1. Anul I, Numarul 2
Martie 2004
www.autism.ro
Info autism
Publicatie lunara, destinata parintilor si persoanelor care interactioneaza cu copii cu afectiuni din spectrul autist
Nevoia de informatie
Dupa ce in primul numar ne-am tru copiii cu autism nonverbali” va
concentrat atentia in principal asu- ofera elemente necesare atat pen-
pra descrierii autismului si a altor tru determinarea abilitatilor
afectiuni din spectru si a prezen- curente de comunicare ale copilu-
tarii unui curriculum de program lui, cat si principii pentru dezvol-
pentru eficientizarea lucrului cu tarea unui program eficient de in-
copiii autisti, numarul de fata intra terventie pentru copiii non verbali.
putin mai in detaliu in descrierea Incepand cu numarul urmator ne
criteriilor de diagnostic. Intrucat propunem sa parcurgem un
incercam sa punem accent cat se domeniu, credem noi, de mare in-
Din cuprins:
poate de mult pe latura practica, teres: terapii. Incepand cu trece-
in acest numar puteti gasi, alaturi rea in revista a metodelor tera-
de setul de instrumente psi- peutice utilizate, si, pe rand, de- • Autismul si afectiuni din spec-
hologice pentru evaluarea copiilor, talierea fiecareia cu accent pe la- trul autist:
si un model de aplicare a unui ast- tura practica a aplicarii / posibili- - Criterii de diagnostic pentru
fel de instrument: testul Portage. tatii de aplicare in Romania. In nu- afectiuni din spectrul autist.pag 2
In continuare, articolul marul urmator: Analiza Comporta- - Sindromul Asperger vs. Autis-
“Dezvoltarea abilitatilor de comu- mentala Aplicata (Applied Behavior mul inalt functional …….........pag 4
nicare expresiva/intentionata pen- Analysis –ABA). • Setul de Instrumente Psi-
hologice pentru Expertizarea si
Evaluarea Copiilor/Elevilor in
Noutati, studii
Vederea Orientarii Sco-
Rezultatele cercetarilor pot furniza Filmul a fost ales pentru numarul lare………………...…..……………..pag 5
instrumente pentru determinarea mare de scene incluzand comunicare • Aplicatie: evaluarea folosind
gradului de severitate pentru in- verbala si non verbala intre protago- fisa de dezvoltare psihomotrica
divizii cu autism. nisti, intr-un mediu relativ sarac in PORTAGE……………………….…pag 6
Conform unui studiu realizat la Yale, stimuli distractori. • Dezvoltarea abilitatilor de
cand persoanelor cu autism li se pre- Studiul a aratat ca subiectii au ur- comunicare expresiva / inten-
zinta o situatie sociala, ei isi concen- marit filmul in moduri diferite, de
tionata pentru copiii cu autism
treaza atentia de doua ori mai mult exemplu: in scena in care R. Burton si
nonverbali)…………………..…...pag 8
asupra gurii si corpului personajelor Liz Taylor se infrunta (prim plan, fata
• Carte de vizita: Federatia Or-
decat asupra ochilor. in fata) privirea non-autistului se
ganizatiilor pentru Persoanele
Cercetatorii au urmarit miscarile muta intentionat cautand ochii per-
cu Dizabilitati Intelectuale din
globului ocular pentru a stabili pe ce sonajelor, pe cand indivizii autisti fo-
Romania: INCLUZIUNE
zone are loc focalizarea atentiei in- calizeaza atentia asupra gurii celor
ROMANIA………………………..pag 13
divizilor cu autism la vizionarea filmu- doua personaje.
lui “Cui i-e frica de Virginia Woolf?”. (...continuare in pag 14)

2. Autismul si afectiuni din spectrul autist
Criterii de diagnostic pentru afectiuni din spectrul autist O persoana cu autism poate
manifesta unele din urma-
1. Dificultati in a stabili interac- utilizeaza cuvintele gresit gramati- toarele comportamente, in
tiuni sociale cal, topica neobisnuita a frazei
diverse combinatii si cu
1.a. Dificultati in a utiliza limba- etc.)
diferite grade de severi-
jul/ comportamentul nonverbal 2.b Dificultatea de a intretine o
tate:
(probleme in a-i privi pe ceilalti in conversatie (probleme in a incepe,
ochi; tendinta de a evita privirea a intretine si/ sau a termina un dia-
celorlalti; minima utilizare a gesti- log; tendinta de a vorbi incontinuu,
cii in timpul comunicarii; mimica in genul “monologului”; impedimente Foloseste tonalitati
sau inflexiuni ale
saraca sau absenta; dificultati in a in a raspunde la comentariul altora, vocii nepotrivite
aprecia cat de aproape poate sa raspunde doar la intrebari care ii
stea de ceilalti; ton sau inflexiune a sunt adresate direct; dificultatea
vocii nepotrivite) de a vorbi despre subiecte care nu
1.b. Dificultati/ lipsa interesului intra in aria lui de interese)
in a dezvolta relatii de prietenie 2.c. Limbaj neobisnuit sau repeti-
cu copiii de aceeasi varsta tiv (repeta ceea ce spun altii – eco-
(prieteni putini sau deloc; relatii de lalie; repeta secvente auzite la TV,
prietenie doar cu adultii sau cu radiou, din carti sau clipuri publici- Nu constientizeaza pericolul
copiii mai mari ori numai cu alti tare in momente nepotrivite si in
membri ai familiei; relatii bazate afara contextului; utilizeaza cu-
numai pe anumite interese speciale; vinte, sintagme, fraze care au un
Poate evita con-
probleme in interactiunea in grup/ inteles, sens special doar pentru el; tactul vizual
colectiv si in a urma regulile utilizeaza un limbaj pedant, aca-
“cooperative” ale jocurilor) demic, parca studiat – un fel de
1.c. Reactii minime in a impartasi “mic profesor”)
bucuriile, implinirile sau oricare 2.d. Joaca lui nu este adecvata
alte interese cu ceilalti varstei (putine scenarii in jocurile
(preferinte pentru diferite activi- simbolice cu jucarii; rareori pre- Poate prefera
singuratatea
tati solitare, privitul la televizor, tinde ca un obiect este altceva, de
jocurile de unul singur, fara incer- ex, ca banana poate fi telefon;
carea de a implica si alte persoane) prefera sa foloseasca jucariile
1.d. Absenta reactiilor sociale intr-o maniera concreta, nu imagi- Aparenta insensi-
sau emotionale de reciprocitate nativa, de ex. sa construiasca cu
bilitate la durere
(nu raspunde celorlalti, “pare surd”; lego, cuburi etc.; are minim interes
nu-i observa pe ceilalti, pare in- (chiar deloc) pentru jocurile sociale
diferent la prezenta celorlalti; nu ca “Podul de piatra” sau “Mi-am
observa cand ceilalti sufera sau pierdut o batistuta” etc.)
Poate refuza sa
sunt suparati, nu le ofera alinare) fie tinut in brate
3. Comportamente, activitati re-
2. Dificultati de comunicare petitive, putine arii de interes
2.a. Vorbirea deloc sau putin 3.a. Interes intens doar pentru
folosita (nici un cuvant pana la var- anumite subiecte (interes doar
sta de 2 ani; nici o propozitie sim- pentru anumite subiecte, in detri- Desfasoara timp indelungat ac-
pla pana la varsta de 3 ani, de genul mentul altora; dificultatea de a tivitati repetitive sau neobisnuite.
“vreau apa”; daca vorbeste totusi, “trece peste”, de a ignora o activi- Abilitati fizice / verbale inegale
Pagina 2 Info autism

3. tate sau un subiect din aria lui de comunicare, interese restranse si
interese; interes pentru subiecte comportamente repetitive. Pentru
neobisnuite pentru varsta lui, de a intruni criteriile pentru autism,
ex. Astrofizica etc.); excelenta copilul dumneavoastra trebuie sa
memorie pentru detalii, de obicei prezinte cel putin sase din cele 12 Dificultati in interactiunea cu alti copii
doar pentru subiectele din aria de simptome prezentate mai sus. Pen-
interes) tru a hotari daca are un simptom,
3.b. Insistenta nerezonabila, el/ ea trebuie sa prezinte unul sau
nejustificata, in a urma o anu- mai multe din comportamentele
mita rutina familiara (vrea sa asociate simptomului respectiv
faca anumite activitati in exact (descrise intre paranteze dupa
aceeasi ordine, de ex. sa inchida si fiecare simptom numit). Copilul di- Dificultati in exprimarea
nevoilor. Poate folosi gesturi
sa deschida usa intr-o ordine agnosticat cu autism va trebui sa
specifica; se supara usor chiar si aiba cel putin doua simptome in
atunci cand apar schimbari minore domeniul interactiunii sociale,
in rutina, de ex. schimbarea dru- cel putin un simptom in domeniul
mului de intoarcere de la scoala comunicarii si cel putin un simp-
acasa; nevoia de a fi avertizat de- tom in domeniul comportamente
spre orice schimbare; devine repetitive, arii restranse de in-
foarte anxios, suparat, violent teres. O alta conditie pentru un Repeta cuvinte sau propozitii
daca rutina/ ritualurile nu sunt ur- diagnostic sigur este ca cel putin (echolalie)
mate intocmai) una dintre deficiente trebuie sa fi
3.c Ticuri motorii, activitati mo- aparut inainte de implinirea var-
torii repetitive (bate din palme stei de trei ani. In cazul in care
Atasament neobisnuit
atunci cand este bucuros sau su- copilul intruneste aceste criterii fata de anumite obiecte
parat; isi flutura degetele prin (numarul simptomelor, tipul de
fata ochilor etc.) simptome asociate celor trei
3.d Preocupare pentru parti ale domenii, si varsta la care a
obiectelor (folosirea obiectelor survenit cel putin una dintre defi-
intr-un mod neobisnuit, de ex., ciente), atunci copilul dumneavoas- Rezistenta la
schimbare
inchide si deschide ochii papusilor, tra va fi diagnosticat cu autism.
