plante legumicole si condimentare

1. Plante legumicole
$1 condimentare

3. Nu este condiment numaipentrupizza
$0I,cuuoscutfjsub denumireade oregano, atepianta aromatica'de bas a tuturor .
. . 0 % 4
wm4,
;9 r -.-- -3.
. , . ' - C -
&idhilor, ?apiatePo idealipiantPacoperitoarede sol saupiaati deghiveci. -1- 1,;;:. - -,*
r P
:-L-?
Din genul Origanum fac Origanum vul- ssp.
pane specii ce necesitli multii vul- numit gi ma- c
kldu2. Aceste plante pot fi gh& sdbatic, este plant
serniarbqti cu tulpina slab cu aromii slabli. Florile alb
lernnoasii sau plante perene. roz sau purpurii se deschid
Datorid frunziguluicu Pn v2rM I&tarilorh buchete
arornii purernic wndirnentatii indesaredin iulie pihit in
toate speciilesunt ingredi- seprernbrie.Aroma plantei
ente Pnddgite Pn buddria
recornan& adunarea ~i
)1este de intensitatemaxim5 in
italianagi din sudul Franyei, aceastliperiod, acum se
folosite la condimentarea
G -
-7
pizzei, supelor~ia altor uscarea rarnurilor. 1
mhdruri. Cele mai arornate Numeroase soiuri sunt
sunt speciilemediteraneene, foarte decorativegi aratii
in special~ovarfulverde. bine plantate in grPdini
Aceste plante rnediteraneene alpine sau straturi perene
in regiunile noastre necesid o insorire. Pe king5 frunze, Si
u~oarliprotecyie impotriva florile pot fi uscate, deoarece
gerului. pot fi folosite la wroane sau WP'
_ .
buchete de flori uscaw.
I " . ""at, wide-inchis; flori roi-purpuriu; i:40-50 cm
PLANTARE $1 INGRIJIRE
ACCESORII: Dsovirf la ghiveci C] furca de sapat C] compost
D plantator Dfoarfece de gridina
1Primavara afanafisolul cu
2%mate@plantadinves, D&
furca de Ipat. Wernefi radacinilesunt prea
compostinstrat de grosimea de intrefesute, afanatisau # u t ~ l e '
5 cm $iamestecafi-l cu pamlntul. upr.
r g g n m n u s ; frunln decorar~vearglntll, piroase, cu pareurn arornat
or] mari v~olet-desch~s;i. 40 cm primWa~a,m laW an
Facefigroa@ cu plantatorul
4Frunzefepi fastariisep@
~iplantati~ovhrfulla recoltavara-toammaPem
adancimea identkacu cea din uscaretaiati lastariidndg d
ghiveci. inceped 'infloreasca.

4. ' pvart
- , 1 --, . ,
GRUPA 12 I
-
Cumpgr@lplanteTndesate,
tufoase. La cultivatori este
disponibilao gama variatl de
soiuri ~ispecii.
9 Nu cumparafi plante cu
frunze slabe, ofilite sau
lngllbenite.
Soare. Sovarful &rearornti
doar plantat In locuri expusa
la soare, ferite.
Sol pwmeabil. Plantelecele
mai aromaticese dezvolta In
sol af&nat calcaros$islab. Nu
tolerearti apa stagnant&.
fi.qyjjiretot and I
PRIMAVARA
" - = !~ ~ R I M A V A R AURMATOARE
Plantare Divizareaplantelor
$ovarfulse planteazadupa
trecerea Inghefurilor de
noapte.
DINV A ~PANATOAMNA
Recoltarea
Pentruconsumul In stare
proaspiti se pot recolta
toati vara frunze mici.
Pentruuscare, tiiafi plantele
la o palm&deasupra solului,
legafi-le laolalti ~iatarnafi
bucheteleintr-un loc
intunecos~iuscat. Pastrafi
lastariiintregi ~imlrunfifi-i
doar lnainte de folosire.
Divizafi plaitele mai bltrane
primivara sau la Tnceputul
verii. Tiiafi cu plantatorul
bucafi de pe margineatufei
oos), apoi replantaji piflile
tiiate.
>IMPAWMP SRL RO-P-02-10M6
rla~rta$i~ov%rfulIn grtidim
cu zarzavaturi. Este o ideal4
planta asociattia morcovilarpi
a verzei.
Aroma frunzelor sale este
cea mai putemidTnainte dc
Fnflorire, excep$ief&dndp a r -
ful comun a drui aroma este
&plin& Tn perioadatnfloririi.
Pe vreme caldi ~iuscats
lndelungat plantele pot fi
atacate de acarieni.
Semnele ataculuisunt frun-
zele patate, Ingalbenitesi
aparifia fesaturii fine pe
lastari. Spilafi planta cu
api sau stropifi-o cu solufie
cu sapun.
ISBN978-963-860924

7. Gra'dina'ritiscusit
Cump&ra$soiuri tirnpurii ti Luminii natural&:tnsilrnan- Ridicheaare flori ariitoase.
devari. Astfel weti avea @tiridichi nurnaitn locurile l n a dupi 'lnflorirea plantei,
recoltii aproapetot anul. neurnbritede alte plante. ridichea nuseconsurni,
Nucump&ra$ nkbdatii deoarece devine giunoad ~i
sernintecu garantieexpiratii, Sol af&nat, cu confinut de lernnoasi.
deoarece nu e sigur c i vor I humus. Ridichea nu are nevoie I
Tncolli. Nu rnerita curnpira$i de prea rnultesubstante
rkaduri, cici nuse dezvolti nutritive, de aceea se va
satisficitor. fertiliza doar solul slab.
Se poate consumaCntreaga
piad. Dinfrunzeletinere se
poateface salatti sau sup&
1loctorulplan telor
I
PRIMAVARA TIMPURIU tn trei siptirnani, astfel
putqi pune pe rnasi rnereu
purii pot fi insimlnfate 5n
sere. TOAMNA
De la rniilocullui rnartieele Acomrire
pot fi in;irnlnjate ti in aer ~coierifisolul cu paie
liber. pentru atine la distanfi
Recoltase obtine rnaicurlnd rnelciide gridini.
daca acoperifi stratul cu folii Viermii de sarrnaata6
de plastic previzute cu ori- ridichea relativ rar, dad
ficii de aerisire.
I/nsi larveleintrib
VARA TlMPURlU
Y
Iridgrin&, ridichease strici
hgrijire $i indm4nfare repede. .
Ridichiletrebuie si aiba con-
1 Pentru prevenire-mai ales
ditii de urniditate uniform& la fnsirnlnlarea de la
Se va p r i ~ iregulat pentru ca -- inceputul toarnnei-
solul s i fie afinat. PInl Fn amestecafi pirnlntul cu
toarnni insirnlnfafi din trei
-
1 . - -, - ,
IMPAMMP SRL RO-Pa-10-003 ISBN978-963W3W-8

9. PLANTARE $1 INGRIJIRE
-
' a ' ; n + - ' :.--
- 1
ACCESORII: Ci serninfe de pi pentru stufat L,~rn-
post Ci grebli EI plantator
F
Gustos~ia
Gustzd lrpr de ceapa'a1plantei aromatice se
poate savurape totparcmd muhi.
Cu frunzeleverzi, care se dez- g
voltii din bulbul plantei,
putem condimenm diferite
preparate. Gustul plantei aro-
mate se evidentid indeosebi 1-
in stare proasp5tii. A nu se
fierbeIn mhciiruri pentru &- imedia~a p5stiiioaselor sau a de suprafap solului. Nu frecvent este ,Gorlau",
ai pierde aroma. vitmoaselor. culegeji ins5 prea multe frun- recunoscut pentru fiunzele
Arpagicul se poate planta Florile sale de culoare roz ze deodatii, pentru d planta sale groase. Exist5 in& pi
oriunde, unde solul este sufi- sunt comestibile. Se pot uti- va muri. soiuri cu frunze mai subjiri.
cient de umed. Nu plantaji liza ~ila ornarea salatelor ai a Arpagicul se congeleazii 0 gamg lar@ de soiuri se
niciodatiiarpagic In soluri rnbdrurilor reci. imediat dup5 culegere. Ofilit, ggeate numai in magazinele
uscate. Ceapa pentru stufit se va pierde mult din aroma de seminje bine dotate.
Se poate asocia cu alte poate culege din vad pin5 in obignuit%.
plante aromate ai flori, dar toamnP. Frunzele se vor t5ia In comerf se @esc pu@e
nu-1 plantari in vecinztatea cu un cujit ascugit, la 2-3 cm soiuri. Un soi comercializat
&
Facefl econornii
CEAPA PE PERVAZUL FERESTREI
Plantele aromate, proaspete, AceastH plant5 se poate ai asteptati p h 5 d n d vor
ingrijite pe pervaz, se pot con- h u l 9 qor. Impr~tiaFi create din nou. .-..a r-A.
suma pe tot parcursul anului. seminte intr-un vas acoperit Pentru consumul frecvent
Cumphhd arpagicin cu o folie transparend pre- de arpagic se recornand5
recipient,p u t 4 ob@e cel vHzutH cu orificiide aerisire. plantarea in paralel a mai
mai simplu pi mai rapid o Umiditatea solului se va multor rHd5cini.
gr5dinH de condimente. mentine cu ajutorul unui pul- C h d frunzeleIncep sg I
Putefi cultiva arpagic $i
iarna: toarnna scoatefi un
fir de arpagic din grHdi-
n2, scuturati parnintul
Proteqia plantelorculti- 1 de pe r3dScinEi ~ifinefi-l
4-5 saptimini Sntr-un loc
uscat, aerisit, pan3 ce
frunzele se usuca.
Plantafi-l apoi i n recipi-
ent, intr-un loc lurninos ~i
, Dupa cateva saptamdni
Radacina bulboasi, dup%
albe seamani cu ceapa
se pot deja recolta frunze
pentru stufat, iar aroma
noi. Primavara plantafi 2-3 ani se fragmenteazg,
ne amintegte de usturoi.
din nou planta afar2 i n rnpiediclndu-se astfel
Se insarndnfeaza din
gradina. subfierea 5i dezvoltarea mai
Totdeauna t5iati numai enta a frunzelor.
jumztate din frunzele plantei
3SerninJeIe se seaming
4Scoatefi din sol ctite 20
des. Distanp dintre ran- de rssaduri mai puter-
duri sg fie de 20 de un. nice ~iplantafi-le grupat la
Acoperifi seminfele cu pa- 20 de cm distant5 intre ele.
mant, apoi udati din bel~ug.

10. CARTEA
GRUPA 12 3
Gridingrit iscusit
aCumparap r3fsadui-i cu aSe dezvoka excelent Tn
radacini puternice. locuri insorite si penumbri.
a401 bine fertilizat ~iusor
a Nu curnparafi niciodata urned. Pe timp de seceta
plante ofilite. Solul s l nu fie indelungata frunzele taiate
uscat sau noduros. Aroma sa se regenereaza cu greu.
fie proaspa63 $inu acra. Uc!i$ &nta regulat.
L
PRIMAVARA~MPUMU
hgr#ireprealabII.
Semintelesehdmanteaziitn
perioadafebruarie-mai pe
pervazulferestrei, invase de
semiinat, sau afarli, Instraturi
timpurii.
P R I ~ V A R A
!nGrn&@re
hcepanddin luna apriliemai
TI putei hsiimanta $iafarii, in
straturidin griidinii.
Pliintutelese planteaziiTn
legaturi, astfelca distanta
Intre randurisii fie de 20 cm.
VARA
l'ngrijire
Stratul sii fie curitit de
buruieni. Tiiiafi florile,
ajutandastfeldezvoltarea
frunzelor 00s).
ToAMNk
Fertilfzarecuurbstanfcnutri-
tive.
hezati la riidacinaplantelor
compostsaufngr5$iimlnt
organicbinefermentat.
PRIMAVARAURMATOARE
l'nmuffite
Taiaji in buciiti radiicina bul,
boasi a plantei.
0 Pe ambalajul serninfelor
ramam notafi data
cump3rSrii. Seminfele vechi
rssar greu.
I n a i n t e de congelare
m5runPji ceapa ~idepozi-
tafi-o i n pahare de iaurt din
plastic, bine spalate.
Inlunileaprilie-mai musca
cepei (Phorbia antique)peric-
liteazi risadurile, deoarece~i
depune ouile pe plant&
La~elesaleconsumifrunsele
~iridicinile, de aceea planta
poatepieri. Contra acestor
diiuniitori se pot amplasa
plasepentruinsecte. Plantele
infestatetrebuieeliminate.
ISBN978-963-8609281

11. Ii PLANTE LEGUMICOLE $1
CONDIMENTARE GRUPA 12
Rosmarin
Plantiparfimati, condiment apetisant
=
9 tot anul

12. ROSMARINULPN STRAT$1C I U B ~
- C
Parfum demirodeniemediteraneani
Rosmarind cultivatin strat sau fn ciubk nupoatefipsi
din niciogragradinide condimente.
Exist5rosmarin cu tdpinii erec- iunie. Florile sale sunt m5-
tii pi rosmarin drltor, dar, runte, albe, roz sau violete.
asemenea altor plante cu Unele soiuri ins5 infloresc
tulpina lemnoas5, niciun soi de doar la finele verii sau toarn-
rosmarin nu se davolt5 foarte na.
repede. Rosmarinul este nu numai
Frecate intre degete h l e o rnirodenie verde cu virtufi
acicularev&c veni riispln- culinare, dar gi o plant5
desc un parfum de r+iing, cam- medicinal5consacrat5. I;
for pi brad. Faga frunzelor este Baia pi ceaiul de rosrnarin Rosmarinul sa pateinmulfi Culcqi pe sd parteaPi@ a
lucioas5,verde-inchis, reversul revigoreazii, stirnuleG circu- h mi sau iunie prin marco- l&starului.Fixati ~i acoperi$l
este pklos la palpat. lagia sanguina ~idigestia, taj.Efectuafio incitie pe un 1%- cu firnent lastarul, astfel ca vSr-
Planta inflorqte -in funqie amelioreazZ func~iilementale tar w&,mai in vbrsta.
de soi -din martiepiin5 in pi atenueazii migrenele.
Arbustul de rosmarin ingrijit doar in mkur5 limitat%.Dac5
corespundtor este longevivin temperatura se mensine mai
strat pi ciub& deopotriv%.Ind- mults vreme sub -5 "C,plan-
gimea sa poate atinge 1,6m. ta va fi v5tkat5.
fnstrat, plantaji-1 numai in D a d totupi preferagi culti-
zonele unde iarna este blhdZ, varea afar%,alegeji un loc in
deoarece toleread inghegul intregime jlnsorit gi protejat
gi un soi raistent la ger. Astfel
de soiuri sunt: ,,Arpm,,,Salemn
sau ,Veitshochheimn. Pentm
Oaspegii vor fi pl5cut
impresionaji d a d vor fi
"ithpinafi pe cele d o d
laturi ale in- de doui
vase de ceramid cu d t e un
arbust de rosmarin.
Pe balcon sau terasii puteji
aldtui o gddin5 de mirodenii
Pndntgtoare, dar rosmarinul
crescut intr-un vas decorativ
iarn5 muguroiri tulpinile cu
p k l n t , protejaG planta de
burnig5pi v h t prin acoperire
cu ramuri uscate sau pbnd de
sac.
Rosmarinul se davoltl bine
in ciubL. Plantagi arbustd
vqnic verde in amestec de
p h 8 n t de flori pi nisip.
Adsugagi amestecului o m h 5
de calcar concasat, deoarece
lanta prefer5 sold calcaros.
ntre mai pi octombrie
amplasari ciubPrul la soare.
Aleglnd un vas aspectuos, vegiA!spori valoarea decorativ5 a
- plantei.
poate fi si o podoab5 a gG-
dinii.
fn perioada de iarnH
amplasari planta in ghiveci in
4,intr-un loc luminos pi
ferit de ger. Udagi-o cu
mkur5, mensinind balotul
radacinii intotdeauna umed.
Putegi culege IZstari fragezi
in orice perioada a anului.
Florile 8i hunzele sunt
deopotrivg comestibile.
Rosmarinul fpi pktreaz5 aro-
ma caracteristid pi En stare
uscat5.
Putregaiul rldlcinii poate
cauza pieirea rosmarinului.
1Boala provocata de apa stag-
Inanta poate fi prevenitl prin
arnestecarea in sol de pietri~
PLANTARE $1 ~NGRIJIRE-- -. -
ACCESORII: Urosrnarin L,~JitO ghivec. ,,.,.
1 O piatra sau sdrrnl de fixare O amestec de parnant-nisip
€bpi4re now planttica dez-
4Recoltap potrivit
voltat gi listargteviguros, necesitatilor.Ciupy @gidBL
des@ir$$i-o de plantamma.
I 2,5-5 cm lungime din v&-fprile -
Ilstarilor,astfel stimulafiji
crqterea tufoasa a plantei. I.->
marunt sau compost, respec,
tiv prin cultivarea pe stratur
inalte sau in ciubar.
Numeroase boli pot fi evi- Toamna, plantati rosmarinul
tate daci se cultiva soiuri intr-un vas de ceramicavolu-
tiritoare, in locuri aerisite ~i minos, umplut cu amestecde
se arnested 'in sol bazalt pamlnt ~i nisip. Punefi-lla iernat
-u I.--
~osrnarinulse poate
inrnulfi ~i prin butQire.
august, tliafi llstari de
cm zi infigefi-iIn nisip
- -.
intr-un loc rece ~i luminos.

