Diese Präsentation wurde erfolgreich gemeldet.
Wir verwenden Ihre LinkedIn Profilangaben und Informationen zu Ihren Aktivitäten, um Anzeigen zu personalisieren und Ihnen relevantere Inhalte anzuzeigen. Sie können Ihre Anzeigeneinstellungen jederzeit ändern.
1 MARTIE1 MARTIE
ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ
Scopul :
• Dezvoltarea respectului pentru valorile tradiţionale ale culturii româneşti;
• Cuno...
Desfăşurarea activităţii:
Membrii Consiliului şcolar al elevilor, au realizat un panou dedicat zilei de
1 Martie, postat p...
• 1 Martie era considerată prima zi a anului la romani. În această zi aveau loc serbările lui
Marte, zeul forţelor naturii...
CUM A APĂRUT MARŢIŞORUL?
Iată povestea lui...
Odată soarele coborî într-un sat, la horă, luând chipul unui fecior. Un zmeu...
CARE SUNT ORIGINILE MĂRŢIŞORULUI?
• Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a ap...
• În general, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii
martie, ca semn al sosirii primăverii.
• S...
Martisorul
• Măr i orulț ș  este un mic obiect de 
podoabă legat de un  nur împletit dintr-un ș
fir alb  i unul ro u, care...
• Voinicul care a eliberat Soarele[modificare| modificare sursă
• Un mit poveste te cum Soarele a coborât pe Pământ în chi...
• Lupta Primăverii cu Iarna 
• Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a 
lunii martie, frumoasa P...
• Fratele i sora Hanulș ui
• „Legenda Măr i orului este foarte veche, datând pentru Bulgari din perioadaț ș
primului han. ...
• Istoric
• Originile sărbătorii măr i orului nu sunt cunoscute exact, dar prezen a sa atât la româniț ș ț cât iș
la bulga...
• În prezent
• În prezent, măr i orul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurileț ș
unui pom fruct...
• Na teri[ș modificare | modificare sursă]
• Frederic Chopin, compozitor i pianist polonezș
• Ion Creangă, scriitor român
...
1 MARTIE
1 martie 2016
1 martie 2016
1 martie 2016
1 martie 2016
1 martie 2016
Nächste SlideShare
Wird geladen in …5
×