inchide si deschide usile masinute- Nu toti copiii diagnosticati cu au-
lor de jucarie, invarte rotile ju- tism prezinta fiecare din simp-
cariilor; este interesat de anumite tomele descrise in tabel; de altfel,
calitati ale obiectelor, pe care le nu exista nici un comportament
percepe cu ajutorul simturilor, de particular pe care sa-l prezinte
ex., ii place sa miroasa ori sa obligatoriu orice copil cu autism.
priveasca de foarte aproape Ceea ce inseamna ca ati fi putut Roteste obiecte sau se roteste el
insusi
obiectele etc.; prefera obiectele intalni simptome care sa nu se re-
care se misca/ in miscare; mani- gaseasca in cazul copilului dum-
festa interes, chiar atasament, neavoastra. De exemplu, ati auzit
pentru obiecte neobisnuite). probabil ca un copil cu autism nu
este afectuos, dar copilului dum-
neavoastra ii place sa fie alintat,
Un copil diagnosticat cu autism, pupat, se cuibareste la pieptul Raspunde neadecvat
conform definitiei apartinand dumneavoastra. Acest lucru nu in- (sau nu raspunde) la
DSM-IV (vezi Info Autism nr. 1), seamna ca micutul dumneavoastra stimuli auditivi
are deficiente in trei arii de dez- a fost diagnosticat incorect.
voltare: interactiune sociala,
Pagina 3 Info autism

4. Sindromul Asperger vs. Autismul Inalt Functional
Cum se stabileste diagnosticul de diagnosticare prin DSM-IV exista si modul in care se fac acestea este in-
criterii pentru a diagnostica copii care adecvat, ciudat etc). Nu acelasi lucru se
Autism Inalt Functional? Acest ter-
nu manifesta retard mintal. Astfel, ca poate spune despre copiii diagnosticati
men-diagnostic este folosit pentru o
sa se poata stabili un diagnostic de Au- cu Autism Inalt Functional sau autism,
categorie de copii cu autism (si ei pre-
tism Inalt Functional sau Sindrom As- care, in aceeasi perioada de viata, pre-
zinta deficiente in toate cele trei arii
perger, se verifica daca sunt indeplinite fera non-interactiunea, activitatile soli-
de dezvoltare) care au capacitatea de a
manifestarile/simptomele specifice tare.
gandi, de a invata (nu prezinta retard
pentru autism si, totodata, daca IQ-ul In practica, nu toti copiii se potrivesc
mintal), precum si abilitatea de folosi
persoanei depaseste limita care indica in caracterizarile de Sindrom Asperger,
limbajul vorbit, relativ normale (ei pot
un retard mintal. autism Inalt Functional sau Autism, asa
sa vorbeasca aproape de nivelul astep-
1. Prin comparatie cu Sindromul As- cum sint definite de Asociatia Ameri-
tat pentru varsta lor). Cel putin un
perger, indivizii cu Autism Inalt Func- cana de Psihiatrie. Cand un copil pre-
sfert, spre o treime, dintre copiii diag-
tional au, in general, un IQ mai mic, dar zinta tulburari de dezvoltare pervazive
nosticati cu autism fac parte din sub-
cu discrepante mici in raportul IQ Vor- (adica in mai multe domenii), diagnos-
grupul asa-numit Inalt Functional, dar
bire/IQ Performante. In Sindromul As- ticul de Tulburare Pervaziva de Dezvol-
studii de data recenta sugereaza ca nu-
perger, IQ-ul vorbire este mult mai tare - Nespecifica (PPD-NOS de la Per-
marul acestora ar fi chiar mai mare.
mare decit IQ-ul performanta. vasive Developmental Disorders - Not
In cazul copiilor cu Sindrom Asper-
2. In plus, s-a observat ca legaturi Otherwise Specified) este cel mai
ger (SA), simptomele sunt aceleasi cu
ereditare exista mai degraba in cazul potrivit. Astfel, copiii care prezinta
cele prezentate pentru tulburarile din
copiilor cu Sindrom Asperger (in special caracteristici care ar putea duce la
spectrul autist, cu exceptia faptulul ca
la tatii lor) decit in cazul celor cu Au- persistenta autistica, dar nu prezinta
un copil cu SA nu prezinta deficiente
tism Inalt Functional. spectrul tulburarilor pentru Sindrom
semnificative in cea de-a doua catego-
3. De asemenea, miscarile Asperger, pot fi diagnosticati cu PPD-
rie, Comunicarea. Cu alte cuvinte, in-
(motricitatea) neindemanatice sunt mai NOS.
divizii cu SA prezinta aceleasi defi-
Persistenta autistica
des intilnite in Sindromul Asperger, pe
ciente in domeniul interactiunii, re-
cind in Autismul Inalt Functional apar Anumiti cercetatori au obiectat la uti-
latiilor sociale, precum si in cel al com-
mai degraba miscarile stereotipe, re- lizarea unor diagnostice precise pentru
portamentelor repetitive, restrictive ca
petitive. o tulburare care oricum reprezinta doar
si indivizii cu autism, dar, spre deose-
4. Intarzierile si deficientele in dez- un punct pentru persistenta autistica.
bire de acestia din urma, persoanele cu
voltarea limbajului sint mai severe in Altii au ajuns la concluzia ca atat Sin-
SA nu au acelesi deficiente legate de
cazul Autismului Inalt Functional decit dromul Asperger, cat si celelalte tulbu-
limbajul vorbit. Indiferent de varsta
in Sindromul Asperger. Totusi, si la rari autistice sunt cel mai bine vazute
lor, abilitatea de folosi limbajul vorbit
copiii cu Sindrom Asperger pot fi intil- ca afectiuni ce se deosebesc prin per-
va fi conform varstei cronologice, atat
nite particularitati ale vorbirii si ale sistenta neadaptarii sociale, care poate
la nivelul gramaticii, vocabularului, cat
dezvoltarii limbajului. Cum majoritatea sa difere in functie de gradul de defi-
si al pronuntiei. De altfel, este un fapt
cazurilor de Sindrom Asperger sint di- cienta in ariile cunoasterii, limbajului si
specific pentru copiii diagnosticati cu
agnosticate in general peste virsta de 7 motricitatii. Totusi, cei mai multi spe-
SA ca vorbirea lor se dezvolta normal,
ani, informatiile privind dezoltarea mai cialisti considera ca diagnosticul de
spun cuvinte simple inainte de implinirea
timpurie a limbajului depind in mare Sindrom Asperger trebuie acceptat din
varstei de 2 ani, fraze simple (de genul
masura de relatarile parintilor, care nu motive medicale. In primul rand pentru
mingea mea, merg afara) pana la 3
sint intotdeauna exacte. Criteriul ca multi parinti accepta mai usor un di-
ani. Un al doilea criteriu pentru a stabili
potrivit caruia diferentierea intre Sin- agnostic Sindrom Asperger decat au-
un diagnostic de Sindrom Asperger, in
drom Asperger si Autism Inalt Func- tism (care, in viziunea multora, este
afara de dezvoltarea normala a limbaju-
tional se face in baza deficientelor de asociat cu necomunicare extrema,
lui, este inteligenta normala, definita in
vorbire sau absenta limbajului ramine ticuri, comportament dezatruos etc.).
general cu un scor IQ peste 70.
controversat. Apoi, daca nu s-ar recunoaste diagnos-
5. Sindromul Asperger mai poate fi ticul de Sindrom Asperger, multi copii
Sindromul Asperger vs. Autism Inalt
diferentiat in baza atasamentului co- cu forme mai usoare de autism ar fi la-
Functional
pilului fata de parinti la virste mici. In sati fara diagnostic si, in consecinta, nu
Totusi, intre Sindromul Asperger si Au-
copilaria timpurie, copiii cu Sindrom ar beneficia de terapiile sau serviciile
tismul Inalt Functional s-au observat o
Asperger manifesta normalitate in ata- necesare recuperarii lor.
multime de asemanari. Retardul mintal
samentul fata de parinti si in incer-
co-apare in autism in aproximativ 75%
carile de a se apropia fata de altii (desi
dintre cazuri, de aceea in metoda de
Pagina 4 Info autism

5. Setul de Instrumente Psihologice pentru Expertizarea si Evaluarea Copiilor/
Elevilor in Vederea Orientarii Scolare
(aprobate prin Hotararea Guvernului Nr. 218 din 7 martie 2002)
Textul de mai jos este reproduce- Goodenough; m) testul cu 20 de propozitii neter-
rea partiala a Hotararii Guvernului d) evaluarea capacitatii de discrimi- minate (eu sunt) (TST).
