1. PATRONATUL FEMEILOR DE AFACERI DIN IMM
REGIUNEA SUD-MUNTENIA
Loc. Alexandria, str. Cuza Vodă, nr.97, jud. Teleorman, România
Telefon : 0040722642688, Fax: 0040347409761,
e-mail: pimmteleorman@yahoo.com

2. APARTENENŢĂ
Patronatul Femeilor de Afaceri din IMM Regiunea Sud-
Muntenia este structură a Consiliului Naţional al
Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romania,
membru în:
 Uniunea Europeană a Artizanatului şi a Întreprinderilor
Mici şi Mijlocii;
 Asociaţia Mondială a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii;
 Consiliul European pentru Întreprinderi Mici;
 Biroul Balcanic al Clasei de Mijloc;
 Asociaţia Femeilor de Afaceri din Balcani.

3. SCOPURI
Patronatul Femeilor de Afaceri din IMM - Regiunea Sud-Muntenia
este organizaţie non-profit şi are ca scopuri:
 Promovarea şi apărarea intereselor femeilor de afaceri, în
raporturile acestora cu autorităţile publice centrale şi locale,
precum şi în relaţiile cu alte organe şi organisme din ţară şi din
străinătate;
 Impulsionarea, prin mijloace specifice, a procesului de
constituire şi dezvoltare a IMM de către femei, cu capital privat
autohton şi/sau cu participarea investitorilor străini;
 Promovarea cooperării şi colaborării cu structuri profesionale şi
patronale similare din ţară şi străinătate şi reprezentarea
intereselor femeilor de afaceri în organismele profesionale şi
patronale internaţionale.

4. Despre noi
Organizaţia are 15 membrii fondatori şi 17 membrii
asociaţi şi cuprinde o gamă variată de domenii de activitate
(textile, servicii: cosmetică, frizerie, consultanţă, turism, ITI;
comerţ, agricultură ecologică; etc.
Firmele membre ale organizaţiei, prin reprezentanţii
acestora, participă la târguri şi expoziţii naţionale şi
internaţionale de profil, la cursuri de formare profesională şi
cursuri de training.

5. Turismul în România
România este o țară situată în sud-estul
Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord
de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al
Mării Negre. Pe teritoriul ei este situată aproape toată
suprafața Deltei Dunării și partea sudică și centrală a
Munților Carpați. Se învecinează cu Bulgaria la sud,
Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord
- est și Republica Moldova la est, iar țărmul Mării Negre
se găsește la sud-est.

6. Dezvoltarea turismului
Cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor
de artă, cultură şi a altor realizări ale activităţi umane;
Turismul comercial expoziţional, a cărui
practicare este ocazionată de mari manifestări de profil
(târguri, expoziţii), care atrag numeroşi vizitatori;
Turismul festivalier, prilejuit de manifestări
cultural-artistice (etnografice, folclorice) naţionale sau
internaţio-nale;
Turismul sportiv, cunoaşte o mare extindere pe
plan naţional şi internaţional, având ca motivaţie diferite
competiţii pe discipline sportive, interne şi internaţionale;
Turismul de vânătoare (fondul cinegetic
românesc);
Turismul medical.

7. Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale
i a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribu ie importantă laș ț
economia ării. După comer , turismul este cea de-a doua ramurăț ț
importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale
României, turismul este unul dinamic i în curs rapid de dezvoltare, fiindș
de asemenea caracterizat de un mare poten ial de extindere.ț
Traversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil,
incluzând frumo ii i împăduri iiș ș ț Mun i Carpa iț ț , Coasta Mării Negre iș
Delta Dunării, care este cea mai mare deltă europeană atât de bine
păstrată. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele rustice,
unde oamenii de acolo trăiesc i men in pentru sute de ani tradi iile. Înș ț ț
România este o abunden ă a arhitecturii religioase i a ora elorț ș ș
medievale i a castelelor.ș