13. Rosmarin
CARTEA
GRUPA 12 4
.q
Grgdm5kitiscusit
% d 'MA. d. -1. r.=
cum^^ planteviguroase.
exemplarecu lastari
dei, plantate separat In
ghivece cu diametrul de 7,5
cm.
a Nu cum@ra$ plante ofilite.
Nu inmulfifi rosmarinul prin
seminfe, deoarece planta se
dezvom foarte Ic"
.a %me. Rasmarinul nemita
Ealdura $isoare direct.
So1aftmat, calcetros. ?nsol
umed, rosmarinul se
imbolnave~terepede.
Amestecafi Sn sol perlit, nisip
sau bazalt concasat, pentru
a-i ameliora permeabilitatea.
Cu florile comestibile de o
aroma particulars se pot
condimenta mttncaruri de
legume, de came ~isalate.
Nu culsgeji odati mimutt
de o cincime din 13starii
plantei, deoarece aceasta
poate slabi exresiv sau chiar
pi--'
rn
---
fngryiretot anul
Pnjurul tulpinii plantelu~rulu-
Plantare vate afar& lngrijiji-vi de pro- 1
Rosmarinulse poate plantadin teoia contra gerului prin
mai. Acum se pot amplasa acoperireacu ramuride
afari ~iplantelecrescuteIn arbore. Fiindo plantavesnic
vase. In perioada de inflorire verde necesitaudare regulata,
fertilizati solul cu faina de oase dar cu putina apa.
(dreapta,jos). FIngrijiresirecortarerecoltam
Pevreme de seceta indelun-
gat& udati plantele. Ciupifi
varful lastarilor.
TOAMNA
Pmtecfe contragerului$i
iernare
Tn regiunilecu clima blind& in
noiembrie, mu~uroilipamintul
Paduchii lano$ formand
pufulefi albi, cerati, sug
seva frunzelor $itulpinilor.
Plantele contaminate se
dezvolta insuficient, iar
diunatorii pot transmite
boli de la o plants la alta.
Ztergeti paduchii cu o vati
imbibata i n alcool.
ROP-02-10-010 ISBN 9 7 8 ~ 8

14. PLANTE LEGUMICOLE51
CONDIMENTARE GRUPA 12
Salata verde m.--it@.rid
Simnlrl de fngrjiit-crocant i ji gustoad

15. .$n3gldvadseuna.
!feunil03n3!£aseonvad!
al!q!pawo>alueldayen3
ple!>osenes'$e&n$sn~luad
edea:,nldwaxaap'aJeluaw
-!puo3alueldap!Jnjpleglns
-sa~>elelesu!pe!i!zodwo~
.!nlnlaee!ieln>~p
!£aleoselea~aundxae16a~
apedas!apun'SPAU?!£
klc.'u~CY!JI~IIU~:JIUAM~!a!II
:n!uaql$-ap~anazunijale.lmogpeleSuealele!ien!!!$axunyn3!os,,IMOOPEPSpall''
I".*
I-mnv
'JlUJ
;ale~n~n[u!pa(!~n(olje>lapse'qq
!iepn.~nlu?wgdau!q!iesa~g
.,esgdn3edeo~6!$ald~n
euurw~!bpren6p~em!~dap11.
mauqdru~uad!su"de-~di-uruq'asmr>nlazunymtg~$$pappepamnbSaDalrra
I-I ;,....r..-.-.;..
nunepuo!lauiealaa!ien!p!dln~plonzapnu'n!uaqp3-apiancye~apeleles',zJauuoSlau~~gq"
.~ual!curylo~wpas
a~er,Lele~ap!Jn!os!Swnmd
<euureoJ!Spenew!ldap!qos
aley-iydpn3wepS
.pydseo~d
eielesauneaplolpurad
aaAela^'a~!~aj!papaiu!
el!le~ueldpea.a~a1ue1del
ap!upureidesyou-]doednp
~1e1103a~rjaieodeleles.azuny
apyazo1oneseupledeso
elue~o~!deu!sFppo-JIU!~'1e-r
-au%uk<plo~z~paplaAeisles
-eur!~dapeiueldaieodas
iodasnu!ofapme@s
1!r.!ma$mumaps

16. Salata verde . 1
.. - - ..
.GRUPA 12 5L... ., -
E
s
Gridiniritiscusit
aCumparafi serntnTe de a Soare qi penumbra. Salata a Plantajl alaturi ceapa, roqii
mlata sau rasaduri crescuwI n se dezvolta optirn prirnavara ~ivarzi. lntre cipifAni put@
pmalztlrril, $ibamna La miare, iar vara in pune alte legume.
a Controlafi gustul frunzelor,
wl humus,deoa- s5 nu fie arnare: rupeji in
doua o frunza, daca din ea se
$iC M ~gpedePulping 1 af&mbeget?ns W n $ e I prelinge o seva alba laptoasa,
flmliti. . ~i planta.
rM lllgrji~c tot and
PRIMAVAUA >Iantare, inainteca cotorul a
, Semihuesi plantare inceapl ase lignifica, ceea ce
Cuinceperedin martie, semi- inseamnic i tulpina floral5 a
natisalata sub sticla (dreapta, planteiincepesi sedervolte,
ps) sau de la sfirgitul lui aprilie, salata devenindastfel neco-
plantafi-oinstrat. Acoperifi mestibili.
bineplantele, pentruca inghe-
turile tanii d nu dluneze plln-
tulelor. Salatacreafa aurie~i
salata de foi (carenuformeazl
cipifani) se planteazldoar
vara devreme, deoarecede la
mijloculveriiincepsi9i dez-
volte rapidtulpinile.
VARA
Recoltare
Salatase poaterecoltadupi cel
mult opt-nouidptimani de la
..lelcilor firs cochilie le 1
placesalata. Amenajafi in
jurul stratului un gard con-
tra melcilor, arnplasaji cap-
cane pentru rnelcisau
resirafi rurnegusPnjurul
plantelor. Protejafi in spe-
cial rasadurile, deoarece
rnelcii le pot consurna intr-o
noapte.

17. aunBatap~urpt~z ,nuip.nES~JEX~Q

18. -oldJO~~LUJ~lnueu~'qn~u
apA!sa>xa$qo>aJ!iepea
-a~eiue~dao
.lapepeal3esap~anlaq6ue~
edsapal!JnpqJdesn.s!q>sapqugw@!bund!ewnuueInu~~d
azejgwn!ad1nQe-5jugwpdUJ-1uapunqe!$epn'~uguyd
.a!un!!n~p!%sel~uvd
p$wredsapa~adsko~d~dpz
a3riamd'~utpolgulm!!rre9
~!qql&smledapdq~eop
q%muqdEdnp!ue!anel
pepqdruluad1141-
.mapunqefern
3~apo.1!~daqq.q'!ouapn!oS
.?~npespeqe12ap~ur$qdum3
-$ultm%!sUJ~uns51apu!2Epp
apun.eu!p@ulu~~lda301
un!-!IEAI~P~'!LIEapOZ-~Iap
durnymaJa~odara3ymrad
~~doaxsappq8wdg
.Xi!XOl
'sqdv-nSo~cnaq~npo~dauru
-paja~aqduraxaGeuureo~.so
!~!uralpp~2n.rluad'gseop-nuadseaueojalsawans!ysap
-0qe1apura~lxarep'.euya!few-apJaAaJeopuapIS~q~!puy
2'LIC!S13am‘aiqurasw~equrasU!J~-!~npe?~I~E&nurtqupd
<ura-ap~au!urOZTap~pul1sn.y$n~s !Sau!m!~ pmm
aleodasplaq&m~d~15~~uiodoappul;u!iuo3'mpq
.UT~oz-51apeaur$pu;ap!9aseorqyI!laleurql&oqIS
a%pe;Mzmpaw!FI!poputJ~S a~q-g~ngur~id
pa.^sapm~pp+uaredgappgpads~dal o31s'p!~
-F=JEapalufeuiaplueld-spuemesauro~sru'(s~u
$!OJ~~JI~I.aueopqadknnpas-pgosn%~d@pp@uwedg

19. Cumparafi plante
gnitoase, de un an, cu
radicina tare ~icirnoasa.
Plantafi-le imediat.
e Nu cumparafi plante firave,
vitamate sau risaduri de doi
rni, care suporti mai grel
aransplantarea.
e Soare. Sparanghelul
suporta penumbra, dar
rod-te mai sgrac.
Sol bogat m substanfe
nutritive, permeabil. Solulia
optima este ca solul constant
reavin s i confinl pufin nisip
$imulte materii organice.
Rpriiire tot anul -
Pentru a impiedicaTnmulfi-
rea buruienilor, dupi recoltare
mulcifi solul cufrunzi~uscat.
Recoltarea poateincepe
dup3 doi ani. Pentru prima
oar; nu recoltati decit timp
de patru saptimini, astfelIn
anul urmator perioada de
mcoltareva fi mai lungs.
IPRIMAVARA poatlTnmagazina energiesufi-
Piantare#iamperire cientl pentrusezonul urmator.
Plantafi imediatrisadurilede
sparanghel, de Fndatice solul TOAMNA
devinepracticabil.Acoperiti ProtecJie
biloanelesparangheluluietiolat Pentruevitarea bolilortaiati
cufolie, pentruase putearecol- frunzeleingalbenite. Mulci$
ta maidevreme. stratulcufrunzi~uscat.
Gndacul sparanghelului
VARA are 7 mm~ieste de culoare
Udare~ifertrrtrIizare albastrl, cu Petegalbene.
Duparecoltare nivelati
.--Ie sparangheluluietiolat.
I,-- -: Diunitorul poateroade
complet listarii. kidepune
Incorporafiabundentcompost ouile pe lidari. Colectati
in solulsparangheluluialbit~i diunitorii sau dupg recol-
verde deopotriva(dreapta). tare stropifi tulpinile cu
Mentinetisolul constantreavan - solufii insecticideorganice.
pentruca frunzeleplanteisa iiav frunzeleTngilbenitc

20. .a!un!!nIp~!Sqsele~d(lelo!~a)qqppla$hmdg
p$mndsapa~adseord!u!dp~.$m&!sujJuns!jal!u!3eper
e~!ia~nd'esuj!~o~gurrn!!weu~apun<gu!pg~2utamda301
3-
.!u;r.q~desruledapdur!~raopun!-$e~azax.!ueap02-41ap
rep<an~ueld~dnp!ue!aneldurpymaraleodasa~td
pepeurpdnnuad$eal03a~yueldoa~sa~np.@uereds
A
-,+I:
aluapunqevur.apt01
3saporpb~eq.mq'!ouaprn!os<supde-ndormeq3npo~dau!u
-pnpesppqer%apFur!ie~durn:,-!uraja[arelduraxa'euureo~.so
hI
1apu!pg~Bn~luaJ-pseo!r-n~xdseamojalsaWAs!ysap
-oqqapuraJlxanp'~yya!!cur-apJaAanopap!SIE!ATurj
alsaWJeueuraS-pnp-equ!~d'ur3ozIapIPUJ'n~spmsg
!Elp<aiu!uusupdI~E$pmq.apau!ur!JFS!Sau!m!A
aleodaslnla$wds!Se~!r~odoappyu!ium'~sepq
-ur3OZ-41apwur!ipujap!SaseoJqy!!raleuru!~&oq!S
%u!~ear,le!paur!-I!!~opuj3ezsaq-p~eur!~d
-]ma1asapranp1aqSuexedgapppadseru&a1oalsa'pp
.!~speapalu~u~alalueld-s!JanemeseruoJen3'(s!pu
!i!ornSnn-aueopqad~A!I~Jas-!3tflosn&~~dv)pla$ue~eds

21. @ CumpHrafi plante
Snitoase, de un an, cu
~2idicinatare #icirnoas3.
Plantali-leimediat.
e Nu cumparafi plante firave,
gatamatesau rasaduri de doi
rni, care suporti mai greu
Wansplantarea.
Soare. Sparanghelul
suporti penumbra, dar
rode~temai siirac.
So1bogat in substanfs
nutritive, permeabil. Solqia
optima este ca solul constant
reavanB contina putin nisip
g multe materii organice.
0 Pentru a impiedicainmulti-
rerr buruienilor, dupi recoltare
mulcitisolul cu frunzi~uscat.
Recoltarea poate incepe
dupa doi ani. Pentru prima
oari nu recoltafi decit timp
de patru Bptamdni, astfelin
anul urmitor perioada de
recoltare va fi mai lung&.
p t B fnmagazinaenergiesufi-
e g r w o p e r k r , cienta pentru wxmul urmitor.
Plantaliimediat risadurilede
sparanghel, de Ondata ce solul T W W
&vine practicabil. Acoperig
ta midevrem. stratulcufrunzb uwat.
-
are 7 mm~ieste de culoare
U d s r , # i ~ i v e albastra, cu Petegalbene.
Duphrecottarenbelafi DZunZtorul poate roade
biloanelespranghelutuietioiiat complet listarii. T#idepune
hcorpora$iabundentcompost ouile pe listari. Colectafi
Inrdulsparanghclului albitfi daunitorii sau dupa recol-
wrde dmpotrivi fdreapta). tare stropifi tulpinile cu
% . ISBN97E963-860928

22. IGridinsitiscusit
Cumparati plante
sanatoase, de un an, cu
ridkina tare ~icarnoasa.
Plantaji-le imediat.
Nu cumparati plante firave,
vatamate sau risaduri de doi
ani, care suporta mai greu
transplantarea.
Soare. Sparanghelul
suport2 penumbra, dar
rodeste mai sarac.
So1bogat in substante
nutritive, permeabil. Solutia
optima este ca solul constant
, reavan sa confin-3 pujin nisip
~imulte materii organice.
ingrqiretot anul
PRIMAVARA poatsfnmagazina energiesufi-
Plantare$iacoperire cienta pentrusezonul urmator.
Plantati imediat rasadurilede
sparanghel, deTndata ce solul TOAMNA
devine practicabil.Acoperiti ProtecJie
biloanelesparangheluluietiolat Pentruevitareabolilortaiafi
cu folie, pentrua se putea recol- frunzeleingalbenite.Mulcifi
ta mai devreme. stratul cu frunzi~uscat.
VARA
UdarePfertilizare
Duparecoltare nivelafi
biloanelesparangheluluietiolat.
Incorporatiabundent compost
insolulsparangheluluialbit ~i
wrde deopotriva(dreapta).
Mentinetisolulconstant reavan
pentruca frunzele plantei s2
Pentru a impiedica inmulti-
rea buruienilor, dupe recoltare
mulciti solul cu frunzi~uscat.
Recoltarea poate 'incepe
dupa doi ani. Pentru prima
oar2 nu recoltafi decdt timp
de patru siptamdni, astfel in
anul urmator perioada de
recoltare va fi mai lung2.
GBndacul sparanghehlui
are 7 mm ~ieste de culoare
albastri, cu Petegalbene.
DBunitorul poate roade
complet lastarii. &idepune
ouale pe lastari. Colectati
daunatorii sau dupa recol-
tare stropiti tulpinile cu
solutii insecticideorganice.
Tiiaji frunzele ingalbenite.
Q IMPARAMP SRL ISBN978-963-86092-8-1

24. -JalndInlugAap!5pysa3xa
eleazawnapal!!fo~!ie[azo~d
'JOI!!~OJ1npn6gzeaiuanyu!, nuJep'g~nie~adwal
apal!!ieyenapgiezneJ
ax=peowqapel!le!d
'amsnasgsze3unp!uul
!iesq1-nu'~olaiueld~n~n!u?
pawnlnlos!Lu!iuayy'g$el
-n6aJaueaJepnappaasap
paezne:,'EiuaJn2rgwalqo~do
asarol!~Bculs&la!d-dp~
.JOlapnJ4
ealelnlecualds!aluelde!6~aua
pue~~ua~uo,'led!~u!~d!nln~elsq'JolazunJ4eleonsqns
~npy!i!dn!>'ajua,sa~ol4u!el!ienl!s'UJJap'!J!UJye,
wedclapnealalueldpug-re1!i!dn!,:leuygd~s!~!JwS
aJplnwapaleyaiew13$U~JA@~J~UJ 01sodwo313FwJesap
pl!J6nes!~oiniC]~0lejueld13!!£oJap!~npese~13:IIUOS~~~)'
-