4. Probe pentru evaluarea activita-
Romaniei nr. 218 din 7 martie nare a identicului de simetric in
tii psihice:
2002, publicata in Monitorul Ofi- structurile grafice: R.V.E.R.S.A.L.;
A. perceptia:
cial, Partea I nr. 204 din 26 mar- e) ce vede in imaginile Rorschach;
tie 2002 f) domino. a) testul figurilor complexe, A. Rey;
2. Evaluarea motricitatii si psiho- b) testul de orientare spatiala, H.
1. Evaluarea nivelului intelectual: motricitatii: Head;
A. Teste de inteligenta generala: a) proba Ozeretski-Guillmain; c) testul frenaj vointa, A. Rey.
B. afectivitatea:
a) matricele progresive Colorate- b) Gesell, scara de dezvoltare;
Raven; c) scara Odette Brunet si Irene a) testul de frustratie Rosenzweig;
b) matricele progresive Standard- Lezine; b) completarea de povestiri;
Raven; d) proba de lateralitate Harris; c) asociere de cuvinte;
c) Dearborn; e) testul pentru gnozia digitala, d) fabulele DUSS.
C. limbajul:
d) fraze absurde; Gertsmann;
e) ce s-a schimbat 1; f) proba pentru sinkinezia membrelor a) scara de dezvoltare a limbajului, C.
f) ce s-a schimbat 2; superioare; Paunescu;
B. Teste de inteligenta globala: g) test de sinkinezie a membrelor su- b) proba de evaluare a capacitatii
a) W.P.P.S.I; scara Wechsler-Bellvue; perioare, Stambak; cititului, M. Lobrot (Bovet);
b) WISC; scara Wechsler-Bellvue; h) proba de motricitate digitala, A. c) Bender-Santucci;
c) WAIS; scara Wechsler-Bellvue; Rey; d) probe de flexibilitate asociativa;
d) Kaufman (inteligenta globala si sti- i) probe de asamblare (patrat, tri- e) A. Rey adaptata.
D. imaginatia:
luri cognitive); unghi);
e) Binet-Simon (de reetalonat) j) proba Piaget-Head (orientare in a) proba de desen liber;
f) N.E.M.I. (R. Zazzo si colaborato- spatiu); b) proba Wartegg;
rii) – noua scara metrica a k) testul Head (mina, ochi, ureche); c) proba Collin (completarea lacu-
inteligentei; l) Denver; nelor dintr-un desen);
g) cuburile Kohs pentru adulti, de m) Portage. d) desenul familiei, Corman.
E. memoria:
3. Examinatea psihologica a per-
Goldstein;
sonalitatii:
h) cuburile Kohs pentru copii, de H. a) proba A. Rey pe baza de cuvinte;
Santucci; a) chestionare de personalitate; b) proba A. Rey pe baza de figuri ge-
i) testul caramizilor; b) CAT, testul de aperceptie pentru ometrice;
j) testul Columbia. copii; c) testul figurilor complexe, A. Rey;
C. Probe de inteligenta specifica: c) TAT, testul tematic de apercep- d) proba Pieron;
a) probe de evaluare a functiei per- tie; e) WISC (proba de memorie).
F. atentia:
ceptiv-motorie: d) Lucher, testul culorilor;
- Santucci (4-6 ani) e) Szondi, proba pulsiunilor; a) proba Toulouse-Pieron;
- Bender-Santucci (7-11 ani) – etalo- f) Catell si R. Zazzo, proba de per- b) proba de dublu baraj, R. Zazzo;
nat de T. Kulcsar; severare; c) proba Bourdon-Amfimov;
b) probe de evaluare a capacitatii de g) testul casa-arbore-om; d) proba Praga;
orientare si structurare h) testul arborelui; e) labirinte;
spatiala: i) testul Rorschach; f) completarea lacunelor;
Kohs-Goldstein (adaptat de Santucci j) Freiburg; g) proba de discriminare perceptiva.
si etalonat de V. Preda); k) STAI I;
c) probe de inteligenta pentru desen: l) STAI II;
Pagina 5 Info autism

6. Aplicatie: evaluarea folosind fisa de dezvoltare psihomotrica PORTAGE
Portage este un test de evaluare a zonelor pe care copilul nu le acopera cronologica a copilului, care repre-
copiilor mici (cu varste de pana la 6 si unde acesta are nevoie de ajutor zinta varsta biologica, si, cel de al
ani) care poate fi de ajutor in doua Aceasta evaluare ne va crea un doilea concept, varsta mentala a
mari directii : mare avantaj in timp astfel incat, copilului sau varsta la care este co-
a) testul Portage are avantajul ca daca ii vom face o evaluare la fie- pilul din punct de vedere al dezvol-
prin intrebari ne poate crea o idee care 2-3 luni, vom avea o imagine tarii in momentul evaluarii.
asupra aptitudinilor si stadiului la mult mai exacta despre evolutia co- In general, toti copiii au anumite
care ar trebui sa se afle copilul la o pilului. De cele mai multe ori un cunostinte si o anumita dezvoltare
anumita varsta si unde anume este parinte are tendinta sa spuna in cateva zone, proprii fiecarei var-
copilul in mod real in momentul “copilul meu evolueaza” …problema ste. De aici pleaca conceptul de
evaluarii; apare atunci cand parintele este in- “varsta mentala”, care reprezinta in
b) o a doua directie este trebat : cat/cum a evoluat ? fapt un cumul al tutor cunostinte-
evaluarea efectiva a copilului la o Exista doua concepte pe care orice lor / aptitudinilor / comportamente-
anumita varsta, ceea ce ne poate da test de evaluare, inclusiv testul lor / limbajului pe care un copil le
o imagine destul de exacta asupra Portage, le ia in considerare : varsta are la o anumita varsta.
Cum se completeaza/interpreteaza spectiva. De asemenea, daca o face doar 60% din cerinte, dar poate executa si
testul Portage ? din cand in cand, atunci cand vrea el si in 30% din palierul 4-5 ani – in acest caz
marea majoritate a timpului nu o face, dvs o sa treceti ca are o varsta mentala
In testul Portage (ca la marea majori- cel mai corect este sa dati un raspuns la aceasta sectiune de 4 ani ) ;
tate a testelor de evaluare ) exista 5 negativ la intrebarea respectiva. Acest b) a 2-a varianta este cea in care co-
sectiuni care cuprind intrebari in func- test nu urmareste ca dvs sa va impacati pilul nu executa decat 2-3 cerinte de la
tie de stadiul normal de dezvoltare al cu gandul ca micutul are o problema, ast- palierul de varsta superior si atunci dvs
unui copil . Acestea sunt: fel incat, desi cateodata este foarte trebuie sa considerati palierul de varsta
SOCIALIZARE greu, va trebui sa fiti cat mai obiectivi unde el nu reuseste decat 50% ca fiind
LIMBAJ in momentul in care il completati . Mer- palierul maxim pentru el in acest mo-
AUTOSERVIRE gand mai departe cu evaluarea, se va ment si sa considerati evaluarea pe acea
COGNITIV raspunde la fiecare intrebare incepand sectiune ca fiind diviziune la palierul re-
MOTOR cu intrebarea nr. 1 de la fiecare secti- spectiv (de exemplu: ati remarcat ca
Fiecare sectiune are un numar de intre- une. Atunci cand raspunsurile dvs sunt puteti raspunde pozitiv la 90% din intre-
bari la care trebuie raspuns, intrebari pozitive la un palier de varsta in propor- bari pe fiecare palier de varsta la secti-
impartite pe paliere de varsta de la 0 – tie de 90% din intrebari, treceti la ur- unea COGNITIV pana la palierul 3-4 ani
1 an ; 1 - 2 ani ; 2 - 3 ani ; 3 - 4 ani ; 4 -5 matorul palier de varsta; in momentul in si ca aici nu poate executa decat 50-
ani ; 5 - 6 ani . In grila de evaluare tre- care ajungeti la un palier de varsta la 60% din cerinte si nu poate executa
buie raspuns incepand cu intrebarea nu- care raspunsurile dvs pozitive sunt sub decat cateva cerinte din palierul 4-5
marul 1 de la fiecare sectiune (chiar 50% -60% din intrebari va opriti . ani – in acest caz, dvs o sa treceti ca are
daca copilul are 4 ani si intrebarea 1 se Aici exista doua variante: o varsta mentala la aceasta sectiune de
refera la o varsta de 0 – 1 an). Raspunsul a) trecand la palierul de varsta ime- 3,5 ani ) .
