am dorit sã ºtim cum este apreciat de91% o considerã fereastrã larg deschisã
cãtre cititorul-student bibliotecarul? Cum este apreciatspre informaþii relevante, oferã acces la surse
ajutorul acordat de bibliotecari, cât de operativã esteelectroniceposibildeconsultat(carenuexistãînformã
intervenþiabibliotecarului.tradiþionalã); oferã acces la informaþia din lumea
Poetul M. Beniuc a observat foarte exact:întreagã;
– 9% opteazã pentru sursele tradiþionale, „Cartea e de o mie de ori mai preþioasã dacã lângã ea,
pentruobibliotecãrealã. stã o cãlãuzã, bibliotecarul. El o ºtie pe cea mai bunã
Referitor la abilitãþile de utilizare a pentru tine, pe cea mai preþioasã, pe cea care ºtie a
computerului, este important de remarcat cã rãspundetocmailaîntrebãriletale.”
întrebãrile au purtat un caracter de evaluare. Astfel, 90% din respondenþi estimeazã colectivul
printre studenþii din colegiile din Chiºinãu, nu s-au bibliotecilor cu brio: sunt profesioniºti excelenþi,
menþionat persoane care nu ar avea deprinderi de oameni potriviþi la locul potrivit, sunt angajaþi cu o
lucru cu computerul, 71% posedã calculatorul la un pregãtire excelentã, posedã calitãþi inerente
nivel înalt, iar 29% au apreciat abilitãþile de utilizare a bibliotecarilor; 6% apreciazã cu bine; 4% au exprimat
computeruluicuechivalentul„bine”. careva doleanþe: posedarea la perfecþie a artei
La compartimentul deprinderile de navigare în comunicative,cunoaºterealimbiiromâne,amabilitate.
internet, 91% dintre studenþi au abilitãþi de navigare ºi Studiul realizat a permis de a scoate în
utilizeazã internetul de câte ori este necesar, în schimb evidenþã aspecte cum ar fi insuficienþa abordãrii
8% utilizeazã internetul parþial (motivând lipsa conceptului de Culturã Informaþionalã, fiind chiar
calculatorului, conectarea la internet). Însã la capitolul necunoscut de cãtre utilizatorii bibliotecilor de colegii,
abilitãþideutilizareaoperatorilorcepermitcombinarea drept urmare nu sunt utilizate efectiv pârghiile ºi
cuvintelor-cheie, se utilizeazã strategii simple de posibilitãþile bibliotecilor, studenþii pãrãsesc instituþiile
regãsire a informaþiei în diferite sisteme, ceea ce de de învãþãmânt mediu de specialitate fãrã abilitãþile ºi
multe ori conduce la o regãsire ineficientã. Referitor la competenþele necesare de a se orienta / descurca în
scopul accesãrii internetului, majoritatea Societatea Informaþionalã ºi a Cunoaºterii, se simte
respondenþilor declarã cã utilizeazã internetul: pentru necesitatea confirmãrii rolului de actor efectiv al
accesarea bazelor de date on-line naþionale ºi bibliotecii în procesul educaþional, în implementarea
internaþionale, a periodicelor specializate on-line, a e- principiilor Procesului de la Bologna, sprijinirea
mailului. reformelorînsistemulînvãþãmântuluietc.
Un aspect aparte, dar strâns legat de tematica Desigur, trebuie sã rãmânem prudenþi în
studiului, îl constituie relaþia cititor / bibliotecar. interpretarea rezultatelor anchetei prin întrebãri.
Bibliotecarul exponent al lumii cenuºii – trebuie sã fie Totuºi, în limitele cadrului metodologic fixat, rezultatele
un om cu o culturã vastã, care sã cunoascã universul observateindicãfaptulcãnivelulperformanþei
20. documentare a studenþilor din învãþãmântul mediu de ºi predarea cursului de Culturã Informaþionalã în
specialitate, cel mãsurat de anchetã, este mediu. O instituþiile din învãþãmântul mediu de specialitate.
