Intilnirea iubitorilor de diaporame la Alba Iulia, in inima Romaniei.Cetatea medievala Alba Carolina recent restaurata, este singura locuita neintrerupt, de peste 2000 de ani, conform vestigiilor istorice ce atesta viata românilor si a altor nationalitati- maghiari, sasi, etc. pe aceste sfinte si iubite paminturi.

1. A 4-a întâlnire
a pps-iștilor.
22-24 iunie 2015

2. Propunerea Feliciei, de a ne întâlni anul acesta la Alba Iulia, în cetatea Alba Carolina, am
considerat-o de la bun început un prilej bine ales, de nerefuzat. Să o vizităm împreună, a fost o plăcere
imensa pentru mine, deoarece de oraș mă leagă amintiri de suflet, de nezdruncinat pentru familia mea.
Am călcat pietrele orașului și cetății cu gândul la istoria acestor locuri și oameni, care mențin ridicat
stindardul românesc la cele mai înalte valori ale respectului și mândriei naționale.
Pentru acest motiv, simțind la fel, am încercat să îmbin informații istorice cu momentele în care până și
Divinitatea s-a bucurat de eforturile noastre de a veni în minunata cetate restaurată, deoarece am avut parte
de 3 zile foarte frumoase, străjuite de intervale de ploi, atât la venire cât și la plecare.
Vă invit să retrăim împreună, prin intermediul imaginilor și muzicii, ceea ce puteți vedea și pe diferite alte
site-uri, dar nu cu aceeași încărcătură emoțională și bucuria pe care noi am trăit-o aici.
Mulțumesc Feliciei Popescu, Cătălinei Orșivschi și Claudiei Molnar pentru fotografiile lor, care mi-au
permis să țes povestea celei de a IV-a întâlniri a creatorilor de pps-uri.
Cu respect, tuturor, Veronica Ionescu- Averio

3. Cetatea Alba Carolina- începuturi
Încă dinainte de cele scrise, există dovezi clare că la Alba Iulia,
mileniile au trecut blânde peste locuri şi oameni.
Primele astfel de dovezi se pierd în negura istoriei, cu mult înainte de era noastră. Vestigiile
de la începutul primului mileniu atestă că istoria oraşului Alba Iulia şi a Cetăţii sunt legate
direct de cetatea dacică de la Piatra Craivii (secolele II î.C. - I d.C), cunoscută sub numele
Apoulon, ridicată pe un masiv stâncos la numai 20 km nord de oraşul de acum.
Apoulon-ul dacic a devenit apoi Apulum, un oraş închegat din castrul roman construit
pentru legiunea a XIII-a Gemina.
La începutul mileniului II, Alba Iulia devine centrul unui voievodat condus de Gyula. În anul
1002, Gyula este învins de regele maghiar Ştefan cel Sfânt, moment care marchează intrarea
treptată a oraşului în componenţa Regatului Maghiar.
În perioada medievală, oraşul a purtat diferite denumiri: Bălgrad, Fehervar sau
Weissenburg, fiecare dintre ele aleasă după cei care, vremelnic, au condus oraşul şi Cetatea.

4. Cetatea Alba Carolina una din cele 7 minuni ale României
”Zeci de mii de români au participat în urmă cu doar câţiva ani la una dintre cele mai
ample campanii mediatice, prin care erau chemaţi să-şi aleagă minunile, locurile şi simbolurile
care le reprezintă cel mai bine ţara.
În final, pe baza a peste 60.000 de voturi, au fost alese cele 7 minuni ale României:
Ansamblul Brâncuşi – Târgu-Jiu, Castelul Corvinilor – Hunedoara,
Cetatea Alba Carolina Alba Iulia,
Cetăţile dacice – Munţii Orăştiei,
Iaşiul cultural, Mănăstirile pictate din Bucovina şi Sibiul istoric.
După ani întregi de muncă şi restaurare, Cetatea Alba Carolina îşi arată adevărata
valoare şi te aşteaptă cu toate porţile deschise, mai frumoasă ca oricând. Pregăteşte-te de o
lecţie de istorie total neconvenţională, trăită pe viu, alături de oamenii şi personajele care au
scris-o şi înfăptuit-o, în locurile binecuvântate în care Cetatea Alba Carolina respiră aerul
istoriei.”
Sursa: turinsm.apulum.ro

5. Descindem în
Cetatea Alba Carolina
în parcarea aferentă
zonei
Universității
”1 Decembrie 1918”.
Imediat ne atrag
atenția doua obeliscuri
către care ne îndreptăm
toți, ca la un semn.
Nu degeaba avem
aceeași pasiune!

