SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 31
Introducere in psihologia evolutionista
In ultimii ani, interes stiintific puternic in abordarea evolutionista a naturii umane:  psihologia evolutionista .  ,[object Object],[object Object],[object Object]
Psihologia evolutionista (PsiE)– ofera explicatii evolutioniste comportamentului si psihicului uman. Tipuri de intrebari in PsiE: Cat de specializata sau adaptata este mintea umana? Ce intrebari se pot pune despre evolutia comportamentului si a abilitatilor mentale umane?  Cum au fost acestea studiate si care sunt similaritatile si diferentele dintre abordarea PsiE si alte abordari, cum ar fi etologia, sociobiologia, ecologia comportamentala umana, memetica, teoriile coevolutiei gene-cultura? Unul din elementele de baza ale PsiE este mediul adaptabilitatii evolutioniste (EEA).
Modelul  ABC  (Ellis, 1962) – cadru permisibil conceptualizarii abordarii PsiE. Componente: A (activating events) –  eveniment activator  – de tip situatie externa (evenimente de viata) sau de tip situatie interna/subiectiva (emotii, evenimente psihofiziologice, comportamente) B (beliefs) – cognitiile persoanei (element de prelucrare informationala). B se interpun intre A si consecintele procesarii A. Cognitiile (B) nu sunt doar declansate de A, ci ele mediaza perceptia si reprezentarea A in mintea noastra. In PsiE, B devine  structuri cognitive . C (consequences) –  consecintele ( outputuri/raspunsuri) procesarii cognitive a A: afectiv-emotionale/subiective, comportamentale, psihofiziologice, biologice in general. Modelul ABC in PsiE (David, 2007)
Modelul ABC in PsiE (David, 2007) PsiE: Ce structuri cognitive (B) determina outputurile/raspunsurile – C- in conditii specifice de mediu (A)? Problema adaptativa EEA Structura  cognitiva (B) Implementare neurobiologica Evenimente activatoare – Post-EEA (A) ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],Psi cognitiva Fenotip - PsiE
Originea evolutiva a structurilor cognitive ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Originea evolutiva a structurilor cognitive In cadrul fiecarui mecanism – afectarea supravietuirii/reproducerii: directa si indirecta  - Vezi exemplu: aparitia vederii in culori – date etnografice: zona Kalahari, risc atac pradatori mare, detectarea pradatorilor Important:  Variatia fenotipica este fundamentala pentru evolutie. Individul – unitate de baza a actiunii fortelor evolutive. Reproducerea surclaseaza supravietuirea pe teren evolutiv. EEA actual nu difera esential de EEA ancestral – tehnica, societatea actuala – bariere in actiunea “pura” a selectiei naturale.
Ce se poate investiga in PsiE? ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Abordari ale studiului evolutiv al comportamentului uman ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],Leda Cosmides & John Tooby - figuri cheie in PsiE. “ In the rush to apply evolutionary insights to a science of human behaviour, many researchers have made a conceptual ‘wrong turn’ … this … has consisted of attempting to apply evolutionary theory directly to the level of manifest behavior, rather than using it as a heuristic guide for the discovery of innate psychological mechanisms” Cosmides & Tooby (1987)
Paradigme ale PsiE  ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Paradigme ale PsiE  (2) Artefact (by-product)  = nu este asociat direct cu reproducerea; apare deoarece, din intamplare, a fost asociat cu o adaptare. Ex. Culoarea alba a oaselor = artefact al faptului ca oasele contin calciu, care le asigura rezistenta (adaptare), iar Ca are culoarea alba. Ex. Limbajul - artefact al dezvoltarii si organizarii creierului (teorie); ombilicul; (3) Zgomotul (efect intamplator; noise)  = nu sunt legate de adaptare; pot fi produse ale unor mutatii care nu influenteaza reproducerea.
Paradigme ale PsiE  2. Paradigma moderna (Buss et al. 1998)  - extensie si completare a celei clasice - se introduce si individul, ca subiect de focalizare a PsiE: structuri cognitive cu functie adaptativa, dar care nu sunt valabile pentru toti membrii speciei. Elemente de baza introduse: exaptare si spandrel Exaptarea (exaptation)  - se refera la faptul ca SN a actionat din nou asupra unei adaptari anterioare, adaugand sau schimband functia acelei adaptari. Ex. Penajul pasarilor - adaptare = functie de termoreglare; exaptare = functie zbor (locomotie aeriana).  Exaptarea - sustine reproducerea in prezent (direct sau indirect). Ex. Mainile - initial - tranzitia de la “labe” spre “maini” de prins ramuri, frunze ---> maini pentru utilizare de instrumente Spandrel  - din arhitectura - spandrel = spatiile goale ce raman in structura unei cladiri, fara o functie planificata, dar care pot fi ulterior utilizate ca miniecosisteme pt insecte, spatii pt pasari, lilieci etc. Spandrelul - rezultat al SN care actioneaza asupra unui artefact (by-product). Spandrel - sustine reproducerea in prezent. (ex. Nasul este folosit pentru a sustine ochelarii). Care sunt pasii urmariti intr-un demers de cercetare in PsiE? Analizam fenotipul = structuri cognitive (B) + raspunsuri (C)
Demersul cercetarii in PsiE  Pas 1:  Ce structuri cognitive (B) determina outputurile/raspunsurile – C? Problema adaptativa EEA Structura  cognitiva (B) Implementare neurobiologica Evenimente activatoare – Post-EEA (A) ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],Fenotip - PsiE
Demersul cercetarii in PsiE  ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Demersul cercetarii in PsiE  Pentru a fi o exaptare, trebuie argumentat ca:  - probabilitatea ca aceasta structura cognitiva sa fi rezultat in urma sansei este mica - structura cognitiva a asigurat rezolvarea unor probleme in EEA, coreland astfel cu fitnessul - SN a operat ulterior asupra structurii cognitive, astfel ca noua functie coreleaza in prezent cu fitnessul. Pentru a fi un spandrel, trebuie argumentat ca: - probabilitatea ca aceasta structura cognitiva sa fi rezultat in urma sansei este mica - structura cognitiva este rezultatul unei SN care a operat asupra unui artefact - in prezent, structura de tip spandrel ajuta la rezolvarea unor probleme din mediul EEA actual, coreland cu fitnessul. Toti PASII trebuie ghidati de metodologia de cercetarii stiintifice (teorii, ipoteze, predictii).
Nivele de analiza in PsiE (Buss, 2004)