afirmativ se traduce prin incercuirea diat superior, remarcati ca totusi copilul La sfarsit veti avea o situatie care va
numarului intrebarii pe grila de evaluare, executa cam 30-50 % din cerintele de arata cam asa (sa presupunem ca varsta
iar raspunsul negativ se traduce prin la- acolo – in acest caz considerati ca var- cronologica a copilul dvs este de 5 ani si
sarea neincercuita a intrebarii respec- sta mentala a copilului dvs la sectiunea 3 luni = 5,25 ani):
tive. Toate intrebarile din test sunt in- respectiva este intreaga la palierul de Socializare – 3,5 ani
trebari de genul : “face copilul dvs varsta unde nu executa decat 50% din Limbaj – 1,8 ani
asta ?” …raspunsul nu poate fi decat da cerinte (de exemplu : ati remarcat ca Autoservire – 3 ani
sau nu . In conditiile in care nu sunteti puteti raspunde pozitiv la 90% din intre- Cognitiv – 2,5 ani
sigur ca executa in mod uzual o sarcina, bari pe fiecare palier de varsta la secti- Motor – 4,5 ani
faceti o proba cu copilul si apoi incer- unea COGNITIV pana la palierul 3-4 ani Varsta mentala a copilului va fi media
cuiti sau nu raspunsul la intrebarea re- si ca aici nu poate executa decat 50- aritmetica intre cele cinci sectiuni , re-
Pagina 6 Info autism

7. Utilitatea principala a testului o
spectiv 3,5 + 1,8 +3 + 2,5 + 4,5 = 15,3 evaluari, acesta ar putea obtine un punc-
reprezinta faptul ca, avand evaluarea
care trebuie impartita la 5 si veti avea o taj (IQ) mai scazut la a doua evaluare,
pe sectiuni, se poate structura pro-
varsta mentala de 3,06 ani . Scorul (sau mai ales daca evaluarile se fac la inter-
gramul de lucru al copilului cu accent
IQ) pe care il veti calcula va fi varsta vale mari si varsta copilului este mica.
pe directiile in care scorul este mai
mentala de impartit la varsta cro- Mergand mai departe in exemplul nos-
nologica X 100 adica (3,06 ani / 5,25 mic. Evaluarile succesive vor arata evo- tru , a treia evaluare (Iul_03) prezinta
ani)x100 = 0,58 X 100 = 58 pct. lutia per ansamblu si pe sectiuni, un e- deja imbunatatiri la capitolul limbaj si un
xemplu putand vedea in graficul de mai salt destul de mare pe autoservire.
Interpretare: jos. Evaluarea a a 4-a (Oct_03) confirma
Dupa cum se poate observa in exemplul evolutia pozitiva pe limbaj, si, ca urmare
prezentat, intre prima si a doua a imbunatatirii comunicarii, se observa si
130 + Exceptional
evaluare, desi ca evolutie pe 4 din cele 5 cresteri pe socializare si cognitiv. IQ-ul
120-129 Foarte bun sectiuni exista cresteri (exceptie limba- la ultima evaluare se afla in partea supe-
jul, unde copilul a ramas pe palierul de rioara a zonei de granita.
110-119 Mediu - Superior
1,8), IQ-ul prezinta o evolutie usor de- Exemplul prezentat este pur teoretic,
90-109 Mediu scendenta ( de la 58,29 la 58,18 puncte). avand ca scop familiarizarea cu metoda
Aceasta provine din faptul ca intre cele de evaluare.
80-89 Mediu - lnferior
doua evaluari (interval de 3 luni), in evo- Cu speranta ca toate acestea or sa va
lutia pe cele 5 sectiuni, nu s-au regasit ajute va doresc succes.
70-79 Zona de granita
variatii pozitive importante, cu exceptia Fisa de dezvoltare psihomotrica
55-69 Retard usor motricitatii. De retinut ca idee faptul PORTAGE o puteti descarca in format
ca, desi copilul face progrese intre doua pdf de pe site-ul www.autism.ro
40-54 Retard moderat
30-39 Retard sever
Varsta Mentala = (Socializare + Limbaj + Autoservire + Cognitiv + Motor) / 5
Sub 30 Retard profund I.Q. = (Varsta Mentala / Varsta Cronologica) x 100
Exemplu de evolutie obtinuta in urma evaluarilor folosind testul PORTAGE:
Data Socializare Limbaj Autoservire Cognitiv Motor Varsta mentala Varsta cronologica IQ
Ian_03 3.5 1.8 3 2.5 4.5 3.06 5.25 58
Apr_03 3.6 1.8 3.1 2.7 4.8 3.2 5.5 58
Iul_03 3.6 2.1 4.2 2.8 5 3.54 5.75 61
Oct_03 3.9 2.8 4.6 3.7 5.6 4.12 6 68
Ian_04 4.6 3.7 4.9 5.2 6 4.88 6.25 78
Pagina 7 Info autism

8. Dezvoltarea abilitatilor de comunicare expresiva / intentionata pentru copiii
cu autism nonverbali
Ce este comunicarea ? calizare, sau chiar vorbire, pot fi mod semnificativ subrezita la acesti
Comunicarea reprezinta o gama de considerate ca fiind comportament copii. Aceste doua arii, comunicarea
comportamente care sunt folosite cu de comunicare intentionata. Aceasta si abilitatile sociale, sunt strans in-
intentie in cadrul structurii interac- definitie accentueaza faptul ca o trepatrunse si interdependente. De
tiunii sociale, pentru a transmite in- comunicare are loc intr-un context aceea dezvoltarea abilitatilor de
formatii, observatii, stari interne, social. Vorbirea/verbalizarea devin comunicare nu poate fi delegata ca
sau pentru a cauza schimbari in me- comunicare atunci cand exista o responsabilitate numai in sarcina
diul din imediata apropiere. Sunt in- dorinta sau o intentie de a transmite logopedului. Acesta poate furniza di-
cluse comportamentele verbale si un mesaj altcuiva. Deoarece relatiile rectii si strategii de urmat, dar
nonverbale, atata timp cat se poate sociale sunt aria principala de dificul- comunicarea trebuie folosita con-
deduce o intentie, o dovada a antici- tate la copiii cu autism, nu e surprin- tinuu de catre toti cei care vin in
parii efectului. De aceea nu orice vo- zator ca o comunicare eficace este in contact cu copilul.
2) Prin gesturi: a arata, a indrepta de-
Acest articol are doua scopuri. Sa Intentia de a comunica este indicatorul
ofere: dorintei de a comunica a copilului. In getul catre, concentrarea privirii (ex. un
1) intrebari cheie de care trebuie tinut schimb, dorinta de a comunica este copil se uita sau arata catre un obiect
seama pentru a determina abilitatile de legata de dezvoltarea relatiilor sociale, dorit si apoi isi schimba privirea concen-
comunicare curente ale copilului; o arie de dificultate semnificativa pen- trand-o catre o alta persoana, in felul
2) informatii cu privire la dezvoltarea tru copiii cu autism. Deoarece acesti acesta cerand acel obiect -actul comu-
unui program de interventie in comu- copiii adesea nu sunt constienti de altii, nicarii prin care cere).
3) Vocalizarea: folosirea sunetelor, in-
nicare bazat pe nevoile de comunicare sau nu sunt interesati de acestia,
ale copilului. dorinta sau intentia de a comunica sunt clusiv plansul, pentru a comunica (ex. un
adesea absente. Ei nu inteleg ca pot copil spune “ah-ah-ah”, pentru a atrage
1. Intrebari cheie de care trebuie folosi comunicarea pentru a obtine ceva, atentia altei persoane asupra lui).
4) Limbajul semnelor: comunicare cu un
tinut seama pentru a determina abili- sau sa determine pe cineva sa faca ceva
tatile de comunicare curente ale co- pentru ei. Ei incearca sa-si satisfaca ne- sistem conventional de limbaj prin
pilului. voile si dorintele prin ei insisi in orice semne.
5) Folosirea obiectelor: copilul da un
mod posibil, si pot suferi cand nu re-
Face copilul dovada unei comunicari usesc. Cand interactionezi cu un copil cu obiect unei alte persoane pentru a comu-
intentionate? autism, este important sa fii capabil sa nica (ex. copilul da o ceasca parintelui
Este important de stabilit daca el face distingi intre suparare si dorinta de a sau pentru a indica “bea”).
6) Folosirea fotografiilor: folosirea unor
dovada unei comunicari intentionate. In- comunica, pentru a determina daca el
tentia de a transmite un mesaj distinge face dovada unei comunicari intentio- fotografii pentru a comunica (ex. copilul
comunicarea de discursul noncomunica- nate. arata catre, sau da fotografii cu obiecte
tiv, de verbalizare si gesturi. Cand co- variate, actiuni sau evenimente pentru a-
In ce fel comunica copilul?
pilul anticipa un efect al comunicarii si comunica dorintele).
7) Pictoriala: folosirea desenelor care
sale, indiferent de forma (ex. vorbire, Un copil cu autism, care a demonstrat
gesturi, etc.), el demonstreaza intentia. comunicare intentionata, o poate face reprezinta obiecte, actiuni, sau eveni-
Exemplu: un parinte raspunde unui copil folosind forme si moduri variate. Este mente (ex. un copil da un desen al unei
care plange. In acest moment, copilul nu important sa tii seama de care dintre linii oscilante, parintelui, pentru a indica
a facut dovada unei comunicari inten- urmatoarele forme de comunicare se ca vrea sa se dea in leagan).