8. Castelul Peleş
Pentru atmosfera lor medievală
i pentru castelele aflate acolo,ș
numeroase ora e transilvăneneș
precum Sibiu, Bra ovș , Sighi oaraș ,
Cluj-Napoca sau Târgu Mureș au
devenit importante puncte de
atrac ie pentru turi ti.ț ș

9. În ultimii ani, România a devenit o destina ie preferatăț
pentru mul i europeni (mai mult de 60% dintre turi tiiț ș
străini provin din ările membreț UE), rivalizând i fiind laș
concuren ă cu ări precumț ț Bulgaria, Grecia, Italia sau
Spania. Sta iuniț precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun,
Olimp iș Mamaia (numite iș Riviera Română) sunt printre
principale atrac ii turistice pe timp de vară.ț

10. În timpul iernii, sta iunile de schi de peț
Valea Prahovei i dinș Poiana Bra ovș sunt
destina iile preferate ale turi tilor străini.ț ș
În ceea ce priveşte ocrotirea naturii, masivul
"Piatra Craiului Mare", o rezervaţie cu o suprafaţă
de peste 1200 ha. Aici găsim floarea de colţ,
sângele voinicului, smirdarul, iar dintre animale:
capra neagră, râsul, cocoşul de munte, acvila,
păstrăvul.

11. Turismul rural se dezvoltă din ce în ce mai
mult şi se concentrează asupra promovării
folclorului iș tradi iilorț . Principalele puncte de
atrac ie le reprezintăț Castelul Bran,
mânăstirile pictate din nordul Moldovei,
bisericile de lemn din Transilvania
(Biserica din Ceahlău, unică prin pictura direct pe
bârnă în fundal - 1730)
ori Cimitirul Vesel din Săpân aț .

12. Bucovina este situată în partea de nord a
României, în nord-vestul Moldovei. Regiune
montană pitorească, cu tradi ii etnografice ceț
dăinuie nealterate, Bucovina se remarcă printr-o
activitate turistică dinamică, datorată în primul rând
mânăstirilor.
Cele cinci mânăstiri (Humor, Moldoviţa,
Arbore, Voroneţ şi Suceviţa), cu pictură exterioară,
intrate în patrimoniul turistic mondial, î i păstreazăș
frumuseţea după mai bine de 450 de ani.
Mănăstirea Voroneţ

13. Turismul balneo climateric
Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme
medicale, ci şi celor care vor să se relaxeze, să-şi regăsească
vitalitatea, o condiţie fizică, mentală şi spirituală.
Ţara noastră are peste 3000 de izvoare termale şi 70 de staţiuni
balneo climaterice dintre care unele au fost fondate de vechii romani.
Substanţele terapeutice se găsesc atât în apele minerale şi
termominerale cât şi în apa lacurilor terapeutice a nămolurilor şi
turbelor, precum şi a gazelor mofice.
Atrac ii turistice importante din România sunt cele naturaleț
precum Delta Dunării, Por ile de Fierț , Pe tera Scări oaraș ș , pe terileș
din Mun ii Apuseniț .

14. DELTA
Delta Dunării, datorită celor 5149 de specii de floră şi faună,
specialiştii o consideră o veritabilă bancă de gene pentru patrimoniul
universal. Între toate acestea trebuie remarcat că aici trăieşte cea mai
mare parte a populaţiei europene de pelican comun (circa 8000 de
exemplare) şi pelican creţ (circa 200 de exemplare); 60% din
populaţia mondială de cormoran pitic (circa 6000 de exemplare); 50%
din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu (în timpul iernii sunt circa
40000 de exemplare). Pe lângă toate acestea se adaugă peste 1200
de specii de copaci şi plante. Oriunde te uiţi, poţi vedea plutind
ostroave acoperite de papură şi de stuf, liane ca în pădurile tropicale,
lacuri cu adâncimea tulbure şi suprafeţe pline de nuferi. Bărcile
pescarilor agită pelicanii, stolurile cormoranilor şi femelele-maur de pe
cuiburile lor.