6. Monumentul Custozza
(1906 )
A fost ridicat în amintirea
soldaților și ofițerilor din
Regimentul 50 infanterie din
Alba Iulia, căzuti în bătălia de
la Custozza, în timpul
războiului austro-italian din
1866. Obeliscul este împrejmuit
cu lanțuri grele, intercalate de
ghiulele de tun având la baza
amplasate plăci pe care sunt
inscripționate numele celor
căzuți în bătălie, în limbile
română, maghiară și germană.

7. Monumentul
Colonelului Ludwig Losy von Losenau
Piatra de temelie a acestui monument a fost
pusă la 23 iulie 1852 de către însuşi împăratul
austriac Franz Iosif, în memoria comandantului
regimentului austriac de cavalerie GRAF
AUERSPERG nr.8, ucis în lupta de la Simeria
din7 feb 1849, împotriva trupelor maghiare
conduse de generalul Bem.
Losenau a fost numit de către români
“eroicul Losenau”.

8. El a dat viața și mai multor operele de artă urbană” cu tematici
diferite, de la educaţie, cum este statuia cu piedestal ”Socrate”,
istorie – basorelieful ”Dacii şi romanii”, Clopotul Unirii, până la
interferenţe culturale care sunt reprezentate de o piramidă.
Printre statuile care reflectă ”atmosfera de epocă” se numără
soldaţi austrieci în uniforma anilor 1.600, orăşeni, o florăreasă,
doamna în haine de epocă, cavalerul în uniforma armatei
austriece, ţăranca cu baniţă, băiatul cu pălărie, cetăţean cu
baston şi cu melc sau grupurile statuare - călugărul şi copilul,
absolventul, şcolarii şi căţelul.
Surpriza zilei!
Felicia ne face cunoștință cu tânărul și
talentatul sculptor-restaurator,
Ștefan-Ciprian Bințînțan (născut în 1976),
unul dintre artiștii plastici care au lucrat la
restaurarea Cetății Alba Carolina.

9. Suntem captivați de explicații,
de poveștile personajelor pe
care artistul plastic
Ștefan-Ciprian Bințînțan
le-a creat, despre cei care
i-au pozat pentru ele: mama,
soția, nepotul, prieteni
apropiați…
Despre
modul în care au decurs
lucrările de restaurare ale
Cetății Alba Carolina…
Toate împărtășite cu
modestie, respect și foarte
multă pasiune pentru munca
de sculptor restaurator.
Admirabil !

10. Clădirea Universității „1 Decembrie 1918″
are o istorie veche si interesanta. Pe acest loc a fost o Biserică catolică a ordinului
dominican, apoi Biserică catolică iezuită (Biserica Bathory) și gimnaziu iezuit (1753).
Subsolurile au fost păstrate în actuala construcție în care a funcționat
Liceul Romano-Catolic Majlath (1899-1900), Liceul Militar Mihai Viteazul,
iar din 1991, Universitatea “1 Decembrie 1918”.
”Socrate”
”Filosoful aşezat pe o coloană
grecească cu o carte în mână
simbolizează ”cultura şi educaţia”,
iar faptul că stă cu piciorul pe cărţi
simbolizează că ”omul care se află
deasupra cărţilor şi stă pe un munte
de cultură”! (Ș.Bințînțan)

11. ”Copilul și călugărul franciscan ”
Absolventul, școlarii și cățelușul lor…
ca în ștafeta generațiilor
Piața Universităţii „1 Decembrie 1918” ,
acolo unde în urmă cu sute de ani exista o
biserică franciscană, au apărut ”copiii”…
(Sculpturi de Ștefan-Ciprian Bințînțan)