8) Scrisa: folosirea cuvintelor printate
tionate. Totusi daca el continua sa foloseste copilul:
planga, se uita la parinte, si apoi se uita sau frazelor pentru a comunica (ex. co-
la un obiect dorit, intentia de a comunica 1) Motrica: manipularea fizica directa a pilul scrie, “prea tare” pentru a indica ca
a fost demonstrata. Prin plans, uitandu- unei persoane sau a unui obiect (ex. a lua nivelul zgomotului din mediu il deran-
se la adult si uitandu-se la obiect, copilul mana unei persoane si a o impinge catre jeaza).
anticipa ca va obtine obiectul dorit. obiectul dorit; a da o ceasca unui ingriji-
tor pentru a indica “vreau lapte”). In plus, este important de stabilit daca
Pagina 8 Info autism

9. 3) Atentia participativa: aceasta este
forma de comunicarea folosita de copil angajezi intr-o interactiune sociala. De
variaza, depinzand de context si situatie cea mai dificila functie a comunicarii de aceea e important de stabilit daca co-
sau de tipul de comunicare dorit. De e- dezvoltat la copiii cu tulburare autista. pilul cu autism este capabil pe de o parte
xemplu, copilul poate folosi un mod de Comunicarea este folosita pentru a di- sa inteleaga, si pe de alta parte sa par-
comunicare motrica (a lua mana unei per- rectiona atentia altcuiva asupra unui ticipe la comunicare, avand ambele roluri
soane si a o impinge catre obiectul dorit) obiect, eveniment, sau tema a unui act in interactiunile ce implica comunicare?
pentru a cere un obiect. Totusi acelasi de comunicare. Actele de comunicare ce Exemplu: un copil nonverbal poate initia
copil poate folosi o vocalizare (plansul) tin de atentia participativa includ: o interactiune de comunicare cu parin-
pentru a respinge un obiect/o actiune, - comentariul (ex. Un copil se uita la tele prin vocalizare pentru a atrage a-
sau pentru a protesta. parintele sau si arata spre cer la un tentia, si apoi sa arate pentru a cere un
avion de deasupra capului. Copilul nu obiect dorit. Acelasi copil poate
Cum isi foloseste copilul limbajul pen- cere avionul dar comenteaza asupra lui, raspunde prin aratarea unei imagini a
tru a comunica? atragand atentia altcuiva asupra acestui mancarii dorite cand parintele il in-
Cercetarile au aratat ca un copil cu au- obiect) treaba “ce vrei sa mananci?”
tism isi foloseste limbajul pentru a - cererea de informatii de la altii (ex.
comunica pentru o gama restransa sau Copilul intreaba pe altcineva “unde te Copiii cu autism au de cele mai multe ori
limitata de scopuri sau functii. Sunt trei duci”) dificultati in a initia comunicarea cu
functii principale sau scopuri ale limba- - furnizarea de informatii altora ( ex. altii, si au tendinta de a fi mai buni la a
jului: regularizarea comportamentala, Copilul da informatii despre ceva care nu invata sa raspunda. Cand stabilesti daca
interactiunea sociala si atentia partici- este evident sau stiut de cealalta per- el initiaza sau raspunde la orice interac-
pativa. Este important de notat ca toate soana: “am fost la targ seara trecuta”) tiune de comunicare, este important sa
cele trei functii ale comunicarii se dez- te asiguri de contextele/situatiile par-
Copilul are un motiv ca sa comunice?
volta pana la varsta aproximativa de 12 ticulare, maniera sau forma de comu-
luni, la copiii cu o dezvoltare normala, si Este important de stabilit ce il mo- nicare si scopul sau functia comunicarii.
sunt listate in ordine ierarhica de la cea tiveaza pe copil, inainte de a dezvolta un Exemplu: un copil isi gaseste mama in
mai putin sociala la cea mai sociala: plan de interventie in limbaj. Ca si la alta camera, o ia mana si o duce pana in
1) Regularizarea comportamentala: copiii cu o dezvoltare tipica a limbajului, bucatarie, unde ii pune mana pe manerul
aceasta este cea mai usoara si cea mai copiii cu autism, in general, nu se vor an- frigiderului. Mama deschide frigiderul si
timpurie functie a comunicarii. Copilul gaja in interactiuni de comunicare decat incepe sa scoata produse, unul cate unul,
foloseste comunicarea pentru a cere/ daca sunt motivati sa o faca. Astfel, pana cand copilul indica prin expresie
protesta, sau pentru a-si satisface ne- daca copilului ii place sa se legene, sa faciala si corporala ce produs doreste.
voile fizice imediate. Regularizarea com- sara, sa se joace cu coarda sau prefera In acest exemplu copilul initiaza comu-
portamentala include: anumite mancaruri, atunci acestea sunt nicarea in bucatarie (contextul) pentru a
- cererea de obiecte actiunile/obiectele care ar trebui sa cere mancarea dorita (scopul), folosind o
- cererea de actiuni faca parte din planul de interventie. forma de comunicare motrice si prin
- cererea de asistenta Este vital sa incorporezi activitati si gesturi.
- protest/respingere de obiecte obiecte motivante cand ii ajuti pe copii
Este capabil copilul sa foloseasca
- protest/respingere de actiuni sa-si dezvolte intentia/dorinta de a
strategii “de reparare” cand au loc
comunica. A invata o suma de cuvinte
2) Interactiunea sociala: tipuri de com- pentru formarea unui vocabular de baza esecuri in comunicare?
portari comunicative care sunt folosite poate insemna eventual, pentru copilul cu Datorita semnificativelor lor dificultati
pentru a initia, raspunde la, mentine, sau autism, numai sa puna etichete, nu in- in a comunica cu succes, copiii cu autism
termina interactiunile sociale. Aceste seamna ca si invata sa comunice. Folo- pot avea frecvente esecuri in comu-
interactiuni sociale comunicative includ: sind initial actiuni si obiecte motivante, nicare si ca vorbitori (exprimarea comu-
- cererea de rutine sociale copilul va invata cu adevarat scopurile si nicarii) si ca ascultatori (cand li se cere
- cererea comfortului (ex. A cere sa fie functiile comunicarii. Odata ce copilul a sa raspunda). De aceea e important de
tinut cand e suparat) invatat asta, vocabularul poate fi extins stabilit daca el si-a dezvoltat, sau e ca-
- saluturi (ex. Buna/la revedere) printr-o varietate de strategii de inva- pabil sa foloseasca, orice fel de strate-
- cererea de atentie (ex. Copilul cere tare. gii de reparare a comunicarii atat pentru
atentie asupra sa strigandu-i pe altii) a primi cat si pentru a transmite mesaje.
1) Esecuri in comunicarea receptiva
- se da in spectacol (ex. Copilul practica Raspunde si/sau initiaza copilul
(ascultator):
interactiunile de comunicare?
“datul in spectacol” in timpul jocurilor,
imbracatului, etc.). Comunicarea implica atat initierea cat si Deoarece copiii cu autism au dificultati
raspunsul la informatie, in timp ce te semnificative in intelegerea limbajului,
Pagina 9 Info autism

10. 2. Dezvoltarea unui program de inter- punct de vedere social, prin rutina unei
pot avea loc multe esecuri in comunicare,
ventie pentru copiii cu autism nonver- activitati. Un alt rezultat pozitiv al
ca ascultatori. Aceste esecuri transpar
bali:
cand copilul nu intelege, sau raspunde folosirii activitatilor de rutina este fap-
inadecvat la informatia verbala. O tul ca ele il invata pe copil ca poate im-
strategie de reparare a comunicarii care Dupa ce am luat in considerare intreba- parti experientele cu altii prin intro-
poate fi folosita in aceste situatii este rile anterioare, poate fi dezvoltat un ducerea comunicarii in cadrul acestor
sa prezinti informatia care a fost gresit program de interventie care sa se adre- rutine.
inteleasa, in mod vizual (copiii cu autism seze nevoilor de comunicare ale copilului,
3) Amanarea raspunsurilor pentru
proceseaza in general informatia vizuala la acest nivel preverbal. Ar trebui sa
includa urmatoarele elemente de comu- dorintele/nevoile anticipate: cu timpul s-
mai usor decat informatia auditiva). In
acest mod se poate determina daca el nu nicare esentiale: ar putea sa fie usor de anticipat si
raspunde adecvat (esec in comunicare) raspuns la dorintele si nevoile copilului
Dezvoltarea intentiei de a comunica:
fie datorita faptului ca informatia e nonverbal, chiar daca copilul nu folo-
data verbal, fie pentru ca nu intelege Urmarind instalarea unor abilitati seste comunicare intentionata. Totusi,
informatia, cand aceasta e prezentata prelingvistice cum ar fi obtinerea si fiindca scopul programului de interven-
verbal si vizual. Multi copiii cu autism mentinerea contactului vizual, un copil tie este dezvoltarea abilitatilor de
pot fi usor etichetati ca fiind autist nonverbal poate fi invatat inten- comunicare cu sens (scop, intentie, si
“neascultatori” atunci cand nu raspund la tia de a comunica, in mai multe feluri: dorinta), este important de tinut minte
1) Gandirea cauza/efect: gandirea
informatia verbala. Intotdeauna trebuie sa astepti ca el sa comunice. Chiar daca
tinut seama de abilitatea copilului de a cauza/efect ajuta la dezvoltarea inten- adultul poate ca stie ce vrea copilul,
intelege si de a raspunde la informatia tiei de a comunica, deoarece il invata pe este foarte important sa amane inde-
verbala (ca fiind opusa informatiei vi- copil ca daca face o actiune poate cauza plinirea dorintelor si nevoilor copilului,
zuale) pentru a stabili cauza esecului in o alta sa se intample. Este foarte impor- astfel incat el sa se afle in situatia de a
comunicare. tant pentru copil sa-si dezvolte o in- trebui sa interactioneze cu altii pentru
telegere a gandirii cauza/efect, printr-o a-si putea indeplini dorintele si nevoile.