25. CARTEA
GRUPA 12 7
I
Gridinirit iscusit
APROVIZIONARE
@ Cumparrap rhdurik.
Alegefi rwduri s&natuam,la
ghiveci, ne'lnflodte, cu frunriz
verde gi cu radlBeinigalM.
Nu cum@ra@r W u r l
pipernicite, cu tulpinl sueiri
sau uscate. Parnentul din
ghiveci s?i nu aibi miros
rnucegiit.
Soare. Plantafi rogiiletntr-
un loc cald, ferit de vant gi de
dlduri toridi.
@ Sol bogatPn humus ~i
oubstanp nuttStive.
Ameliorafi pigrnAntulde
plantare cu compost sau
tngri#m&nt de grajd
maturizat. Fertillzafi lunar.
Udafi bine cu api cildufi
zona ridicinii rogiilor nou
plantate. Evitafi ca apa
ajungi pe frunze.
Dupi plantare, mukifi solul
cu paie f i r i buruieni. M e l
pirnantul tsi va rnentine
urnezeala.
-
PRIMWARA
Seminare 'In verile umede putregaiul Aceasti problemsfrecventi~
'In martiesau aprilie semi- brun poate distruge rogiile. este cauzati de carenfa de !
. nati seminfele de rogii'ln Frunzelese brunifici, tulpinile calciu ~ivariafiile de umidi-
sol f i r i turbi. Arnplasafi se innegresc. Prevenfie:asigu- tate. Udafi regulat riadmini-
vasele intr-un loc lurninos, rafi igiena plantelor. strati plantelor calciu.
urnedgi cald (in jur de Acoperirea cu folie poatefi
20 OC). o solufie eficienti. in anul
2
urmitor nu rnai plantafi In
acela~iloc.
PRIMAVARATARZIU
Plantare CapMulflorilor putrezqte,
1
Dupi ultimul ger, plantafi partea inferioari a legurnelor
!
ro~iileadanc'ln pimant, se brunifici ~icapita o struc-
i pans la prima frunzi de turB pieloass (dreapta).
jos.
ISBN978-963-86092-8-1

26. PLANTE LEGUMICOLE51
I CONDIMENTARE GRUPA 1
Dovlecelzucchini
Leguma'gustoasa' cu roade bogate

27. Fforiabundenteji roade bogate
Dovleceii verzi, zucchini, de culoriji forme difkrite
ofera'diversitatepWdinilor.
Dovlecelul zucchini este o
plants foarte productivs. In
gospodiirii mai mici este sufi-
cientii o singurs plants.
Roadele tinere au gust
asemsnPtor nucilor, rniezul
este foarte fraged, ins5 dacii nu
sunt adunate la tirnp, devin
uscate, grele pi cu coaja groasii.
Florile decorativesunt gi ele
comestibile, urnplute sau
priijite in ulei sunt foarte gus-
toase.
In zilele noastre sunt comer-
A
cializatedoar soiurile care A
f o r m d tu&, ce necesitii ,
mult spariu pi ale dror frui
ze mari, deseori cu Pete
reprezintii ornamentele
gddinii de zarzavaturi.
Dovleceii zucchini pot
sau terase hsorite, plan-
4fi cultivagipi pe balcoane 1
ta~iin vase mari sau ciu-
bere. 4
DupB mijlocul luiaprilieplan-
I ta#i1-2seminfeintabletede
turM, la adancimeade 3 cm,
apoitasafi plimtlntul. un P
,,LawWhiteBush'' mjii&g%lbui; $pa altia;hctelunguiqe;produqii ridicate
3agWati3cefrunzele
4aala mijkcul himid
r&aduribr runtaGt de mari pregatifiRratul:aftlnati-I,
iMtreating. hdemrtafighive- adlugafi-icompost~i
cele ca planteled nuse atin*. Ongr$am6nt organicamestdnd
cugrebla.
I
.Eliten aoaji verde-deschiscu pete fine; pulpa albk produclii ridicare
.Goeode von cogjfivrrdodcschiscudurgde-hchis;frucrefoanelungi;produqiiii-
ITriwlis" cate I Fructelesubfiate spre vArf,
deformate sunt semnele lip-
sei de api. Petimp de seceti
udafi abundent~ i ,pentru
pastrarea urniditafii solului,
la nevoie, rnulcifi zona
radacinii cu paie.
Daci avefi fructe uxate,
mici, negre, tnsearnna c8 flo-
rile nu au fost fertilizate,
deseori cauza fiind vrernea
nefavorabila. Daci adunafi
aceste fructe, planta va dez-
I chiavo di Nizza" I= I
L
5PlantaliWurhle (dktanp
6MluEufiradiklna plantelor
dintre plante80-la0cm). mimari, &el solul re, , h l b d o ~ ~ mj3nemii,vde-eKhis;produqiifoammari;sed r e a dIndelungar I
1
volta bobocinoi, care pe DatoritBrodiriiabuncknte, trei p&w& uniform umedti mui-
tirnp uscat vor Tnflori. piantemai mari.sunt suficlenteunelhmilji rid tmpkdica pmezireaplantel.
oaji neredi verde-negrul; produql~toarre marl I

28. IGra'diniritiscusit
APROVIZIONARE 11 LUMINA $1 SOL
r Cump&r@iserninte sau
plantehdesate, cu listari
viguro~i~ifrunze verdeTnchis.
Nucumpihrati plante rare,
cu tulpina rupti sau cu frunze
atacate de muscuk&a albi de
sera.
rSeare. Dovlemlulwrde
(zucchini) necesitcispafiu Intins
gi cald Curentii de aer Trnpi-
didcantarninareacu fainare.
rSal cu humus. Datoriti
dezvott&rii rapide, dovlecelul
zucchini are nevoie de sol
bogat On humus $isubstante
nutritive.
I
rm fngryire tot a n T - 1
P R I M A V ~
PIWIUCBF~Bfa9~)duJui
Incepandde la mijlocullui
aprilieseMnati 1-2 semifle In
ghivecedeturM fdreapta,jos).
Folosijisol de calitate pentru
rlsaduri. Punejisemlnatura la
incobire pe pervaz, latempera-
turi de 20-25 "C
PRIMXVARA TARZIU
W n a r egi plantare
incep&nddin mai seminjelepot
fi semsnate$Tn strat. Punqi
Gte2 seminp la addncimeade
3 cm $1 distam de90 cmhtre
cuiburi. Rasadurilecultivatefn
prealabilse planteazadupa
fowre, la distanja de 80 cm
Fntrefire.
Adunarea roadelor
Culegejiroadelede 15-20 cm
lungime~i5 cm grosime. Aces-
tea sunt cele maigustoase~i
astfel plantarodegtemai bogat. I1
r Dad vrefi s i economisiji
spajiu, plantafi dovlecelul
zucchinih strat tn&l$d.
r La cultivarea dovleceilor
sunt ideale~igr&mzilede
compost. knprifiafi putin
pirnAnt pe gr&rnezlletnalte
de aprox. 90 crn, apoi
sernanafi seminfele.
--
Docrord plan relor
-I
FBinareaataci plantele pe
vrerne calda ~iuscati. Pe
frunze apar la inceput Pete
albe, apoi cenusii.
Preventiv, udafi pe tirnp de
seceti. Evitafifertilizarea
exagerati cu TngrB.girn%nt
cu confinut de azot ~i
stropiti cu solutie de coada-
calului.
I
@IMPABnMP SRL ISBN978-963-sBW8

30. fn &dm alsne, ziduri de
uscare sau chiar invase, cim-
SPECI- IDESCRIERE L
Cimbripr de Thymusvulpi; floride culori variate, PntreaIbgi rnov-&is; plant5dasid
cr6Aini arnmarifi P 2nAnrm Ik 1. ... ... 1. . . . ... . . - .
Thymusx citridoms,,ArgenteusUsau.Silver Queenn;flori albastru-&an!
cimdoru, ueinu I
Thymusserpyllum ~ ~ p m u s ~ u m ;flonatbema,rm-Mi,rquamin; hvwie
I~ k ~ 5 - 1 5 m I
PLANTARE SI ~ N G R IIIRF
-ACCESORII: ucfmDnpr la gnlvecl utoartece de gradini
0nisip sau compost 0 plantator
-II/.-*&Ms.
f
Flori sifmnzeI - parfumate
2-
Oinbriforuleste oplants'decorativa'cenu poate fipsi
din niciogr&&a' dezanavatun'.
Pun$ akgedintre rnai multe b r i g o d r&&~,r
specii decimbripr, carepot fi p a t e fi drivat
?mp&$te In do& grupuri: foane simplu.
wnkhpi cu cqteredreapd Cibrigorul & % t o rse
gi plante t3dtoare acoperitoare poate uulizapi drept condi-
de sol. ment; parfLmulacmtuia
Dincategoria s p d o r ca esoepujinmaislab d d t
crqme dreaptiifiepane ~i cel al cimbripruluide
cimbri~orulde &ti5 cu toate @k Dulpa ultimul ger sapafi o AmPtgcafi solulscosin pro-
soiurile gi tofi hibrizii, care Parfurnu1cimbrko groa@ de daua ori mai lata porfiede 1:l cu nisip(solul
sunt idealinudoar f n straturile se simte atin@nd frunzele. $imai adand decit vasul cim- argiloscu compost) ~idepuneti
de plante aromatice, ci gi ca Apzaji planta la &veci fn un strat de cdtiva cm in groapa.
bordudde-a lungdru- fip qiide la budtiirie sau
murilor pi a scibilor. pe tern&, unde este q o r ace- - - - -
Speciile de cimbriwrdid- sibil, astfel putefi avea ori&d
tor sunt indr%te fn locurile fiunze proaspete. Pentru iernat
fnsorite, pkntate ca acoperi- duceficimbriporul fn &,
coareparfumate de sol sau fn fntr-un loc luminos, ~iudqi
cornpletarea gazonului. planm ocazional.
I -"%Far p- Scoatefi plantadin ghiveci ~i
4UmpleJigroapa cu pamant,
afdnati-icu grija radacinile. tasafi-l $iudati-lcu griji. ILdstarii lignificafi ai Plantaticimbri~orulla adancime Cimbriprul preferasolul uxat,
plantelor mai varstnice identica cu cea din ghiveci. de aceea maittirziu nu o mai
Tngheata repede in timpul udaJi. Iiernilor reci. TiiiaJi plants
regulat ~iindeplrtati
ramurile batrane, goale ~i
slabe.
Frunzele brunificate ale cirn-
bri~oruluipot fi semnul
micozei care ataca planta in
umezeali ~i fn lipsi de soare.
Tiiali I3starii ca aerul ~i
soarelesi5 poata patrunde i n
interiorul plantei. Nu fertili-
ara tarziu se pot taia
butqi. Alegeti listari sina-
wZ;fltosi, cu 4-6frunze ~ipune-
pb Ii-iintr-un ghiveci cu
,- amestecde pSm8nt-nisip.
&ezafi ghiveciul pe p r -r Izati planta pentru a avea Primhvara,taiafi I&tarii azul unei ferestre insorite:
timp s3 se refaci dupi trata- InghepJi.Nuaruncafi nici stfel veti avea toata iarna
ment. Udali cu grija. plantelecare aparent sunt imbri~orproasp?&.
uscate, deoreceelepotfnfrunzi.
I I

31. CARTEA
GRUPA 12 9
L TRUCURI
r Cumpika$ cirnbri~orivigu- Soare. Cirnbriwrul prefer2 Florilecomestibile pot fi
ro~i,stufo~i,cu multe ramuri, locurilecalde ~iuscate. in utilizate ~ila decorarea
in ghivece separate, cu locuri serniurnbroase se poate bucatelor. Au parfurn identY
diarnetrul de cel putin 7,5 crn. Frnboln2vicu u~urint2. cu cel al frunzelor, dar gust
Sol aftinat, permeabil.
Cirnbri~oruleste sensibil la
putregaiul radicinilor. Prefer2 Pe solurile umede, Tnainte
de plantare, punefi Tn gropi
straturi de drenaj.
vate in prealabil.Dupa ierna- frunzi~cazut sau compost, iar
re, t2iafi cimbri~orulrnoderat Fnzonele reci $iploioase, cu
Pentruuxat t2iafi planta cu
pulinsubflori, apoi aarnati
galbene~itulpina putrezita
sufera, probabil, de putre-
gaiul ridicinilor.Aceasti
boali este provocatade bac-
teriile din sol, cirora le este
favorabila apa stagnant&
Pentruevitareaaparifiei
bolii, la plantarefacefi drenaj
corespunzator. lndeparta~i
plantelecontaminate.

33. 'uJoj!un!Sez!l!vaj15Juap
IOU30l9~elapgzlohzapunqe!$epn.!~nlo!Pdad!ma
$eld-a~eouapagullatap-qdgna~npo~dapedkoze
al~nlo!$dd!amnu&~xlvwu$]nuea~dne5gdeapesd!g
I
.$soduo:,apsnepe
u!~de!pauiaJaeodaseleo
.~oqape$ua~e>ogypu~
1a~4.&1wU
ssapqdspasnuzmrsq!Iso^au~a~ am:,!Ian!l!anuaimseam~ojpnqs~UIpmwad
-n+purabmejmjd(!np~osqnsutnBoq<snurnqn21asUJ-urng.~urmlp.sol!!ur$np
ea~!.spwupdnes~!IBUI~IS!Sau!q~ur1ma1SaJ3-aAppnuntopgrejea1-!iwqdmnr4
g!&d.upea~I~IOS:!iau!$uauraf~sqnsq!semdaf;)r,&x!nsolut!mpq~rlmnpo~j
!I~urpd~!an-gnopnsguqdomsaau!~aL91udndla3apmrad
.arem-wroprsa.sau~o!bdru~uad
mgJOAal!.~nlo*dsu!pl%qmJa%Bnrluad
pwamu!p.a!arnhurau!qruns~8'w3
og~UmUapafu-mpq<sap
puru$nd~rnuydlunspp~4
apawpwyled!m!osalmv
qzpdsporn3aru!wB
1-~13oap!~nlo!lad+u$qo
rgs!$poppwp]pap'agojn3
101ea~!~adwep63;)~amnu
laj~s~ 'auFsBIapplopas
3EOla&ol*=gpdp*
amoponlrpa@
PW,~,,
.Sp=J
$anda1amadalam~d
C
JPapdm9!&F@UJP!qP
nN.apadarpula3bpqdsp
as1nrdannd!irplago3qns
.pa%l?yyampEApum3!Ialqo
-!lagJOAal!~nlo+d!qqdes
pop~pmpcar&$nu'zrz
-unyeleqd1410selap@mu
aqojujal-FlemkpjarelIma1
ap~Iftld:!ZI3A
qm!w!!I!qp1odarlrloya
~ur !4apahjprualg~oed
wa~dam!a=).anmgnsuad
eugai3-paymp31p'n.U
pnJuyiuar,15are3aJsFur
runs'Jelunuo~dpurI&un
nE"P=p$.ad~mfos
.I&nmuaq
-*'"sp%pm%!pla'i'!os
apa@uyq*rjwadpp$ad
q11mamlstq~6Jp*swag
rp~mnmw3r't:odaaam
Xsoawcs;u~a3ndlo@dt~az
-myp~pmplo&dnndtm
-!Pi%!W%J$I?T

34. LTelinrpen tru pe*l
IGriidiniritiscusit
tot mil --I
Recoltare
Dinaugust se poate recolta
rupAnd pefiolurile viguroase. I
PRIMAVARATlMPURlU TOAMNA
Semsnare Pastrare
La mijlocul lui martiesemanati fnainte de primul Onghetserios
semintele rn IadA de semanat, scoatefi planteledin sol, cu
'inlocuinfi. Repicatiplintutele radacinacu tot. Punefi-le 'in
de Ondaa ce au ap&rutprimele vase, acoperitiradicina cu
doui perechide frunze. nisip umed 00s). Pastrati-le
'intr-un loc rece~iOntunecos.
PRIMAVARA
Plant~~mgj fng#ire
Plantalitelina Tn gradini dupa
mijlocul lui mai. Udafi~iferti-
lizafi regulat.
Telina este des atacat3 de
septoriozi. Frunzelese
tngalbenesc ~irnor.
Preventiv plantali soiuri
rnai rezistente, dar nu le
plantali de doui ori conse-
cutiv tn acela~istrat.
Culturile rnixte rniyoreazi
pericolul contarninirii.