Exista trei tipuri majore de explicatii evolutioniste ale psihopatologiei: 1).  Explicatia  breakdown ( esecul ):   tulburarea mentala este vazuta ca un esec al anumitor structuri cognitive in indeplinirea functiilor lor evolutive.  2).  Explicatia  mismatch  (nepotrivirea):  o structura cognitiva a fost candva adaptativa, dar momentan nu mai este din cauza schimbarilor de mediu (diferenta intre mediul EEA si cel de acum).  3).  Explicatia  persistence  (persistenta):  sustine posibilitatea teoretica a utilitatii adaptative a unor structuri cognitive si in mediul actual, la fel cum au fost in EEA ancestral. Cat de mult din psihopatologia umana este esec, nepotrivire sau persistenta in sensul adaptarii? Aplicabilitate PsiE - psihopatologia evolutionista
“ Minte de pleistocen in holocen” (Hagen, 2006) ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Un exemplu de “mismatch” intre EEA actual si EEA ancestral Illustration from “Introducing Evolutionary Psychology” by Dylan Evans & Oscar Zarate. Icon Books (1999)
Stiintele evolutioniste: investigarea istoriei vietii si a proceselor care duc la diversitatea si unitatea acesteia. Evolutia - Sens general: grupuri de organisme (populatii, specii) emerg prin diviziunea unor specii ancestrale; grupurile noi vor evolua independet in incercarea de a gasi un optim interactional cu mediul. Futuyuma (1995) - 1) ramificarea liniilor de descendenti si 2) schimbari in interiorul fiecarei linii (inclusiv extinctia). Evolutia biologica (organica) - are loc ca urmare a unor procese fundamentale: aleatorii (mutatii) si non-aleatorii (selectia naturala, reproducerea, migratia, dispersia natala etc.). Definitie clasica: evolutia = totalitatea schimbarilor genetice la nivelul indivizilor membri ai unei „banci genetice“ (genetic pool) a unei populatii. Mecanisme ale evolutiei - teoria sintetica http://anthro.palomar.edu/synthetic/
Evolutia = totalitatea schimbarilor genetice la nivelul indivizilor membri ai unei „banci genetice“ (genetic pool) a unei populatii. Unitatea de baza a actiunii fortelor evolutive = INDIVIDUL. Ex. un caracter determinat de o gena cu doua alele (A si a) - daca frecventa uneia dintre alele s-a modificat (crescut, scazut) de la o generatie la alta ---> a avut loc o „evolutie“ intre generatii (populatia a evoluat in directia schimbarii frecventei alelei luate in considerare). Exemplu: parintii au 98% A si 2% a, iar copiii lor au 90% A si 10% a. Evolutia ca schimbare a frecventei genelor Matematician Godfrey Hardy 1877-1947 Fizician Wilhelm Weinberg 1862-1937 Ecuatia Hardy-Weinberg - suportul matematic al evolutiei, vazuta ca modificare a frecventei genelor in populatie (Stern, 1943).
Ecuatia Hardy-Weinberg - teoretic, evolutia (schimbare a frecventei genelor) poate sa aiba loc in orice moment intr-o populatie data. ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Echilibrul Hardy-Weinberg Ecuatia echilibrului Hardy-Weinberg - calcularea probabilitatii de aparitie a unor genotipuri inntr-o populatie si dinamica frecventei alelelor de la o generatie la alta.  Pentru un caracter codificat de o gena cu doua alele (A si a; ex. inaltimea: plante inalte si plante pitice), o populatie este in echilibru, daca  (p ²  + 2pq + q ²  = 1), unde p = frecventa alelei dominante (A) si q = frecventa alelei recesive (a). Altfel spus, p = toti indivizii cu genotip homozigot AA si jumatate din heterozigoti, deci 1/2 Aa:  p = AA + 1⁄2Aa Similar, q = toti indivizii homozigoti (aa) si jumatate din heterozigoti (Aa): q = aa + 1⁄2Aa Pentru ca pentru gena luata in considerare exista doua alele, frecventa de aparitie a unei alele plus frecventa de aparitie a celeilalte va fi 100% (in conditii de echilibru populational, deci cand populatia este relativ stabila si nu exista riscul modificarii semnificative a frecventei uneia dintre alele): p + q = 1 si p = 1 - q, q = 1-p Sansele ca toate combinatiile posibile de alele sa apara aleator sunt exprimate de ecuatia (p + q) ²  = 1, sau p ²  + 2pq + q ²  = 1 P ² este frecventa prezisa a indivizilor homozigoti dominanti (AA), 2pq este frecventa prezisa a heterozigotilor (Aa) si q ²  este frecventa prezisa a indivizilor homozigoti recesivi (aa). Din observarea fenotipurilor ---> e mai usor sa vedem cati aa sunt exact (Aa nu difera de AA fenotipic), deci q ²  este cel mai usor de estimat. Pentru ca p = 1 - q si q este cunoscut, putem calcula p. Dupa ce avem p si q, le introducem, in ecuatia  Hardy-Weinberg (p ²  + 2pq + q ²  = 1).  Ecuatia va permite calcularea frecventelor prezise a tuturor celor 3 genotipuri posibile (AA, Aa si aa).
Albinismul - exemplu aplicare ecuatie HW Albinism - caracter rar, cu transmitere ereditara, exprimat la indivizii autozomali recesivi pentru gena implicata  (aa). Simptome tipice: lipsa pigmentului melanina in piele si par (apare la oameni si alte specii). Frecventa medie de aparitie a albinismului in populatia umana din America de Nord este de 1 la 20.000. Ecuatia Hardy-Weinberg: (p ²  + 2pq + q ²  = 1) -  frecventa indivizilor homozigoti recesivi (aa) in populatia data este  q ² .  Deci, in America de Nord, frecventa homozigotilor pentru albinism ar trebui sa fie: q ²  = 1/20.000 = 0.00005, respectiv q = 0.007  Cu alte cuvinte, frecventa alelei recesive pentru albinism (a) este p =  0.007. Stiind ca p = 1 - q, rezulta p = 1 - 0.007, deci p = 0.993 Deci, frecventa alelei dominante (A) este 0.99293.  Urmatorul pas este alcatuirea ecuatiei Hardy-Weinberg: p ²  + 2pq + q ²  = 1 (0.993) ²  + 2 (0.993)(0.007) + (0.007) ²  = 1 0.986 + 0.014 + 0.00005 = 1 Frecventele prezise ale genotipurilor in populatie sunt: p ²  = AA = 0.986 = 98.6% 2pq = Aa = 0.014 = 1.4%  - frecventa mare a purtatorilor  q ²  =  aa (albinoticii) = 0.00005 = 0.005% - aa nu afecteaza fitnessul!
Mecanisme ale evolutiei ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Mecanisme ale evolutiei ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Mecanisme ale evolutiei ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Mecanisme ale evolutiei ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Mecanisme ale evolutiei (3) Efectul fondatorului ( eng. founder effect ) - Coreea Huntington Pe baza analizelor de screening si a celor de pedigri ---> toate persoanele afectate de coreea Huntington din regiunea lacului Maracaibo, au ancestor comun o singura femeie (Maria Concepción Soto), care a avut un numar mare de copii (legitimi si ilegitimi). Aceasta femeie =  fondatorul  unei populatii (aprox 20.000 de oameni) cu risc foarte crescut de a manifesta o maladie severa transmisa genetic. George Huntington, USA 1850-1916
Mecanisme ale evolutiei ,[object Object],[object Object],[object Object]
Mecanisme ale evolutiei ,[object Object],[object Object],[object Object]