12. ”Piramida restaurărilor”
(Artist plastic
Ștefan-Ciprian Bințînțan)

13. CLOPOTUL UNIRII
Are forma identică cu cea
a clopotului pe care
Regele Ferdinand l-a donat
Catedralei Reîntregirii.
Cele trei fante simbolizează
regiunile unite, strâns legate în
sfoara răsucită ce poarta pecetea
crucii Reginei Maria, așa cum
este și bordura de brâu,
laitmotive preluate de la
Catedrala Reîntregirii.
Sunt redate scene din timpul
evenimentului de covârșitoare
importanță națională, care a
consacrat Unirea Țărilor Române
într-un singur stat. Artist plastic Ștefan-Ciprian Bințînțan

14. Crucea Reginei Maria

16. ”Frumoasa Florăreasă”
(sculptor Ștefan-Ciprian Bințînțan)

18. ”Țăranca cu baniță
și
băiat cu pălărie”
Nană, cine ți-o furat un ou?
(sculptor Ștefan-Ciprian Bințînțan)

19. -Cu cât le dă?
- Nu știu,
că n-am întrebat-o!
Detalii
costum țărancă

20. Sunt bărbat liber mon cher,
sunt becker!
It's five o'clock,
trecute fix, mon cher.
Ai întîrziat!
Simbolul calului-libertatea!
Vezi detaliu baston

21. Fii atent!
Paparazzo în acțiune!
”Orășenii”
(creație Ștefan-Ciprian Bințînțan)

22. Pe mine să nu contați,
eram doar în trecere…

23. Galanterie mondenă
(creație Ștefan Ciprian Bințînțan)
Ce plăcere să vă întâlnesc…
detaliu
Doamnă, domnule…

24. O reverență și din partea mea
- Conițăăă…
de la Paris îi crinolina?

25. Detalii ”Doamna de oraș”
(artist plastic Ștefan -Ciprian Bințînțan)

26. Respectele mele maestre!Detalii statuie ofițer

27. Cum se face?
Detalii, lămuriri
și explicații, care
mai de care, mai
interesante

28. Și acum la drum…
Avem de mers.
Încotro?
Spre stânga…
după indicator

29. Cetatea Carolina din Alba Iulia
cea mai importantă fortăreaţă bastionară de tip Vauban de pe teritoriul României.
”Operă a arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, cetatea din Alba Iulia a fost ridicată între 1714 şi 1738 în mijlocul
oraşului, sub denumirea de “Fortificaţia capitală de la Alba Iulia din Principatul Transilvaniei”.
Cetatea se întinde pe o arie de peste 100 de hectare, iar zidurile au o lungime de vreo 12 kilometri şi cronicile povestesc că
peste douăzeci de mii de iobagi au muncit ca să le ridice. Vorbim de ziduri groase de trei metri la bază şi construite pe locul
fostelor fortificaţii romane, la care s-a adăugat cărămidă şi piatră.Începând din secolul al XVIII-lea şi până în secolul al XIX-
lea, cetatea de la Alba Iulia a fost în acelaşi timp depozit de arme şi muniţie, dar şi centru militar al principatului.
Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, SF. Ştefan, Sf. Capistrano, Eugeniu de Savoia şi Sfânta Elisabeta sunt cele
şapte bastioane ale cetăţii care îi conferă imaginea stelată reprezentativă pentru fortificaţiile de acest gen.Cel mai mare dintre
bastioane este cel denumit Trinitatea, care are peste 100 de metri. În centrul său se poate observa un blazon încoronat cu
frunze de acant şi nenumărate câmpuri cu flori.
Interesant este că fiecare poartă are reliefuri şi statui sculptate drept decor, ceea ce le face structuri militare
unicat în Europa. Sursa de inspiraţie pentru aceste decoruri a fost mitologia antică.
Între zidurile cetăţii s-au derulat cele mai importante episoade din istoria poporului român printre care amintim sfârşitul
răscoalei lui Horea şi, la 1 Decembrie 1918, Marea Unire a Transilvaniei cu România.”
(Turism.Transilvania.ro)