36. g-
Plenitudine de miresmefiarome PLANTARE $1 INGRIJIRE
-Busuiocul este oplant5 condimentara"indagiti. Crqte Lprtb: hiate deopotriva'
pe pervazul ferestrei de la bu&t;irie pi in gridink
t
Busuiocul este o plant5 condimentara
tufoasa. Florile albe, roz sau rogii,
precum gi frunzele ovale sunt
comestibile. Diferen~iereadiverselor
soiuri se face de obicei pe baza culorii
verzi sau rogu-inchis a frunzelor.
Cel rnai frecvent este bbusiocul obig-
nuit, care poate crqte in gradin5la o
Pndilgimede p b a la 60 cm, frunzele lui
sunt foartearomate, iar florilein form5
de spicsunt albe sau ro~ii.
Poate crqte gi in form5 sferid, ca o
tuf5 ornamentals in miniatura, dar
poare crqte gi I
bogat, dens sau
'
chiar tntins.
Frunzele ugor
frecate emana
o aroma agreabila -
inconfundabila. ,
Ghivecele cu
busuioc pot fi I
plasate pe pewazul -- r
ferestrei, pe terasa
insoritz, sau direct
in grzdin5.
.Spatio grorapB dedwa ori -1ma1adlrrd d d t ghlveciul. 2cuocantitateechivakmadr
Adtui9 din pietriceleunstrat compost. Reintroducexitn I
frunzehq gust p u e 2.20-25un;am& p l h & a;w a& fi
I
Ueines Feinblattrig
fac adesm inutil5 foiosirea
insecticidelor. Busuiocul
plantat llngg ropii a p l r l
legumele de omizi gi de alfi
dsunltori. Plantafi-l
aproape de locuri unde
obi~nufZis i v5 relaxsfi 'In
gr5dinS. Uleiurile volatile,
eliberate prin frecarea
ugoar5 a frunzefor, alungg
insectele.
lloulin Rouge" trunzeluaoase,rqu-[nchls; torma estetlca; spectacuiosIn strat sau In ~IIIV~CI
Men, Ji p5 frunze, retezaytwlp!na la
)Ferilifrunzele de apa, nivelulctileidt?a doua p??&hi
deoarece, sub acfiunea de frunze. Astfel plantaw Isaarelui, pe acesteavor aparea
3 brune.1 [Y , , ~ ~ ~ ~ i ~ ~DurDuriunm81frunzt, rosu inchis, de dimensiune rnedie ~i cu rnargini foarre crestare; I

37. I
Gra'dina'ritiscusit
lCumPgragrhaduri bine
dezvokate, cu mai rnulte
ramuri, 'lnvase cu diametrulde
cel pufin 8 cm.
lNucum@ra$iplantecu
tulpinasub$ie sau alungm, cu
frunze palidesau vmejite,
plantateTn plmdnt uscat.
lMuk -re. Busuiwul are
nevoiede cca. 6 ore de soare pe
zi. Asigu@i-i temperatura mai
kdiia, dad estein penumbra.
lSolcu buni permeabilitate~i
reavb. Are nwoie de sol bogat
Yn substan* nutriiive, e,iacoperit
cu materialde umbriresau cu
compost.
? ntimpul uscarii, busuiocul
pierde mult din aroma-i
placuta.
lFrunzelede busuiocpotfi
congelate. Dqise hnegresc,
nui ~ ipierd gustulspecific.
I' J1fngrijire tot anul I O C ~ O ~ U ~~ l a nrelor 17 . 9L v
PRIM~~ARATIMPURIU
Recoltare
Prinlndepirtarea regulatutia
casa, in lasi pe la sfare,itullui vBrfului 13starilor. se poate
martie, Tnceputul lui aprilie decala perioadade Tnflorire.
(dreapta). Dupe aparitia Dup3 fiecare recoltare apar
celei de a doua perechi de mai mufi lastari noi. Frunzelc
frunze trebuie tronsplantat trebuie culeseregulat, cam o
data pe saptamana.
PRIMWARATARZIU
I
intre rasaduri.
Melculuifirs cochilieti
placefoarte mult busuiocul.
Preventiv, presiirafiInjurul
plantelor pufin silex.
Nuacoperifi solul, pentru c3
aceasta atrage melcii.
Bucafile de fier plasatein
sol pot reprezenta un obsta-
,col suplimentar.
Q IMPABnMP SRL RQPM-10-002 ISBN978-983-8606214-1

39. 7+:--7
!', I ,J-kfvia &cin&; mu&, & ~ u , phasqfloriviolet-
d k ; p h t g m n b d p p u u mhbusr,E 30-60 an
Jdqul,plant3 cu iEunzeparfirmatefiflori
aspectuoase este oplan tinepretenfioasi
Frunzele emanand un ~arfum Nu-i dauneazznici
plgcut gi florile frumoaseale aqi~a,nici seceta gi
jalqului pot constitui podoaba nici solulsHrac Pn sub-
oriciirei griidini, dar nu pot lipsi stanre nutri-
nici din grHdina de mirodenii. tive.
Frunzele verde-cenugiu, dis- Culoarea
- -
inaintede plantare, udei
jd@. DUNpy$ntimp
icoategjalegii dinghiiece$i a%- Taseisolulfnjurul plant@lw9
lati-le babtul &&nii. udati-leabundent.
avand grija ~ZInu se
balna offland~s.1ncoloi ;trunzeleverde-alb, drcare, pralnra paq~alo
nuanti de roz-violet; planri condimentaririornamental%sensibili la ger;
i:30 cm
I matelap,E ma. 40 cm 1
_ _iul .Jurpurascensn Salvia&& .Purpunwmsn;fnuueh nuanv violete; floriviolete; plan-
d cundimentari ornament&; consriruriefmv&&end la gcr; I
Salviao / ? i i d s ,,Berganen"; fium mrunde,cenqiu-ugintiu; floriviola-
abhmi; plandcondiintariti ornunen& crgterecmpacd;nisren# Salviasclarea (jales muscat)
dupa semanare, In primul
I
, an, dezvolta doar rozetede
I frunze. In a1doilea an, in
plandcondimcncuijo m e n & ; mist@ marc la gu;E mar. 40 cm
iulie-augustiiapar inflo-
rescentelelungi, albe, roz
sau violete pe lastari de 80-
100cm. Frunzelesunt mari,
late, rotunde, ganglionar-
paroase, iar frecate intre
degeteemani un parfum de
muscat. Seminaji planta in
iulie. In condijii prielnice
Salvia sclarea se reproduce~i
prin raspandireaspontana a
semintelor.
CI nisipLlcampstEl W kcon*, .-- : L--?.
C whir-

40. LUMINA 51 SOL TRUCURI
*CumpSrafi plante ' 1 .&are deplin. ~ d l e ~ u l
compacte, tufoase, viguroase, necesiti mult soare, simfindu-
tn ghivececu diametrul de cel se bine Si in ar~ifacea mai
pufin 7,s cm. intens&
sNu cum@rafi plante
crescute alungit, inghesuitei n Sol permeabil. Planta
ghiveceFnguste. Verificafi ca preferi solul lax, calcaros~i
pe dosul frunzelor s i nu fie bogat in substante nutritive.
TTWW&,@ &&+&a &&%. . , , ~vitafisolul compact gi umed.
c -
Seminaji serninfalein
locuinp Tn aprilie.
TransplantatiFn ghivecede
turbi plintutele d n d au
Fnalfimea de 5 cm.
Transplantali rhdurile in
gradini la sfdr~itullui mai,
c6ndlngheturila au trecut $i
solul s-a Tncilzit. Distanfa
dintre plante si3fie cel pain
30 cm.Mulciti solul numaiin
primele Gptimani. De la
mijlocul lunii mei putefi
sernana ~idirectin strat.
VARa
Recdtare
Tiiafi frunzela ptrivit nece
sitstilor. Frunzelesunt cale
rnai gusto- N pufin
tnainte de inflorire. Vara
tdirziu se pot taia mai multe
ramuri. Bucheteleplicut pal
fumate se pot agafo in
budtarie.
Nu tratafi jale~ulcu
pesticide, mai ales d a d fi
consumafi frunzele sau florile.
TOAMNA
Protecjie contrafnghefului
Acoperifi solul cu frunzi~
uscat, pimdnt sau scoaqi de
copac mirunfiti. Protejati
plantelecu ramuri ~ifrunze
uxate.
Musculifele albe de sera pot
dauna plantufelordejale~.
Lawele insectelorminuscule,
fainoase, cu aripi albe se hra-
nesc cufrunzele plantei.
Amplasafi capcanegalbene
de insecte~istropifi cu
extract de urzica.

42. Asernih5torwmatelor, $i
necesirii ar9cire.
Vefi avea recolts mi
bogat3 data pastrati doar
3-4 Igstari pe fiecare plan-
a.Ciupiti restul ramificafii
lor imediatdupl IiWZirire.
Udati planta regulat. Pe
weme uscattiMU rlcorm
planta $ipierde florile.
LANTARE $1 ~NGRIJIRE
-CCESORII: U rasaduride arde ltator Ucompost 'Ucufil
D solulie nutritiva organic3
1
1Sifimo groapa rr ur I
2Punegpiimintul in groapki,
maimare dedt I ul apoi asezafi planta la
ilacinii. Ammtecafi solul ~ o scu dincirneidentic&cu cea din
r 9-t le din gh
4IPW risadurile. A$ernefi
3wi ccugrtja, iar d& radhicl- fngr&$%mdntulinjurul
ma este preain*at& xurtari-n nlantetor~iudati-lebine.
la trd rfalturi.te arennde&nowe, r
.-* -.-- I
."
neprotejat5saunrlme
lden Hit"
I bdroadelesunt prea grele,
cig plantele. Udatiabun-
dent ~irnulcifi xrlul cu paie.
I violet-$chis, dclidw;sairi iu; mltivabilin sc&slu
?" LC,,,; &#.

43. Ardei gras
IGrgdinriritiscusit
a Nu cumpiirafi plant&w
lastari subfiri, de
matiwu @hen&
P R I ~ V A R ATIMWIR~U
Infebruarie-martiesemanafi se-
min$eleintavi, latemperatura
de22 "C, lnsa nuacopeai semi%-
dtura cu p8rrdnt.La4 siptim8ni
tran~lantatiplantelein ghivece
de08 an (dreapta, jos)~itine$-le
latemperaturade 16-18"C
PRIMAVARAT ~ U
Plantare
Plantafi r-urile de lajumA-
tatea lui mai inseresau suba&-
post defolie, iarde lainceputul
lui iuniein gradid, in loc expus
lasoare. Formatim~uroaieIn
jurul tinerelw plante3i acoperiti-
Ce cu paie.
* Soare, mult3 c3ldur3.
Plantafi riisadurile de ardei Tn
locuri expuse la soare, ferite
de vant.
a Sol permeabil, foarte bogat
I n substanfe nutritive. Tn
v m
hgrure gi admama roadeEor
Udafi planteleregulat~iLa
apari$a roadelorfertiliza$l solul
din nou. Primiiardeiwmi pot fi
culgi lasM~itullui iulie, ind
roadelecoaptesunt mai gus-
toase.
aTaiafi roadele cu un cufit
m u f i t la mijlocul peduncu-
lului, deoarece lastarii se pat
rupe.
Tn caz de pericol de i n g h e
adunafi toate roadele. D a d
sunt deja aproape colorate se
vor mace ~i h cad.
Rasadurilede ardei pot fi at
cate de Hduchii de frunzi.
Verificati permanent plan-
tele. in caz ca daunatorii sunt
pufini, pot fi inl8turafi manu-
al, dar la infestiri mai grave
stropifi plantele cu solufie s8-
pun lichid-alcool sau extract
de urzici. I

45. Crocante$suculente
Conopidaeste una din celemai nobile specii de v h a s e ,
din caresepot @ti o sumedenie de m;incimri gustoase.
foarte bogat in substan~enutri- Conopidaviolet5 gi verde
tive gi in d d u d moderata. nu necesitiiacoperire. Acestea
Pe timp fierbinte gi uscat se pot cultiva rnai sirnplu ca 1
dp55Snile nu cresc, de aceea, soiurile albe. Ambele variedfi
in regiunile calde nu le plantapi se pot consurna crude gi fierte.
afar2 dedt in iulie. Recolt4 rozetele de
seminfe lnainte de vreme.
Udafi regulat plantele.
Mulcifi solul cu iarba tiiata,
pentru a rarnane reavan.
Data primavara contafi pe o
vara cu temperaturi inalte,
alegefi soiuri care suporta
caldura. Acolo unde vara
este fierbinte, cultivafi
Plintu$eleexpuse la ternpe-
raturi sub 10"C produc
rozete marunte, de mirimea
soi drziu;r m qu-violet,foamnri, at muguri mici;la fierberese unui nasture. Plantafi afara
c o l dIn verdbtnchis rasadurile numai daca tem-
peratura solului este mai
mare de 10 OC.
I
_ - - -
PLANTARE SI INGRIJIRE
ACCESORII: O rasaduri de conopida Pfurca de Gpat Q fol
P compost Pingrifam8nt de grajd CI paie
1Afinaji solulcufurca de
2Plantagr2durileh r$&uri,
dipat. Arnatecati Tn sol corn- la dim* de Mun.Udafi
post$ fngr&@mant de grajd. ahndent cujeturi fine de a@.
sot roarre nmpurlu,CUltlVaDll In dmp $1s u ~roue;rozeream-~mac~uat,roarre
convexe,tari
soi semitimpuriu,cultivabil pini toamna; rozetealb-plin,puternic convexe,cu
peri f
'
3Protqati rasadurilecontra
4Cdnd planteleau crescut sufi,
muflei verzei: acoper6i-lecu dent, Pndepartatifolia.
folie transparenta~ipermeabila. Mulcifisolul cu paie, pentrua-l
Fixatimarginilefoliei h sol. mentine reavan.
soi k i u ;rozerede mirimemedie, mi, veni; gustexcelenr
Conopidaeste o planta cu
necesitatisporite de sibstam
nutritive.AdSuga$ o daa la
patrussptamdnisolufie nutri-
tiva la apa de udat. I5snveliti cu frunzele plantei
soiurile care nu sunt autoa-
coperitoare, pentrua nu se
brunifica.conoplaa ae lama;rezlstala lngnel pana la -1u "L;sesmana In tulle,se
maruriuin mai;autoamperitor;rozetealbe,tari

46. Conopida'-- -
1Gridingritiscusit--I
De la mijlocul lui martie
rsump5rafirisaduri sAnStoase,
~iguroasece se pot planta
afar&
a Semgnafi numai conopida
r u perioada de vegetatie
wurta. In primul rand, soiurile
timpurii sunt greu de cultivat
@inecesitiimult timp.
Soare. Conopida se
dezvolta optim la soare.
Plantafi soiurile de toamna In
locuri tn care treneficiaza de
soarele de dupa-amiaza.
a Sol permeabil, bogat Cn
substanfe nutritive, cu
continut bogat de substanfe
organyice,
-[a]fngr;iire tot anul
I
PRIMAVARA Protejati-lede Inghef ~ide
Sednare $/ plantare m u mverzei prin acoperirea
Dad dorifi dcultivati cufolie.
I conopida, dupli mijlocul lui
I februariesednafi sernin$ele VARA
I In locuing. Rbadurilepot fi hgjjire$
plantateafar& duM aproxi- Udafi ~ifertilizafi regulat.
mativopt dpthitini, cel rnai prasi$ des~ 1 ~ 1 .D U ~ce
devreme la
- mijkul lui aprilie. rozkele s-audemoitat,
acoperifi-lecufnrnzele
plantei. Recoltarease poate
efectuadurntrei luni de la
plantare.Taiafi ca@tAnile de
petulpinb Cmpreut$l cu frun-
zele interioare (st&nga)-Dupli
ce atrecut caniculadevarZ
folosifi frunzele ramasepen-
a Plantafi conopida Inrulturi
mixte, de exernplu TrnpreunZi
cu rqii $ salat8, astfel planta
este mai putin vulnerabila la
boli ~idaunatori.
a Pe vreme uscati udafi
regulat conopida, pentru a nu
se debilita.
tru mulcireasolului.
'eronospora cauzeaza Pete
galbene pe fafa frunzelor ~i
aparitia unor colonii de
spori pe dosul lor. Pe
rozetele de conopidl se fac
vizibile semnele putrezirii.
Daca rozeteleInca nu au
aparut, stropifi plantelecu
pesticide. Daci au aplirut
deja, smulgefi-le din sol.
BIMPABIIMP SRL RO-P-02-10-021
L . . .
I' - L . & m ..:- ' - - d - , -
ISBN978-963-86092-8-1
. - a

48. DESCRIERE
Recofta' de vari suculent i .
&gr;dinile mici este bine sa' dirijag castrave@ &&tori
pe gard saupe pergola'
Exist5castraveyi pentru salat5, Castravepi cu coajii
pentru rnurat ~ide decojit. groasl se vor cultiva in
Castraveyii lungi pentru aer liber.
salag pot atinge chiar pi GO crn Toate grupele prezints
lungime, cresc numai i'n ser5, soiuri ce cresc sub form2
pe sistern de susginere. Soiul de de tufi sau cu lujeri.
A
grHdin5este de regula rnai scurt Soiurile cu lujeri se pot
(max. 40 crn) 8i rnai gros, dar cultiva pe pergole,
mult rnai rezistent. +tig$nd astfel spayiu.
Castravepi de murat sunt de Soiurile cultivate in
cel mult 15 crn ~ise pot cultiva grgdinii sunt totodatz
pi in gradinii. plante ce acoper5 solul. mentat.Efectuafibiloanecu
hahirnea de 28 cm la distante de t u l ~ judafi-1,
Cdnd, dup8germinare. pe
plantade5-10 cm aparea
doua perechede frunze, rariti
ingrS~Sminte,recolta nuva fi Soiurile tdrtitoare se vor
bogata. Menfineti solul planta la distanta de ctite 50
urned ~ifertilizati-l din 3 Pn 3 crn, pe pergole bine fixate.
saptarnani cu ingra~arnant Plantele se vor ag@a prin
interrnediul lujerilor de
~ipci,ajungdnd ca, prin
Culegefi recolta periodic, putere proprie, sa se catare
pentru a stimula obtinerea p h i la 1,8-2,4 rn iniilfirne.
Crescuti astfel, castraveti
Tn cazul in care fructele nu se vor da roade rnai bogate,
culeg la tirnp, castravetes5 m TI cu fructe rnai rnari.
nu rnai dea alte roade.