Weitere ähnliche Inhalte

Andere mochten auch

Comportamentele Pozitive
Comportamentele PozitiveComportamentele Pozitive
Comportamentele Pozitive1Leu
 
Pendidikan Jasmani Zaman Purba
Pendidikan Jasmani Zaman PurbaPendidikan Jasmani Zaman Purba
Pendidikan Jasmani Zaman Purbakaloky
 
Diario Operativo Blog Gennaio Aprile Maggio 2010
Diario Operativo Blog Gennaio Aprile Maggio 2010Diario Operativo Blog Gennaio Aprile Maggio 2010
Diario Operativo Blog Gennaio Aprile Maggio 2010Zio Romolo
 
Events 1^ Blog Economy Day
Events 1^ Blog Economy DayEvents 1^ Blog Economy Day
Events 1^ Blog Economy DayZio Romolo
 
Psihozestd[1]
Psihozestd[1]Psihozestd[1]
Psihozestd[1]1Leu
 
Pdi abril2011 (1)
Pdi abril2011 (1)Pdi abril2011 (1)
Pdi abril2011 (1)lpalacin
 
Paranostd
ParanostdParanostd
Paranostd1Leu
 
Slide Videopillola 14.02.2010
Slide Videopillola 14.02.2010Slide Videopillola 14.02.2010
Slide Videopillola 14.02.2010Zio Romolo
 
Diario Operativo Blog Gennaio Febbraio 2010
Diario Operativo Blog Gennaio Febbraio 2010Diario Operativo Blog Gennaio Febbraio 2010
Diario Operativo Blog Gennaio Febbraio 2010Zio Romolo
 
Carl Rogers
Carl RogersCarl Rogers
Carl Rogers1Leu
 
Preview - Fifty Two Steps: Discover a New You
Preview - Fifty Two Steps: Discover a New YouPreview - Fifty Two Steps: Discover a New You
Preview - Fifty Two Steps: Discover a New Yous.anshuman
 
Pdi abril2011 (1)
Pdi abril2011 (1)Pdi abril2011 (1)
Pdi abril2011 (1)lpalacin
 
Presentazione WMO Milan 13 december 2014 $SPY $FTMIB $EUROSTOXX50 $GOLD
Presentazione WMO Milan 13 december 2014 $SPY $FTMIB $EUROSTOXX50 $GOLDPresentazione WMO Milan 13 december 2014 $SPY $FTMIB $EUROSTOXX50 $GOLD
Presentazione WMO Milan 13 december 2014 $SPY $FTMIB $EUROSTOXX50 $GOLDZio Romolo
 
Il Cittadino Risparmiatore e La Crisi
Il Cittadino Risparmiatore e La CrisiIl Cittadino Risparmiatore e La Crisi
Il Cittadino Risparmiatore e La CrisiZio Romolo
 
Diario Blog 0505 0515
Diario Blog 0505 0515Diario Blog 0505 0515
Diario Blog 0505 0515Zio Romolo
 
Skstd
SkstdSkstd
Skstd1Leu
 
Jake Rescue Chameleon Project
Jake Rescue Chameleon ProjectJake Rescue Chameleon Project
Jake Rescue Chameleon ProjectJason Thompson
 
Videopillola Eurostoxx: E ora si riparte al rialzo?
Videopillola Eurostoxx: E ora si riparte al rialzo?Videopillola Eurostoxx: E ora si riparte al rialzo?
Videopillola Eurostoxx: E ora si riparte al rialzo?Zio Romolo
 
Preview book deep roots - necessary foundations of life
Preview book  deep roots - necessary foundations of lifePreview book  deep roots - necessary foundations of life
Preview book deep roots - necessary foundations of lifes.anshuman
 

Andere mochten auch (20)

Comportamentele Pozitive
Comportamentele PozitiveComportamentele Pozitive
Comportamentele Pozitive
 
