ECOSISTEMUL UNEI APE CURGATOARE PE ZONE DUNAREA PA TERITORIUL ROMANIEI PARCUL NATIONAL PORTILE DE FIER PARCUL NATIONAL INSULA MICA A BRAILEI DELTA DUNARII

3. Ecosistemele acvatice se clasifica in ecosisteme de ape
statatoare (lacuri, mari, oceane) si ecosisteme de ape curgatoare
(rauri, fluvii, paraie). Tara noastra are o bogata retea de ape
curgatoare, printre care importantul fluviu; Dunarea. Curentul si
viteza unei ape curgatoare sunt elementele principale care determina
fizionomia acestui ecosistem si componenta biocenozei.

4. Dupa pozitia lor geografica raurile sunt: de munte, colinare si
de ses. Cele mai multe rauri sunt insotite de brauri de padure cu
specii caracteristice zonei prin care curg. Din amonte spre campie se
intalnesc conifere, fag, stejar, in amestec cu ulmi si mesteceni, salcii
si arini, ce se ancoreaza bine in solurile umede si moi.
Din punct de vedere geografic, cursul unui rau se imparte in zone
longitudinale, fiecare avand o specie caracteristica de peste.
Apele curgatoare din tara noastra apartin uneia dintre cele 2 zone:
zona superioara (zona pastravului)
zona inferioara (zona crapului)

6. - substrat din bolovani si pietrissubstrat din bolovani si pietris
- viteza mare de curgere a apei- viteza mare de curgere a apei
- apa limpede, bogata in oxigen, cu temperatura deobicei- apa limpede, bogata in oxigen, cu temperatura deobicei
scazutascazuta
- frecvente cascade; nu se depune materie organica datorita- frecvente cascade; nu se depune materie organica datorita
curentului puternic al apeicurentului puternic al apei

7. - plante: alge verzi si muschi de apa bine fixati pe pietreplante: alge verzi si muschi de apa bine fixati pe pietre
- animale nevertebrate: melci, viermi, insecte tricoptere,- animale nevertebrate: melci, viermi, insecte tricoptere,
crustacee bine fixate de substratcrustacee bine fixate de substrat
- animale vertebrate: pesti (zglavocul - la malul apei, grindelul- animale vertebrate: pesti (zglavocul - la malul apei, grindelul
- pe sub pietre, pastravul, grindelul, boisteanul - in masa apei),- pe sub pietre, pastravul, grindelul, boisteanul - in masa apei),
amfibieni (broasca verde, tritonul), pasari (mierla,amfibieni (broasca verde, tritonul), pasari (mierla,
codobatura)codobatura)

9. - substrat din nisip si mal
- albie larga, viteza apei mica, debitul mare
- apa tulbure, cantitate reduca de oxigen
- temperatura apei ridicata vara si scazuta iarna
- depozite de material organic pe fundul apei

10. - plante: alge verzi microscopice - formeaza "fitoplanctonul", lintita,
iarba broastei
- animale nevertebrate: animale microscopite - formeaza
"zooplanctonul", viermi, scoici, melci, larve de insecte
- animale vertebrate: pesti (crapul, stiuca, cleanul), broaste, serpi,
pasari

14. -AAlbialbia esteeste bine consolidatabine consolidata..
-- AAdancime mediedancime medie esteeste de 10mde 10m..
-- AApapa esteeste foarte tulburefoarte tulbure..
-- Pe fundul apei estePe fundul apei este mult nisip si malmult nisip si mal..
- Oscilatii ale nivelului apei in functie deOscilatii ale nivelului apei in functie de abundenta precipitatiilorabundenta precipitatiilor sau desau de
anotimp.anotimp.
- Temperatura la sol este influentata de covorul vegetal , de tipul de sol siTemperatura la sol este influentata de covorul vegetal , de tipul de sol si
de prezenta apei. Astfel , solul umed se incalzeste mai greu decat solulde prezenta apei. Astfel , solul umed se incalzeste mai greu decat solul
uscat.uscat.
- Temperatura apei este influentata de anotimpsi precipitatii.Temperatura apei este influentata de anotimpsi precipitatii.