condiþie inerentã a eficienþei procesului educaþional Rezultatele obþinute vor fi utile pentru planificarea ºi
mediu de specialitate este formarea Culturii realizarea acþiunilor de instruire la nivel naþional pentru
Informaþionale a utilizatorilor. În acest sens bibliotecile specialiºtii din structurile infodocumentare, precum ºi
de colegii din Chiºinãu menþin o veche tradiþie, de un aport esenþial la extinderea ariilor de dezvoltare a
formare a utilizatorilor în bibliotecã. În fiecare Comisiei „Cultura Informaþionalã” din cadrul Asociaþiei
bibliotecã de colegiu se încearcã transmiterea BibliotecarilordinRepublicaMoldova.
cunoºtinþelor bibliotecar-bibliografice prin diferite Pentru a avea specialiºti moderni, formaþi într-
forme de servire informaþionalã: Zilele bibliotecii la un mediu informaþional benefic, competenþi,
catedre, Zilele informãrii, În ajutorul absolventului, emancipaþi ºi apþi de a face parte din spaþiul european
Susþinereanoilorbeneficiari,Ziuabibliotecaruluietc. al educaþiei, este inevitabil astãzi iniþierea unui
program pentru formarea Culturii Informaþionale înÎn cadrul acestor manifestãri bibliotecarii
cadrul structurii învãþãmântului mediu de specialitate,organizeazã expoziþii, treceri în revistã pe profilul
scopul programului fiind de a-i face pe studenþi sãcatedrei, pe profilul specialitãþii, promoveazã cãrþile
înþeleagãºisã-ºiasumeresponsabilitateapentruceearecent achiziþionate, donaþiile, fac referiri asupra
ce învaþã, a-i ajuta sã dobândeascã abilitãþi sporite demodalitãþilor ºi plinãtãþii completãrii colecþiilor, oferã
a gândi critic ºi independent ºi de a rezolva diverseleconsultaþii ºi demonstreazã posibilitãþile de accesare a
bazelordedatealealtorbiblioteci,aleinternetuluietc. probleme cu care se confruntã, a le oferi instrumente
Utiliza necesarepentrueducaþiapermanentã.rea eficientã a informaþiei în bibliotecile
Biblioteca a fost ºi rãmâne una dinde colegii este o condiþie a succesului pentru ziua de
importantele structuri educaþionale, un laboratorazi ºi de mâine. Un sistem de învãþãmânt bine articulat
ºtiinþific de muncã intelectualã, un centrupoate cultivã persoane active, competente, cu gândire
infodocumentar ce face parte din cultura prezentului.analiticã, flexibilã, capabile sã se orienteze ºi sã
Biblioteca este locul unde se asigurã variateutilizeze fluxurile informaþionale. Obþinerea
oportunitãþimodernedeinstruireºicercetareºtiinþificã.performanþelor în învãþãmânt este determinatã direct
Biblioteca trebuie sã-ºi continue activitatea sprede calitatea colecþiilor, ponderea infrastructurii
informare,documentare,comunicareculturalã,sãvinãinformaþionale, de varietatea ºi nivelul serviciilor
în întâmpinarea solicitãrilor utilizatorilor, facilitându-leinformaþional-bibliotecare.
accesullainformaþierapidºilatimp.Pentru crearea unei adevãrate infrastructuri
de instruire ºi cercetare nu este suficient sã fie asigurat
doar accesul la resursele informaþionale. Sarcina Referinþebibliografice:
principalã este de a crea astfel de condiþii, în care
existenþa informaþiei conduce la crearea noilor 1. Amorþitu, Angela. Cultura Informaþionalã a
cunoºtinþe, a unui nou nivel de instruire, condiþii, în beneficiarilor Bibliotecii Universitare: abordãri în
care eficienþa mijloacelor investite în dezvoltarea contextual aderãrii RM la Procesul de la Bologna. În:
structuriiinfodocumentareestemaximalã. Confluenþe ºi integrare calitativã a cãrþii, activitãþii
bibliotecare ºi a infrastructurii informaþionale înBiblioteca, împreunã cu instituþia a cãrei
procesul didactico – ºtiinþific universitar: Materialelestructurã este, conºtientizeazã responsabilitatea
conferinþei ºt. consacrate aniversãrii a 60-a aasumatã privind calitatea învãþãmântului. Are drept
Bibliotecii Universitare „ A. Russo” din Bãlþi, 4obiective principale crearea potenþialului de resurse
noiembrie2005.Bãlþi,2005,p.129-137.necesare, informarea, asistenþa în vederea instruirii
2. Banciu, Doina. Cultura informaþiei ºi comunicãrii:formative, oferirea accesului la informaþii pe diverse
serviciile Internet. În: Biblioteca. 1998, nr. 11, p. 335-suporturi, la infrastructura informaþionalã naþionalã ºi
337.globalãetc.