The Winning Code
The Winning CodeThe Winning Code
The Winning Code
 
Pendidikan Jasmani Zaman Purba
Pendidikan Jasmani Zaman PurbaPendidikan Jasmani Zaman Purba
Pendidikan Jasmani Zaman Purba
 
Diario Operativo Blog Gennaio Aprile Maggio 2010
Diario Operativo Blog Gennaio Aprile Maggio 2010Diario Operativo Blog Gennaio Aprile Maggio 2010
Diario Operativo Blog Gennaio Aprile Maggio 2010
 
Events 1^ Blog Economy Day
Events 1^ Blog Economy DayEvents 1^ Blog Economy Day
Events 1^ Blog Economy Day
 
Psihozestd[1]
Psihozestd[1]Psihozestd[1]
Psihozestd[1]
 
Pdi abril2011 (1)
Pdi abril2011 (1)Pdi abril2011 (1)
Pdi abril2011 (1)
 
Paranostd
ParanostdParanostd
Paranostd
 
Slide Videopillola 14.02.2010
Slide Videopillola 14.02.2010Slide Videopillola 14.02.2010
Slide Videopillola 14.02.2010
 
Diario Operativo Blog Gennaio Febbraio 2010
Diario Operativo Blog Gennaio Febbraio 2010Diario Operativo Blog Gennaio Febbraio 2010
Diario Operativo Blog Gennaio Febbraio 2010
 
Carl Rogers
Carl RogersCarl Rogers
Carl Rogers
 
Preview - Fifty Two Steps: Discover a New You
Preview - Fifty Two Steps: Discover a New YouPreview - Fifty Two Steps: Discover a New You
Preview - Fifty Two Steps: Discover a New You
 
Pdi abril2011 (1)
Pdi abril2011 (1)Pdi abril2011 (1)
Pdi abril2011 (1)
 
Presentazione WMO Milan 13 december 2014 $SPY $FTMIB $EUROSTOXX50 $GOLD
Presentazione WMO Milan 13 december 2014 $SPY $FTMIB $EUROSTOXX50 $GOLDPresentazione WMO Milan 13 december 2014 $SPY $FTMIB $EUROSTOXX50 $GOLD
Presentazione WMO Milan 13 december 2014 $SPY $FTMIB $EUROSTOXX50 $GOLD
 
Il Cittadino Risparmiatore e La Crisi
Il Cittadino Risparmiatore e La CrisiIl Cittadino Risparmiatore e La Crisi
Il Cittadino Risparmiatore e La Crisi
 
Diario Blog 0505 0515
Diario Blog 0505 0515Diario Blog 0505 0515
Diario Blog 0505 0515
 
Skstd
SkstdSkstd
Skstd
 
Jake Rescue Chameleon Project
Jake Rescue Chameleon ProjectJake Rescue Chameleon Project
Jake Rescue Chameleon Project
 
Videopillola Eurostoxx: E ora si riparte al rialzo?
Videopillola Eurostoxx: E ora si riparte al rialzo?Videopillola Eurostoxx: E ora si riparte al rialzo?
Videopillola Eurostoxx: E ora si riparte al rialzo?
 
Preview book deep roots - necessary foundations of life
Preview book  deep roots - necessary foundations of lifePreview book  deep roots - necessary foundations of life
Preview book deep roots - necessary foundations of life
 

Ähnlich wie Introducere îN Psihologia EvoluţIonistă 2

1. Inteligența lingvistică 2014jjkuhkukjnșjlkmșlkm
1. Inteligența lingvistică 2014jjkuhkukjnșjlkmșlkm1. Inteligența lingvistică 2014jjkuhkukjnșjlkmșlkm
1. Inteligența lingvistică 2014jjkuhkukjnșjlkmșlkmMihaellaGabriellaIoa
 
Psihologia educatiei
Psihologia educatieiPsihologia educatiei
Psihologia educatieiCodrin Tapu
 
Certificat Conferinta Educatie online fara hotare 5 8 iulie.pptx
Certificat Conferinta Educatie online fara hotare 5 8 iulie.pptxCertificat Conferinta Educatie online fara hotare 5 8 iulie.pptx
Certificat Conferinta Educatie online fara hotare 5 8 iulie.pptxMaxDanyCekan
 
Proiect cun mediului corpul uman
Proiect cun mediului corpul umanProiect cun mediului corpul uman
Proiect cun mediului corpul umanBârlă Mirona
 
Educatie Outdoor.pptx 1-2-3.pptx, CLASA FARA PERETI, MATERIAL SUPORT
Educatie Outdoor.pptx 1-2-3.pptx, CLASA FARA PERETI, MATERIAL SUPORTEducatie Outdoor.pptx 1-2-3.pptx, CLASA FARA PERETI, MATERIAL SUPORT
Educatie Outdoor.pptx 1-2-3.pptx, CLASA FARA PERETI, MATERIAL SUPORTssuserdbf5b4
 
Psihologia Si Stiintele Cognitive
Psihologia Si Stiintele CognitivePsihologia Si Stiintele Cognitive
Psihologia Si Stiintele Cognitive1Leu
 
Psihologia educatiei carcea
Psihologia educatiei carceaPsihologia educatiei carcea
Psihologia educatiei carceaCostin Florin
 
Geneticacomportamentuluiuman sinteza-170504125147
Geneticacomportamentuluiuman sinteza-170504125147Geneticacomportamentuluiuman sinteza-170504125147
Geneticacomportamentuluiuman sinteza-170504125147Elisabeta - Ana Buzila
 
INVATAREA – INSTRUIREA – PREDAREA.docx
INVATAREA – INSTRUIREA – PREDAREA.docxINVATAREA – INSTRUIREA – PREDAREA.docx
INVATAREA – INSTRUIREA – PREDAREA.docxElenaSandu11
 
Jean piaget psihologia inteligentei
Jean piaget psihologia inteligenteiJean piaget psihologia inteligentei
Jean piaget psihologia inteligenteiDiaconescu Doina
 