49. ZARTEA
GRUPA 12 15
a Dad planta nu primqte
Pentrupretnciilzireasolului udafi-1din belrjug.
folositi o folie neagrg.
aCiupifi IgStariidupii5- 6frunze
a Pgmlntbagattn humus. pentrua p r a m ramificaraa
Slul sii f i iiefAnat~ibogat fn tulpinii. M e t plantsva produce
substante minerale. r w E imaibog&. .
- . I
strei sau in sere, deoarece VARA astravefii de sera sunt dese-
PRIMAVARATARZIU Acestea se instaleazs pe
sugandu-le seva. Viespea
encarsia le este tnsa un durj-
man pe mSsur3. Nufolosifi
irlgra$imant cu continut
I
OIMP AWIMP SRL QQ-P42-10-004 ISBN 97-4

51. qazunyap~ardJOA
u:,OL.xo~deapwnsalnlelu
-e~adwa~pup!IeugUrag'ellc allgsqd.nnu!iuo:,!MIOW!
-eJme)aupmn~e~adwa~'le.
-aua6UJ'apapearc!webni
a[airr!urase:,~n~mdkqastne::
epeopadugaJaozgxnjalose,
esdljemleuwasaq,qiasI
!8eaealintapisual[epyd
-
-dea~pelefiugpelapa~e~nJgui
UJaIESE1.!alUE~d~!i!Zods!p
Faz!pmauundw!Sraeu!pmomezeaxrj
a1ESU~earaqrarj'a>!arm!!lra~eqpsGa!uppel
-xo~lunsarewaaelnumadeqohzapasa:,3!ural!lg~
U;a3duasqnsaylum-!zopouuj-lug-dul3qe
~pnr3-SOI~~aueojpugzunrz~da@sapup~per(nl
luaur!~una~saealosej~saae~oganreq~luap
gauyoadapamm-rjaapuraJ1xaalsa~alosed
ppnu$uo~FI!IOIE~.pnrml~n301[!w
P.aeoqurrn~dnppuppo-ySmuqd
loprnlpa3gauaq'Say%ujel~pq!suasym~do
!$!PUO~FZIZXIJLIpy!d'lrodnsadZlnxaJs~IOA
!U!~.BJJP-zapas(sp8p.EAsllri&p
alsase<lossnloas~ifd)aRo1g.meaIo=g
------
amalleya1~1!nn3npoids!aou!

52. LUMINA$1 SOL TRUCURI
Soare. Se dezvolta optirn ,Piramidam este un suport
intr-un loc insorit ~iprotejat. aspectuos. Legafi la caplt
Serninfele gerrnineazaTn sol patru-cinci pari inalji de 2 rn.
la temperatura peste 15 "C.
Nu cumpirafi serninje cu Sol permeabil. Rldacinile Boabelede fasole pot fl
pastrate pentru anul viitor,
arnbalaj deteriorat, din aceasti cauza necesita sol uscate #ifinute intr-un loc
racoros.
E ,I
- --
VARA $1TOAMNA
Crestereprealabila lngrijiregi recoltare
De la sfapitul lui apriliepin2 Mu~uroitisolul injurul plan-
la inceputul lui mai crefleji telor $inu lasafi solul s l se
fasolea In locuinfi (dreapta, usuce. Recoltaficontinuu.
#ighivecelede turbi. Califi de fragede, cele rnai mature
plantelecAnd ating 10crn. sunt rnaitari, dar mai gustoase
PRIMXVARATARZIU
plantarepregltifi suporturile.
Deexernplu batefi adancin
sol parii, la distanjede 50 cm
Virusul mozaiculuifasolei
cauzeazi aparifia de Pete
verde-galbui pe frunze ~ide
Peteverzi pe plstai.
VBrfurile lastarilor#iinflo-
rescenfele pier. Nu plantafi
in apropiere plante-gazda,
de exemplu gladiole. Dis-
trugefi plantele infectate.
dip WIMP SRL ISBN978-963--2-8-1

54. .aua!nJnq
asas'lugluedadai!zeAal53a1au!$nd!elun:,'UeAeaJauglup
-!jess1.iugluedu!paseox!y~odlnloslapsv.~~l!~!dlnl ~n~n!u!p
alada~'p~ealdeas!tpnsnlnlosa!edn:,!Q3lnurelenap
asa1azun.qa:,wpujaa9!JeuJol!Jnply:,pwda:,ujel5I
apZeJjsunn3gJado3ea
alaiu!wasaJe:,gdnp'apzeJc
u~yzean~yaasje~pu
10su?euneapjoj!ieugwag
.gzeapedwo~aslnlo
JO~e~dnseappep>sa$lo:,u
nuedea~apala$u!wa!
.JO~!AO~JOWe~!vadsa~'pda
alajtnw,o~d!sa~gzeavgc
-apui$1ajueldgnopala:
.!noxroluap!mqslepda:
eyp!wea~e~!jln3gje~3es
-uo3gpojawoa!nysuo-
~LWS3a
Saawaa33
!qlr'puniolcilru?'alrmalu!d!luap!os!$rd~tnesalu!luasu!p!A!I~"~as
':,!leu
as!s!$lfyJd'p!Lp!~lu!yJ@eJ6ul.losu?!odeu?@16n:,q-!ja6u!dwl
lepnap!ade!ie6nepeeunl.snsUSa(ada36u!dlul!loasap
ade~epoauqunqe!$epn7al!u!=ppp~plgzo~!!UW!A
I.,--
'gqlrsum!punloJl~eld'a!Sol$03n3[os!~!8rdlrnrsalu!luasu!~dp!lln>asjB$!a~+iuIieJ~
I
1LILy3
aaym3
10sI
'apn!uppq~IIU~UIada,ap.aiufurs
aundsrp+Appsv.pqapFLUu!~d~sa5purqas!3a+
-wn:,plos$pad033!da@=Juns<amap~!cpsoapaur!qr
mmpad&omh~.dlonvF@Sapapd~
t:]1uasp.1@qaprr@dn-~um!ddnt:14papalnu
:po%a~malaJt:olyun
qa&dqrjmodtt~tlsuo
Y$+PP$U~Ppaapalada3.@a~pwpi
L.aiupssupd-a8ulMJTUVEUas3-m~
auraseap3safpmqas+upa~nuySqoapnqdazaq
'amasurnnndasannp-3@d~eupntsammp~
yrdle~np3adady
-r.mas"g~JE!JEApm~op~ ~o~~mdsa~r

55. . . CARTEA
GRUPA 12 17
Gridiniritiscusit
1
OCumpirafi arpagic cu coaja
netedi, tare la palpat, la
cdntar sau la punga, In
arnbalaj transparent.
0 Nu cumpgrafi arpagic
moale sau pitat.
rn Soare. Se dezvolti optirn la
soare.
Sol permeabil, cu humus.
Este indicat solul cu confinut
rnediu de substanfe nutritive.
Afbnati cu nisip solul
compact. Ceapa crescuti in
sol compact se pistreazi
greu.
TOAMNA
Semihare#iplantare Recoltare
Dinfebruarie sernanafi Cdnd frunzele se tngalbenesc
seminfeleIn locuinfi sau ~ise culci la pirndnt,
sera (dreapta, jos). Dupl scoatefi cepele din pirndnt ~i
doui luni repicatiplantufele. Iisafi-le s i se usuce. Folosifi
In rnaise pot transplanta cat rnai repede cepele cu
afar%.Arpagicul se planteazi tulpini groasi.
in strat In rnartie-aprilie.
Pentru piistrareacepelor
irnpletiti in funii frunzele
cepelor ~isuspendafi-leintr-
un loc rece ~iuscat.
rn Pentru combaterea moliei
cepei, plantafi patrunjel
printre rdndurile de ceapi.
VARA
Udare, fertilizare$
prssire
Menfinefi solul constant
reavin. Fertilizafi-lo dati pe
luni. Pri~ificu griji solul
dintre rdnduri.
- -arvele mu~teicepei rod
I
cepele forrndnd canaleIn
interiorul acestora.
Proteqie:intindefi dea-
supra plantelor o plasi de
captarea insectelorsau,
dupi risirire, presirafi re-
gulat pulberede roci peste
frunze. Distrugefiplantele
infestate.
Q IMPAMMP SRL ISBN978-963-86092-8-

56. euipe.8ei~dorduipahegipa n.n

57. Lruperca crescutape paie PLANTARE $1 INGRIJIRE
ACCESORII: Ugermeni de ciuperci L l balot de paie U bazlr
Ucaramids Llfolie U plantator UfoarfeceI C o w umbrosa1pWdiniieste ideal cultiviriiacestor
dorlalte ciuperci, nu confine de cereale, miceliul e&einsi-
dorofib, ascfel consumi sub- m h p t pe s u p d i pboabelorpe
stanpelenutritivedescompuse care se vor dezvolta ciupercile.
de dm alteviepitoare. Germeniide bun2 calitate
Aparfineciupercilorsaprofite, sunt htre5esuG de miceliualb.
care se h6inesccu substanfe Miceliul se curnpz cu pugir,
organicefn descompunere.In timp fnaintede i n s h h p r e $1
natur?icrqte pe uunchiul arbo- se pktreazi la frigider doar o5rilor bi&, cerdtorii au period scud. Pentru fieclare
demonstratd aceasG ciuperd balot de paie sunt necesare 11
crqte mai repede pe paie sy- doze de germeni.
ciale.
rLa pretirea pi f n s h h w e a
Ciuperciledin naturii se baloturiilor cel mai importan
inmulpesc prin spori, PnG criteriu este igiena pentru evi-
cresdtorii de duperci tarea rikphdirii in substrat aI !1
inoculeazii cu germeni de ciu- organismelorconcurente, cade
petci v-nurnitul substrat de exemplu mucegaiurisau bac-
cultivare: dupi pasteurizarea terii.
VAIUETATI DE PLEUROTUS
Tulpinile de cultuG ale ciu- de iarni are culoarea gri, al- qtere. Carnea pleurotusului
linguri de germeni. Folositio3
Cu un lemn curat faceti gauri
cu adancimeade 10-15cm, la
distante de 10cm, in pirjile unde
sunt vizibile vlrfurile paielor.
per& pleurotus de iarni se
-bastru-metal sau maro-deschis, cultivat este mai fragedi gi
trag de la pleurotusul spontan, pi carnea ciupercii este tare. culoarea acesteia varid intre
prezent pi pe meleagurile noas- Pleurotusul cultivateste o maro-deschis pi gdbui, dar
tre. Denumirea se explid cu tulpini originarg din Florida. uneori poate fiaproape alb2.
faptul d ciuperca crqte la Rodqte la temperaturi de 15- Varietatea ce rodqte tot
temperaturi de 4-15 "C,astfel 25 "C. La mijlocul verii, &d anul este ruda pleurotusului
poate fi recoltad din toamni ternperatura aerului dep&qte cunoscut sub numele de
lingura curata, farti aatingeger-
menii cu mlna. I
p h i primgvara. Pleurotusul 28 "'C, ciupercile se op&c Pfeurorus pulmonarius, care Culturilesempreparateswrt
rodeste la tem~eraturide maicostisitoare, dar culhtarea
6-28 "C. Ciuperca crqte de estemsi upara. Se pot cum-
primivar5 p h i toarnna tirziu pSrasi paiepresate-fermen-
gi culoarea pdiriei a t e gr tarea lor estefoarte simpla-
deschissau inchis.
duptl care urmeaz9 inocularea.
Desaoridupi3 patru saptamani
Pot fi deosebite dteva rude ,D* aduna roadele. Igustoase ale ciupercii ca:
Pleurorus cornucopiae, Trunchiul lung fi palaria fn for-
meleagurile noastre creg ma de palniesuntsemnele
natud, dar tn Orientul concentta$iei ridicatede bio-
pPrtat se cultivi. Pleurotusu xid de carbon ceea ce este ca-
gri cregte doar in naturi.
Niciuna dintre cele doug
forme nu este i n d crescuti de
-cultivatoriF deciuperci. 3 ,, :'J
- -
6in 3-5 sBptamlni hifele
perciiintretesbalotul.5Acoperiti balotulinsiimlnfat
cu folie incare s-au executat
anterior, cufoarfecele, orificii de Scoatelifolia. Dad vremea este
aerisire. favorabila, peste outintimp apar
fructificatiile.
I

58. CARTE
GRUPA 12 18
9- -,
fngrijiretot anul
DIN PRIMAVARAPANA
TOAMNA
/nsbmiin~re~imoltare
insamantareabalotului de paie
cu miceliulciupercii(tesutulfila-
mentelorcelularece formeazi
trunchiul reproducitor): acest
processe face la pleurotusulde
culturain mai-iunie, la pleuro-
tusul de iarniin iulie-septembrie
$ila varietifile ce rodesctot anul
de primivara panatoamna.
Dupi 3-5 siptimani miceliul
intrefesetot balotul.
La baloturileinsamantatetoam-
na acest processe poateprelungi
p h i primivara.Toate culturile
sunt rezistentela ger. La
recoltaretiiati ciupercilecu
cufitul, la suprafala balotului
00s). Pleurotusulcultivat aduce
roadevara, latemperaturi mai
xazute de 28 O C , in zilele de
iarnifari ger de toamna pana
primivara~icel ce rodegetot
anul poatefi culescontinuuin
zile fir5 ger si nuprea fierbinti.
.rGr2din;irit iscusit
yizibile fire albe. (rniceliu) se nimicesc.
Paie fermentate. Folosind
Nu cumparafi germeni paie ferrnentate nu se
IP WIMPS
~cunoscuttiduph piiflile de
Iculoarernaro-r-t sau albas-
tru-verzui. La cumpararefiii
aten$ ca gerrnenii sli fie
Tntretesuji doar de fire albe.
Phstrafigerrnenli ?nfrigidw, la
fermentarea ~ialtoirea balatu-
lui de paiefiJi atenti la igiens.

60. I
ad'eleazaunau!iuau-~;ulrd!~el~nrupl
!-en~luad(nlosau!q!ipln~I!UJnd4I?#?paqmsx,awpqImp5amoi!nm!OSSP~!""~I"
.p!deJg>nsnaslapse'10s
-mp)u!rwss
areu!wla6qdnplo^!iepn.!>an!y6awxyulaiuluri)s
-%IPWJ,'ZPOUe!13u!p
61-0Iapaun!lodorugun
-a~duq'as~ujwqapiua3sar
--.---
C
-uppn!~'alaIO!Anes!marl
aiuxm~o.[fyn:,!Jn!ospxg
.=adnard
ajanmSa1wuauraseapqwa~
!hnd'aqn!+un!UJ!upqd

61. Broccoli
1 Grzdiinzritiscusit
I .'
r Cultiuafl broccoliasoriaicu
salati gi rogii, in culturi rnixte,
pentru a irnpiedica aparifia
puricilor de pirnant.
duri cu-celpujin doui perechi? vrerne rece lurnini deplini. in
de frunze verde-rnediu. caniculi suporti4 ~iumbra.
Nu curnplrafi rasaduri prea
mari pentru dirnensiunea ghi- Sol bogat in substanje nu-
veciului sau din care, daca tritive. Broccolise dezvolti
wnt scuturate, i ~ iiau zborul optirn in sol arneliorat cu corn
Fnsecte. post si ingrlgarnlnt organic.
Dupa recoltarebroccoli nbl
se poate pistra rnulta vrema.
Pan5 la utilizare pistrali-l in
frigider.
I fngrjire tot anul 7 ruccuruplan relor
I PRIMAVARA TlMPURlU' broccoli: expunefi-lein fiecare
SemAnare zi la aer liber, intr-un loc pro- Iinfebruarie-rnartie serninafi tejat, la urnbra. Mirifi triptat
serninfele in locuinfi, in lada durata expunerii, insfirgit
de inmullirecu parnlnt pen- lisafi-le afari gi noaptea. La
tru serninat 00s). sfir~itullui aprilie, pevrerne
innorata, plantaji rasadurile
PRIMAVARA in grading. Plantarea este
Plantare posibili p l n iin iulie.
Cilifi treptat plintufele de
7 VARASITOAMNA
Recoltare
Culegefi rozetelede broccoli
cind au atins rnarirnea cores-
punzitoare, dar Tnaintede
deschidereabobocilor ~iaflo-
1 rilor galbene.
d . '
I Larvele buheiverzei se
ansforrni din brun-
Icenugiu in verde. Noaptea,
ornizile tinere consurnl
paqile aerieneale plantei,
iar cele rnai bitrine rod
coletul. Stropiti plantelecu
o fierturi de vetrice sau
pelin alb gi colectafi
ornizile.
OIMPAB/IMP SRL