15. -plante: fitoplancton bogatplante: fitoplancton bogat
--specii de alge: brune , verzi , albastre.specii de alge: brune , verzi , albastre.
-animale nevertebrate:animale nevertebrate:
zooplancton dezvoltatzooplancton dezvoltat(cu care se hranesc organismele care traiesc in mal)(cu care se hranesc organismele care traiesc in mal),,
melci,melci,
scoici,scoici,
raciraci
- animale vertebrate:- animale vertebrate:
pesti (crap, lin, platica, rosioara, biban, somn, stiuca, scrumbie de Dunare,pesti (crap, lin, platica, rosioara, biban, somn, stiuca, scrumbie de Dunare,
cega),cega),
serpi de apa,serpi de apa,
pasari (soimul dunarean),pasari (soimul dunarean),
pesti proveniti din mare (morunul, pastruga, nisetrul)pesti proveniti din mare (morunul, pastruga, nisetrul)

19. Dunarea are o lungime de 2860 km din care 1075 in Romania - Intra inDunarea are o lungime de 2860 km din care 1075 in Romania - Intra in
tara la Bazias si face granita cu Serbia, Bulgaria , Ucraina si R. Moldova.tara la Bazias si face granita cu Serbia, Bulgaria , Ucraina si R. Moldova.
- Dunarea traverseaza tara noastra doar intre Calarasi si Galati- Dunarea traverseaza tara noastra doar intre Calarasi si Galati
- Aduna 98% din raurile Romaniei La intrare in tara are un debit de- Aduna 98% din raurile Romaniei La intrare in tara are un debit de
5560 m3/s si ajunge pana la 6470 m3/s la Patlageanca ( locul unde Dunarea5560 m3/s si ajunge pana la 6470 m3/s la Patlageanca ( locul unde Dunarea
se desparte in doua brate).se desparte in doua brate).
In lungul Dunarii se disting 4 mari sectoare :In lungul Dunarii se disting 4 mari sectoare :
- Defileul Bazias- Defileul Bazias
–– Gura VaiiGura Vaii
- Lunca Dunarii intre Drobeta si Calarasi- Lunca Dunarii intre Drobeta si Calarasi
- Sectorul Baltilor intre Calarasi si Braila Delta Dunarii intre Braila si- Sectorul Baltilor intre Calarasi si Braila Delta Dunarii intre Braila si
Marea NeagraMarea Neagra
- in aceasta parte se imparte in aval de Tulcea in 3 brate :- in aceasta parte se imparte in aval de Tulcea in 3 brate :
- Chilia- Chilia
- Sulina- Sulina
- Sfantul Gheorghe- Sfantul Gheorghe

20. •Oscilatiile de nivel variaza in functie de cantitatea de
precipitatii.
•Pe teritoriul tarii niastre , substratul albiei Dunarii variaza in
functie de zona:
-la intrarea in tara este stancos,
- spre varsare devine mâlos , argilos, nisipos.
•Apa este foarte tulbure.
•Adâncimea apei ajunge la 10 m acolo unde albia se lateste.
•Debitul anual de apa este mare.
•Temperatura apei variaza in decursul anului. Iarna, de exemplu
, pe Dunare se formeaza pod de gheata.

22. •In apele fluviului sunt bine reprezentate atât filoplanctonul cât si
zooplanctonul.
•Fauna piscicola cuprinde specii valoroase : ştiuca, şalău, somn,
cegă, crap, plătică.
•Primăvara , pătrund din Marea Neagră in Dunăre, pentru
reproducere, sturionii( morun, nisetru, păstruga), apreciati atăt
pentru carne, căt si pentru icre negre.

23. Construnctia propriu-zisa de la
Portile de Fier a inceput in
1964. La 16 mai 1972 , sistemul
hidroenergetic si de navigatie a
fost inaugurat oficial, pe
aceasta data sarbatorindu-se ,
de atunci , Ziua Portilor de Fier

24. Parcul National Portile de Fier a fost creatParcul National Portile de Fier a fost creat
datorita varietatii ecosistemelor si al peisajului pitoresc aldatorita varietatii ecosistemelor si al peisajului pitoresc al
defileului. Aici exista peste 20 de rezervatii naturale. Unele speciidefileului. Aici exista peste 20 de rezervatii naturale. Unele specii
de plante si animale nu traiesc decatin aceasta zona.de plante si animale nu traiesc decatin aceasta zona.