Copilul preşcolar
Copilul  preşcolarCopilul  preşcolar
Copilul preşcolarsweetrlk
 
Prezentare racolta andrei tipologia inteligentei 2010
Prezentare racolta andrei   tipologia inteligentei 2010Prezentare racolta andrei   tipologia inteligentei 2010
Prezentare racolta andrei tipologia inteligentei 2010Andrei Racolta
 
Prezentare racolta andrei tipologia inteligentei 2010
Prezentare racolta andrei   tipologia inteligentei 2010Prezentare racolta andrei   tipologia inteligentei 2010
Prezentare racolta andrei tipologia inteligentei 2010Andrei Racolta
 
Psihologie cognitiva
Psihologie cognitivaPsihologie cognitiva
Psihologie cognitivairis28011982
 
O perspectiva critica_asupra_neuropsihologiei
O perspectiva critica_asupra_neuropsihologieiO perspectiva critica_asupra_neuropsihologiei
O perspectiva critica_asupra_neuropsihologieicosminax
 
Psihologia Educatiei 2 3
Psihologia Educatiei   2 3Psihologia Educatiei   2 3
Psihologia Educatiei 2 31Leu
 
P. soc. 9. cogniția socială
P. soc. 9. cogniția socialăP. soc. 9. cogniția socială
P. soc. 9. cogniția socialăzalexandru
 
RAPORT de activitate ştiinţifică pentru trimestrul I, 2014
RAPORT de activitate ştiinţifică  pentru trimestrul I, 2014 RAPORT de activitate ştiinţifică  pentru trimestrul I, 2014
RAPORT de activitate ştiinţifică pentru trimestrul I, 2014 ise_md
 

Ähnlich wie Introducere îN Psihologia EvoluţIonistă 2 (20)

1. Inteligența lingvistică 2014jjkuhkukjnșjlkmșlkm
1. Inteligența lingvistică 2014jjkuhkukjnșjlkmșlkm1. Inteligența lingvistică 2014jjkuhkukjnșjlkmșlkm
1. Inteligența lingvistică 2014jjkuhkukjnșjlkmșlkm
 
Psihologia educatiei
Psihologia educatieiPsihologia educatiei
Psihologia educatiei
 
Certificat Conferinta Educatie online fara hotare 5 8 iulie.pptx
Certificat Conferinta Educatie online fara hotare 5 8 iulie.pptxCertificat Conferinta Educatie online fara hotare 5 8 iulie.pptx
Certificat Conferinta Educatie online fara hotare 5 8 iulie.pptx
 
Proiect cun mediului corpul uman
Proiect cun mediului corpul umanProiect cun mediului corpul uman
Proiect cun mediului corpul uman
 
Aptitudinile
AptitudinileAptitudinile
Aptitudinile
 
Educatie Outdoor.pptx 1-2-3.pptx, CLASA FARA PERETI, MATERIAL SUPORT
Educatie Outdoor.pptx 1-2-3.pptx, CLASA FARA PERETI, MATERIAL SUPORTEducatie Outdoor.pptx 1-2-3.pptx, CLASA FARA PERETI, MATERIAL SUPORT
Educatie Outdoor.pptx 1-2-3.pptx, CLASA FARA PERETI, MATERIAL SUPORT
 
Psihologia Si Stiintele Cognitive
Psihologia Si Stiintele CognitivePsihologia Si Stiintele Cognitive
Psihologia Si Stiintele Cognitive
 
Psihologia educatiei carcea
Psihologia educatiei carceaPsihologia educatiei carcea
Psihologia educatiei carcea
 
Geneticacomportamentuluiuman sinteza-170504125147
Geneticacomportamentuluiuman sinteza-170504125147Geneticacomportamentuluiuman sinteza-170504125147
Geneticacomportamentuluiuman sinteza-170504125147
 
INVATAREA – INSTRUIREA – PREDAREA.docx
INVATAREA – INSTRUIREA – PREDAREA.docxINVATAREA – INSTRUIREA – PREDAREA.docx
INVATAREA – INSTRUIREA – PREDAREA.docx
 
Jean piaget psihologia inteligentei
Jean piaget psihologia inteligenteiJean piaget psihologia inteligentei
Jean piaget psihologia inteligentei
 
Copilul preşcolar
Copilul  preşcolarCopilul  preşcolar
Copilul preşcolar
 
Prezentare racolta andrei tipologia inteligentei 2010
Prezentare racolta andrei   tipologia inteligentei 2010Prezentare racolta andrei   tipologia inteligentei 2010
Prezentare racolta andrei tipologia inteligentei 2010
 
Prezentare racolta andrei tipologia inteligentei 2010
Prezentare racolta andrei   tipologia inteligentei 2010Prezentare racolta andrei   tipologia inteligentei 2010
Prezentare racolta andrei tipologia inteligentei 2010
 
Psihologie cognitiva
Psihologie cognitivaPsihologie cognitiva
Psihologie cognitiva
 
Programa stimulare-cognitiva
Programa stimulare-cognitivaPrograma stimulare-cognitiva
Programa stimulare-cognitiva
 
O perspectiva critica_asupra_neuropsihologiei
O perspectiva critica_asupra_neuropsihologieiO perspectiva critica_asupra_neuropsihologiei
O perspectiva critica_asupra_neuropsihologiei
 
Psihologia Educatiei 2 3
Psihologia Educatiei   2 3Psihologia Educatiei   2 3
Psihologia Educatiei 2 3
 
P. soc. 9. cogniția socială
P. soc. 9. cogniția socialăP. soc. 9. cogniția socială
P. soc. 9. cogniția socială
 
RAPORT de activitate ştiinţifică pentru trimestrul I, 2014
RAPORT de activitate ştiinţifică  pentru trimestrul I, 2014 RAPORT de activitate ştiinţifică  pentru trimestrul I, 2014
RAPORT de activitate ştiinţifică pentru trimestrul I, 2014
 

Mehr von 1Leu

Vointa.Activitate.Insincte
Vointa.Activitate.InsincteVointa.Activitate.Insincte
Vointa.Activitate.Insincte1Leu
 