15. Bucure tiș
Capitala României reprezintă unul dintre principalele centre
turistice ale ţării. Bucure tiul se remarcă printr-un amestecul de stiluriș
arhitecturale, începând de la Curtea Veche, rămă i ele palatului dinș ț
secolul al XV-lea al lui Vlad epeȚ ș - cel care a fost fondatorul ora ului i,ș ș
totodată, sursa de inspira ie pentru personajulț Dracula, la biserici
ortodoxe, la vile în stil Second Empire, la arhitectura greoaie stalinistă
din perioada comunistă i terminând cuș Palatul Parlamentului, o clădire
colosală cu ase mii de încăperi, a doua ca mărime în lume dupăș
Pentagon.
Cele mai importante obiective turistice ale municipiului Bucure tiș
sunt: Ateneul Român, Arcul de Triumf, Palatul Băncii Na ionaleț ,
Teatrul Na ionalț , Universitatea Bucure tiș , Parcul Ci migiuș ,
Grădina Botanică, Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Muzeul Na ional deț
Artă al României, Muzeul Na ional de Istorie al Românieiț , Muzeul
Na ional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”ț , Biserica Stavropoleos,
Hanul lui Manuc i altele. De asemenea, în Bucure ti se organizează, înș ș
fiecare an, Târgul de Turism al României.

16. Obiective turistice din Bucureşti
Ateneul Român Palatul Parlamentului
Arcul de Triumf

17. EGALITATEA DE ŞANSEEGALITATEA DE ŞANSE
Egalitatea de şanse are la bază asigurarea participăriiEgalitatea de şanse are la bază asigurarea participării
depline a fiecărei persoane la viaţa economică şi socială,depline a fiecărei persoane la viaţa economică şi socială,
fără deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă,fără deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă,
dezabilită i sau orientare sexuală.țdezabilită i sau orientare sexuală.ț
Egalitatea de şanse are la bază standardele stabiliteEgalitatea de şanse are la bază standardele stabilite
prin următoarele directive adoptate de către Uniuneaprin următoarele directive adoptate de către Uniunea
Europeană:Europeană:
Directiva 75/117/CE privind aplicarea principiului egalităţiiDirectiva 75/117/CE privind aplicarea principiului egalităţii
de remuneraţie pentru femei şi bărbaţi;de remuneraţie pentru femei şi bărbaţi;
Directiva 76/207/CE privind aplicarea principiului egalităţiiDirectiva 76/207/CE privind aplicarea principiului egalităţii
de tratament între femei şi bărbaţi în privinţa accesului lade tratament între femei şi bărbaţi în privinţa accesului la
angajare, formare profesională şi promovare, precum şi în ceeaangajare, formare profesională şi promovare, precum şi în ceea
ce priveşte condiţiile de muncă;ce priveşte condiţiile de muncă;

18.  Directiva 92/85/CE privind introducerea măsurilor deDirectiva 92/85/CE privind introducerea măsurilor de
încurajare a îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă aîncurajare a îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a
lucrătoarelor gravide, lăuze sau care alăptează;lucrătoarelor gravide, lăuze sau care alăptează;
 Directiva 97/80/CE privind sarcina probei în cazurile deDirectiva 97/80/CE privind sarcina probei în cazurile de
discriminare pe bază de sex;discriminare pe bază de sex;
 Directiva 79/7/CE privind aplicarea progresivă a principiuluiDirectiva 79/7/CE privind aplicarea progresivă a principiului
egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în domeniulegalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în domeniul
securităţii sociale;securităţii sociale;
 Directiva 86/613/CE privind aplicarea principiului egalităţii deDirectiva 86/613/CE privind aplicarea principiului egalităţii de
tratament între bărbaţii şi femeile care execută o activitatetratament între bărbaţii şi femeile care execută o activitate
independentă, inclusiv agricolă, precum şi a protecţieiindependentă, inclusiv agricolă, precum şi a protecţiei
maternităţii;maternităţii;
 Directiva 96/34/EC referitoare la concediul parentalDirectiva 96/34/EC referitoare la concediul parental;;
 Directiva 78/2000/CE privind egalitatea în domeniul ocupăriiDirectiva 78/2000/CE privind egalitatea în domeniul ocupării
precum şi în alte aspecte ale vieţii cotidiene.precum şi în alte aspecte ale vieţii cotidiene.