30. Poarta a III-a,
vedere de pe traseul celor trei fortificații

32. Poarta a III-a are forma unui dublu arc de triumf, (cu 4 piloni și 8 pilaștri care susțin
bolțile și arcadele celor 3 intrări).
Partea de sus a porții este dominată de statuia ecvestra a
Împăratului Carol al VI-lea de Habsburg, care a domnit între anii 1711 – 1740,
pe timpul căruia s-a construit Cetatea Alba Carolina.
La mijloc se află stema Casei de Austria (vulturul bicefal cu sabia si sceptrul, purtând pe
piept stema Transilvaniei), încadrată de statuile lui Venus și Marte, flancate de doua
bombarde în poziția de tragere.
La baza statuii ecvestre a Împăratului Carol al VI-lea se găsesc prizonieri turci,
semnificând victoria habsburgilor asupra turcilor.
Privind Poarta a III-a dinspre cetate se văd 4 statui reprezentând
4 virtuții însoțite de simbolurile caracteristice
care le individualizează:
- Cornul abundentei pentru Abundenta,
- Macheta unui templu pentru Înțelepciune,
- Balanța pentru Justiție,
- Spada pentru Forța.

33. Impozanta POARTĂ a III-a
Foto net.

34. Poarta a III-a
În partea centrală a emblemei se reliefează, bine nuanţate, iniţialele
“CC” încrucişate peste cifra VI , însemnând ”Carolus – Caesari”,
iniţiale ce definesc conceptul politic al Casei de Austria.

36. Poarta a III-a
Detalii artistice de excepțională valoare
Stema Imperiului Austriac este alcătuită din pajura bicefală
încoronată, cu aripile larg deschise şi care poartă pe piept blazonul
Principatului Transilvaniei.

37. Poarta a III-a
Detalii față
Două grupuri de câte doi prizonieri
turci,cu bustul gol, înlănţuiţi de o
coloană împodobită cu trofee
otomane capturate contribuie la
reprezentarea fastuoasă a
triumfului Imperiului Habsburgic
asupra
Imperiului Otoman.

38. Poarta a III-a
Detalii, spate

39. In timpul restaurării
impozantului ansamblu
sculptural al Porții III,
s-a descoperit un
amănunt plin de
semnificații:
prizonierii turci țineau
în mâinile legate la
spate, propriile lor
testicule.
Pedeapsa având
semnificația de a le
pieri sămânța și neamul
de cotropitori!

40. Mecanismul cu lanț de acționare
a podului mobil

41. Vedere pe sub Poarta a III- a
Obeliscul lui Horia, Cloșca și Crișan
(detaliu ”ușa carcerei”)

42. Obeliscul lui Horia, Cloșca si CrișanA fost ridicat în 1937 din inițiativa
Societății ASTRA, cu contribuția
populației, fiind închinat memoriei
conducătorilor răscoalei de la
1784-1785, conduse de Horea,
Cloșca și Crișan.
Monumentul din granit, înalt de
22,5 metri, este opera sculptorului
Iosif Fekete Negrulea și a
arhitectului E. Mihălțan.
În interiorul obeliscul se află o
celulă simbolică cu inscripția:
Smerită închinare lui
Horea, Cloșca și Crișan!
In partea de est
Victoria Înaripată,
ținând în mână o cunună de lauri,
iar în partea de vest basorelieful
Horea, Cloșca și Crișan.