Tulburari De Atentie Si Memorie
Tulburari De Atentie Si MemorieTulburari De Atentie Si Memorie
Tulburari De Atentie Si Memorie1Leu
 
Tulburari Ale Somnului
Tulburari Ale SomnuluiTulburari Ale Somnului
Tulburari Ale Somnului1Leu
 
Tulburarea Bipolara
Tulburarea BipolaraTulburarea Bipolara
Tulburarea Bipolara1Leu
 
Sindromul Alcoolismului Fetal
Sindromul Alcoolismului FetalSindromul Alcoolismului Fetal
Sindromul Alcoolismului Fetal1Leu
 
Sindromul Prader Willi
Sindromul Prader WilliSindromul Prader Willi
Sindromul Prader Willi1Leu
 
Sindromul X Fragil
Sindromul X FragilSindromul X Fragil
Sindromul X Fragil1Leu
 
Sindromul Down
Sindromul DownSindromul Down
Sindromul Down1Leu
 
Reprezentarile Sociale
Reprezentarile SocialeReprezentarile Sociale
Reprezentarile Sociale1Leu
 
Persoana Cu Deficienta Usoara Si Moderata Caracteristici
Persoana Cu Deficienta Usoara Si Moderata   CaracteristiciPersoana Cu Deficienta Usoara Si Moderata   Caracteristici
Persoana Cu Deficienta Usoara Si Moderata Caracteristici1Leu
 
Prezentare Protocol Adhd
Prezentare Protocol AdhdPrezentare Protocol Adhd
Prezentare Protocol Adhd1Leu
 
Nativism
NativismNativism
Nativism1Leu
 
Metode De Cercetare îN Psihologia Socială
Metode De Cercetare îN Psihologia SocialăMetode De Cercetare îN Psihologia Socială
Metode De Cercetare îN Psihologia Socială1Leu
 
Leadership
LeadershipLeadership
Leadership1Leu
 
îNvăţArea
îNvăţAreaîNvăţArea
îNvăţArea1Leu
 
Istorie Neurostiinte
Istorie NeurostiinteIstorie Neurostiinte
Istorie Neurostiinte1Leu
 
Istoricul Psihologiei Sociale
Istoricul Psihologiei SocialeIstoricul Psihologiei Sociale
Istoricul Psihologiei Sociale1Leu
 
Influenta Sociala
Influenta SocialaInfluenta Sociala
Influenta Sociala1Leu
 
Homosexualitatea
HomosexualitateaHomosexualitatea
Homosexualitatea1Leu
 
Evaluarea Dinamica Vs Evaluarea Psihometrica
Evaluarea Dinamica Vs Evaluarea PsihometricaEvaluarea Dinamica Vs Evaluarea Psihometrica
Evaluarea Dinamica Vs Evaluarea Psihometrica1Leu
 

Mehr von 1Leu (20)

Vointa.Activitate.Insincte
Vointa.Activitate.InsincteVointa.Activitate.Insincte
Vointa.Activitate.Insincte
 
Tulburari De Atentie Si Memorie
Tulburari De Atentie Si MemorieTulburari De Atentie Si Memorie
Tulburari De Atentie Si Memorie
 
Tulburari Ale Somnului
Tulburari Ale SomnuluiTulburari Ale Somnului
Tulburari Ale Somnului
 
Tulburarea Bipolara
Tulburarea BipolaraTulburarea Bipolara
Tulburarea Bipolara
 
Sindromul Alcoolismului Fetal
Sindromul Alcoolismului FetalSindromul Alcoolismului Fetal
Sindromul Alcoolismului Fetal
 
Sindromul Prader Willi
Sindromul Prader WilliSindromul Prader Willi
Sindromul Prader Willi
 
Sindromul X Fragil
Sindromul X FragilSindromul X Fragil
Sindromul X Fragil
 
Sindromul Down
Sindromul DownSindromul Down
Sindromul Down
 
Reprezentarile Sociale
Reprezentarile SocialeReprezentarile Sociale
Reprezentarile Sociale
 
Persoana Cu Deficienta Usoara Si Moderata Caracteristici
Persoana Cu Deficienta Usoara Si Moderata   CaracteristiciPersoana Cu Deficienta Usoara Si Moderata   Caracteristici
Persoana Cu Deficienta Usoara Si Moderata Caracteristici
 
Prezentare Protocol Adhd
Prezentare Protocol AdhdPrezentare Protocol Adhd
Prezentare Protocol Adhd
 
Nativism
NativismNativism
Nativism
 
Metode De Cercetare îN Psihologia Socială
Metode De Cercetare îN Psihologia SocialăMetode De Cercetare îN Psihologia Socială
Metode De Cercetare îN Psihologia Socială
 
Leadership
LeadershipLeadership
Leadership
 
îNvăţArea
îNvăţAreaîNvăţArea
îNvăţArea
 
Istorie Neurostiinte
Istorie NeurostiinteIstorie Neurostiinte
Istorie Neurostiinte
 
Istoricul Psihologiei Sociale
Istoricul Psihologiei SocialeIstoricul Psihologiei Sociale
Istoricul Psihologiei Sociale
 
Influenta Sociala
Influenta SocialaInfluenta Sociala
Influenta Sociala
 
Homosexualitatea
HomosexualitateaHomosexualitatea
Homosexualitatea
 
Evaluarea Dinamica Vs Evaluarea Psihometrica
Evaluarea Dinamica Vs Evaluarea PsihometricaEvaluarea Dinamica Vs Evaluarea Psihometrica
Evaluarea Dinamica Vs Evaluarea Psihometrica
 