1 martie 2016

161 Aufrufe

Veröffentlicht am

Pe barosaneala

Veröffentlicht in: Kunst & Fotos
  • Als Erste(r) kommentieren

1 martie 2016

  1. 1. 1 MARTIE1 MARTIE
  2. 2. ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ Scopul : • Dezvoltarea respectului pentru valorile tradiţionale ale culturii româneşti; • Cunoaşterea tradiţiei mărţişorului românesc. Obiective : • Să stimuleze gustul elevilor pentru frumos; • Să sensibilizeze elevii pentru cunoaşterea şi aprecierea tradiţiilor şi obiceiurilor legate de această perioadă; • Cultivarea spiritului de echipǎ • Implicarea în activităţi extracurriculare. Data : 1 martie 2012 Organizatori: Consiliul şcolar al elevilor CTIM Carei Coordonatori: Consilier şcolar Prof .Daniela Pridea Consilier educativ Prof. Elena Coşarcă Clasele implicate: Clasa a XI-a A; a XI-a C
  3. 3. Desfăşurarea activităţii: Membrii Consiliului şcolar al elevilor, au realizat un panou dedicat zilei de 1 Martie, postat pe holul din faţa sălii festive a unităţii. Aici s-a prezentat Istoria mărtişorului, şi de asemenea diferite lucrări realizate de elevii unităţii noastre. Elevii claselor a XI-a A respectiv a XI-a C , au împărţit mărţişoare şi felicitări colegelor şi doamnelor profesoare din unitate. Mărţişoarele au fost prinse la mâini, pentru a le purta noroc în cursul anului. Atmosfera a fost una de sărbătoare, caldă, deschisă ceea ce ne determină să continuăm această tradiţie şi în anii următori.
  4. 4. • 1 Martie era considerată prima zi a anului la romani. În această zi aveau loc serbările lui Marte, zeul forţelor naturii, al primăverii şi al agriculturii. • Mărţişorul este o sărbătoare specifică românilor, care celebrează venirea primăverii. În această zi se oferă mărţişoare, ca mici semne de mulţumire. • Se consideră că mărţişoarele sunt aducătoare de fericire şi noroc. Ele sunt formate în mod tradiţional dintr-o fundiţă roşu cu alb, la care se adaugă alte simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar, inimă. Acest simbol este purtat la vedere o săptămână sau două. • Mărţişorul se poartă legat la mână, la gât sau prins în piept. Odată cu mărţişorul se pot oferi flori de primăvara: ghiocei, zambile, frezii, etc. • Probabil toti stiu ca de 1 Martie dăruim sau primim mici simboluri ale primăverii, mărtisoare, dar probabil puţini dintre noi cunosc povestea acestuia ori s-au întrebat ce simbolizeazaă şi de unde a pornit obiceiul ,,purtatul mărtţşorului"...
  5. 5. CUM A APĂRUT MARŢIŞORUL? Iată povestea lui... Odată soarele coborî într-un sat, la horă, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit si l-a răpit dintre oameni, închizându-l într-o temniţă. Lumea se întristase. Păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndraznea să-l înfrunte pe zmeu. Dar într-o zi, un tânar voinic s-a hotarât să plece să salveze soarele. Mulţi dintre pământeni l-au condus şi i-au dat din puterile lor ca să-l ajute să-l biruie pe zmeu şi să elibereze soarele. Drumul lui a durat 3 anotimpuri: vara, toamna si iarna. A găsit castelul zmeului şi au început lupta. S-au înfruntat zile întregi până când zmeul a fost doborât. Slabit de puteri şi rănit, tânărul eliberează Soarele. Acesta se ridică pe cer înveselind şi bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns să vadă primăvara. Sângele cald din răni i s-a scurs în zăpadă. Pe când aceasta se topea, răsăreau flori albe, ghiocei, vestitorii primăverii. Pâna şi ultima picătura de sânge se scurse în zăpada imaculată. Muri. De atunci tinerii împletesc doi ciucuraşi: unul alb şi unul roşu. Ei le ofera fetelor pe care le iubesc sau celor apropiaţi. Roşul înseamnş dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul simbolizează sănătatea şi puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii.
  6. 6. CARE SUNT ORIGINILE MĂRŢIŞORULUI? • Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea • Martisorul – denumit de etnologul Ion Ghinoiu “funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului, adunate într-un şnur bicolor” – este oferit ca semn al sosirii primăverii şi a căpătat în ultimul timp forme tot mai diverse faţă de tradiţionalul mic obiect de podoabă legat de un fir roşu cu alb. El face parte din larga categorie a talismanelor dăruite celor dragi de 1 Martie, simbolizând iarna şi vara, dar şi speranţa. • La originile mărţisorului a stat o monedă de aur sau de argint, după alte surse, la care se ataşa o sfoară făcută din două fire răsucite, una roşie şi alta albă ( sau alb şi negru), ce semnificau lupta vieţii asupra morţii, a sănătăţii împotriva bolii şi care era purtată în general de persoanele sensibile (copii şi fetele tinere). Există credinţa, conform căreia, această amuletă aducea noroc şi fericire.
