Diese Präsentation wurde erfolgreich gemeldet.
Wir verwenden Ihre LinkedIn Profilangaben und Informationen zu Ihren Aktivitäten, um Anzeigen zu personalisieren und Ihnen relevantere Inhalte anzuzeigen. Sie können Ihre Anzeigeneinstellungen jederzeit ändern.

Sănătatea element de cultură

4.083 Aufrufe

Veröffentlicht am

sanatatea

Veröffentlicht in: Gesundheit & Medizin
  • Login to see the comments

Sănătatea element de cultură

  1. 1. Când vine vremea să mănânci corect și să faci exerciții, nu există voi începe de mâine. Mâine este boală. (V. L. Allineare).
  2. 2. Sănătatea se definește în mod curent ca starea unui organism la care funcționarea tuturor organelor se face în mod normal și regulat. Organizația Mondială a Sănătății a propus în 1946 definiția următoare: „Sănătatea este o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social, și nu doar absența bolilor sau a infirmităților”. Mai târziu a fost inclusă în această definiție și „capacitatea de a duce o viață productivă social și economic”.
  3. 3. Ce înseamnă o persoană sănătoasă? O persoană sănătoasă: 1.Face regulat exerciții fizice 2.Trăiește într-un mediu curat 3.Evită fumatul, alcool și drogurile 4.Are ten frumos 5.Evită mâncarea cu prea mulți aditivi alimentari 6.Mănâncă regulat și echilibrat 7.Are o siluetă frumoasă 8.Are o imagine bună despre sine 9.Respectă și are drepturi igienice 10.Evită consumul de dulciuri 11.Se prezintă regulat la medic 12.Nu pare deprimat niciodată 13.Iese bine din orice situație 14.Își face ușor prieteni 15.Încrezut în sine
  4. 4. Sănătatea stă în mâinile noastre
  5. 5. Alimentația echilibrată:  1. Construiește mesele în jurul carbohidranților  2. Consumă fructe şi legume  3. Mănâncă mai mult peşte  4. Optează pentru mâncăruri bogate în grăsimi nesaturate  5. Consumă mai puţin zahăr  6. Consumă preparate cu conţinut redus de sare  7. Fii activ!  8. Hidratează-te! 9. Nu uita de micul dejun! 10. Mănâncă porţii mai mici
  6. 6. 1.Construiește mesele în jurul carbohidranților  Lista alimentelor saţioase cuprinde cartofi, cereale, paste, orez şi pâine. Este recomandat să alegi alimente integrale de fiecare dată când poţi, deoarece conţin fibre şi menţin starea de saţietate pentru mai mult timp. Carbohidraţii ar trebui să reprezinte o treime din meniul zilnic şi să includem cel puţin unul în fiecare masă principală. Deşi se consideră că alimentele saţioase îngraşă, ele conţin, de fapt, mai puţin de jumătate din caloriile din grăsimi.
  7. 7. 2. Consumă fructe şi legume  Este recomandat să includem în alimentaţia zilnică 5 porţii de fructe şi legume variate. Un pahar de suc de fructe neîndulcit reprezintă o porţie. Poţi adăuga felii de banană peste cerealele de dimineaţă, iar pentru gustarea dintre micul dejun şi prânz, specialiştii în nutriţie recomandă fructe proaspete.
  8. 8. 3. Mănâncă mai mult peşte  Peştele reprezintă o sursă bogată în proteine şi conţine multe vitamine şi minerale. Include cel puţin două porţii pe săptămână, dintre care una să fie un peşte bogat în grăsimi nesaturate Omega 3 care protejează organismul de boli cardiace. Poţi alege între peşte proaspăt, congelat şi conservat.  „E important de reţinut că peştele la conservă şi cel afumat au un conţinut mare de sare. Din categoria tipuri de peşte bogat in Omega 3 fac parte somonul, macroul, păstrăvul, herringul, tonul proaspăt şi sardinele. Codul, tonul conservat, calcanul şi merluciul sunt peşti neuleioşi. Cei care preferă să mănânce peşte în mod regulat ar trebui să varieze sortimentele cât de mult posibil", explică nutriţionistul Daniel Plăiaşu.
  9. 9. 4. Optează pentru mâncăruri bogate în grăsimi nesaturate  O alimentaţie echilibrată trebuie să includă şi grăsimi, dar este foarte important să fim atenţi la cantitatea şi la tipul de grăsimi pe care le includem în meniu. Sunt două tipuri de grăsimi: saturate şi nesaturate. Consumul excesiv de preparate bogate în grăsimi saturate poate creşte cantitatea de colesterol si trigliceride în sânge, ceea ce măreşte riscul de apariţie a bolilor cardiace. Grăsimile saturate se găsesc în numeroase mâncăruri: lactate, prăjituri de casa, biscuiţi, mezeluri, unt si untură. Alege mâncăruri care conţin grăsimi nesaturate cum ar fi uleiurile vegetale, peştele gras şi avocado.  Pentru o alegere echilibrată, foloseşte o cantitate mică de ulei vegetal sau grăsime redusă în loc de unt sau untură. Atunci când mănânci carne, alege carne slabă sau taie porţiunile vizibile de grăsime.