19. Pentru Anul European al Egalităţii de Şanse pentru
Toţi au fost stabilite patru obiective, care sunt urmărite prin
acţiunile şi programele care se vor desfăşura în acest cadru, şi
anume: drepturi (creşterea gradului de conştientizare asupra
dreptului la egalitate şi nediscriminare, precum şi asupra
problemei discriminării multiple), reprezentativitate (stimularea
dezbaterilor asupra mijloacelor de creştere a participării în
societate a grupurilor care sunt victime ale discriminării şi a
participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor), recunoaştere
(facilitarea şi celebrarea diversităţii şi egalităţii) şi respect
(promovarea unei societăţi bazate pe o mai mare coeziune).
Valorificarea diversităţii culturale, etnice şi a diferenţelor de
gen, de vârstă constituie premise pentru dezvoltarea societăţii
şi, totodată, asigură un cadru în care relaţiile sociale au la bază
valori ca toleranţa şi egalitatea.
Cetăţenii Uniunii Europene au dreptul la tratament egal
indiferent de sex, etnie, religie, dezabilită i, vârstă şi orientareț
sexuală.

20. Anul European al Egalităţii de Şanse pentru Toţi îşi
propune să lanseze campanii de creştere a gradului de
conştientizare privind dreptul la tratament egal şi respectarea
drepturilor şi libertăţilor fiecărui cetăţean.
Problematica promovării egalităţii şanselor în viaţa socialăProblematica promovării egalităţii şanselor în viaţa socială
pentru ambele sexe, constituie o cerinţă esenţială pentrupentru ambele sexe, constituie o cerinţă esenţială pentru
societatea românească, fiind considerată o componentă desocietatea românească, fiind considerată o componentă de
bază a preocupării pentru respectarea drepturilor fundamentalebază a preocupării pentru respectarea drepturilor fundamentale
ale oamenilor. De aceea, stimularea în egală măsură aale oamenilor. De aceea, stimularea în egală măsură a
contribuţiei femeilor şi bărbaţilor la dezvoltarea durabilă şi lacontribuţiei femeilor şi bărbaţilor la dezvoltarea durabilă şi la
progresul societăţii a căpătat o importanţă crescândă înprogresul societăţii a căpătat o importanţă crescândă în
România.România.
Legislaţia României garantează drepturile egale aleLegislaţia României garantează drepturile egale ale
cetăţenilor de a participa la viaţa economică şi socială, de a secetăţenilor de a participa la viaţa economică şi socială, de a se
pregăti şi forma într-o anumită profesie, de a se angaja,pregăti şi forma într-o anumită profesie, de a se angaja,
promova şi participa la distribuirea beneficiilor, de a se bucurapromova şi participa la distribuirea beneficiilor, de a se bucura
de protecţie socială în anumite situaţii.de protecţie socială în anumite situaţii.

21. Cu toate acestea, segregarea profesională a femeilorCu toate acestea, segregarea profesională a femeilor
persistă încă şi este demonstrată prin existenţa modelelor depersistă încă şi este demonstrată prin existenţa modelelor de
ocupare diferenţiate pe sexe, ceea ce determină disparităţileocupare diferenţiate pe sexe, ceea ce determină disparităţile
între venituri, chiar dacă principiul "la muncă egală salariu egal"între venituri, chiar dacă principiul "la muncă egală salariu egal"
este consacrat juridic.este consacrat juridic.
Număărul femeilor îîncadrate îîn muncăă este îîn creşştere, dar
răămââne inferior celei al băărbaţţilor, chiar dacăă majoritatea
studenţţilor şşi absolvenţţilor de universitate sunt femei.
Femeile sunt slab reprezentate îîn funcţţii de decizie politicăă
şşi economicăă, deşşi îîn ultimul deceniu, a crescut număărul celor
care ocupăă astfel de posturi.
Responsabilităţăţile femeilor sunt îîncăă inegal realizate îîntre
femei si băărbaţţi.
Studiile aratăă căă femeile se confrunta îîncăă cu stereotipuri,
astfel cel mai mare număăr de femei care lucrează îă în turism,
ocupa locurile de muncăă cele mai prost plăătite şşi la nivelul de jos
(cameriste, bucăătăărese, etc.).