  7. 7. • În general, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. • Se spune că mărţişorul serveşte celor ce-l poartă “ca un fel de amuletă”, dar cine doreşte ca acesta să aibă efectul dorit “trebuie să-l poarte cu demnitate”. Dacii vedeau în firul alb venirea primăverii, iar în celălalt, iarna. Totodată, mărţişorul reprezintă femininul şi masculinul, viaţa şi moartea,i ar după unii etnologi, ying şi yang. Iniţial, mărţişorul a fost transformat de români într-un simbol al primaverii. Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti. • Şi datul jos al mărţişorului are o poveste cu tâlc. În unele sate, fetele işi scoteau mărţişorul numai pe lună plină; în sudul ţării, mărţişorul se dă jos când omul vede primul stol de berze. În Moldova şi Bucovina, se ţinea 12 zile la gât, apoi se prindea în plete, până înflorea primul pom. • În Moldova, obiceiul este ca fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor. Împreună cu mărţişorul se oferă adesea şi flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.
  8. 8. Martisorul • Măr i orulț ș  este un mic obiect de  podoabă legat de un  nur împletit dintr-un ș fir alb  i unul ro u, care apare în ș ș tradi ia românilor  i a unor popula ii ț ș ț învecinate. Femeile  i fetele primesc ș măr i oare  i le poartă pe durata ț ș ș lunii martie, ca semn al sosirii primăverii • Împreună cu măr i orul se oferă adesea  i ț ș ș flori timpurii de primăvară, cea mai  reprezentativă fiind ghiocelul
  9. 9. • Voinicul care a eliberat Soarele[modificare| modificare sursă • Un mit poveste te cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă. ș Dar un zmeu a furat-o  i a închis-o în palatullui. Atunci păsările au încetat să cânte, ș copiii au uitat de joacă  i veselie,  i lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se ș ș întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze  preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul  la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura  i a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi ș pe Cer  i iară i a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii  i-au recăpătat ș ș ș veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le  avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare.  În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice  că de atunci lumea cinste te memoria tânărului curajos legând cu o a ă două flori: ș ț una albă, alta ro ie. Culoarea ro ie simbolizează dragostea pentru frumos  i ș ș ș aminte te de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghioceu, prima floare a ș primăverii.
  10. 10. • Lupta Primăverii cu Iarna  • Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a  lunii martie, frumoasa Primăvară a ie it la marginea pădurii  i a observat ș ș cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare  un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute  i a început a da la o parte zăpada  i a ș ș rupe ramurile spinoase. Iarna,văzând aceasta, s-a înfuriat  i a chemat ș vântul  i gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghe at imediat. Primăvara a ș ț acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza  mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând  peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar  culorile măr i orului simbolizează sângele ei ro u pe zăpada albă.ț ș ș
  11. 11. • Fratele i sora Hanulș ui • „Legenda Măr i orului este foarte veche, datând pentru Bulgari din perioadaț ș primului han. Pe când sora sa i fratele său se aflau în prizonierat, hanul le-ș a trimis un oim care avea legat un fir de a ă albă pentru a-i în tiin a că îiș ț ș ț va ajuta să evadeze. Cei doi au reu it să fugă, însă în apropiere de malulș Dunării, el a fost ucis de urmăritori i ea atunci a dat drumul oimului careș ș avea legat de picior firul de a ă albă înro it de sângele fratelui său, pentruț ș a-i da de veste hanului despre moartea fratelui. La aflarea ve tii, de durere,ș hanul a poruncit osta ilor să poarte un fir de lână albă i unul de lână ro ieș ș ș pentru a-i feri de necazuri, eveniment care ar fi avut loc la 1 Martie 681. ”[