Teoretic studiu 3. Bazele culturii informaþionale: curs universitar. Bãlþi,l realizat va contribui la
2007.160p.aprofundarea cunoºtinþelor despre Cultura
4. Bejan, Eugenia. Cultura Informaþionalã: standardeInformaþionalã, care are o însemnãtate deosebitã
internaþionale.În:BuletinulABRM.2007,nr.1(5).pentru reformarea sistemului biblioteconomic.
5. Dezvoltarea unei culturi a informãrii în scopulImportanþa practicã constã în faptul cã datele obþinute,
adoptãrii la orice tip de situaþie. Managementulconcluziile ºi recomandãrile elaborate pot fi folosite în
informaþieiºipoliticideformare.În:Problemedeactivitatea instituþiilor infodocumentare, la elaborarea
21. informareºidocumentare.1996,nr.1-2,p.3-5. 286-XII din 16.09.1994: Republ. cu completãri ºi
6. Gheþu, Veronica. Cultura Informaþionalã – element modificãri. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
indispensabil modernizãrii învãþãmântului superior. În: 2003,nr.14-17,p.7-11.
oldova. 14. Lisnic, Natalia. Cultura informaþionalã: difiniþii,Universitatea Liberã Internaþionalã din M
societatea inSymposia Professorum . În:: Materiale sesiunii ºt. din 21 conþinut, evoluþie în formaþionalã
BuletinulABRMoct.,2005.Chiºinãu,2006,p.53-59. .2008,nr.1(7),p.117-119.
15.7. Harconiþã, Elena. Scurtu, Elena. Cultura informaþionalã: forme deCursul Bazele culturii
. În:. existenþã ºi acces Magazin Bibliologic. 2005, nr. 3informaþionale la Universitatea de stat „Alecu Russo”
În: BuletinulABRM –4,p.97-99..2008,nr.1(7),p.94-98.
16.8. Harconiþã, Elen Stoica, Ion.a. Structuri ºi relaþii informaþionale înCultura informaþionalã în mediul
universitar. În: Buletin biblioteconomic. 2006, nr 1, p. dezvoltarea învãþãmântului ºi a cercetãrii româneºti: o
17-24. încercare de sintezã. Bucureþti: Ed. Alternative, 1997.
9. Harconiþã, Elena. Instruirea utilizatorilor – funcþie 142p.
indespensabilã a bibliotecii universitare. În: Symposia 17. Stratan, Elena. Cursul „Bazele culturii
Professorum. ULIM. Seria Biblioteconomie. Informare. informaþionale” la Universitatea de Stat „Aleco Russo”
Documentare. Materialele sesiunii ºtiinþifice din 26-27 dinBãlþi.În:BuletinulABRM.2006,nr.2(4.),p.30-33.
aprilie2002.Chiºinãu,2002,p.57-60. 18. Studzinschi, Svetlana. Formarea utilizatorilor în
10. Harconiþã, Elena. Cursul Bazele culturii biblioteca universitarã. În: Magazin bibliologic. 2001,
informaþionale la Universitatea de stat „Alecu Russo”. nr.3,p.77-78.
