Pt studenti/rezidenti

1. CAUZE DE SOMNOLENTĂ DIURNĂ
EXCESIVĂ

2. DEFINIŢIE
Somnolenta diurnă excesivă (EDS)
Incapacitatea de a sta treaz şi activ în
timpul perioadelor majore de veghe, de-a
lungul unei zile, avînd ca rezultat aţipirea
involuntară sau episoade de somn, aproape
zilnic, în ultimele 3 luni.

3. SIMPTOME
 dificultăti severe de trezire dimineaţa
 aţipire frecventă sau aproape constantă
 necesitatea de a lupta împotriva aţipirii
 dificultatea de a sta treaz

4. CONSECINŢE
 somnolentă
 fatigabilitate
 letargie
 apatie
 scăderea energiei
 scăderea memoriei
 accidente
 scăderea puterii de
concentrare
 scăderea atenţiei
 iritabilitate
 scăderea
performanţelor de
lucru

5. METODE DE APRECIERE
 interviuri clinice (prezenţa somnolenţei în
timpul zilei, prezenţa aţipirii, odihnitoare sau
nu, circumstanţele aţipirii, periculoase sau nu)
 chestionare ( Epworth, Karolinska, Stanford)
 evaluări obiective ale funcţiilor fiziologice şi
comportamentale
 teste de performantă (vigilenţa psihomotorie)
 testul de latenţă multiplă a somnului (MSLT)
 testul de menţinere a stării de veghe (MWS)

6. AFECŢIUNI RESPONSABILE DE EDS
 neurologice (boala Parkinson, dementa,
scleroza multipla)
 medicale (boli infectioase, boala Lyme, DZ,
hipotiroidie, anemie, boli cronice renale)
 psihice (depresie, distimie, anxietate, boli
bipolare)
 medicamente

7. CLASIFICARE
( a II-a Clasificare Internatională a bolilor somnului, 2005)
8 categorii:
 insomnii
 tulburări respiratorii în timpul somnului
 hipersomnii
 tulburări ale ritmului circadian al somnului
 parasomnii
 boli musculare legate de somn
 alte boli ale somnului
 simptome izolate

8. CLASIFICARE
( a II-a Clasificare Internatională a bolilor somnului, 2005)
 Insomnia:
- acuta
- psihofiziologica
- paradoxala
- idiopatica
- din boli mentale
- igiena inadecvata a somnului
- comportamentala
- din boli medicale
- medicamente
- neorganica
- organica
 Hipersomnii:
-narcolepsia - cu/fara cataplexie
- in boli medicale
- nespecifica
-altele - recurenta
- sdr. Kleine-Levin
- catameniala
- idiopatica cu/fara somn prelungit
- sindromul somnului insuficient
indus comportamental
- din boli medicale
- data de medicamente
- nonorganica
- organica

9. CLASIFICARE
( a II-a clasificare internatională a bolilor somnului,
2005)
 Parasomnii:
- boli legate de trezire
-treziri confuzionale
-somnambulism
-cosmaruri
- parasomnii uzuale asociate cu somnul REM
-boli ale somnului REM induse comportamental - status dissociatus
-paralizie recurenta izolata in somn
-cosmaruri
- altele - boli disociative din somn
-enurezis
-catathrenia
-halucinatii in somn
-parasomnie nespecifica
-data de medicamente, din boli medicale

10. CLASIFICARE
( a II-a clasificare internatională a bolilor somnului,
2005)
 Boli ale ritmului circadian:
-primare
-delayed sleep phase type
-advanced sleep phase type
-irregular sleep-wake type
-free running type
-din boli medicale
-nespecifice
-induse comportamental
-jet lag type
-shift-work type
-delayed sleep phase type
-nespecifice
 Boli musculare legate de somn
-sindromul picioarelor nelinistite
-miscari periodice ale membrelor
-bruxism
-miscari ritmice in somn
-date de medicamente etc.
 Simptome izolate
-long sleeper
-short sleeper
-sforait
-vorbit in somn
-mioclonii benigne in somn
-mioclonii fragmentare excesive
-mioclonii propriospinale la
debutul somnului

11. INSOMNIA
 dificultăţi repetate de iniţiere şi/sau menţinere a
somnului ce determină scăderea cantităţii şi
calităţii acestuia
 afectează aproximativ 30% dintre adulţi
 determină iritabilitate, somn neodihnitor,
somnolentă diurnă şi uneori depresie
 insomniaacuta- are durata de cîteva zile sau
săptamîni şi poate fi cauzată de stres sau
excitante şi de obicei este autolimitantă
 insomniacronica- cu durata de luni sau ani,
necesită supraveghere medicală