63. .bng~aqU!P!iepn3,RL
-a!$e~nes$e6ala$dgdapeJn$~JadUJ$pug3
aple!~a$ewn3ala~ueld!$?hi'a!lo+apa(a~odo(3!iepgdapul
-!J~~~Ios ul!i*!~ul'~3OEap.gua~edsuel$ayo4n3apnp
eau!Slgul6u!$ea~a~ueldpug3
F~=m*~wfP
aswow1-uTpmpp
s!-nIY3"T~Jn=auaq
-@'jn!'a!irust!'ppa39
spuspasaua~adapyd36
-p#OJdeW"0a3sa(swm
--?Jumr?sde31m
'm
rs+*I'~1.171-
,P1TES!!TW
a-6aouadeplfffr.4axn!
myass!ucxIapjd'an!
"&wmu=POJ~F
"""3nJd'w-381Ymd
a%un!BamodJOl€?au@unl
aueqmnsu~pumqF
FPW-,apex&=I
Tv=Au!#.3ude3
aamTSOJ!ode'aplaayq
a.mp3ap'!~jqns'&In%
-='-'Ialw-w--+S
~apZ!IIUeTLIasp;sapre
TJUI?FW$nJ1uad3!190
ITOal-dgh~~d E~U~~OI apn;u
awow9.vJ~ldrr~rrtlPk
suapunqe91-Japzmug
=ugv"1dIsw
lewT"1PI[?"7w'13-q
-ajUJ
==@PP
UJ!#lepo!nqansqMpp3
asqoqnJ1uadITapseI-7
'!3!u1'!naA
pprelapjn!ynxuns
laydm03!*Jtuew!!apq7
-pasUJ-!5e~!lp3!awamw
apxpzaIJmua3:umontnu
ppje~nln3gapm:amnp
3pPPO~ap6!Wap-4pvfdap
=OIIaPR?F"WP
='mm=P
d=-ap+-

64. CARTI
Ardei iute GRUPA 12 21 I
IGridiniritiscusit
r-n
Curnp&r@i exemplare
cornpacte, bogat ramificate,
fira flori.
Nu cumpirafi plante firave,
cu frunze pale, rarnuri rupte,
.far2frunze sau cu ridicina
ie~indprin orificiile de
scurgere a apei.
Soare. Cultivafi ardeiul iute
intr-un locinsorit, ferit de
v8nt.
S d cu humus, perrneabil.
Menfinefi solul reavan~i
evitati apa stagnanti.
-
~ngryiretot anule
--
%Ira AvArt. ,;M
Pe vrerne cankularl.
plantati rasadurileseara.
Urnbriti-lecu cutii de carton
pdna ce Tncep d se inalfe.
Usca ardeii atdrnati de
codife legate cu sfoar3 Tn
siruri agafate Intr-o fereastra
la soare.
I Semznare Plantare
Daci dorifi s i cultivati ardeii
din serninte, in februarie
serninafi sernintelein
locuing, in vase de serna-
nat. Acoperiti-lecu un strat
1 foarte subtire de pirnlnt,
1 deoareceincohesc la lurnini.
Cre~tefiplantele la caldura
(22-25 "C) si soare.
1 7 -
De la rnijlocullui rnai
acoperifi stratul cufolie.
Giurifi-o $iin orificii plantafi
risadurile. Pdni la rnijlocul
lui iunie protejati ardeii de
frig cu clopote de folie.
VARA
lngrijire
Nu lisati pe o planti decdt :
3-4lzstari, pe ceilalfi inde-
partafi-i. Menfinefi constarrt,
reavin solul plantelor. Tnde
upartafi planteleofilite.
I
Buha este un fluture para-
zit nocturn. Lawelesale
brun-cenu~iuziua traiesc
sub sol, de unde nu ies
dedt noaptea pentru a
roade rnai ales plantele nou
sadite. Exarninafisistematic
plantele.Strlngeti lawele ~i
distrugefi-le.

65. PLANTE LEGUMICOLE $1
CONDIMENTARE
- -
GRUPA 12
m
Safata'pa'sa'reasca'
Frunze verzi crocante de toamnap9niprimivara

66. ~a~eu!ur~a6
.leJplieun-gu?a~eauelda~!JlodeleugdueheaJIn)eJls!$au!iuaw
10su!paseo3salaaueld'alueld!Zluapunqe!$epn.lugugdap
aqugw:,01-5apa&eis!pur,ap%ellsunn,alaiu!uras
elasapealdal!JnpesgJ!$!J~M9j!~admeelqa~fipu!solod
I
'alu!urasap62-5'1apae~punlauj!te~od~,
aIP5amugnsaeaydqawunadlnlos!&ug+ealeupurasapaau!eu
%peahKfnurep'yB~e1a!@$guewpld~on3.pn6ne
'64~1al4u!was!$e*~psau!nllnml[!urpdnp~teuguias1
--.Ja$ulelalualsyzar
JO~!J~!OSa@alaa3ppapaw
~ur!loasap1uns101ap-zunq
.~uureo~u~clapasap3~odas
!dapadar3mr3aazoap<ia$ul
elawalywrau!m!osISal-eu
-emasgsujpyra~'pa!a~dse
!emaTar,18mvg~prodns
"a8=I=-6naJaIIJnros
.a!murUJn!zqlaso-fleqmal
61sn9n.e!nlpm~[vapamFug
!leugwasonN.a*rogug
!S?PO0trr1dpll910-P
peqqdms@s'areA
.al:@sa@3sanaa~dnulaqq
paqnspw'en~I$qld!deu
-re!ya~eodmmwv.(v
!S3alau!um!Asa@~ur‘sup
-mv<laynlduraxaap)gqixdp
apneps]papapaup
aimlsqnsaqnur!emu~ium
!m.apawo!aurealun!oS
.an020adprpqdspEm!mnq
oerapswqqdeleps'lpuraa

67. IGr;idinirit iscusit
I e Cumph$i seminfe
proaspetede salatl. Pentru
recolta de primkara alegefi
soiuri rezistente iarna.
I
I Nucumparatirminfe din
1 anul anterior. Seminfele de
I salata vechi germiread greu.
Soare. Salata pasireasd se
poatecultiva ca planta de zi
lunga din toamni pani In
primavara. La soare se
dezvolta cel mai bine.
Sol permeabil, cu humus.
Planta expansiva prefera solul
nisipos, usor argilos.
Daddoriti si3 recoltafisalata
toamna, M n a f i - o la mij-
locul luiaugust; pentru
iernare$irecoltarede prima-
vara senkinati la mijlourllui
~jptembrie.Soiurilecu dez-
voltare rapid5 potfi culese
din actombrie.hntru culti-
varea insera se poatesemana
chiar mitarziu. Semlnafi
salata panh lasfllrgitul lui
septembriepentrustratulde
primilvivilrfi~ip&nala sfaqitul
lui oaombriein sera.
IARMA
Pmdecfiecontra InghejuEui
De la mijlocul lui decernbrie
mperiti salata cu ramuride
brad. Folianucorespundeaces-
tui scop. Dadexist$deja un
covor de zBpadlomogen, alti
protecfienueste necesara.
P R I ~ Y A R A
Wi9wmdt4
Culegei ultimlesalate @na
la finele lui martie, D a d fn
centrul rozetei, petulpinile
lungis-auformat boboci, frun-
zele devinamare ~inuse pot
utilizadedt pentrucompost.
Cu ajutorul marcatoruluide
brazdetrasati locul brazdelor
pentrusemiinareain randuri.
Distanta dintre randuri: 10-15
cm.
Seminarea prinimpragtiere
nu este recomandatidedt pe
soluri far3 buruieni, altrninteri
salata va rasgri doar sporadic.
.:iinarea este o boala
micotic5. Pe faJa frunzelor
devin vizibile Pete brun-
giilbeniu, iar pe dosul lor se
formeaza unJesut micotic
albicios. Alegetisoiuri rezis-
tente, nu semanati prea des
~iudati cu grija. in caz de
infeqiestropiti cu o fier-
ura de coada-calului.
ISBN 978-963-860928-1

68. rxu~~~ndBWORn3cr~o~~w~ ERJUJIIII~UO~urn[' nannnnnn

69. Cultivarein gridin2
Daton'ta' calita'florsale excefente,usmideste o
plant; indispensabifi2ngr;idini fibuca'tirie.
U d [ a w n ~ c i w r a )
~unadi?a&rn%it3tf%m%
plme fi@d-
menlam. Md& ~ U H L ~fl"i&
penw aromebsalepi-=.
M i n d &n p m m k pe
c a r e m ~ f i w ~ n ~
cut, mep d w deakkl
ete&ctlcxm$h~h&f
(dbh).E f k d k $ i c
supra dn2dlfii indis-
cumbil: reducet e n s i w arte-
rial% atenu& simpmde
uteriode&, s t i m u l d cir-
culafias q u i d gi diptia.
Totodacli And& afecgiunile
intestinalegi confine vitamine
si &uri minerale.
La noi usturoiul ?nRorep
de reg& doar h aldoilea an,
tn iuliesau august. Florile sunt
grupateh umbele albe,
mbunte si rotunde. fn recep-
tacul se form& nu seminfe,
cj hdbi minmculi, carese
plan& asemeneadleilor.
hteo phdce p&r?l
beta,& b r i ~ ,ad& cu fer-
tilimted e . Plant& ustu-
roiul ?nsol &at, bogar In
hmw
fn r e $ d e cu h a t blbd
p h q 3Pn eeptimbrie sau
mombrie, Pn ceIecu climg
asp&tn aprilie. Plant* djeii
la dimpde 10-15cm, la
idhcimea de 5em. D i w p
dintre r M m i sitfie de 20 em.
h p e r i f i c d w de iarnPcu
ramuri &b d .
Usntroiulate o p h d ce
necesia o 2agFijireeacem de
Blimp&.Con- buruiedor
muIci6 sau peifi mlul. Pe
vreme sererod udqi, alt-
minteri dpiivor mici.
Usturoiuim e foam rar atacat
de &unatori. Subsmnjde
USTUROIULESTE BENEFIC PLANTELOR G R ~ I N I I
U s m i d are un efrctb r a - piiduchii de frunziii ideqiile
bil gi mpra&in&&& micotice,plant@ &pi
piatl&r. b t ~ ua hdepha de usturoi prinue legumei
flori. Poate preveni mai ales
conmmidde mai importante
ale trandafirilor. Usturoiul
dm@ #iparecii de c h p .
&lilt m i d o e se pot com-
bare i prim ceai de wturoi,
preparat Tn a%.Plantele
udate preventiv cu aces
pttparat ?#i&fortifidper+
ddelor i devin rnai rezis-
mte h bali. Este dcient h
4 p e d contra bouor micotice
W m - a a v r u :
odorantepe carele confine
p r o t e j d de diunztori i usuce: fn august si septembrie
planteledin v d t a t e , din usturoiul plantat primgvara, ~i
acest motiv este deseori plan- in mai ~iiunie pe acela plantat
tat printre legume. toamna. Pibtragi bulbii uscaii
pe vreme uscat5, corespunziitorhtr-un loc
cPutd h d e hcep si se aerisit.
PLANTARE $1TNGRIJIRE
1% stropirea cu oeai de ustu-
roi nu v-5 mai poate ajum.
Modul de prepatarea oeaiw-
llzi este ~matorul:turnag 101
de ap& ?nclocot pate 500 g
de usturoi t$li.atmkunt. WP$
la maceratnmp de 24 de ore,
apoi $ecmtaji-1gi diluafi-1cu
apii Inpsapoqie de 1:lO.
Udafisold dinjurultulpinii
plantelor. La usturoi se poare
a&uga ~imap&.
Usturoiul poate fi plantat ca
planti de proteqie alituri
de salati, morcovi, rogii, cas-
travefi,sfecli, cartofi ~i
cip~uni.Nu-l plantafi alituri
de fasole, mazare sau vir-
zoase, deoarece le franeazi
ACCESORII: Q usturoi Cl plantator apaie Llfoarfece de gridina
eimF=lr
1Perioadade plantare:sep-
2Mulcitisolul cu pie pentru a
tembrie,octombriesau impiedica dezvoltarea buruie-
aprilie. Desfacefibulbii Fn catei ~i nilor. Mentinetisolul reavan $i pe
plantati-ila ad~ndrncade 5 cm, vreme secetoad.
3
Taiatitulpinileflorale pentru
4Scoatetidin sol un bulb cand
ca bulbilord le rimlna mai frunzeleincepsa se ingalbe-
multa energie.indepartati neaxa. Daca de pe acesta cateii
buruienileprin pra~itsau plivit. se desfacusor,usturoiul se poate
recolta.

70. Usturoi
I- Gridiniritiscusit
a ~"m-p bulb1sinito$,
cu coaja de culoare dexhisk
tari la palpat. Cifeii sB fie
mari ~idrno~i.
Nu uirnph$ bulbi
destinaticonsumului,
deoarece, h general, nu
Tncolfex.
a Soare. usturoiul necesiti cel
w i n wse ore de soare
pe zi.
e Wl &Inat, cu humus. Se
dsw8M o@im In sol usor
nisipas,amelio~atcu compost.
Nu-lfertillzafi cu TngrB#im%nt
de grajd proaspiit!
a Perrtru pZbtrare legafi h l b i i
~iuscafi-i Tntr-un loc ferit de
ploaie, la c3lduri.
a lndepirtafi maitarziu
frunzele uxate. Pistrati bulbii
Tntr-un loc aerisit, uscat la
temperatura locuinpi.
I
Plantare brie, pe vreme uscati, cdnd
Plantalicileii in septembrie, frunzele sunt deja uscate
octombrie sau aprilie. 00s). Scoateli din sol bulbii
cdt mai repede deoarece lise
VARA DEVREME poate des'hide coaja ~iastfel
Recoltareri mulcirea pot fi pastrati mai puling
solului vreme.
Bulbii plantafi toamna pot fi
recoltali in mai sau iunie.
Mulcili sau p r i ~ i l isolul din
jurul usturoiului plantat
primivara. Udali plantele pe
vreme de secet3.
VARA TARZIU
Recoltare
Recoltafi bulbii plantati
Doctorul planrelor
Putrezireabacteriantiapare
mai Tntii la colet, apoi se
raspande~te~ipefrunzele
solzoase, care se brunificti,
devinsticlqase ~imucilagi-
noase. Bacteriainfecteazi
plantelepenetrandu-leprin
leziunileacestora, sau este
rispanditi de musca cepei.
indepirtali imediat plantele
contaminate.

73. IGridinirit iscusit
1
Pentru plantare cumpara
cartofi drnogi, tari, cu colti.
Nu cu@rafi cartofi uscgi,
moi sau putrerili. Nu
consumafi cartofi trata$ cu
chimicals
- - -----*
LUMINA $1 SOL 11 TRUClJRl
Soare. Preferadldura ~i
soarele.
a 501permeabil. Se dezvola
optim Tn sol afanat, slab
acidulat, bogat fn substanfe
organire. Rntru plantare
alegei un sol In care apa nu
stagneazs.
lngr~j~retot anul
P.yFpA . -
Printrerandurilede cartofi
planta$icoltuna$, plante care
pe ldngafaptul cti sunt
decorative, piistreazlsolul
umedgi ajutil la sufocarea
buruienilor.
Cartoful este o plana
optima de arneiiomeasolului,
idealgi On gradinilenoi.
VARk
Mqutvite$adunarearoedek I
or la Formatimuguroaie3njurul
de la plantelorsaurnulcQizona I
plantali radaciniicupaie.Soiuriletirn-
ingradini.Acoperifistratulcu puriipotfi adunateciSndTnd au
1 .
folie deacoperire. frunzi~ulverde, celesernitirnpurii
I US LUIVI auu a
'-, 11I - sautsrziise recolteaddndau
frunziguldejagalben. Aftmati
riidacinacufurcade spat ~i
adun* cartofii(st4nga).
~nper~oadacand
planta atingeinalfimea
A,. 3n ..- .:..m
1frunzele
yaul llluu-l=. ,.eventiv,
adunafi gandacii cu spatele
dungat gi lawele portocalii.
TOAMNA
lm7- Aflernefi pe lawe bazalt
Soiurilesemitirnpuriigi celetdrzii
concasatSi gi
sunt potrivitepentruhsilozare.
distrugefi ouiile depuse pe
Pastraticartofiiin loc7ntunecat.
dosul frunzeloi.
1 aerisit,laternperaturade 5-10 "C.