În: Buletinul ABRM: Materialele conferinþei anuale a 19. Târziman, Elena. Utilizarea Noilor Tehnologii ale
asociaþiei bibliotecarilor din Moldova – Bãlþi 2007. Informãrii ºi comunicãrii în mediul Universitar.Aspecte
Instruirea continuã – cerinþã a Societãþii Informaþionale ale formãrii unei culturi informaþionale: Tezã de
ºiaCunoaºterii.2008,nr.1(7),p.94-98. doctorat[online]. Bucureºti, 2001 [citat 12 februarie,
11. Hotãrarea Guvernului Republicii Moldova despre 2010];
aprobarea Strategiei Naþionale de edificare a societãþii Disponibil pe Internet:
informaþionale – „Moldova Electronicã” nr. 255 din <http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteCOM/tirziman/
9.03.2005. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. glosar.htm>
2004,nr.46-50,p.41-88. 20. Tcaci, Liliana. „Cultura Informaþionalã” – brand-ul
12. Lege privind accesul la informaþie nr. 982-XIV din anului 2010 în Bibliotecile din Republica Moldova. În:
11 mai 2000. În: Monitorul Oficial al Republicii Cartea. Biblioteca. Cititorul: Buletin metodic ºi
Moldova.2000,28iulie,p.11-17. bibliografic.Chiºinãu,2010,p.63-64
13. LegeaRepublicii Moldova cuprivire labibliotecinr.
STATISTICA BIBLIOTECARÃ CA VECTOR DE IMAGINE1
1
Rezumat: Articolul reprezintã o analizã a statisticii.
situaþiilor statistice privind activitatea bibliotecilor Statistica de bibliotecã are menirea de a scoate în
publice din Republica Moldova. Situaþiile sunt evidenþã natura multidimensionalã a serviciilor de
prezentate în raport cu recomandãrile IFLA-UNESCO bibliotecã ºi impactul instituþiei bibliotecare asupra
ºi indicii medii înregistraþi în þãrile Uniunii Europene. societãþii. Pentru ca biblioteca sã se dezvolte în
Bibliotecarii care au careva tangenþe cu corespundere cu tendinþele moderne, informaþia
recepþionarea, sistematizarea, analiza, comunicarea despre funcþionarea ei, atât cea statisticã cât ºi cea
ºi interpretarea indicatorilor statistici cunosc calvarul factologicã, trebuie sã fie actualizatã permanent ºi larg
inerent fiecãrui început de an. Însã odatã puse la punct accesibilã atât decidenþilor politici, organelor
situaþiile statistice se transformã într-un bun necesar, finanþatoarecâtºiutilizatorilorrealiºipotenþiali.
pentru cã practic nici o miºcare importantã în Turbulenþele ºi crizele financiare din ultimii ani
activitatea bibliotecarã nu se face fãrã implicarea ausporitimportanþastatisticiidebibliotecãºia
Vera OSOIANU,
Ecaterina DMITRIC,
Biblioteca Naþionalã a Republicii Moldova
Varianta prescurtatã a studiului
22. a indicatorilor de performanþã, folosiþi tot mai insistent utilizezeInternetul.(3)
îndemersulmanagerial.Acrescutimportanþaacestora UNESCO a început colectarea situaþiilor statistice
atât pentru managementul ºi funcþionarea cu succes a la nivel global, privind activitatea bibliotecilor, în anii 70
bibliotecii, cât ºi pentru a demonstra valoarea ai secolului trecut. La început a existat un singur
bibliotecii în faþa utilizatorilor, instituþiilor adiacente, formular care acoperea toate tipurile de biblioteci din
organelor finanþatoare, partenerilor etc. Nu poate fi þãrile membre UNESCO. La sfârºitul anilor 70
tãgãduitã nici valoarea statisticii ca avocat ºi bibliotecile au fost grupate în trei categorii: biblioteci
instrument de lobby pentru a ilustra politicienilor, naþionale ºi publice, biblioteci ale instituþiilor
factorilor de decizie financiarã, partenerilor rolul superioare de învãþãmânt ºi ºcolare, biblioteci
bibliotecilor în promovarea accesului la moºtenirea specializate. În anul 2000 UNESCO renunþã, însã, la
culturalã ºi ºtiinþificã; contribuþia la dezvoltarea aceastã activitate pe motiv ca nu toate þãrile raportau
societãþii;sprijinulproceselordemocratice;micºorarea datele solicitate, iar calitatea statisticii era mult sub
inegalitãþii digitale; sprijinul în procesul de instruire pe nivelulaºteptãrilor.
tot parcursul vieþii etc. Exploatate cu pricepere ºi IFLA a preluat ºtafeta ºi în încercarea de a
îndemânare datele statistice pot fi foarte asigura continuitatea, împreunã cu Institutul pentru
convingãtoare în negocierea bugetului la diferite StatisticãUNESCO(UNESCO InstituteforStatistics),
niveluridecompetenþã. iniþiazãunºirdeproiecte.