22. Dar cu câât creste nivelul de responsabilitate găăsim din ce îîn
ce mai puţţine femei. Deşşi printre studenţţii la turism, predominăă
femeile.
Femeile sunt principalele victime ale violentei bazate pe
criterii de sex. De asemenea femeile şşi fetele sunt vulnerabile şşi
traficului de fiinţţe umane.
Cu ocazia organizăării pe 28 februarie a Zilei europene a
egalităţăţii salariale 2013, Comisia Europeanăă a prezentat un
comunicat din care reiese ca băărbaţţii câşâştigăă îîn medie cu 16,2%
mai mult decâât femeile, ceea ce îînseamnăă căă acestea ar trebui
săă munceascăă îîn medie cu 59 de zile pe an îîn plus fatăă de băărbaţţi
pentru a câşâştiga cat ei.
"O cifrăă care ne aminteşşte de
condiţţiile salariale inechitabile căărora
femeile trebuie săă le facăă fatăă in UE", a
precizat îîn acelaşşi comunicat Viviane
Reding, comisarul european pentru
Justiţţie.

23. Aceasta a subliniat ca "principiul salariului egal pentru o
muncăă egalăă este îînscris îîn tratatele europene îîncăă din 1957".
Procentul de 16,2% a fost stabilit pe baza datelor culese îîn
2010 la nivel european. Faţăţă de anii precedenţţi, câând aceasta
cifra a depăşăşit 17%, se constatăă o diminuare a diferenţţei de
remunerare dintre băărbaţţi şşi femei, îînsăă din păăcate nu reflectăă îîn
mod real o îîmbunăătăţăţire a situaţţiei îîn favoarea femeilor.
Potrivit Comisiei, aceasta diminuare a diferenţţei s-a făăcut pe
fondul crizei economice, care a afectat foarte mult anumite
sectoare unde băărbaţţii sunt majoritari, cum ar fi construcţţiile, aici
îînregistrâându-se substanţţiale reduceri ale salariilor.
Comisia Europeana a mai precizat ca are îîn vederea
sprijinirea, prin anumite programe, a acelor angajatori care vor
face eforturi de combatere a diferenţţelor de remunerare îîntre
băărbaţţi si femei.

24. Politici, strategii şi tehnici de
dezvoltarea turismului
România a reprezentat o destinaţie turistică importantă pentru
piaţa zonală, promovând, cu precădere, produsele turistice de litoral,
staţiunile balneare, programele culturale şi mănăstirile din nordul
Moldovei şi Bucovina.
Oferta turistică românească nu s-a schimbat de-a lungul
timpului devenind necompetitivă în raport cu exigenţele cererii
turistice şi ale produselor turistice similare de pe piaţa internaţională.
Structurile turistice de primire şi îndeosebi oferta de agrement
sunt învechite, necompetitive, serviciile turistice şi programele
turistice sunt realizate stereotip şi de calitate modică iar raportul
calitate-preţ este neconcludent.
De aceea, în ultimii 20 de ani s-a constatat o scădere continuă
a cererii turistice externă pentru România.