  12. 12. • Istoric • Originile sărbătorii măr i orului nu sunt cunoscute exact, dar prezen a sa atât la româniț ș ț cât iș la bulgari(sub numele de Marteni a) este considerată ca fiind datorată substratului comun dacoț tracic, anterior romanizării la primii i slavizării la ultimii, de i legendele populare îi dau alte origini, care, laș ș bulgari, sunt legate de întemeierea primului lor hanat la Dunăre în anul 681. Se mai consideră deasemenea că sărbătoarea măr i orului a apărut pe vremea Imperiului Roman când Anul Nou eraț ș sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci i alș fertilită ii i vegeta iei. Această dualitate este remarcată în culorile măr i orului, albul însemnând pace,ț ș ț ț ș iar ro u — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-leaș • Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu măr i orul datând de acum cca. 8 000 ani. Amuleteleț ș formate din pietricele vopsite în alb i ro u erau purtate la gât. Documentar, măr i orul aș ș ț ș fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova i Bucovinamăr i orul era compus dintr-o monedăș ț ș de aur sau de argint, prinsă cu a ă albă-ro ie, i era purtat de copii în jurul gâtului. Feteleț ș ș adolescente purtau i ele măr i or la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca maiș ț ș apoi să îl prindă în păr i să-l păstreze până la sosirea primilorcocori i înflorirea arborilor.ș ș La acel moment, fetele î i scoteau măr i orul i-l atârnau de creanga unui copac, iarș ț ș ș
  13. 13. • În prezent • În prezent, măr i orul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurileț ș unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce bel ug în casele oamenilor. Se zice căș dacă cineva î i pune o dorin ă în timp ce atârnă măr i orul de pom, aceasta se va împliniș ț ț ș numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României i Moldovei,ș pomii sunt împodobi i de măr i oare.ț ț ș • În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical „Măr i or”, care începe peț ș data de 1 martie i durează până la 10 martie.ș ] În acest an, festivalul se află la edi iaț a 49-a. • În unele jude e ale Românieiț , măr i orul este purtat doar primele două săptămâni. Înț ș localită ile transilvăneneț măr i oarele sunt atârnate de u i, ferestre, de coarneleț ș ș animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele. În jude ul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie,ț vor deveni mai frumo i i mai sănăto i. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru ca săș ș ș fie iubite. Tot aici, fetele sunt cele care oferă măr i oare băie ilor (in mod tradi ionalț ș ț ț măr i oarele sunt făcute de ele însele). În Dobrogea măr i oarele sunt purtate până laț ș ț ș sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare i înaripată.În zonaș
  14. 14. • Na teri[ș modificare | modificare sursă] • Frederic Chopin, compozitor i pianist polonezș • Ion Creangă, scriitor român • 1105: Alfonso al VII-lea al Leonului i Castilieiș (d. 1157) • 1432: Isabella de Coimbra, regină a Portugaliei (d. 1455) • 1445: Sandro Botticelli, pictor italian (d. 1510) • 1547: Rudolph Goclenius, filosof german (d. 1628) • 1683: Carolina de Ansbach, so ia regeluiț George al II-lea al Marii Britanii (d. 1737) • 1788: Gheorghe Asachi, poet, prozator ,dramaturg si inginer român (d. 1869) • 1810: Frederic Chopin, compozitor i pianist polonez (d.ș 1849) • 1812: Nicolae Kretzulescu, medic i politician român,ș prim-ministru al Principatelor Unite (d. 1900) • 1837: Ion Creangă, scriitor român (d. 1889) • 1886: Oskar Kokoschka, pictor i grafician austriac (d.ș 1980) • 1896: Dimitri Mitropoulos, dirijor, pianist i compozitor american de origine greacă (d.ș 1960) • 1898: Constantin Daicoviciu, istoric i arheolog român, membru alș Academiei Române (d. 1973) • 1902: Virgil I. Vătă ianuș , istoric de artă român, laureat al Premiului „Herder" (d. 1993) • 1904: Glenn Miller, compozitor american de jazz (d. 1944) • 1910: David Niven, actor britanic (d. 1983) • 1910: Archer John Porter Martin, chimist englez, laureat Nobel (d. 2002) • 1920: Gheorghe aruȘ , pictor i profesor român stabilit la New York (d.ș 2003) • 1922: Yitzhak Rabin, politician israelian, laureat Nobel (d. 1995) • 1922: Julius Kambarage Nyerere, pre edinte al Tanzaniei în perioadaș 1964-1985 (d. 1999) • 1924: Elena Cernei, mezzosoprană română (d. 2000) •
  15. 15. 1 MARTIE

×