Introducere îN Psihologia EvoluţIonistă 2

  • 2.
  • 3. Psihologia evolutionista (PsiE)– ofera explicatii evolutioniste comportamentului si psihicului uman. Tipuri de intrebari in PsiE: Cat de specializata sau adaptata este mintea umana? Ce intrebari se pot pune despre evolutia comportamentului si a abilitatilor mentale umane? Cum au fost acestea studiate si care sunt similaritatile si diferentele dintre abordarea PsiE si alte abordari, cum ar fi etologia, sociobiologia, ecologia comportamentala umana, memetica, teoriile coevolutiei gene-cultura? Unul din elementele de baza ale PsiE este mediul adaptabilitatii evolutioniste (EEA).
  • 4. Modelul ABC (Ellis, 1962) – cadru permisibil conceptualizarii abordarii PsiE. Componente: A (activating events) – eveniment activator – de tip situatie externa (evenimente de viata) sau de tip situatie interna/subiectiva (emotii, evenimente psihofiziologice, comportamente) B (beliefs) – cognitiile persoanei (element de prelucrare informationala). B se interpun intre A si consecintele procesarii A. Cognitiile (B) nu sunt doar declansate de A, ci ele mediaza perceptia si reprezentarea A in mintea noastra. In PsiE, B devine structuri cognitive . C (consequences) – consecintele ( outputuri/raspunsuri) procesarii cognitive a A: afectiv-emotionale/subiective, comportamentale, psihofiziologice, biologice in general. Modelul ABC in PsiE (David, 2007)
  • 5.
  • 6.
  • 7. Originea evolutiva a structurilor cognitive In cadrul fiecarui mecanism – afectarea supravietuirii/reproducerii: directa si indirecta - Vezi exemplu: aparitia vederii in culori – date etnografice: zona Kalahari, risc atac pradatori mare, detectarea pradatorilor Important: Variatia fenotipica este fundamentala pentru evolutie. Individul – unitate de baza a actiunii fortelor evolutive. Reproducerea surclaseaza supravietuirea pe teren evolutiv. EEA actual nu difera esential de EEA ancestral – tehnica, societatea actuala – bariere in actiunea “pura” a selectiei naturale.
  • 8.
  • 9.
  • 10.
  • 11. Paradigme ale PsiE (2) Artefact (by-product) = nu este asociat direct cu reproducerea; apare deoarece, din intamplare, a fost asociat cu o adaptare. Ex. Culoarea alba a oaselor = artefact al faptului ca oasele contin calciu, care le asigura rezistenta (adaptare), iar Ca are culoarea alba. Ex. Limbajul - artefact al dezvoltarii si organizarii creierului (teorie); ombilicul; (3) Zgomotul (efect intamplator; noise) = nu sunt legate de adaptare; pot fi produse ale unor mutatii care nu influenteaza reproducerea.
  • 12. Paradigme ale PsiE 2. Paradigma moderna (Buss et al. 1998) - extensie si completare a celei clasice - se introduce si individul, ca subiect de focalizare a PsiE: structuri cognitive cu functie adaptativa, dar care nu sunt valabile pentru toti membrii speciei. Elemente de baza introduse: exaptare si spandrel Exaptarea (exaptation) - se refera la faptul ca SN a actionat din nou asupra unei adaptari anterioare, adaugand sau schimband functia acelei adaptari. Ex. Penajul pasarilor - adaptare = functie de termoreglare; exaptare = functie zbor (locomotie aeriana). Exaptarea - sustine reproducerea in prezent (direct sau indirect). Ex. Mainile - initial - tranzitia de la “labe” spre “maini” de prins ramuri, frunze ---> maini pentru utilizare de instrumente Spandrel - din arhitectura - spandrel = spatiile goale ce raman in structura unei cladiri, fara o functie planificata, dar care pot fi ulterior utilizate ca miniecosisteme pt insecte, spatii pt pasari, lilieci etc. Spandrelul - rezultat al SN care actioneaza asupra unui artefact (by-product). Spandrel - sustine reproducerea in prezent. (ex. Nasul este folosit pentru a sustine ochelarii). Care sunt pasii urmariti intr-un demers de cercetare in PsiE? Analizam fenotipul = structuri cognitive (B) + raspunsuri (C)
  • 13.
  • 14.
  • 15. Demersul cercetarii in PsiE Pentru a fi o exaptare, trebuie argumentat ca: - probabilitatea ca aceasta structura cognitiva sa fi rezultat in urma sansei este mica - structura cognitiva a asigurat rezolvarea unor probleme in EEA, coreland astfel cu fitnessul - SN a operat ulterior asupra structurii cognitive, astfel ca noua functie coreleaza in prezent cu fitnessul. Pentru a fi un spandrel, trebuie argumentat ca: - probabilitatea ca aceasta structura cognitiva sa fi rezultat in urma sansei este mica - structura cognitiva este rezultatul unei SN care a operat asupra unui artefact - in prezent, structura de tip spandrel ajuta la rezolvarea unor probleme din mediul EEA actual, coreland cu fitnessul. Toti PASII trebuie ghidati de metodologia de cercetarii stiintifice (teorii, ipoteze, predictii).
  • 16. Nivele de analiza in PsiE (Buss, 2004)
  • 17. Exista trei tipuri majore de explicatii evolutioniste ale psihopatologiei: 1). Explicatia breakdown ( esecul ): tulburarea mentala este vazuta ca un esec al anumitor structuri cognitive in indeplinirea functiilor lor evolutive. 2). Explicatia mismatch (nepotrivirea): o structura cognitiva a fost candva adaptativa, dar momentan nu mai este din cauza schimbarilor de mediu (diferenta intre mediul EEA si cel de acum). 3). Explicatia persistence (persistenta): sustine posibilitatea teoretica a utilitatii adaptative a unor structuri cognitive si in mediul actual, la fel cum au fost in EEA ancestral. Cat de mult din psihopatologia umana este esec, nepotrivire sau persistenta in sensul adaptarii? Aplicabilitate PsiE - psihopatologia evolutionista