75. Lemma' pen tru ~urmanzi PLANTARE 51~NGRIJIRE
Ucompost C;I grebla
Spanacul,planti cu crepere rapid;, ate ideal atdt
in culturi timpurji ji medii, cdt jFi t h i i .
Spanacul este la origine o plant5
de zi lung& ceea ce tnseamn5 d
nu infloreptededt atunci &d
dele sunt mai lungi de 12 ore.
DupP aceasta, planta demoltl
sernin!e, fiunzele devin amare pi
E..
nu rnai pot fi folosite. Din
4 - aceastiicauz.5 spanacul esre culti-
... . ..vat de regulg primlvara tim-
F; puriu sau roamna. Totodats
ameliorareamoderns a realizat
soiuri care nu davold lujeri flo-
rali relativ rnultl vrerne.
Frunzelelor sunt mai rnici, rnai
fragede, cu un gust rnai pugin
intens. Pe de altl parte, exists
soiuri raistente la Pnghe~,care
pot fi semhate toamna t k i u pi
recoltate prirnavara devrerne.
Spanacul cules proaspst este
cel rnai gustos. Din acest moriv,
de la mijlocul lui rnartie p h 5 la
mijlocullui rnai, ~ e m k a j idin
dous in dous s s p t h h i spanac
de primiivar&
De la rnijlocul lui rnai p h l la
shpitul lui iulie semha5i
spanacdev d
De la sfiirpitullui iulie phii la
sfhpitul lui august se poate se-
msna spanacul de toamnii (in
general acelqi soiuri ca pi pen-
tru semhztura de primlvarl).
De la shpitul lui august phi
la rnijlocul lui octornbrie se
seamitnsspanacul de iarnii care
poate ficules primivara
devreme.
es daca se recolteazldoar
1Afinati odull~ihcorporafi-i
2Formafi brazdede semlnatcu
superficial un strat de eom- muchia greMci, la distante de
past de2-3cm. Metezitisolul cu 20-30cm. Seminag la adhcimea
grebla. de 3 cm.
DESCRIERE RECOLTARE
PANACDE
3
R&ri$i p&ttu?%IQdad este
4Men$ine@solul uniform
necesar. Primiivaraarziu, reavan, dar nu prea umed.
sernanqiin locuri aflate la umbra DUNculegereaprimelor frunze
plantelor maiTnalte. krtiliza$i cu compost, de-a lungul
rilndurilor.
verde-!n&; pdproduqiemare; form& sernin~enu p r i m tcktm& 1
1 Formamsemtn@un; ada
emkernl eluJeriflorali
facilLbtSde rfllele lungl I
vbra gi Temp@r@tura inalfri. 0
acma semiinfli spanaculde
var&la umbra legurnlor ma
Ynalte~ipe vreme card8
menpnei-l umerd. Nuemite
deloc lujeriflorali spanaculde
Noua&eland$ cuhllgmea
de 50-100an.Infnprilieoe
'
seamaneln ghivece, B r de la
mijlacul lui rnaiw poate
i transplantaafar&, la dMar$r
de %-70 cm.
Atlanta" ~khchis;crepxcv@ro&, form& semin~nu
caw $niu:a b a r nrnmt rnndare miwmrla vrr
primivara, toamna
,PolkaF,'
ISpanacul re p a t e ~ I t i l
complet taindu-l la 3-9 cm
de sol. LlsaJi r%d&clnileWI
'8 sol pentru distirnulead
maturarea solului.
eaomch& R u m miu;torma semlnfetome
irziu; regisrenrlaffiinarrrezistent la mr
panac de Noua2 I I"

76. IGridiniritiscusit
e Curnparafi seminfe tratate
contra d8unatorilor. Respectafi
terrnenii perioadei de semana-
re. Alegei soiul corespunzator
infuncfie de data semanarii.
Nu cumpard seminfe vechi
sau rasaduricrescute in
prealabil, deoarece spanacul
nu se poate transplan'-
Soare, penumbra. Semanafi
seminfele de primavara si
toamria In locuri Tnsorite.
Spanacul de vari prefer8
umbra temporarii.
Sol permeabil, bogat h sub-
stanfe nutritive. Nufertilizafi
excesiv cu azot pentru d spa-
nacul Tnmagazineaza nitrafii.
Recoltaresi ingrijire
Cel maidevreme se poate Dupaaproximativopt sap-
semana de la mijloculpans la tarnani de la semanat se poate
itul lui martie. Lainceput, Rceperecoltarea.Culegei
riti plantufelecu folie. nurnaifrunzeleexterioaresau
n iunie, semanafi o data taiafi intreaga plant&deasupra
a-treisaptimani. Mai solului (stanga). Udatisisterna-
nusemanafidecit soiuri tic ~imulciJisolul.
Semanaficultura de toamni d
la sfdr~itullui iulie pan8 la
sfaqitul lui august. Seminfele
sernanateTntresfaqitul luisep-
ternbrie~ioctornbriepot ierna
Se dezvolti foarte frumos
tn culturi rnixte cu clpgunul,
gulia, ridichea, rqia si felina.
Vecini necorespunzltori ii
sunt mangoldul si sfecla ro#e.
Toamna sau primavara
devreme se poate cultiva in
risadniji.
galerii in frlnzele de
spanac care apoi se usuci.
intr-un an se pot dezvolta
chiar si trei-patru generafii.
I
Acoperifi la timp spanacul
cu plasa contra insectelor,
pentru ca mustele s i nu is'
poata depune ouale.
I

78. .ea$eqn!pnpo~dapex
!?n!padsaJ'!loqelel!q
-emuinn!ewau!naplajise
!Stgezal!J.a~eodeupepy
a~a~eoap'gueldadap
al!gpgd!iadn~nes!ia6lnws
nN'a!e~sedu?al!q!z!n
u!napalaqeoqpug3qinxe
$!@3unrnnesalaDapeo4
n:,aqnpeadgzew!$ealomj
-se3'ez~en'!no~~ow'g~eles'?Pi-F'am21T-1n2%$
ap!~n$eleea~gzew!ie~ueldy*ran08mm+*nsucnn3l~mpo~a!mdtuppas!os,?IY"N"
.apada~apeJepnsnasnu- nlosap!w~olynxln31nze3u!
.pawnnuJep'ugnealJues
-UOJ!a$ueld~n~n!u!p~nlos
,.~punx!~n!osalaun.~obn!ew,
4-xaneuloqwkas!!:1e~lo3a~'--- apna~6u!mp'10sad3sg~e
I
as!Ja$u!wqy
9W'W'a%
~&q+1%qd~~1~301'~~1:awrl~~d~sl~?rewgpYHXpgl
apa~u!!!Jdsa!nqaJJ'apq,I
-e$s~unsnuayru?alun!os
I
ap-.uu-mumymyN.a)qa
pgd!m06:w!fp~~~~adrn~m ru'ap~npod'nrmdmp~ros
.r---=-----:-r------.
Ia~!!un~ac~~qd yqd:m,oj.xemx~!ip~f1p.8~pupa<n!~ndm"!was!osaJa13nzaq~!U!aW"'
'113~113~~~
IWrp@!m09:w$pq~Qunlap~~ $laoqpupLnpndmnaueof'LUqle%nsU
---
aCIN113S

79. I
M a d e dulce
' .I
.iGrridiniritiscusit I
,-', .'I
I
CumpLajl soiuri cu ,_ 0 nuia de 1 rn este
perioade de rnaturare . suficienta pentru sprijinirer
diferite, pentru a putea ,
molta tirnp indelungat.
bine tirnp mai rnulti ani Tn
acelasi strat. SernHnaji-oin
fiecare an in ak h.
111
la rnijlocullui iunie, sernanati rnairodex. Folosijiplantele
din doui h douii~ ~ ~ n irnlrunjite la mulcireasolului
pentrua putearecoltao legurnelorcese rnatureaza
vrerne rnaiTndelungatZi. rnaitarziu, de exernplua
Soiuriletirnpurii $1 tArzii pre- rqiilor.
lungex perioadade recoltare.
Udafi abundent dnd planta
Fncepesilhfloreaxci (dreapta).
Dacisoluleste prea uxat nu
se forrneazil Recoltali
IL &A-. m ,i,-.L--- FtOP-05-1M)28 ISBN97&9634eQS28-1
Fiinareaproduce pe frunze,
tulpini $ipZstHi un strat alb,
asernanator pudrei.
lnfestarea este frecventz in
locurileunde aerul stag-
neazi. Pentrua evita
fainarea, alegeti pentru
rnazare locuri aerisitesi
stropiti-o cu o solutie de
!citini.

81. nu!baseopn6azunyalenu!$
-uo>uly2npoldyseguelde>
.n!uaqlyfi-aplanaiuaxal,
-oyu!~ectegueldada!un!1
u!p'p.tle!asad!b[np!u~gd
10sul!iesplpea.!ilnwull
godas!!lolgunep!Japloq
!~aju!wqe-1ateulueale:,,
-ayul~nla!un~~gd!ie~!gln3
.!nlnJolgunppeaJ
-alequo>yesaxua~sanu
'gln6alaa'yegzea1!u!las
lelaua6ulalaqn6ed-alazod
ajlnu!ew!loaun!S!!go1
azun~4'yg6~6ulyqOAZJp
agepay!ala$ueld.!!upypyl
ezeqUJ!~BUA~JPOJ'lulu5
n!geur!xo~deapeaw!6unl
!Sunlqlnde~n:,'n!uaq
-1y6-qlealesalahlel.aiueld
!ajsa>eal!JnglnDu~JeJalede
!nlnla!unr~ydp3epueg
-nnu!guosgxos~>-xisapwugd!jeuphpi
gsdaujapuqdagued"palun'ajn~ugtdlolatu!~de!l!~Pdegdnc
~nfos!$au!$uw'uns1ap.y$lo~uinepepalaiu!wes
auwpela~ainlu~~dP11411"!Uwpldawpdwfi
..,u,,"JU
.t'
al~toj!Synq:solsn%al~eoj!!%unl!mlo!iadads!q3u~-ap~an<aleuadazuny
I,:g;+,-.:.-
dm-'1.

82. Pa'trunjel pentru h z i GRUPA 12
Gridiniritiscusit
1
Cumparafi plante
sanlitoase, cu frunze de
culoareverde-inchis, sau
seminfe proaspete de
p3trunjel.
Nu cump&r*i plante cu
frunze galbene, invadate de
dBunStori sau cu radacina
iqind din ghiveci.
Soare, penumbra.
Patrunjelulnecesitci zilnic cel
pufin 3 ore de expunere la
soare, dar durata optima este
de 6-8 ore pe zi.
Sol affinat, bogat in
substanfe nutritive. Totodata
necesita un sol bogat in
M e r i i organice gi reavan.
Toamna taiafi lastarii la
iniljimea de 3-4 cm, dezgro-
pafi planta ~iplantafi-o Tn
ghiveci. In locuinta amplasa-
ti-o intr-un loc luminos~icald.
In regiunlls cu clima bland6
puteti cultiva planta ~iin
gradini. In caz de inghef insa,
trebuie acoperita.
& A
locrorulplantelor
I
PRIMAVARATIMPURIU I
Seminare$iplantare FertrYizare 1
De la mijlocul lui martiesemi- Fertilizatipatrunjelulcu un
natidirectin gradingsemin- strat gros de compost
tele de patrunjelgi, pan8d n d amplasatintre rsnduri (stin-
germineaza, menfineti-le3-4 ga,jos). Putejiaserne uni-
saptamsnisolul umed. form compost ~ipestratul
Risadurilepot fi plantate intreg. Dacci radacina patrunjelului
afar2 Tncepanddin aprilie. este atacata de nematozi,
i planta se coloreazi in rogu
I
Tncepanddin iunie ~i
I Recobre$iseminare cregterea ei inceteaza.
Culegetifrunzelede Wtrunjel
proaspete.Plantadezvolt5
continuufrunze.Indepcirtati
sistematic buruienile.Ultima
Plantati mereu in acela$
loc, exista pericolulca
daunltorii s i apara mai
des. Cultivati pitrunjelul in
semanarese poateefectua la fiecare an Tn alt loc.
sfaqitul lui iulie. I I

83. en!a!J$nua$ueJs
qnsulae6oq
1:lern&eugJqUln:alyu!urnl1guald.arm!#A
EldUl!~~J!!!J~uJ
I

85. Dovleacpen tru copt
Gridingrit iscusit
1
a Cumparatirisaduri
cornpacte, cu cel pqin doul
frunze sinatoase, sau serninfe
proaspete.
Nu cumpirati plante subliri,
firave sau cu llstari alungiti,
care la transportare se pot
rupe.
a Soare, penumbr5. Se dez-
volti optim in locuriinsorite.
a So1cu humus. Daci
incorporafi in sol compost ~i
ingra~ambntde grajd
maturizat ~iplantafi
risadurile pe movilife mici,
putefi conta pe o recolti
deasgbit de bogat&.
PRIMAVARATlMPURlU TOAMNA
Seminaregi plantare Recoltare 1Cuhceperedin aprilie, in
locuinp, sernlnaticite doul
seminp in ghivececu
diametrul de 7,5-10 crn ~i
rnenfinqi seminitura la 18-
22 "C. Plstrafi numai plin-
tutele viguroase. Plantali-le
afari dupi rnijlocul lui rnai.
Afari, serninfele se pot
serninain strat din luna rnai.
Arnplasafi scandurisub
dovleciiin curs de
rnaturizare, altrninteri pe
solul urned pot putrezi 00s).
Culegeti dovlecii la scurt timp
inainte de venirea
inghqului. Dovleciise pot
pastraindelungat
VARA
I
Udaregi fertilizare
Udafi sisternatic$iabundent. I
Duplfecundare, fertilizafi
solul o data sau de doui ori. -
a Taiafi cu feristriul lgstarii
IignificaJi. Purtafi rninuri de
protecfie deoarece dosul
frunzelor poate fi deosebit de
fepos.
a Dovleacul este matur cand
listarii se usuci ~icoaja
legurnei nu cedeazi daci o
ap2c.t; cu unghia.
Melciidiuneazi rnai ales
plantelor tinere. Puteti pro-
teja plantele presirdnd
rurnegursau paietocate Tn
jurul tulpinilor. Amenajafi
capcane de bere. Seara
strangetidiunitorii $idis-
trugeti-i.
IMPABllMPSRL ISBN978-96386092-8-1

86. PLANTE LEGUMICOLE$1
CONDIMENTARE
A
GRUPA 12
'antifiagedi, coondiment important
frunze h mai;
seminfe in

87. Goldkrone"
foanegustos; cunoscutca .mhr decastraveli"; multe frunzesi seminle;
I . . I . "
,-.--r L.v.. 8-VUL 7 1 ~ 1 )~ L u L L L C I ~ U C - ( U V ( W U Y I Iyu(I1b II J U l U J l L 1d VUWlClC U3LdlF)
lroduqie buni
;ustos; soicu frunzigindesat, florigalben-vioi; roade bogate
I CTUS~OSfl decoratlv PLANTARESI TNGRIIIRF
Mirand degra'dina'estegustos, fiunzeleproaspete
ficapsdele aromatice sunt foarte indrigite.
m p p
mararui ae grda1n5a t e o
~lantsaromarid PnaltZ, CI
unze asemhinhoarepenelor, comatibile, dar semingele
verde-inchis sau verde- unor soiuri se matureaz5mai
albbtrui ~iflori umbelategal- drziu, ceea ce lungqte
bene, mari, plate, care produc perioada de recoltare a
seminge comestibile. Aroma frunzelor. Soiurile
frunzeloreste mai slabs dedt ,,Tetramsunt culti-
in special la consewarea murii- abundente, dar cu
turilor. Mgrarul pi semingele aroma mai slabs.
acatuia sunt condimentul Recoltareafrunzelorpoate
principal a1 castravejilor, dar se Pncepe la 8-10ssptih8ni de la
utiliz- Si la sosuri, salatesau semihare. Timpul necesar
mkcihri de mte. penrru inflorire sau maturarea
Mkarul nu poate lipsi din seminjelor depinde de soi, cali-
proaspete, dar acestea
asemibstoare cu cele ale
&d florile umbelate devin
maronii si trebuie &ate.
rernic; aremulte&ze, maturarea seminpior
covi sau salata 2i stirnuleaza
Multe insecte utile care se
hranesc cu daunatorii
plantelor prefera florile
rnirarului. Plantati rnarar tn
Afinafi Iold cu furca de
1apt.Adiugafi compostin 2semanafi mBrarul?nrbnduri,
Pentruracolade fmze
sol gj netezifi salul cu grebla. In aprilkaugust. Pentruaduna-
"Eea seminfelor, semanafi Tn
aprilie.
3Acoperifi serninfelecu un
4Pentru recoltareaserninplor
strat sub$re de pirnant~i ririfi rasadurile la 15 cm.
pistrati solul umed panB ce RHsadurilepentru frunze pot TI
mararul va incolfi (apex. 3 luni). plantate ~i ma1des.
5
cutegepfrunzele regulat.
Pentruseminfe taiafi florile
umbelifere uscate, maro-deschis.

88. LUMINA 51 SOL
9 Nu cumpiiragi rasaduride
marar, deoarece radacinile
incepanddinapriliesemsnatiin
candapar ri3saduriIe.Pentru uxati capsulele, apoi @stra$i-te
intr-unborcanCntunecos,inchis
plantele la distanfede 15cm errnetic.
Pentruaavea frunze proaspete
atefi mutatain
RQP-02-10023 ISBN9 ~ 2 8
-1La rnarginea a~edrilorsau
in apropierea padurilor, pe
tirnp de noapte iepurii de
camp sau cei de vizuina pot
page rngrarul. Protejafi
rnararulcu plasa irnpotriva
iepurilor, verificafi gardul #i
astupafi ggurile ca acme
anirnale lacome sa nu poata
intra in grading.