25. Pentru a ieşi din competiţia turistică internaţională este necesară
modernizarea, relansarea şi dezvoltarea turismului românesc şi crearea
unor produse turistice moderne şi competitive pe piaţa turistică.
Se impun, astfel, pe lângă modernizarea structurilor turistice, a
staţiunilor turistice existente, şi crearea de produse turistice noi, staţiuni,
programe originale, atractive şi inedite ce ar putea, printr-o activitate
susţinută de promovare pe piaţa internaţională, să direcţioneze
importante fluxuri turistice spre România. În acest sens, se impune şi
dezvoltarea ofertei de agrement şi de animaţie, de mare atractivitate,
prin crearea de parcuri tematice şi de divertisment, parcuri acvatice,
oferte prezente în ţările cu tradiţie turistică din lume.
Alături de modernizarea şi dezvoltarea unei oferte turistice
diversificate şi competitive sunt necesare şi măsuri de îmbunătăţire şi
dezvoltare a activităţii de marketing şi promovare, de integrare în
turismul mondial, de asigurare a cadrului legislativ şi mediului financiar-
fiscal stimulativ si stabil, corespunzătoare.

26. Importanţa economică a turismului
La sfârşitul acestui secol şi mileniu industria turismului şi a
călătoriilor reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de
activitate şi, în acelaşi timp, cel mai important generator de locuri de
muncă. Din punct de vedere economic turismul se constituie şi ca o
sursă principală de redresare a economiilor naţionale a acelor ţări care
dispun de importante resurse turistice şi le exploatează corespunzător
Cererea turistică determină o adaptare a ofertei ce se
materializează, între altele, în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a
acestui sector, şi indirect, în stimularea producţiei ramurilor participante
la : construirea şi echiparea spaţiilor de cazare şi alimentaţie,
modernizarea reţelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de
instalaţii de agrement etc.

27. În acest context, principalele argumente care determină
necesitatea dezvoltării turismului, rezultă din următoarele
aspecte:
Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul
reprezintă unul din sectoarele economice cu perspective reale de
dezvoltare pe termen lung;
Exploatarea şi valorificarea complexă a resurselor turistice
însoţite de o promovare eficientă pe piaţa externă, poate constitui o
sursă de sporire a încasărilor valutare ale statului, contribuind astfel la
echilibrarea balanţei de plăţi externe;
Turismul reprezintă o piaţă sigură a forţei de muncă şi de
redistribuire a celei disponibilizate din alte sectoare economice
puternic restructurate;
Turismul, prin efectul său multiplicator acţionează ca un
element dinamizant al sistemului economic global, generând o
cerere specifică de bunuri şi servicii care antrenează o creştere în
sfera producţiei acestora, contribuind în acest mod, la diversificarea
structurii sectoarelor economiei naţionale.

28. Se au in vedere:
 Programe de dezvoltare a flotei maritime şi fluviale, cu implicaţii în
diversificarea ofertei de servicii turistice şi valorificarea unor elemente
ale potenţialului turistic al ţării aflate într-un stadiu redus sau chiar
inexistent de valorificare (cursul intern al Dunării, Delta, programe
turistice pe Marea Neagră s.a.).
 Telecomunicaţiile - modificările la nivelul economiei digitale sunt
esenţiale pentru ca întreprinderile să devină şi să se menţină
competitive. Turismul şi călătoriile, privite ca o industrie intensiv
tehnologică, pot ajuta România să obţină şi să aplice sistemele
tehnologice ale informaţiilor şi telecomunicaţiile la un nivel competitiv.
O parte din ce în ce mai mare a operaţiilor turismului şi călătoriilor -
precum şi toate operaţiile virtuale de vânzări şi distribuţie - comunică
prin sistemele de telecomunicaţii.
 E-marketing - pe o piaţă globală competitivă şi din ce în ce mai
dezvoltată din ziua de astăzi, există o mare nevoie pentru un puternic
branding naţional de conducere care să optimizeze resursele, să
concentreze într-un nucleu interesele - sectorul public şi privat,
naţional, regional şi local - şi să capteze atenţia turiştilor. Aceasta va
necesita un interes aparte pentru o abordare coordonată asupra
marketing-ului şi distribuţiei prin internet în scopul de a optimiza