43. Poarta a II-a
Este amplasată la partea de sus a barbacanei ce face legătura cu Poarta I, în imediata apropire
a Porții a III-a şi a Obeliscului Horea, Cloșca și Crișan.
Întregul ansamblu al monumentului, realizat în stil Baroc, este înnobilat prin decoraţia
sculpturală care creează impresia de monumentalitate şi distincţie a Porții a II-a, care a contribuit la
imaginea de simbol al puterii Habsburgice în Transilvania.
În istoria lui, monumentul a suferit groaznice mutilări în anul 1937, atunci când, cu ocazia
sistematizării verticale a zonei din faţa Porții a III-a, ca urmare a nevoii amplasării monumentului Eroii
Neamului Românesc, respectiv Obeliscul Horea Cloșca și Crișan, pilaştrii centrali ai monumentului au
fost demolaţi iar nivelul de călcare în poartă a fost coborât cu 1,10 m astfel încât întreaga pantă a
barbacanei ce leagă Poarta a II-a de Poarta I a fost modificată în vederea realizării unui acces auto mai
uşor.
Norocul şi oameni de bine ai timpului respectiv au făcut ca astăzi să putem admira
componentele artistice din piatră ale monumentului, deoarece au pus la păstrare, atât atlanţii cât şi leii
de pe coronamente şi, chiar dacă aceste elemente nu au fost conservate în condiţii propii, cel puţin au
putut fi recuperate, consolidate, completate, restaurate şi puse în valoare acolo unde îşi au ele locul.

44. Poarta a II-a
a fost reconstruită din
zidărie de cărămidă cu
blocuri de piatră, peste
care au fost montate
decorațiunile cu
atlanți, lei, coloane
și efigii imperiale.

45. Deasupra fiecărui atlant se află câte un leu cu
scut, având monograma
împăratului Carol al VI-lea.

46. In cadrul ansamblului de fortificaţii militare defensive ale Cetăţii, Poarta I este situată la partea
de jos a barbacanei ce leagă Poarta I de Poarta a II-a, în dreptul Bastionului “Sf. Capistrano”. Poarta este
construită din blocuri de piatră cioplită, respectiv calcar din cariera de la Ighiu.
Decoraţia sculpturală îmbogăţeşte semnificaţiile estetice ale porții dând monumentului
distincţie şi personalitate. Dacă privim din faţă monumentul, la intrarea în Cetate, sus, pe arhitravă găsim în
partea stângă statuia lui Venus – zeița frumuseții, în mijloc stema Austriei – Pajura imperială bicefală
încoronată, iar în partea dreaptă statuia lui Marte – zeul războiului.
Deasupra arcadelor laterale găsim patru altoreliefuri deosebite, cu teme mitologice, care
personifică, în faţă pe partea stângă, pe Enea – întemeietorul mitic al Romei, iar în partea dreaptă pe
Hercule, luptându-se cu Anteu. Pe faţada din spate îl găsim pe partea stângă pe Hercule ucigând
leul din Nemeea, iar pe partea dreaptă pe Perseu cu capul retezat al Meduzei.
În ansamblul lui, monumentul este realizat în stilul Baroc cu tema iconografică inspirată din iconologia
antică şi s-a dorit a fi un simbol al puterii Habsurgice în Transilvania.
Pe toată perioada asediului Cetăţii din anul 1849 (singura dată când Cetatea a fost asediată)
accesul prin Poarta I a fost blocat, poarta fiind închisă permanent iar podul mobil ridicat şi asigurat.
Poarta I

47. Sculptor restaurator Ioan Bogdan
Poarta I

48. Căldură mare, oboseală.
Un scurt popas pentru un suc și o
înghețată, într-un locul plăcut,
la terasa ”Carolina Café”,
fostul Palat Ierihon,
aflat pe pietonala Cetății…
... angajații poartă
costume de epocă

49. Mulțumim
d-le Ștefan Ciprian Bințînțan,
pentru timpul acordat!
Bucurie și încântare

50. Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul
Este amplasată în fața palatului princiar din Cetatea Alba Carolina, (înălțime 8,46 m, din
care 2 m are soclul), realizată în bronz de sculptorul Oscar Han, inaugurată la 28 noiembrie1968, cu
ocazia aniversării semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România.
( Monedă aniversară din argint aurit).

51. Domnitorul Mihai Viteazul primind omagiile celor trei țări române unite
Basorelief (6,20x 3 m), montat pe clădirea Palatului Princiar, aflat în spatele statuii ecvestre a lui Mihai Viteazul .
Sculptor Horia Flămându,1975.

52. Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail

53. Catedrala Romano Catolică Sfântul Mihai, unul din cele mai valoroase monumente de arhitectură
din Transilvania, de aceeași vârstă cu Notre Dame, Paris.

54. Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail
Lăcașul deține două recorduri: este cea mai veche și totodată cea mai
lungă (83 m în ax) catedrală din România.Construcția catedralei a început
în secolul al XI-lea, probabil prin anul 1009, odată cu întemeierea
Episcopiei Transilvanii de către regele Ștefan I al Ungariei, dar a fost
distrus parțial de marea invazie tătară în anul 1242.
Actuala catedrală a fost construită între anii 1246-1291 în stil romanic
cu elemente de influență gotică. Edificiul a servit drept catedrală a
Episcopiei Transilvaniei, iar de la concordatul interbelic dintre
România și Sfântul Scaun servește drept catedrală a Arhiepiscopiei
Romano-Catolice de Alba Iulia.
În nava laterală de sud se află sarcofagul lui Iancu de Hunedoara,
guvernator al Ungariei, cel al fiului său, Ladislau de Hunedoara, iar în
nava nordică se află sarcofagul reginei Izabella și cel al lui Ioan
Sigismund, primul principe al Transilvaniei și rege (titular) al Ungariei.
În absida navei laterale nordice se află capela Lazo unde pot fi observate
câteva fresce din epoca Renașterii.

55. Sarcofagele regaleIoan de Hunedoara
singurul tricolor românesc!

56. Sfântul Anton înconjurat de copii,
lângă Catedrala Romano-Catolică
Icoana
Sfântului Anton,
din Catedrală

58. Sala Unirii din Alba Iulia
Clădirea, care a adăpostit şedinţa din 1 decembrie 1918, în care cei 1228 de delegaţi au
hotărât unirea Transilvaniei cu România, a fost ridicată în anul 1900, pe locul unui imobil în care a
funcţionat o ospătărie având rolul unui cazinou militar, pentru militarii din armata austro-ungară
staţionaţi în garnizoana cetăţii Alba Iulia.
Imediat după Unire, edificiul a fost modificat pentru a i se da un aspect somptuos, pe
măsura evenimentului ce l-a adăpostit.
Între anii 1993-1994 au avut loc ultimele intervenţii, când deasupra şemineelor a fost
aşezată stema actuală a României, iar în sala interioară au fost aduse busturile regelui Ferdinand şi
reginei Maria, creaţie a sculptorului Vlad Ciobanu.
De asemenea, în această perioadă au fost refăcute şi fixate pe peretele vestic al sălii, plăcile
în marmură cu textele rezoluţiei de Unire şi Legii pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei,
Sătmarului şi Maramureşului cu România, votată de Parlamentul Ţării la 29 decembrie 1919.
Sala Unirii a găzduit banchetele oficiale date cu ocazia Încoronării (15 octombrie 1922), Serbărilor
Unirii (20 mai 1929) şi a dezvelirii Obeliscului lui Horea, Cloşca şi Crişan (14 octombrie 1937).