2) Strategii de reparare a esecurilor in varietate de experiente, cum ar fi sa se
comunicarea expresiva (vorbire): A stabili un mod/forma eficienta si
joace cu jucarii muzicale ce sunt acti-
vate prin apasarea unui buton, sa se ca- adecvata de a comunica:
Cand au loc esecuri in exprimarea comu-
nicarii, este important de inteles daca tere pe un scaun pentru a lua o prajitura Dupa stabilirea formei prin care copilul
copilul se foloseste de vreuna din de pe tejghea, sa fie recompensat pen- comunica (motrica, prin gesturi, etc.),
strategiile de reparare urmatoare: tru anumite comportamente, etc. este important de apreciat daca poate fi
a) Repeta aceeasi incercare de comu- folosita o forma mai eficienta pentru a
2) Activitati comune de rutina (copil
nicare: este persistent. De exemplu co- exprima aceleasi functii ale limbajului.
plus adult): activitati de rutina foarte
pilul arata in mod repetat catre un raft De exemplu: daca copilul sare/topaie
la care nu poate ajunge, pe masura ce predictibile care includ miscari de ru- entuziasmat in apropierea obiectului
adultul ia fiecare obiect de pe raft si il tina, cum ar fi suflatul de baloane de dorit, trebuie luat in calcul un mod mai
arata copilului pentru a vedea care e cel sapun, umflatul unui balon si eliberarea eficient de “a cere” acele obiecte
dorit. lui, jocul de gadilat “uite vine paian- dorite. Aceasta parte a procesului de
b) Arata persoanei ce incearca el sa-i jenul”, rutina de a face o mancare, cum interventie este impartita in doua: a)
comunice: un copil poate sa duca un adult ar fi lapte cu cacao, rutina unui joc cu determinarea sistemului de reprezen-
la frigider, de exemplu, sa deschida usa jucarii simple, pot stabili comporta- tare vizuala care este cel mai bine in-
si sa se intinda catre un raft pe care se mente anticipative la copil. Abilitatea teles de copil (obiecte, fotografii, de-
afla laptele, demonstrand ca doreste copilului de a anticipa rezultatele aces- sene exacte, desenul stilizat, cuvintele
lapte. tor activitati de rutina foarte predicti- scrise); si b) folosirea acestei informatii
c) Foloseste un mod alternativ de a bile asigura intelegerea cauza/efect. pentru a stabili un sistem de comunicare
comunica acelasi mesaj: in exemplul an- Imbinarea activitatilor de rutina este o alternativ cat mai adecvat, pentru copil.
terior, daca el arata catre un raft de strategie de invatare foarte eficienta In continuare sunt prezentate sisteme
mai multe ori, dar adultul tot nu intelege pentru copiii autisti, deoarece asigura de reprezentare vizuala, in ordine ie-
(un esec in comunicare), atunci copilul invatarea printr-o caracteristica foarte rarhica, de la cel mai concret la cel mai
poate alege o imagine din caietul sau de puternica a autismului, preferinta pen- abstract.
comunicare pentru a-si clarifica cererea, tru rutina. Realizarea unor activitati
1) Sisteme de reprezentare vizuala:
astfel reparand esecul din comunicare. comune de rutina permite copilului si
adultului sa se angajeze in interactiuni a) obiecte reale: copilul foloseste
de comunicare cu sens, naturale din obiecte reale variate pentru a comunica
Pagina 10 Info autism

11. (ex. aduce parintelui pantofi pentru a (fotografii, desene, schite, cuvinte im- 2) Pentru a dezvolta functia de interac-
arata ca vrea afara). primate) pentru a comunica. tiune sociala, interventia ar trebui sa
b) obiecte reale in miniatura: copilul d) Sistem de comunicare prin schimb includa:
intelege ca un obiect in miniatura de imagini (Picture Exchange Communi- - ocazii de a cere jocuri sociale sau ru-
reprezinta obiectul real (ex. o ceasca in cation System –PECS): permite copilului tine, sau continuarea jocurilor sau ruti-
miniatura reprezinta o ceasca adeva- sa initieze spontan o interactiune de nelor
rata). comunicare prin schimbul de reprezen- - ocazii de a practica comportari de sa-
c) imaginile unor obiecte reale, decu- tari vizuale cu o alta persoana. Astfel, lut, verbale sau nonverbale
pate pe contur: conturul simbolului, pe prin schimbul fizic de imagini (copilul - ocazii sau nevoia de a atrage atentia
care copilul poate sa-l si vada, sa-l si chiar inmanand de ex poza persoanei cu asupra sa, fie verbal, fie nonverbal, che-
simta, se pare ca il ajuta pe copil sa in- care comunica), copilul isi dezvolta o in- mandu-i pe altii sau cerand confort
teleaga mai repede sistemul de telegere concreta a faptului ca comu- (alinare)
reprezentare bidimensional. nicarea reprezinta un schimb de infor- - ocazii de a se da in spectacol in timpul
d) fotografiile: copilul intelege ca foto- matii, la propriu, intre doua sau mai jocurilor (ex. de-a v-ati ascunselea, in
grafia unei actiuni sau a unui obiect este multe persoane. Programul PECS are mai timpul imbracatului, etc.).
reprezentarea obiectului, actiunii sau multe faze sau nivele, plecand de la lu-
evenimentului real. cruri concrete pana la notiuni abstracte3) Atentia participativa. Programul de
e) desene: copilul intelege ca un desen interventie ar trebui sa includa:
Extinderea gamei de functii sau
al unei actiuni sau obiect este reprezen- - ocazii (sau nevoia) de a da sau trans-
scopuri ale comunicarii:
tarea obiectului, actiunii sau evenimen- fera obiecte, sau de a urmarii atentia
tului real. Este important sa-l inveti pe copil sa concentrata a altcuiva
f) desen stilizat: copilul intelege ca uncomunice pentru o varietate de scopuri. - ocazii (sau nevoia) de a folosi gesturi
desen simplu de linii, al unei actiuni sau Dupa ce s-a stabilit cum isi foloseste sau vocalizari pentru a atrage atentia
obiect este reprezentarea obiectului, copilul limbajul pentru a comunica, pot fi asupra obiectelor sau evenimentelor (ex.
actiunii sau evenimentului real. dezvoltate activitati de interventie pen- a se uita la carti, a merge la gradina zo-
g) cuvant scris: copilul intelege ca un tru a extinde scopurile comunicarii co- ologica, a se uita pe fereastra, etc.)
cuvant scris este reprezentarea obiec- pilului. Imbinarea activitatilor de rutina, - ocazii de a comenta asupra evenimen-
tului, actiunii, sau evenimentului real. ca si activitatile de joc, furnizeaza telor, introducand noutatea si schim-
Cuvantul scris ar trebui sa insotesca oportunitati de invatare naturala a lim- barea (ex. a scoate jucarii noi dintr-o
toate sistemele de reprezentare vizuala, bajului pentru a dezvolta modul in care sacosa de carpa, a efectua actiuni in-
pentru ca multi copii cu autism, chiar si un copil isi foloseste limbajul pentru a teresante cu obiectele)
cei nonverbali, dovedesc abilitati lite- comunica. Aceste activitati ar trebui - ocazii sau nevoia de a cere informatii
rare. dezvoltate pe baza motivatiilor, ne- sau lamuriri (pentru copiii cu un nivel i-
voilor, si capacitatilor de invatare indi- nalt al abilitatilor).