12. HIPERSOMNIA
 se caracterizează prin somnolentă recurentă
şi senzatie irezistibilă de somn; trezirea
dimineata se face cu dificultate, perioadele
de aţipire nu sînt odihnitoare, pacientul
trezindu-se ameţit
 poate fi idiopatică sau secundară unui proces
hipotalamic (encefalită, traumatism sau
hemoragie), consumului de medicamente
sau unui somn inadecvat cantitativ şi/sau
calitativ

13. SINDROMUL KLEINE-LEVIN
 hipersomnie recurentă caracterizată de
perioade scurte de 2-3 zile de somn excesiv
(18-20ore/zi), hiperfagie si iritabilitate
 afectează preponderent bărbaţii

14. NARCOLEPSIA
 este cea mai cunoscută tulburare de somn
 apare în adolescenţă şi persistă toată viaţa
 somnolenta diurnă excesivă este principalul
simptom→atacuri de somn
 acestea pot apărea cînd pacientul şofează,
stă sau merge, dar cel mai adesea apar cînd
este relaxat
 pacientul intră în faza de somn REM în mai
puţin de 10min.

15. NARCOLEPSIA
 poate fi însoţită de cataplexie – pierderea
tonusului muscular ca răspuns la stimuli
emoţionali puternici (plans, ras), paraliziein timpul
somnului şi halucinatii hipnagoge (în momentul
trecerii din starea de somn în cea de veghe)
 diagnosticul poate fi pus după anamneză, mai ales
dacă narcolepsia este însoţită de cataplexie, dar
trebuie obiectivat prin EEG şi testul de latenţă
multiplă a somnului
 polisomnografia este necesară pentru excluderea
altor tulburări de somn

16. SINDROMUL PICIOARELOR
NELINIŞTITE (RLS)
 afectare senzitivo-motorie care determină
dificultăţi de a rămine adormit sau de a relua
somnul
 clinic subiectiv: senzaţie de furnicături,
înţepături, durere, în special la nivelul
membrelor inferioare, ce determină
necesitatea de a le mişca, cu ameliorare
parţială şi tranzitorie

17. MIŞCĂRILE PERIODICE ALE
MEMBRELOR (PLMD)
 mioclonii nocturne ce determină mişcări involuntare,
repetitive, stereotipice si asimetrice care perturbă somnul
 se poate asocia cu RLS (pacienţii cu RLS au aproape
constant PLMD, dar cei mai mulţi pacienţi cu PLMD nu
au RLS)
 diagnosticul se pune prin polisomnografie, care
demonstrează mişcările membrelor prin înregistrarea
electromiografică şi permite diferenţierea de apneea de
somn

18. PARASOMNIILE
 evenimente nedorite ce acompaniază somnul, de tip
mişcări anormale, emoţii, percepţii, vise
 cosmaruri - vise înspăimîntătoare ce determină
trezirea completă; apar în timpul somnului REM, de
obicei în a doua jumătate a nopţii; pacientul îsi
aminteşte visul; pot determina teama de a readormi
 somnambulismul – mişcări complexe în timpul
somnului, inclusiv deplasare; apare în stadiul III si IV
de somn (nonREM); dacă este trezit, pacientul este
confuz şi are amnezia episodului

19. TULBURĂRI ALE RITMULUI CIRCADIAN
AL SOMNULUI
 sindromul de adormire întîrziată (delayded sleep phase
syndrome) – timpul de adormire şi trezire întirziat cu
mai mult de 2 ore faţă de orele social sau
convenţional acceptabile (mai frecvent la adolescenţi
si adulţi tineri)
 sindromul de adormire precoce (advanced sleep phase
syndrome) – timp de adormire şi trezire devansat faţă
de cel convenţional (mai frecvent la vîrstnici)

20. SIMPTOME IZOLATE
 Sforăitul – poate fi un semn al apneei de
somn ( dacă este însoţit de oprirea
respiraţiei) sau poate fi cauzat de sindromul
rezistenţei căilor aeriene superioare
 Bruxismul – scrîşnet nocturn al dinţilor ce
poate determina treziri nocturne sau cefalee
matinală, dureri faciale ori deteriorarea
danturii

21. CONCLUZII
 Puţini pacienţi discută cu medicul despre
problemele legate de somn, considerîndu-le fara
importanta
 Diagnosticul corect şi tratamentul adecvat al
tulburărilor de somn se impun, deoarece aceste
boli au răsunet social important
 Diagnosticul începe cu o anamneză bine
realizata, la care se adaugă investigaţii clinice si
paraclinice ce permit diagnosticul diferenţial.