59. Foto net

60. Un străjer vigilent

61. Poarta a IV-a
Poarta a IV-a încheie şirul monumental al porților cetății cu conţinut deosebit al decoraţiei
sculpturale din piatră. Amplasată la mijlocul curtinei ce desparte Bastionul ,,Sfântul Mihail” de Bastionul
,,Trinitarienilor”, Poarta a IV-a a purtat denumirea de ,,Poarta Nouă” sau ,,Poarta Episcopului”, după cum se
regăseşte consemnată în planul generalului Weiss din anul 1736.
În cadrul sistemului militar defensiv al fortificaţiilor, Poarta a IV-a realiza accesul din interiorul
Bastioanelor de pe latura de vest a Cetăţii, cu legătura de pe podul ridicător peste şanţul Bastioanelor către
Ravelinul ,,Sfântul Mihail” şi de acolo, prin Poarta a V-a peste contragardă către Poarta a VI-a, în exteriorul
Cetăţii.
Construcţia s-a dezvoltat în secţiune orizontală sub forma unui pasaj lung care conţinea, la ieşirea
spre pod, mecanismele podului ridicător şi locaşurile de deschidere ale porţilor din lemn.
Pe partea de ieşire spre interiorul Cetăţii se găsesc amplasate de o parte şi de alta a pasajului, camerele de gardă.
Tot aici, Portalul intrării realizează monumentalitatea obiectivului turistic prin încărcătura
componentelor artistice din piatră realizate în stilul Baroc. O trecere rapidă în revistă a elementelor decorative din
piatră ne relevă două coloane superbe, ce străjuiesc ancadramentul porţii, coloane care conţin atlanţi cu trupuri
puternice ce susţin pe creştet capitele compozite ce preiau antablamentul porţii bogat ornamentat cu arme albe şi
de foc, fanioane, steaguri şi instrumente muzicale în mijlocul cărora tronează Stema imperială a Austriei – pajura
bicefală încoronată purtând însemnele puterii în gheare.
De remarcat este şi bolţarul median al ancadramentului prin reprezentarea simbolică a ,,mâniei” sub aspectul
unei măşti cu trăsături anatomice deformate, care accentuează grimasa de furie.

62. Mânia, furia
Poarta a IV-a

63. Mai poftiți pe la noi! zise străjerul plin de curtoazie…

64. Tunelul de traversare pe sub
Poarta a IV-a,
adăpostește magazine de suveniruri, expoziții
de materiale din timpul restaurării, sistemele
de acționare a porților și podului.

65. In parc, ”Domnul de pe băncuță ” s-a decis
să aștepte veșnicia. Pe genunchi i se urcase, mai
demult, un melc dar s-a plictisit și a ”plecat ”…
( mai corect, a fost furat!)
Doar puiul de bufniță aterizat pe baston, mai
înțelept, i-a mai rămas alături curios să mai
cunoască lumea.
(sculptor Ștefan-Ciprian Bințînțan)

66. Singur…
atât de singur…
Parcă îl și auzi …
fredonând hitul cu același nume al formației ”Talisman”

67. Catedrala Încoronării din Alba Iulia

68. Catedrala Reîntregirii Neamului
Catedrala Încoronării și Catedrala Arhiepiscopală
Începând cu 1922, la Alba Iulia a fost sediul Episcopiei Militare Române, desființată în 1948.
După 275 de ani de la desființarea Mitropoliei Transilvaniei, cu prilejul aniversării a două mii de ani de atestare
documentară a municipiului Alba Iulia și a 375 de ani de la Unirea celor trei țări românești de către Mihai Viteazul,
la 16 octombrie 1975 a fost reînființată Episcopia de Alba Iulia, ridicată în 1998 la rangul de arhiepiscopie.
Arhitectura în stil bizantina fost inspirată de Biserica Domnească din Târgoviște, vechiul loc de încoronare pentru
voievozii valahi. Edificiul are formă de cruce greacă înscrisă. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis cu
arcade mari, sprijinite pe patru coloane cu capiteluri. În nișele laterale din pridvor sunt fixate patru plăci de marmură
cu inscripții comemorative care ilustrează patru evenimente importante:
1.Tipărirea Noului Testament de Mitropolitul Simion Ștefan la 1648;
2.Unirea de la 1600, înfăptuită de Mihai Viteazul;
3.Martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan;
4.Refacerea unității spirituale a românilor.
Pictura murală a fost realizată de pictorul Costin Petrescu în tehnica „al fresca” (frescă) și se înscrie în spiritul
iconografiei tradiționale. De o parte și de alta a intrării, apar portretele suveranilor
României Mari, Regele Ferdinand I Întregitorul și regina Maria.
În timpul regimului comunist, cele două portrete au fost acoperite cu o peliculă de vopsea, fiind restaurate după 1989.

69. Catedrala Încoronării din Alba Iulia
Are hramul Sfânta Treime
A fost construită cu sprijinul
Casei Regale a României

70. Frumoasa cruce ortodoxă de pe turnul clopotniței
(58 m înălțime), se înalță semeață la spre înaltul cerului,
binecuvântând pământul strămoșesc.