90. --'a!JqWOJX
ulgugdJewulaugwy
iod!!zJ@al!Jn!os!i!~giu?
ne-sal!ug$gdg,pug,
!!~ndw!ial!Jn!os!iealow
'D,OZapada(!Jnielad
-uaiapeiezyoAe4a!@aju!o
apagueirapeqear!zarand

91. Gridiniritiscusit
1
e Primavara devreme
cumparati rasaduri sanatoase,
viguroase sau seminfe
proaspete de varzi.
Nu cumpHrati plante
alungite, cu frunze
Ongalbenitesau contaminate
de daunator
Soare. Varza se dezvolta ~i
in penumbra, dar recolta va fi
redusa.
So1compact, calcaros.
Planta cu necesitafi mari de
substanfe nutritive se
dezvolta optim in sol cu
humus, fertil, care refine bine
apa.
SoiurileGniise pot pastra
mai multe luni intr-o incapere
racoroasa, umeda.Tndepartati
radacina~ifrunzele exterioare
ale verzei.
Soiuriletimpurii se pot
pistra doar trei-patru Sip*
mdni. Pe cdt posibil, folosifi
dp3pnile in stare proaspatlta.
Pngrijire tot anul I
PRIM~ARATIMPURIU cutein IocuinfZ. Lainceputul
Sem6:nare lui aprilie, plantati in gradin3
Infebruarie seminafi in soiuriletimpurii, la distante
locuinfa, in ghivece soiurile de 40-50 cm. Pdnii la mijlocul
timpurii, soiurilesemitimpurii lunii mai acoperifi plantele CLr
Inmartieyn rasadnifs, iar pe folie. Plantatisoillrile t%rZii
celetdrzii afara, incepdnddin numai din luna mai.
luna mai.
VARA 51TOAMNA
PRIMAVARA Recobre
Plantare Taiafi cu cufitul capafdnile
'reptat rasadurilecres- destinate consumuluiimediat
sau pastrarii.Capafdnilesana-
toase se pot smulge din sol
impreun5 cu radacina. Usdnd
frunzele exterioarepecotor,
se pot pune la pastratsus-
I I
Larveleverzi ale fluturelui
alb al verzei rod frunzele
facdnd in ele gauri mari.
Acoperifi varza cu folie in
aprilie ~imai, i n perioada
roitului. Adunafi larvele.
Daca este necesar, stropifi
cu un preparat confinand
Bacillus thuringiensis.

93. Boabe demaza'redulcifima'rirunte
32%--
Boabbe de m a a eproaspa't cuke sunt foarte gustoase.
I
M d r e a este plant2 de zi eoapte prea tare devin fiinoase.
lungs, deci trebuie sernanata Boabele uscate pot fi p%trate
din tirnp pentru a dezvolta 12s- indelungat.
tari ~imulte frunze inainte de Mazirea de grkiinii (Pisum
lungirea zilelor, &d incepe sarivum convar. medullare)
44hifgg.
inflorirea. este sensibila la inghey, astfel
Mazirea uscat5 (Pisum poate fi sernanat2 doar de la
Isarivum convar. sativum)este rnijlocul lui aprilie. Boabele ,
o plant2 rezistend, care poate sunt pu~inrnai rnari, rnoi
.Jifi serngnatz in strat Pncephnd tirnp rnai indelungat ,si, de
de la finele lui martie. Boabele regula, turtite. Proaspete sunt a
au suprafay; netedg $ide reguB foarte dulci, potrivite pentru
se rnaruread devrerne. @tire ,si congelare, ins2 nu pot
Proaspete au gust dulce, ins5 fi uscate.
F
I Y c !
Pe llnga madre pot fi plan-
tate salaG, plante virzoase,
I ridichi, morcovi, anason ~i
I dovlecei Zucchini. Nu plan-
, tali mazsrea ln apropierea
tomatelor, fasolei, cartofilor
DacZ plantele se dezvolG
girea zilelor, plantele incep
sZ PnfloreascZ indiferent de
I perioada semsnirii. 0alts
cauza a dezvoltirii slabe este
I epuizarea solului. SemZnaji
mazirea in acela~iloc doar
Accesorll IJ sernlnte de rnazare A furca de sapat i compost
U rnarcator 1-1folle de acoperlre '1 suport A grebla
1Mazarea uscatZ se seamha la Faceti doul b r a 6 la distanja
sfdr~itullui martie, iar cea de 2de 40 cm. Ianlnafi la
grMinZi la mijlocul lui aprilie. addncimea de 3-4cm (dirtanla:
Afanafisolul ~i adaugafi-icom- 5 cm).Werneli pAmdnt pe
Post. semAn2tura~i tasafisolul.
-. . - - - .-
SO1 DESCRIERE
o3IURI DE
MAZKREUS CAT^
Feltham First" aade foartethpurii piis&drepte, lungi ~i late;boabe mtunde, rnedii,
. Rheinlanderin" 3
Acoperigsemanaturacu folie
4Soiurilecare crescmai inaSte
pin&la dezvokarea celei de a de40 untrebuiesprijinitecu
doua frunze. Folia protejeasa ~i crengi, plasa sau gard de Grrna.
stimuleazaincolgirea.
Daoe rmpun~;pasta1 In rorrnaae clot, lung1ae lapme rneale;Doaoerorunoc,
nari, verzi;i: 30cm
oade semi-t
Wunder vonr , I 9,
oaderimpurii;$t& In formi de cioc,lungi, laic;boaberurrite, mari,verde-
. . * I *
oade semitimpurii;pLdi perechi, in formi de cioc, lungi, late;boabeslab tur-
Ite, mr7i v~d,alh;cm,i. ;.70r m
5Formafimu~oroiin jurul
plantelor pentru evitarea cul-
carii acestora.Pastratisolul uni-
form umed in timpul infloririi $i
legarii recolte:

94. Maza're verde
Gridinirit iscusit
Cump&rmjI primivara
seminte proaspete.Alegefi
soiuri cu perioadi diferiti de
maturare.
Nu c u w r a f i rasaduri
deoarece ridgcina plantelor
cu flori papilionate prezinti
nodoziGti qi nu tolereaza
transplantarea.
Soare. Mazarea verde se
dezvolta corespunzator In
locuri Tnsorite, aerisite.
Sol cu humus, uniform
reavan. Mararea prefera solul
cu straturi adanci, nisipos,
lutos.Nu plantali mazare
verde tn sol compact, in care
apa stagneazi.
[#lfngrijiretot anul
1
Boabele de mazare sunt
maturate daca pot fi pipiite
prin peretele p5stiilor k u
aprox. 2 siptfimani dupa
tnflorire).
MaArea uxata poate fi
lisata s i se coad pe plant&
apoi semin$elese scot din
pastai $ise pastreazl uscate.
I
Semhare Recoltare
Mazareauscata se seamanain Adunati recoltala cite dou5
straturiinceplndde la finelelui zile pentruastimuladez-
Imartie, iar mazireade gradin5 voltarea noilorflori ~iroade.
inceplndde la mijlocullui Pevremefierbinte boabelese
Iaprilie. Dela sflrsitul lui aprilie matureazarepede, astfeltre-
nu maisemanati mazarepentru buieculesemaides.
I
c5 nuva avea timp suficient
pentrudezvoltareafrunzi~ului
inaintedeinflorire. I
VARA TlMPURlU
Cultivatisoiurileinalte llnga
araci subliri, plasasau gard de
tulpini ~ipistii apare un
strat gros, Minos; apoi aceste
porfiuni contaminate devin
inchise. Pe pistiiapar Pete
de culoareInchisi. Prin
plantarea soiurilor timpurii
micozapoatefi evitati,
deoarece, de reguli, apare
la miilocul anului.
Q3 IMPAMMP SRL

96. !ilnw!ewapdw~geunpe
zsojenueyo3aJpea
ma~6n:,:,sa!nia!~eJdns
Me*IdIll;lfUEI-*1")?%3~q'1u&@FP!h
mnspm.~opnupqzm
n3~a9~
Ladnsqi-4IFasldseo~dare@s
1PeIm~~S2p.qn.L
~mwfl-.
I"msTB%roapwqwn?P
-303n3,*mJfzeaTOlS
mopapa!emruapm!oS'adumqauu!apuummpaseo~opasmj~msnmld
-~UIE~ apELUP=ru~ruwedmapnpaqruWpvVwy?T#apau!u~
-donsnmamdadme%.sumunqs"rwptn~a1pu.rudum
posU.Jp!de-~ea+nzp~uezu@qqpu!dwIJIaynesmFvdo:,ap!!P=PL
.JOI~IJ~ pueu!palueld-101qcp~q~ $pudeunpeUE3'a9*fnlin?%s
JO~!OUaaqonzapnrluad!resnxnspepreyy=)ula1gukdapqura!anupamp
au!a10sujqq~euneapqpabn~q~do~ gmd'~upgpyad
'1nb-q~P3Jaqrnr(Iq!==JJwflIL343qIIZ=pb
!#n"&1"fupahop~~~0~~rcq&pmqi
aupSmpuga01s1addwu,-~&a~tpnprn
MUI~3~n3nyndnpns-mqp@pag
rj1od~UInupupappo!~xl
*!doipzqs~doisld?p3JaqnJg1OAWp
m~,eq~dpqd~un!ap$anoi3mamappouanp~~qmqdo~
-n
-a,!wzu!s.gexnJWJAa
aJIJu!p~nu5nesyeopn3pe~eap!$epnylndeuezeqelyeo~nlnu
alazueld!ieSal6!me!&6yu?!lopopapnespzepo!jew
$upa1mdxa-01ul7-104~J&J>qepw!wdUJ

97. Topinambur (napporcesc)
CARTEA
GRUPA 12 33
IGra'diniritiscusit
A-
il1
Cr
Curnp5rafi in magazine de Soare. Prefer5 locurile Ascundeli gramada de
specialitatetuberculi de
topinambur proaspefi ~itari si
plantati-i clt mai repede.
Tuberculii nu pot fi pastrati
deoarece se u x i foarte
repede.
Nu curnparali tuberculi
batrani, uscaJi.
insorite, ins8 se dezvolta ~iin
penumbra.
Sol afanat. Topinamburul
apaqine plantelor cu
necesitatemedie de substanle
nutritive, se dezvolta
corespunzatori n sol cu
humus. Evitati apa stagnant&
I
1
PRMAVAI- lor muyroaie de 15-20 cmin&
ffantare pme. Pevreme uxata, udafi
Plantafitopinamburul InceMnd plantele.
de la mijlocullui apriliela
addncimeade 5 cm #idistanfa TOAMNA
de 30 cmtntre plante. Taiereatvlpinibrsi mukirea
sdului
Dupasosirea primuluihghef
bTiham$udat taiati plantelela inaltimeade
Pentruca plantek SAfir mai aprox 20 cm (strlnga,10s).
stabile, form@iInjurul plante Acoperitisolulcu unstrat de
compost cu topinambur
plantat tn jurul gramezii.
Topinamburul serveste ca
momeala pentru ~oareciide
camp: plantali napii Tntr-un
colt al gridinii in care
daunitorii nu pot distruge
plantele. A~ezaficapcane.
frunzi~pentruaevita
tnghetgrea acestuia.
lARNA
A d u n a r e a d o r
Adunafituberculiicufurca de
&pat IncepAnddin noiembrie,
pan%ce solul nuingheaga.
/ Soareciide drnp prefer5
tuberculii gusto$ ai napului
porcesc, plantele Tnsa se
risp2ndesc atlt de tare
inclt diunitorii nu pot dis-
truge toat: cultura. Pot fi
recunoscutesimplu galeriile
Soarecilorde camp ovale,
cu perejii netezi. Arezafi
capcane pentru ~oareci.
O IMPWIMP SRL

99. .al!u!dlnxau!q*al!u!dlnx!iesodwo
$!ie~n)nx'al!~olj~ede33.so!ul!-npu!msg~!-!tad1
1gdna.ezeau~o$apasnes:a!uo~ewauanapeaseigw
I-p!wugwg~~!$aln!xtaiuap
< PUP!!m@6*lW-
1-asJDmeldoanslebol15111 ..-....
4
aukrucuy!wnuw~uviur.!ty
a3an!q6u?xeugwas!$axeod
93WlSp%%Old'FUId2pld!pmplndXUbR3I&IT@~ !OS
xeleyez~nqwn~od!!~nd
-w!iayo3aJpunealapaA
.!Jew!ew!un!suaw!
ap!$aln!$lau!iqoxod
:1asgxepowx!*ywaIa33e
axeodJol!Jnpesglea~ax2a~

100. CARTEA
LPorzzmb zahara GRUPA 12 35
r Gra'diniritiscusitI
Primavara cum@rafi Soam. Se demlta optim On Porumbulse dezvolGexce-
seminfe cu germinafie siguri. locuriTnsorite, dar necesitIi lent tn straturi Vnltpate.
Alegqi soiuricu maturare aproviirionare continua cu ap2. fn parcelele mici punefi
diferitl penhu o perioad2 Sd bcq& lln substam 6-7 plante/m2.
mai lungl de recoltare. nutritive, permeabil. Tnainte Invederea recdtZlrii conti-
e NucuarMr@isminfe de plantare, amestecafiTn sol nue, seMnafi seminfele la 2-3
vechi. Nu plantafi tmpreuna compost. Administrati-i o data GptImdni. Terminafi semina-
cu porumbtrad'iional soiurile la patru siptimani rea soiurilor cu crqtere rapidi
deosebit de zahafate. tngrFqiim8ntcomplex. phi3 la Tnceputul lui iunie.
-- -
I
1
fngrijire toranul
A
I Doctorul plan telor
PRIMAVARATARZIU
1Porumbulpoatefi atacat de
Sem2Cnare tlciunele comun al porum-
LaInceputulluimaisemanafi
1
bului, boala micoticace
semintele.Plantafiindoui-trei
cauzeazatumori petulpini,
I
rhnduri (distaw dintrerdn-
I
duri: 50.60 on).Mulcifisolul frunze ~icoceni. Pe acegia
pentrua-imenfineumezeala. devin vizibili sporii negru-
0data la patrusZiptZimBni maroniu. Sporii, maturizsn-
amestecatiInsoltngra@mBnt du-se, se raspdndescconta-
complex. mindnd$ialte plante
(dreapta). Pagubelenu sunt atdt de
!!!!&! Molia porumbului este o mariincdt s5 se impuni o
RecoItare specie de fluture care bi combaterespecial2 a diiunli-
If Porumbulzaharatpoatefi depune ouale pe frunze. torului. Planteleinfestate
recoltatdinaugust, dnd Lawele pitrund apoiIn trebuie lnsaindepartate ~i
mataseaacoperind$iuleii tulpini ~icoceni. RosMurile distruse pentru a Ompiedica
devine maronie~idin boabe, lor distrug interiorultulpinii raspdndireadaunZtorului.
daca sunt zgdriate, curgesevZi
~iboabele. Lawele ierneaza Nu compostafi aceste
18ptoasa.Compostafitulpinile
de porumbrecoltate. in rami~ifeletulpinilor. plante, ci ardeti-le.
- - --
OIMPAMMP SRL

102. apwet@nessre~a&uo3ap
UJa(-@lI?ef#ll~~Oq
apalatuny&$unr~ui
I
-113VPsng-IFPI
-P!F"W4i
!''PI-&r~~
'=-"-aRl=*P
qvnwagmqdm€zuaposrie:
uudmp~andasII!+
!5dnrqmesneun
.(SnfELiIr~n@L)
IS(=ad
api!!PcmB.wPntG)-!qTWaPWn.3
VP4Pe(snplropW)Pmlvo=d15%=!Jw
-"T'(~lPy3Indw)ap~ap"!JdPPonFpYlsn%e
II-nlJYvua.!?P*mu'P%)tqd~lem*~~
,p~oqV"alaJpum!mc(r9rp.audnamumyauydap
myr-.gr.)VP~~FpuansYPPTP-I~~I;lererep
'(TuPzoEP1~~rn)'ad13PeFUnu
~PPUX~T~~%930'3!]ISEO"=%~~~ms$=oqenYn
-nrj91-JJTd-!?P=d-nJ-J=qTawuny-16

103. CARTEA
GRUPA 12 37
IGrridinriritiscusit'-1
Cumparafi serninfe
proaspetesau risaduri
viguroase, cornpacte,
neinflorite, in ghiveci.
Nu cumparafi plante
ilungite, Tngilbenitesau deja
mflorite, deoarece se
tnridicineazi greu.
LUMINA $1SOL 1 TRUCURI
Soare, penumbra. Preferi
locurileinsorite, dar fiind o
planti nepretenfioasi se
dezvolti ~iin penumbra.
Sol perrneabil, bogat On
substanfe nutritive. Solul s i
fie moderat reauin.
Tliiafi plantele rnai verstnice
cu tulpini tnalti p i n i la o
treirne, astfel ele se vor
dezvolta rnaitufos.
Semanafidin aprilie pana
In iunie boranfa in cantiti$
rnai mici, pentru a putea
culege continuu frunze
proaspete.
Q IMPAMMP SRL RO-P-02-10-040
I ,Ar,.ntJmL,tu., - ' I . - - A . . ~ ~ ~ ~ A ' .
PRIMXVARA Boranfa este autofertili.
~Semgnare$i rsrire Ririfi plantufele sau trans-
SernZnare directi In strat plantaji-le.
I
din aprilie. Deoarece planta I
estefoarte volurninoasi, nu VARA
pistrafi decat plantufele hgrijire $icules
I
cele rnaiviguroase. Preferi solul uniform 1
Transplantaji plintufele reavin, de aceea pe vreme
inutile sau cornpostafi-le. uscata udafi-o sisternatic
- (stings). Culegefi frunzele ti
florile tinere, proaspete.
71iTOAMNAhdepittare
Dupi prirnulinghef, dez-
gropafi plantelericornpos-
tafi-le.
Jneori boranfa poatefi I
atacati de ciupercace
provoadfainare. Pe frunze
se forrneazi fesuturi rnico-
tice alb-cenu~iu.fn caz de
infeqie gravi frunzele pier.
Boala este favorizati de
plantarea p.rea deasa, de
aceea, ririfi la tirnp
risadurile tinere.
t
ISBN978-883-880926-1