pt rezidenti

1. Obezitatea si apneea de somn
obstructiva
Traian Mihaescu

2. Obezitatea. Definitie
IMC kg/m²
18,5 - 24,9
25 - 29,9
30 - 34,9
35 - 39,9
> 40
 Normal
 Supraponderal
 obezitate usoara (gradul I)
 obezitate severa (gradul II)
 obezitate morbida (gradul III)

3. Obezitatea. Prevalenta
• Prevalenta obezitatii : 11,3 %
• Prevalenta supraponderali : 30,3 %
•  5,4 milioane de persoane obeze
•  14,5 milioane de supraponderali
Résultats de l’enquête ObEpi 2003, Franta

4. Franta vs. SUA
 Obezitate
 Obezitate morbida
 Supraponderali
France
11,3 %
0,6 %
30,3 %
Etats-Unis
30,5 %
2,2 %
34 %

5. IMC (kg/m2) Riscul de a dezvolta
probleme de sanatate
• < 18.5 Scazut
• 18.5 - 24.9 Moderat
• 25.0 - 29.9 Crescut
• 30.0 - 34.9 Mare
• 35.0 - 39.9 Foarte mare
• ≥ 40.0 Extrem de mare

8. Obezitatea si disfunctia respiratorie
restrictiva
 Diminuarea volumului expirator de rezerva
 se coreleaza cu IMC
 mai severa in obezitatea abdominala
 favorizata de decubitusul dorsal
 se coreleza cu gradul de hipoxemie
 Capacitatea vitala si capacitatea pulmonara totala
 normala sau usor diminuata
 Volum rezidual normal
 Transferul de CO normal sau crescut

9. Hipoxemia la obez
(cu PaCO2 normala sau diminuata)
 Frecventa
 Mecanism: diminuarea raportului ventilatie-perfuzie
de la nivelul bazelor pulmonare
 Accentuata de decubitul dorsal
 Corelata cu diminuarea VRE
 Are o revalenta crescuta daca:
 Obezitate morbida
 Obezitate androida
 SAOS

10. Sindromul de obezitate-hipoventilatie
• Hipoventilatie alveolara
cronica (PaO2 < 70 mmHg
si PaCO2 > 45 mmHg) la
pacienti cu obezitate, fara
afectiuni respiratorii
asociate.
• Prevalenta la pacientii cu
obezitate morbida este de
aprox. 10-20%.
• Asocierea cu SAS este
importanta: 70-80% din
cazuri.
Mecanisme:
• cresterea rezistentei la
nivelul toracelui cu afectarea
diafragmului
• reducerea
chemosensibilitatii centrului
respirator
• alterarea rezistentelor si a
compliantei la nivelul cailor
respiratorii datorate
surplusului de greutate la
nivelul cutiei toracice si a
abdomenului

11. SAS, obezitatea si hipercapnia diurna
Prevalenta hipercapniei diurne (%)
(Laaban, Chest, 2005)
18-25 25-29 30-34 35-39 40-44 > 45
0
5
10
15
20
25
IMC (kg/m²)

12. Apneea de somn obstructiva
• OSA este o tulburare a respiratiei
din timpul somnului
• Este cauzata de colapsul partial
sau complet al faringelui, ce
duce la pasaj inadecvat al
fluxului de aer la nivelul CAS in
timpul somnului
• Rezultatul este aparitia pauzelor
respiratorii episodice (apnei)
asociate cu o serie de
treziri/microtreziri ce cauzeaza
fragmentarea somnului.
• Este considerata o conditie medicala amenintatoare de viata
si cauzatoare de multiple ale afectiuni (cardiace, metabolice),
de aceea tratamentul este extrem de important.

13. Schwab et al – AJCCM, 1995

14. Factori de risc si semne ale ASO
• Obezitatea
• Perimetrul gatului peste 43 cm
• Sforaitul sever
• Somnolenta diurna excesiva
• Episoadele de apnee din somn obiectivate de
anturaj
• Sexul masculin
• Tulburari de concentrare si memorie
• Varsta medie ( B 50-60 ani)
• Femeile la menopauza

15. Relatia SAOS - Obezitate
 70% dintre pacientii cu apnee de somn sunt
supraponderali sau prezinta obezitate.
 Leptina este hormonul care controleaza nivelul de grasimi
din organism. Ea semnalizeaza cand organismul e saturat
 Cu cat unele persoane capata mai mult in greutate, cu
atat devin mai rezistente la semnalele transmise de acest
hormon
 Cercetatorii sustin ca mancarea “fast-food” poate induce
modificari ale acestui hormon si ingreuneaza controlul
apetitului
 Pacientii cu apnee de somn au un nivel ridicat al leptinei
Strobel RJ, Rosen RC. Obesity and weight loss in obstructive
sleep apnea: a critical review. Sleep. 1996 Feb;19(2):104-15.

16. Relatia SAOS - Obezitate
Consecintele majore ale apneei in somn obstructive:
• Hipoxemie arteriala severa
• Risc crescut de aritmii cardiace
• Risc crescut de hipertensiune arteriala
• Risc crescut de AVC sau infarct miocardic
Tratamentul obezitatii amelioreaza gradul de apnee de somn
obstructiva
• Tratament medical
• Tratament chirurgical
Beneficiile tratamentului obezitatii:
• O reducere cu 10% a greutatii corporale se asociaza cu o
reducere cu 50% a evenimentelor din somn (apnei, hipopnei),
adica o diminuare a severitatii SAOS
• Reducerea factorilor de risc specifici cardiovasculari

17. •O scadere ponderala cu 10% a fost asociata cu o scadere a valorii IAH cu
26%
•O crestere ponderala cu 10% a fost asociata cu o crestere a IAH cu 32%

18. Relatia SAOS - Obezitate
Scaderea ponderala semnificativa duce la:
• Imbunatatirea in diverse grade ale tulburarilor de
respiratie in somn
• Ameliorarea saturatiei in oxigen a hemoglobinei,
• Stabilizarea arhitecturii somnului si
• Dezvoltarea performantelor cognitive

20. Concluzii
• Obezitatea este o afectiune cronica
• Asocierea cu apneea de somn este un factor
favorizant pentru potentarea severitatii SAOS
• Scaderea ponderala de 5-10% din greutatea
corporeala poate avea efecte benefice si duce la
ameliorarea afectiunilor determinate de
obezitate
• Schimbarea stilului de viata (dieta, exercitii
fizice), alaturi de tratament farmacologic si
eventual chirurgical.