71. Catedrala Încoronării din Alba Iulia, cu hramul Sfânta Treime, a fost construită cu sprijinul Casei Regale a
României, după planurile arhitectului Victor Ștefănescu. A fost prima catedrala ridicată după 1918 Lucrările au fost
începute la 28 martie 1921 și au fost finalizate la mijlocul lunii septembrie 1922, la 8 octombrie având loc sfințirea
și primirea hramului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, în memoria primului întregitor al românilor și patron al
evenimentului, Mihai Viteazul.
Din 1975 lăcașul servește drept catedralăa Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia.
Catedrala Încoronării din Alba-Iulia este inclusă în Lista monumentelor istorice din România.

72. La data de 15 octombrie 1922, Ferdinand și Maria s-au încoronat regi la Alba Iulia.
În anul 1914, Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen a devenit rege al României,
la vârsta de 49 de ani, depunând juramântul solemn și promițând că va fi „un bun român”.
SculptorIoanBogdan
SculptorȘtefan-CiprianBințânțan

73. Vin românii,
vin la Alba…
Iar!

74. Poarta a V-a a fost amplasată pe colțul de sud-vest al ravelinului Sfânul Mihail, demolat
parțial in 1921, cu ocazia lucrărilor de construcție a Catedralei Ortodoxe.
Poarta este una dintre intrările secundare, aflate în partea vestică a Cetății Alba Carolina.
Arhitectura acesteia este una simplă, fără elemente sculpturale.
În fața porții se găsește un pod ce face legatura între ravelinul Sfântul Mihail și cea de-a treia
linie de apărare a cetății numită contragardă.
Poarta a V-a a fortificaţiei de tip Vauban, a fost blocată cu un zid de cărămidă mai bine de 50
de ani, dar a fost redată ciclului turistic în anul 2010, după 6 luni de lucrări de restaurare.

75. Poarta a V-a

76. Poarta a VI-a a Cetatii Alba Carolina (Poarta Regelui) este amplasată pe cea de-a treia linie de apărare, contragarda.
Prin Poarta a VI-a au intrat în Cetate Regele Ferdinand şi Regina Maria în anul 1919, la prima lor vizită aici.
Aceasta are dimensiuni reduse, fiind compusă doar din doi piloni laterali lipsiți de elemente decorative.
Poarta restaurată a fost inaugurată în 5 mai 2012, odată cu Traseul Turistic „Porţile Cetăţii” (I-VI) și străbate zona Cetăţii
din direcţia est-vest, făcând legătura prin interiorul Fortificaţiei de tip Vauban între Oraşul de jos (Centrul Civic) şi
cartierul Platoul Romanilor din zona de vest a municipiului Alba Iulia.

77. Alba Carolina
2015
Aniversare 300 ani!

78. ”Roata lui Horea, Cloșca și Crișan”
Controversatul monument este
amplasat în zona Șanțurilor Cetății,
în fața Catedralei Reîntregirii

79. Români, maghiari, germani, ortodocși, catolici sau de alte
confesiuni, trăiesc împreună de sute de ani pe acest pământ,
între aceste ziduri care le-au fost casa tuturor…
Doar în Pace, cu Iubire și Lumină în suflet,totul este posibil!
Trebuie doar voință și unitate!

80. - Cătălina Orșivschi- Vama/Suceava,
- Mircea Rusu- Piatra Neamț,
- Ionescu Veronica- Galați,
- Gorunesccu Olimpia & Dorin- Pitești,
- Buiță Teodora & Adrian- Reșița,
- Clauia Molnar- Buziaș/Timis,
- Sulu Paula & Ioan- Brașov,
- Ștefan Ion- Brasov,
- Iosi Avni- Israel,
- Felicia Popescu- Iași.
Mariana Anghel
”Vin români la Alba iar!”
averio13@yahoo.ro
Au trecut de granițe,
munți și ape, să ajungă
în inima țării,
la Alba Iulia,
doar ca să fie împreună :