25. Datorita unicitatii si diversitatiiDatorita unicitatii si diversitatii
ecosistemelor,ecosistemelor, zona Portile de Fier a fost declarata Parczona Portile de Fier a fost declarata Parc
National si detine 20 de rezervatii naturale.National si detine 20 de rezervatii naturale.
Intalnim aici specii unice :Intalnim aici specii unice :
- laleaua cazanelor- laleaua cazanelor
- pinul de Banat- pinul de Banat
- vipera cu corn- vipera cu corn
- broasca testoasa de uscat , etc.- broasca testoasa de uscat , etc.
De asemenea intalnim aici o mare varietate de pesti :De asemenea intalnim aici o mare varietate de pesti :
- somnul- somnul
- stiuca- stiuca
- bibanul- bibanul
- scrumbia de Dunare- scrumbia de Dunare
- sturionii- sturionii
- morun , nisetru , pastruga- morun , nisetru , pastruga
- cega , etc.- cega , etc.
In aceata zona intalnim abundenta fito-planctonuluiIn aceata zona intalnim abundenta fito-planctonului
si zoo-planctonului.si zoo-planctonului.

29. ÎnÎn Parcul Natural Balta Mică a Brăilei au fost identificateau fost identificate
19 tipuri de habitate19 tipuri de habitate ,, 9 dintre acestea fiind de interes9 dintre acestea fiind de interes
comunitarcomunitar..
Ecosistemele terestreEcosistemele terestre se pot grupa în trei categorii:se pot grupa în trei categorii:
păduri, tufărişuri, pajişti.păduri, tufărişuri, pajişti.
Ecosistemele acvaticeEcosistemele acvatice de pe teritoriul PN-BmB suntde pe teritoriul PN-BmB sunt
direct influenţate de regimul hidrologic al Dunăriidirect influenţate de regimul hidrologic al Dunării::
- b- băl ile pot fi permanente şi temporarețăl ile pot fi permanente şi temporareț ;;
- z- zonele mlăştinoase se întâlnesc la limita dintre uscat şionele mlăştinoase se întâlnesc la limita dintre uscat şi
apăapă;;
-- privalurile sunt canaluri care fac legătura între Dunăreprivalurile sunt canaluri care fac legătura între Dunăre
şi bălţişi bălţi;;
- g- gârleleârlele fac legătura între bălţile de pe teritoriulfac legătura între bălţile de pe teritoriul
parcului.parcului.

30. Importanţa pădurii în această zonă umedă este incontestabilă,Importanţa pădurii în această zonă umedă este incontestabilă,
arboretele devenind principala componentă biosistemică.arboretele devenind principala componentă biosistemică.

31. Plante acvatice din zona mlăştinoasă de la marginea apei

32. Plante fixate pe fundul apei, ale căror flori şi frunze plutesc la suprafaţă

33. Plantele plutitoare îşi revarsă culoarea pe ochiuri senine de apă

36. Păsări care întregesc tabloul bălţii
(vin din nordul sau din centrul Europei, din ţinutul Asiei, dar şi din nordul
Africii)

37. Păsări ocrotite de lege

38. Păsări ocrotite de lege

39. Dintre mamifere au fost semnalate:
Iepure Vidra

40. Câinele enot
Vulpea roşieMistreţ
Pisica sălbatică

41. Sturioni
Scrumbia de Dunăre
Şalău vărgat
Somn

42. PARCUL NATURAL
BALTA MICĂ A BRĂILEI –
O ALTFEL DE DELTĂ

43. Balta Mică a Brăilei, ruptă brutal din tărâmul de Eden al Bălţii Brăilei,
unde nimeni nu proteja, nimeni nu locuia în el ci lua doar cât îi trebuia,
ţinut al singurătăţii şi al drumurilor de apă, al pădurii încremenită în
verde, al păsărilor şi întinderilor de stuf, trebuie prezentată tuturor.
În data de 15.06.2001În data de 15.06.2001 Parcul Natural Balta Mică aParcul Natural Balta Mică a
BrăileiBrăilei este declarat zonă umedă de importanţă internaţională,este declarat zonă umedă de importanţă internaţională,
prin includerea în lista Ramsar, la poziţia 1074, care conservăprin includerea în lista Ramsar, la poziţia 1074, care conservă
pe o suprafaţă de 205 kmpe o suprafaţă de 205 km22
ultimele complexe de ecosistemeultimele complexe de ecosisteme
acvatice, terestre şi mixte în regim liber de inundaţie ce au maiacvatice, terestre şi mixte în regim liber de inundaţie ce au mai
rămas în urma îndiguirii bălţilor Brăilei şi Ialomiţei (adică 8%rămas în urma îndiguirii bălţilor Brăilei şi Ialomiţei (adică 8%
din fosta Deltă Interioară – 2.413 kmdin fosta Deltă Interioară – 2.413 km22
).).