29. Desigur, dezvoltarea unei asemenea facilităţi trebuie să meargă în
paralel cu dezvoltarea internetului şi a telecomunicaţiilor la nivelul
întregii ţări. Recomandarea Consiliului Mondial al Turismului şi
Călătoriilor (WTTC) este ca Guvernul României să urmeze, în
continuare, politica unei pieţe deschise a telecomunicaţiilor, care va
genera costuri mici şi servicii de o mai bună calitate pentru turişti şi
companiile de turism.
În strategia Ministerului Turismului i Economiei, turismul balnearș
i de sănătate este una dintre direcţiile strategice aleasăș - Economic
vorbind, ar aduce o eficienţă a costurilor de tratament, pentru că dacă
se face prevenţie, e clar ca numărul bolnavilor scade.
În ceea ce prive te structurile de primire România are o imagineș
destul de bună pentru viitor, dar totu i ar fi loc i pentru mai bine, astfelș ș
are în vedere construirea unor structuri noi, dar i modernizarea celorș
existente. Structurile turistice ale alimenta iei i tratament sunt bineț ș
reprezentate în compara ie cu cele de agrement i prestări servicii,ț ș
care nu sunt suficient de bine dotate din punct de vedere al bazei
tehnico – materiale.

30. Acestea din urmă necesită modernizări masive, dar iș
introducerea unor noi forme de agrement i extinderea re elei deș ț
servicii. Turismul este foarte strâns legat de civiliza ie i cultură, întreț ș
ele instituindu-se o rela ie de interdependen ă.ț ț
Prin valorificarea resurselor naturale, umane i financiare puse laș
dispozi ia sa,ț turismul generează efecte economice i socialeș care
duc la cre terea eficien ei economice, a progresului i a civiliza iei.ș ț ș ț
Manifestarea cererii turistice i dinamica acestuia în Româniaș
sunt determinate de o serie de factori demografici, psihologici,
organizatorici, care joacă un rol hotărâtor în cadrul diferitelor segmente
de turism. Pentru o dezvoltare complexă a turismului din România se
impune o campanie “agresivă”,de promovare.

31. Politica de dezvoltare regională urmăreşte în principal :
diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe
stimularea dezvoltării echilibrate şi pe revitalizarea zonelor
defavorizate (cu dezvoltare întârziată);
preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;
îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii
Europene şi de acces la instrumentele financiare de asistenţă pentru
ţările membre (fonduri structurale şi de coeziune);
corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de
dezvoltare; stimularea cooperării interregionale, interne şi
internaţionale, care contribuie la dezvoltarea economică şi care este
în conformitate cu prevederile legale şi cu acordurile internaţionale
încheiate de România.

32. Turismul reprezintă un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale, prin
extinderea ariei ofertei specifice şi crearea de locuri de muncă în mediu
rural altele decât cele tradiţionale, ameliorând condiţiile de viaţă şi sporind
veniturile populaţiei locale;
Diversificarea industriei locale prin susţinerea înfiinţării de IMM-uri
Dezvoltarea industriilor nepoluante conexe turismului şi de bunuri
de consum (artizanat, mobilă, marochinărie etc.);
În condiţiile respectării şi promovării principiilor de dezvoltare
durabilă, turismul constituie un mijloc de protejare, conservare şi
valorificare al potenţialului cultural, istoric, folcloric şi arhitectural al
ţărilor;
Prin adoptarea unei strategii de dezvoltare turistică durabilă şi
impunerea unor măsuri de protejare a mediului, a valorilor fundamentale
ale existenţei umane (apă, aer, floră, faună, ecosisteme, etc.), turismul
are în acelaşi timp şi o vocaţie ecologică;
Pe plan social turismul se manifestă ca un mijloc activ de educare
şi ridicare a nivelului de instruire şi civilizaţie a oamenilor, având un rol
deosebit în utilizarea timpului liber al populaţiei.
Utilizarea şi noua valorificare a capitalului uman abundent poate a fi o
strategie pentru trecerea de la concurenta preturilor la concurenta
calităţii.