2) Sisteme de comunicare alternativa: viduale ale copilului. Urmatoarea lista
descrie oportunitatile de comunicare ce Motivatia de a comunica:
a) Prin gesturi: acesta este un sistem
de comunicare alternativ important de ar trebui folosite la copilul cu autism Copiii cu autism nu sunt intotdeauna mo-
stabilit la copiii autisti nonverbali. Nu pentru a fi dezvoltate si extinse in rela- tivati de elementele care ii motiveaza pe
necesita nici un fel de sistem de tie cu cele trei functii primare ale lim- copiii dezvoltati normal, cum ar fi satis-
reprezentare vizuala. Un sistem prin bajului: reglarea comportamentului, in- factia intriseca sau lauda sociala. De
gesturi poate include aratatul si/sau teractiunea sociala si atentia participa- aceea trebuie sa evaluam pe o baza
privitul la obiectele dorite: copilul isi tiva: obisnuita ce e motivant pentru copil prin
scutura capul “nu”; impinge ceva mai de- 1) Pentru a dezvolta reglarea comporta- “evaluari intarite”. Parintii pot furniza
parte pentru a protesta sau respinge; si mentelor de comunicare, programul de foarte multe din aceste informatii im-
face cu mana pentru a saluta. interventie include: portante. Activitatile, obiectele moti-
b) Schimbul de obiecte: un sistem de - ocazii de a cere mancare sau obiecte vante, etc., pot servi ca punct de plecare
schimb de obiecte se bazeaza pe capaci- - ocazii de a alege dintre mai multe al- in a-l invata pe copil functiile comu-
tatea copilului de a da un obiect in ternative nicarii.
schimbul unei solicitari – una din func- - ocazii de a protesta la actiuni sau de a Exemplu: este stiut ca un copil este
tiile comunicarii. De exemplu daca copilul respinge obiecte foarte motivat de saritul pe o minge
mai vrea lapte intinde cana catre adult - ocazii de a cere incetarea unei activi- terapeutica. Aceasta minge este atunci
pentru a indica aceasta solicitare. tati folosita pentru a stabili o activitate de
c) Indicarea unei imagini: copilul folo- - ocazii sau nevoia de a cere asistenta rutina familiara, al carei scop este de a-l
seste un sistem de reprezentare vizuala invata pe copil comunicarea intentionata,
Pagina 11 Info autism

12. folosind orice forma de comunicare- rupe rutina, inchizand capacul sticlei demonstreze mai intai comunicare inten-
gesturi, manipulare fizica, imagini/ foarte bine si punand sticla in fata co- tionata, inainte de a-l invata strategii de
desenul de linii, etc. pilului. Astfel este creata o stimulare a reparare. Strategiile de reparare a ese-
copilului pentru a initia interactiunea de curilor din exprimarea comunicarii, in-
Dezvoltarea abilitatii de a raspunde la a comunica ca vrea “mai multe baloane”. clud:
si de a initia comunicarea: a) Persistenta: a-l invata pe copil sa
1) A raspunde la informatii: modul cum Sistemul de comunicare prin schimbul de repete incercarea sa de a comunica,
proceseaza copilul informatia trebuie imagini (PECS), care a fost dezvoltat ca daca initial, partenerul de comunicare nu
luat in considerare inainte de a a-l invata sa-l invete pe copil sa initieze interacti- intelege. Aceasta abilitate trebuie in-
sa raspunda la comunicare. Daca abili- uni de comunicare spontana cu altii, este vatata prin folosirea unor activitati
tatea copilului de a procesa informatia o alta metoda de a-l invata pe copil foarte motivante, care vor mentine in-
auditiva este saraca, el va avea dificul- aceasta abilitate de a comunica. teresul copilului de a continua interacti-
tati semnificative in a invata sa unea de a comunica, chiar daca a aparut
Dezvoltarea de strategii pentru a
raspunda la comunicarea verbala. In un esec (de ex. daca copilul nu este
repara esecurile din comunicare:
schimb, daca abilitatea copilului de a foarte motivat sa comunice ca vrea la
procesa informatia vizuala este puter- La copiii autisti nonverbali pot apare baie, nu va fi motivat sa persiste in
nica, ar trebui folosit acest mod de esecuri in comunicare si la primirea, si la repetarea acestui mesaj, odata ce a avut
procesare pentru a-l invata sa raspunda exprimarea mesajelor. loc un esec in comunicare). Dupa ce co-
adecvat la interactiunile de comunicare. 1) Esecuri in primirea comunicarii: urma- pilul comunica un mesaj neclar, parte-
Copilul ar trebui invatat sa raspunda in toarele strategii pot fi folosite pentru a nerul de comunicare poate raspunde cu “
situatiile care apar in mod natural, preveni esecurile, sau sa-l ajute pe copil nu inteleg”, sau “ spune-mi inca o data”
printr-un canal de procesare pe care il la repararea esecurilor din comunicare insotit de un gest ce exprima aproxima-
intelege cu usurinta. atunci cand primeste informatie: tiv acelasi lucru (ridicatul din umeri).
Exemplu: in timpul de joaca, un partener a) Asigura atentia copilului inainte de a Copilul trebuie incurajat sa repete me-
de comunicare prezinta copilului in mod comunica, strigandu-l pe nume, sau prin sajul, oferindu-i-se un minim ajutor daca
vizual, o carte de joc care are doua contact fizic (de ex. atingandu-i umarul) e nevoie.
imagini. Apoi partenerul intreaba verbal b) Monitorizeaza semnele ca a inteles b) “Arata-mi”: dupa ce copilul invata sa
“pe care o vrei?”. Copilul raspunde (copilul efectueaza actiuni adecvate sau fie persistent, ar trebui sa invete sa
adecvat la intrebare aratand sau selec- incearca sa raspunda in mod expresiv) raspunda la “arata-mi” si apoi sa se dea
tand alegerea sa vizuala. c) Foloseste propozitii scurte si simple un model de limbaj adecvat daca asta
d) Redu cantitatea de informatie audi- are succes.
2) A initia comunicarea: ar trebui create tiva oferita Exemplu: un copil abordeaza un adult,
situatii de comunicare, folosind lucruri e) Da copilului timp sa raspunda inainte topaie, vocalizeaza tare si se uita la o
care sunt motivante pentru copil, pentru de a repeta, din cauza existentei unei regiune specifica a clasei. Adultul ver-
a stabili o activitate de rutina familiara. posibile intarzieri in procesarea infor- balizeaza “Arata-mi”, arata catre aria
Odata ce copilul anticipa o schema de matiei auditive clasei indicata de copil, si apoi il duce pe
raspuns predictibil, in activitatea de ru- f) Foloseste o varietate de strategii de copil catre acea arie pentru a-l incuraja
tina familiara, rutina este sparta pentru suport vizual pentru a te asigura ca el sa “arate”.
a creea o stimulare a copilului ca sa ini- intelege mesajul dat.
tieze o interactiune prin comunicare, cu 2) Esecuri in exprimarea comunicarii: Susan Stokes, consultant autism
scopul de a reinstala rutina. copilul cu autism poate fi invatat
Exemplu: a fost stabilita o activitate de “strategii de reparare”, care il vor ajuta http://www.cesa7.k12.wi.us/sped/autism/nonverbal/
non11.htm
rutina familiara, suflatul baloanelor de in a repara cu succes esecurile din ex-
sapun. Partenerul de comunicare intre- primarea comunicarii. Copilul trebuie sa
Concluzie: bal. Trebuie luate in considerare si dezvoltarea abilitatilor verbale.
Daca ai o buna intelegere a nivelului sisteme de comunicare alternative Aceste abilitati (a invata sa vor-
curent de competenta in comu- pentru acesti copii. La acest nivel, beasca) se pot dezvolta in combi-
nicare al copilului, acesta este pri- preverbal, de competenta a comu- natie cu folosirea sistemelor de
mul pas in dezvoltarea unui program nicarii, este critic pentru copil sa comunicare alternative.
adecvat de interventie in comu- aiba un mod efectiv de a comunica,
nicare pentru copilul autist nonver- decat sa te concentrezi doar pe
Pagina 12 Info autism

13. Carte de vizita: Federatia Organizatiilor pentru Persoanele cu Dizabilitati Intelectuale
din Romania: INCLUZIUNE ROMANIA
Scop: nitare
Cresterea calitatii vietii persoanelor * Reprezentarea intereselor asociatiilor
Contact:
cu handicap mental si familiilor lor. membre la tratativele cu institutii guver-
Activitati: namentale din tara si strainatate: UNI-
Incluziune România, Str. Luterana, nr. 1,
* Lobby pentru implementarea Strate- CEF, ONU, UE etc.
ap. 51, et. 6,Sector 1 Bucuresti.
giei Nationale privind Protectia Speciala * Sprijinirea asociatiilor membre în ve-
si Integrarea Sociala a Persoanelor cu derea protejarii drepturilor civile, so-
Tel / fax: 021/3132301
Dizabilitati. ciale si a demnitatii persoanelor cu diza-
E-mail: dizabiltati@dnt.ro
* Advocacy la nivel national pentru per- bilitati în fata institutiilor guvernamen-
soanele cu dizabilitati intelectuale tale si neguvernamentale
* Promovarea serviciilor pe baze comu- www.pentruvoi.ro/romania_inclusiva.htm
Membri:
Asociatia „Special Olympics Oltenia” Asociatia „Sfântul Calinic”
Centrul de Abilitare Speranta
Reprezentant: Lengyel Ionescu Mariana Reprezentant: Paula Stefanescu
Reprezentant: Letitia Baba
Str. Br. lui Novac, bl. 35IV A1, sc. II, ap. Str. Câmpia Libertatii, nr. 6, bl. PM 52,
Str. Fagului, nr. 17, Timisoara
9, Craiova parter, sc. A, sector 3, Bucuresti
Tel: 0256/195005. Fax: 0256/195005
Tel: 0251/154561 Tel: 021/2400897. Fax: 021/2400897
E-mail: fas@mail.dnttm.ro
Asociatia Handicapatilor Neuropsihici
Asociatia Nationala pentru Copii si
Reprezentant: Constantin Tranca
Fundatia „Pentru Voi”
Adulti cu Autism din România
Str. lui Novac, bd. Dacia, bl. 26, sc. 1, et.