  • 18.
  • 19. Un exemplu de “mismatch” intre EEA actual si EEA ancestral Illustration from “Introducing Evolutionary Psychology” by Dylan Evans & Oscar Zarate. Icon Books (1999)
  • 20. Stiintele evolutioniste: investigarea istoriei vietii si a proceselor care duc la diversitatea si unitatea acesteia. Evolutia - Sens general: grupuri de organisme (populatii, specii) emerg prin diviziunea unor specii ancestrale; grupurile noi vor evolua independet in incercarea de a gasi un optim interactional cu mediul. Futuyuma (1995) - 1) ramificarea liniilor de descendenti si 2) schimbari in interiorul fiecarei linii (inclusiv extinctia). Evolutia biologica (organica) - are loc ca urmare a unor procese fundamentale: aleatorii (mutatii) si non-aleatorii (selectia naturala, reproducerea, migratia, dispersia natala etc.). Definitie clasica: evolutia = totalitatea schimbarilor genetice la nivelul indivizilor membri ai unei „banci genetice“ (genetic pool) a unei populatii. Mecanisme ale evolutiei - teoria sintetica http://anthro.palomar.edu/synthetic/
  • 21. Evolutia = totalitatea schimbarilor genetice la nivelul indivizilor membri ai unei „banci genetice“ (genetic pool) a unei populatii. Unitatea de baza a actiunii fortelor evolutive = INDIVIDUL. Ex. un caracter determinat de o gena cu doua alele (A si a) - daca frecventa uneia dintre alele s-a modificat (crescut, scazut) de la o generatie la alta ---> a avut loc o „evolutie“ intre generatii (populatia a evoluat in directia schimbarii frecventei alelei luate in considerare). Exemplu: parintii au 98% A si 2% a, iar copiii lor au 90% A si 10% a. Evolutia ca schimbare a frecventei genelor Matematician Godfrey Hardy 1877-1947 Fizician Wilhelm Weinberg 1862-1937 Ecuatia Hardy-Weinberg - suportul matematic al evolutiei, vazuta ca modificare a frecventei genelor in populatie (Stern, 1943).
  • 22.
  • 23. Echilibrul Hardy-Weinberg Ecuatia echilibrului Hardy-Weinberg - calcularea probabilitatii de aparitie a unor genotipuri inntr-o populatie si dinamica frecventei alelelor de la o generatie la alta. Pentru un caracter codificat de o gena cu doua alele (A si a; ex. inaltimea: plante inalte si plante pitice), o populatie este in echilibru, daca (p ² + 2pq + q ² = 1), unde p = frecventa alelei dominante (A) si q = frecventa alelei recesive (a). Altfel spus, p = toti indivizii cu genotip homozigot AA si jumatate din heterozigoti, deci 1/2 Aa: p = AA + 1⁄2Aa Similar, q = toti indivizii homozigoti (aa) si jumatate din heterozigoti (Aa): q = aa + 1⁄2Aa Pentru ca pentru gena luata in considerare exista doua alele, frecventa de aparitie a unei alele plus frecventa de aparitie a celeilalte va fi 100% (in conditii de echilibru populational, deci cand populatia este relativ stabila si nu exista riscul modificarii semnificative a frecventei uneia dintre alele): p + q = 1 si p = 1 - q, q = 1-p Sansele ca toate combinatiile posibile de alele sa apara aleator sunt exprimate de ecuatia (p + q) ² = 1, sau p ² + 2pq + q ² = 1 P ² este frecventa prezisa a indivizilor homozigoti dominanti (AA), 2pq este frecventa prezisa a heterozigotilor (Aa) si q ² este frecventa prezisa a indivizilor homozigoti recesivi (aa). Din observarea fenotipurilor ---> e mai usor sa vedem cati aa sunt exact (Aa nu difera de AA fenotipic), deci q ² este cel mai usor de estimat. Pentru ca p = 1 - q si q este cunoscut, putem calcula p. Dupa ce avem p si q, le introducem, in ecuatia Hardy-Weinberg (p ² + 2pq + q ² = 1). Ecuatia va permite calcularea frecventelor prezise a tuturor celor 3 genotipuri posibile (AA, Aa si aa).
  • 24. Albinismul - exemplu aplicare ecuatie HW Albinism - caracter rar, cu transmitere ereditara, exprimat la indivizii autozomali recesivi pentru gena implicata (aa). Simptome tipice: lipsa pigmentului melanina in piele si par (apare la oameni si alte specii). Frecventa medie de aparitie a albinismului in populatia umana din America de Nord este de 1 la 20.000. Ecuatia Hardy-Weinberg: (p ² + 2pq + q ² = 1) - frecventa indivizilor homozigoti recesivi (aa) in populatia data este q ² . Deci, in America de Nord, frecventa homozigotilor pentru albinism ar trebui sa fie: q ² = 1/20.000 = 0.00005, respectiv q = 0.007 Cu alte cuvinte, frecventa alelei recesive pentru albinism (a) este p = 0.007. Stiind ca p = 1 - q, rezulta p = 1 - 0.007, deci p = 0.993 Deci, frecventa alelei dominante (A) este 0.99293. Urmatorul pas este alcatuirea ecuatiei Hardy-Weinberg: p ² + 2pq + q ² = 1 (0.993) ² + 2 (0.993)(0.007) + (0.007) ² = 1 0.986 + 0.014 + 0.00005 = 1 Frecventele prezise ale genotipurilor in populatie sunt: p ² = AA = 0.986 = 98.6% 2pq = Aa = 0.014 = 1.4% - frecventa mare a purtatorilor q ² = aa (albinoticii) = 0.00005 = 0.005% - aa nu afecteaza fitnessul!
  • 25.
  • 26.
  • 27.
  • 28.
  • 29. Mecanisme ale evolutiei (3) Efectul fondatorului ( eng. founder effect ) - Coreea Huntington Pe baza analizelor de screening si a celor de pedigri ---> toate persoanele afectate de coreea Huntington din regiunea lacului Maracaibo, au ancestor comun o singura femeie (Maria Concepción Soto), care a avut un numar mare de copii (legitimi si ilegitimi). Aceasta femeie = fondatorul unei populatii (aprox 20.000 de oameni) cu risc foarte crescut de a manifesta o maladie severa transmisa genetic. George Huntington, USA 1850-1916
  • 30.
  • 31.