Statistica se impune tot mai mult ca un În anul 2003 a fost publicat raportul Statistica
important ºi puternic instrument de management care globalã de bibliotecã, care se baza pe datele
ajutã la prezentarea, compararea ºi analiza prezentate de Institutul pentru Statisticã UNESCO
rezultatelor activitãþii instituþiei bibliotecare. Fãrã compartimentul „Culturã ºi Comunicare”(„Culture and
datele statistice este de ne conceput transparenþa, Communication”). Un alt izvor care a stat la bazã
controlul, stabilirea necesarului de resurse, mãsurarea raportului a fost studiul „Statistica internaþionalã de
performanþelor, monitorizarea progresului activitãþii, bibliotecã: tendinþe ºi comentarii bazate pe datele
constatareastagnãrii,elaborareastrategiilorºi,celmai LIBECON („International library statistics: trends and
important, conceperea politicii de dezvoltare a commentarybasedontheLIBECONdata”).
domeniului. Conform Raportului Statistica globalã de
Pentru a demonstra importanþa bibliotecilor în bibliotecã la începutul mileniului trei în lume existau
societate ºi rolul lor în dezvoltarea ºi prosperarea 569,627 biblioteci în serviciul publicului, cu un fond
membrilor societãþii au fost efectuate mai multe studii, total de 35 miliarde unitãþi tradiþionale de pãstrare,
sondaje atâtînþãriluateaparte,câtºilanivelglobal. inclusiv 20 miliarde de cãrþi. Au fost raportaþi de
Un Eurobarometru efectuat cu câþiva ani în asemenea 2,5 miliarde de utilizatori, 1,5 trilioane de
urmã la solicitarea Comisiei Europene clasifica tranzacþii de împrumut, 8,7 trilioane de dolari SUA
preferinþele culturale ale europenilor în felul urmãtor: cheltuieli, ºi 1 000 000 de bibliotecari. Studiul mai
frecventarea cinematografului – 2.03, frecventarea prezintã informaþii despre resurse electronice
bibliotecii – 1.67, vizitarea monumentelor istorice - disponibile în biblioteci, numãrul de computere pentru
1.65,mersullaevenimentelesportive–1.64,etc.(4) utilizatori, inclusiv conectate Internet, dar aºa cum
Este adevãrat cã, în ultimul timp, extinderea aceste cifre reprezintã nivelul anului 2000, acum nu
Internetului a încurcat puþin numãrãtoarea, acesta mai au nici o relevanþã. Anume în acest domeniu în
eclipsând un pic importanþa preferinþelor culturale ºi ultimii ani au avut loc cele mai spectaculoase
situându-se pe prim plan, dar biblioteca precede încã schimbãri. Marea majoritate a indicatorilor sunt
alte activitãþi culturale, precum ºi mersul la prezentaþi dupã continente: Europa, Asia, America etc
evenimentele sportive care, lucru bine ºtiut, ºi pot fi folosiþi mai puþin pentru a demonstra niºte
antreneazã resurse financiare colosale ºi fenomenul lucruri comparabile la nivel naþional. In multe cazuri
este deloc de neglijat. Studiul OCLC „Bibliotecile ºi calitatea situaþiilor statistice prezentate este
resursele informaþionale în percepþia utilizatorilor”, îndoielnicã. Mexic, de exemplu, raporta aproape de
efectuat în 2005 relata faptul cã 33% dintre zeceorimaimultevizitedecâtîmprumuturi.
respondenþi au menþionat cã dupã apariþia Internetului Datele globale prezentate rãmân însã in urma
în viaþa lor vin la bibliotecã mai rar. Vizionarea datelor statistice naþionale disponibile în diverse þãri.
televizorului, frecventarea bibliotecii, lectura cãrþilor, Deºi standardele internaþionale privind statistica de
lectura ziarelor sunt patru activitãþi de top, pe care bibliotecãºiindicatoriideperformanþãsuntlargfolosite
respondenþii le fac mai rar dupã ce au început sã lanivelinternaþional,nutoateþãrilecolecteazã