Reprezentant: Laila Onu
Reprezentant: Georgeta Crisu
2, ap. 11, Craiova
Str. Ioan Slavici, nr. 47, Timisoara
Str. Banu Manta, nr. 9, sector 1, Bucur-
Tel: 0256/228062. Fax: 0256/228473
Asociatia Handicapatilor Psihic esti
E-mail: pentruvoi@pentruvoi.ro
Reprezentant: Ana Lupea Tel: 021/6190400, 021/2234347, int.
Web: www.pentruvoi.ro
Str. Smighilski, nr. 10, Sibiu 253
Tel: 0269/238647. Fax: 0269/214955
Societatea Româna Speranta
ARPEHAM
Reprezentant: Lia Cojan
Asociatia „Îngerii Sperantei” Reprezentant: Ana Draghici
Str. Fagului, nr. 17, Timisoara
Reprezentant: Ioan Valcan Str. Rafiei
Tel: 0256/190245. Fax: 0256/201152
Str. Ion Vidu, nr. 17, Lugoj Tel: 021/2124892
E-mail: societatearomanasper-
Tel: 0256/351152. Fax: 0256/355456
anta@yahoo.com
Asociatia pentru Protejarea si Ajuto-
E-mail: ingerii_sperantei@hotmail.com
Web: www.intermeding.com/speranta
rarea Handicapatilor Neuro-Psihici
Fundatia „MAYA” Reprezentant: Ilies Ana Mariana
Asociatia Lacrima
Reprezentant: Voichita Chis Str. Milton Lehrer, nr. 18, Cluj-Napoca
Reprezentant: Arnold Szorenyi
Str. Gh. Doja, nr. 40, bl. D40, parter Tel: 0264/120863, 0264/414022
Str. Intrarea Ciresului, nr. 1, sc. C, ap.
Zalau E-mail: handineuro@mail.dntcj.ro
31, et. II, Bistrita
Tel: 0260/661837. Fax: 0260/661838
Tel: 0263/218615. Fax: 0263/226850
Asociatia „Esperando”
Asociatia „Prietenii la nevoie” Reprezentant: Andrada Craciun, Daniel
Fundatia Caritatea
Reprezentant: Pop Mircea Filipas
Reprezentant: Luiza Rosentzveig
Cartier Bradet, str. Avram Iancu, nr. 3, Str. G. Cosbuc, 6/6, Baia Mare
Aleea Hortensiei, nr. 20, bl. X3, sc. B, ap.
bl. M12, ap. 18, Zalau Tel: 0262/206084. Fax: 0262/206085
31, Constanta
Tel: 0260/661837. Fax: 0260/661838 E-mail: asesperando@yahoo.com
Tel: 0241/614356. Fax: 0241/618694
Asociatia „Down Sindrom”
Fundatia Copiii Marii
Asociatia „Cascada”
Reprezentant: Malnassy Francisc
Reprezentant: Luiza Rosentzveig
Str. Cetatii, nr. 13/A, Cehu Silvaniei, jud. Reprezentant: Petrica Grobnic
Aleea Hortensiei, nr. 20, bl. X3, sc. B, ap.
Salaj Micro 18, bl. G2, ap. 12, Galati
31, Constanta
Tel: 0260/650389 Tel: 0236/444226
Tel: 0241/614356. Fax: 0241/618694
Pagina 13 Info autism

14. Noutati, studii (continuare din pag 1)
In alta scena, in care Taylor flirteaza transmit in principal starile mentale
Interventia timpurie in programe
cu G. Segal, in timp ce R. Burton este (intentii, emotii) prin intermediul
aplicate acasa—studiu
undeva pe fundal, atentia persoanelor ochilor, aceste stari putand fi in con-
non-autiste descrie un triunghi ur- tradictie cu exprimarea verbala (de Studiul examineaza implementarea unui
marind expresiile celor trei personaje, exemplu ironie, sarcasam, glume). program, alcatuit dintr-un mix de me-
pe cand autistul nici nu l-a privit pe R. Focalizarea puternica a atentiei asupra tode (printre care Loovas, TEACHH,
Burton, si nici ochii personajelor din gurii – si prin extensie, asupra cuvinte- PECS), de interventie timpurie pentru
prim-plan. lor, poate fi o modalitate de a com- un grup de sapte copii cu autism inalt
pensa lipsa elementelor sociale pe care functional. Copiii care au participat la
Un studiu ulterior a inclus 15 barbati ei nu le pot intelege pentru ca nu pot studiu au fost apropiati ca varsta cro-
cu autism, cu IQ normal si un grup de “citi” privirea vorbitorului. nologica si mentala. Efectele aplicarii
control. S-au masurat duratele de timp Studiul mai arata ca, cu cat focalizarea programului, dupa un an de la incepere,
in care atentia a fost focalizata pe atentiei se realizeaza mai mult catre au fost incurajatoare, intrucat copiii au
patru regiuni: gura, ochi, corp si obiecte, cu atat indivizii autisti stau facut progrese considerabile in toate
obiecte. mai slab la capitolul socializare. “Ei nu- ariile de dezvoltare, in special pe cog-
Rezultatele sugereaza ca indivizii cu si concentreaza atentia de loc asupra nitiv si limbaj. Conform autoarei
autism nu numai ca se uita mult mai personajelor, si ca urmare pierd ele- studiului, Lia Kaderoglou, de la Univer-
putin la ochi, dar se pare ca nici nu per- mente sociale transmise atat verbal sitatea din Atena, interventia timpurie
cep multa informatie atunci cand o fac. cat si non verbal. prin programe aplicate acasa, care in-
“Dintre indivizii autisti supusi studiului, Acest studiu are si un potential aplica- clud parintii in procesul educational,
cei care au focalizat mai mult atentia tiv in detectia timpurie a autismului. pare sa fie eficace in cazul copiilor cu
asupra gurii sunt si cel mai bine inte- Deoarece abilitatile sociale, cum ar fi autism inalt functional. Cititi studiul in
grati social, ceea ce a constituit o sur- privitul preferential catre ochi mai de- intregime pe internet, la adresa:
www.isec2000.org.uk/abstracts/
priza pentru ca ne asteptam ca per- graba decat catre gura se formeaza in
papers_k/kaderglou_1.htm
soanele care focalizeaza atentia mai primele luni de viata, aceasta tehnica
mult asupra ochilor sa stea mai bine din ar putea fi folosita pentru a detecta
Studii in derulare
punct de vedere al socializarii” declara din timp aceasta caracteristica chiar la
Daca sunteti interesati in a vedea ce
Ami Klin, unul dintre autorii studiului. copiii foarte mici. Detectia timpurie si
studii sunt in derulare in momentul de
Conform Dr Klin, corelarea pozitiva in- interventia la varste fragede sunt
fata, sponsorizate de Institutul Na-
tre focalizarea atentiei asupra gurii si esentiale in eforturile de recuperare a
tional pentru Sanatatea Copilului si
socializare ar putea sugera ca indivizii copiilor cu autism.
Dezvoltare Umana USA (National In-
cu autism, care au IQ in zona normala,
http://www.yale.edu/opa/v31.n8/story15. stitute of Child Health&Human Deve-
isi concentreaza atentia numai asupra
lopment—NICHD) in domeniul autism,
html - Yale Bulletin&Calendar;
cuvintelor (gurii), pierzand astfel multe
The New York Times, “Experiment of- vizitati:
indicii non-verbale transmise prin in-
www.nichd.nih.gov/autism/projects.cfm
fers look through eyes of autism”,
termediul ochilor si a expresiei fetei.
June 11, 2002.
In general, cele mai multe persoane
Povestiri
Cum a invatat Mara sa zboare aminteste sau cand vede vreo imagine sa merg bine…”
Daca iti plac tucanii, esti prietenul ei pe cu tucani. Incepe sa topaie pe varfuri si Acesta a fost pri-
sa dea repede-repede din manute, nu mul vis pe care mi
viata. Nu stiu de ce dintre toate
conteaza daca suntem in mijlocul orasu- l-a povestit.
pasarile a ales tucanul, cu ciocul lui
caraghios si disproportionat. “Ce dragut lui sau in cada de baie. Mara are 4 ani.
Azi dimineata s-a trezit foarte fericita. Cand e copil, merge
e!”, “Uite cat e de dragut!”, “Mama, eu
Zambea asa de frumos… “Mami, eu sunt numai pe varfuri.
vreau sa fiu tucan! Vreau sa zbor!” De
fiecare data se entuziasmeaza cand isi tucan. Am zburat. Pentru ca n-am putut Nu urca si nu coboara singura scarile.
Publicatie editata la initiativa si prin eforturile moderatorilor forumului gazduit de www.autism.ro. Informatiile cuprinse in acest nu-
mar sunt preluate de pe acest website, daca nu se precizeaza altfel. Pentru mai multe informatii: www.autism.ro/forum
Pagina 14 Info autism