44. In Delta Dunarii se intalnesc si lacuri : Fortuna, Puiu , Iacob, Merhei , Dranov,In Delta Dunarii se intalnesc si lacuri : Fortuna, Puiu , Iacob, Merhei , Dranov,
Isac , etc. Avand o influenta climatica pontica delta are o temperatura medie a luniiIsac , etc. Avand o influenta climatica pontica delta are o temperatura medie a lunii
ianuarie intre 0 si – 2 grade C si o temperatura medie a lunii iulie intre 22 si 23 grade Cianuarie intre 0 si – 2 grade C si o temperatura medie a lunii iulie intre 22 si 23 grade C
deci o temperatura medie anuala de peste 11 grade C .deci o temperatura medie anuala de peste 11 grade C .
Precipitatiile din aceasta zona sunt uneori chiar sub 400 mm .Precipitatiile din aceasta zona sunt uneori chiar sub 400 mm .
In anul 1990 Delta Dunarii a fost declarata rezervatie a bioseferei datorita :In anul 1990 Delta Dunarii a fost declarata rezervatie a bioseferei datorita :
- unicitatii si frumusetii locurilor- unicitatii si frumusetii locurilor
- varietatii ecosistemelor- varietatii ecosistemelor
- suprafetelor mari acoperite cu stuf- suprafetelor mari acoperite cu stuf
- marii bogatii floristice si faunis- marii bogatii floristice si faunis
- tice- tice
- datorita padurilor cu vegetatie subtropicala ( liane, arbori si arbusti specifici )- datorita padurilor cu vegetatie subtropicala ( liane, arbori si arbusti specifici )
Are o origine fluvio-maritima si are cea mai mare altitudine peAre o origine fluvio-maritima si are cea mai mare altitudine pe
grindul Letea si este de 12,4m. Este o campie in formare fiind cel mai nougrindul Letea si este de 12,4m. Este o campie in formare fiind cel mai nou
teritoriu din tara noastra .teritoriu din tara noastra .
Are un relief pozitiv (uscatul si grindurile ) si un relief negativAre un relief pozitiv (uscatul si grindurile ) si un relief negativ
(bratele Dunarii , canalele , baltile , iazurile , garlele , mlastinile , etc.)(bratele Dunarii , canalele , baltile , iazurile , garlele , mlastinile , etc.)
Uscatul deltei reprezinta 13% din suprafata deltei. La gurile bratelorUscatul deltei reprezinta 13% din suprafata deltei. La gurile bratelor
Chilia si Sfantul Gheorghe s-au format „delte secundare”.Chilia si Sfantul Gheorghe s-au format „delte secundare”.

47. BIBLIOGRAFIE
 Giurescu, C., 1968, Istoricul oraşului Brăila din cele mai vechi timpuri până
astăzi, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, p. 15
 Marinescu, Gh. T., 1929, Analele Brăilei, anul I nr. 4-6, p. 104
 Manolescu, R., 1965, Comerţul Ţării Româneşti şi Moldovei cu Braşovul
(secolele XIV - XVI), Bucureşti, pp. 110-111
 Ielenicz, M., 2005, Geografia României I. Geografia fizică, Ed. Universitară,
Bucureşti
 Andronache, I., 2008, Dinamica mediului geografic în Balta Brăilei, Universitatea
din Bucureşti, Facultatea de Geografie, teză de doctorat, sursa: http://
www.unibuc.ro/
 Posea, G., (coord.), 1982, Enciclopedia Geografică a României, Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti
 Paşcovschi, S., Leandru, V., 1958, Tipuri de pădure din Republica Populară
Română, Editura Agrosilvică, Bucureşti
 Gâştescu, P., Ţurcanu-Breier, A., 1965, Câteva aspecte ale bilanţului hidrologic
al lacurilor din lunca Dunării, Hidrobiologia, vol. II
 Antipa, G., 1910, Regiunea inundabilă a Dunării. Starea ei actuală şi mijloacele
de a o pune în valoare, Bucureşti