  10. 10. 5. Consumă mai puţin zahăr  Mâncărurile şi băuturile cu continut mare de zahăr, inclusiv cele alcoolice sunt de obicei foarte bogate în calorii şi pot contribui la creşterea greutăţii. Pot să cauzeze căderea dinţilor, în special dacă sunt consumate între mese. Evită sucurile carbogazoase, băuturile alcoolice, prăjiturile, biscuiţii şi produsele tip patiserie care conţin zahăr adăugat, acesta fiind tipul de zahăr pe care ar trebui să îl evităm spre deosebire de cel care se găseşte în mod natural în fructe şi lapte.
  11. 11. 6. Consumă preparate cu conţinut redus de sare  Chiar dacă nu adaugi sare în mâncare, poţi totuşi să consumi o cantitate prea mare. Aproape 3/4 din sarea din alimentaţia zilnică se găseşte deja în mâncarea pe care o consumam. Prea multă sare îţi poate ridica nivelul de colesterol si tensiunea arteriala, ceea ce poate cauza apariţia bolilor cardiace. Este recomandat ca adulţii sa consume sub 6 grame de sare pe zi.
  12. 12. 7. Fii activ!  O alimentaţie echilibrată joacă un rol important în menţinerea unei greutăţi optime, care contribuie la o stare generală bună. Activităţile fizice te pot ajuta să îţi menţii greutatea sau să ajungi la cea potrivită pentru organismul tău.  A fi activ nu înseamnă neapărat să petreci ore în şir la sala de sport. Spre exemplu, încearcă să cobori din autobuz mai devreme şi să parcurgi câteva staţii pe jos. Mişcarea poate reduce riscul apariţiei anumitor boli, precum cele cardiace.  După o sesiune de activitate fizică, reţine să nu consumi o gustare foarte bogată în calorii. Dacă îţi este foame în urma activităţilor fizice, alege mâncăruri sau băuturi care sunt slabe în calorii, dar săţioase.
  13. 13. 8. Hidratează-te!  Trebuie să consumăm în jur de 1.2 litri de lichide pe zi pentru a evita deshidratarea şi a menţine un echilibru intern al organismului. Această cantitate recomandată completează lichidele pe care le luăm din mâncare. Toate băuturile nonalcoolice contează, dar apa, laptele şi sucurile naturale sunt cele mai potrivite. Atunci când vremea este călduroasă, sau suntem mai activi, avem nevoie de mai multe lichide.
  14. 14. 9. Nu uita de micul dejun!  Multe studii şi cercetări arată că a mânca micul dejun este o formă de a menţine o greutate potrivită. Un mic dejun sănătos reprezintă o parte importantă dintr-o dietă echilibrată şi oferă o parte din vitaminele şi mineralele de care avem nevoie pentru o stare echilibrată. Cereale integrale peste care se adaugă bucăţi de fructe reprezintă un mic dejun sănătos şi plin de nutrienţi.
  15. 15. 10. Mănâncă porţii mai mici Poţi să te bucuri de toate bunătăţile, dar nu în cantităţi mari. Mănâncă o bomboană de ciocolată mai puţin decât de obicei şi salvezi 36 de calorii de fiecare dată. Este indicat să ai un meniu cu puţine calorii, dar divers.
  16. 16. Cultura sănătății presupune: Utilizarea mijloacelor de informare: cărți, broșuri, ziare, radio, televeziunea, internetul Aplicarea la toate aspectele stării, nu doar la cele strict curative(cabinet medical, spital, farmacie) ci și la sala de sport, clubul de fitness Atitudinea activă și critică față de informațiile referitoare la sănătate.
  17. 17. Un organism sănătos este camera de oaspeți a sufletului, un organism bolnav o închisoare. (Francis Bacon)
  18. 18. Cauzele unor efecte negative asupra sănătății Alcoolismul are nenumărate efecte asupra persoanei în cauză cât și asupra celor din jur, și vorbim de efecte ce țin de sfera psihologică dar și de efecte fizice. De exemplu comportamente agresive și violente, efect inhibitor(reacții slabe la stimuli dureroși, capacitate de discernământ slabă, atenție și memorie alternate).
  19. 19. Fumatul Tutunul ucide mai mulţi oameni decît oricare alt drog sau chiar accidentele de diferite tipuri. Tutunul este un factor de risc major pentru patru din primele cinci cauze de boală, incapacitate de muncă, şi decese din lume. Specialiştii consideră că impactul fumatului ca factor de risc este asemănător cu cel al hipertensiunii arteriale şi al hipercolesterolemiei. Din fericire, fumatul este un factor de risc care se poate înlătura în totalitate. În S.U.A. fumatul contribuie la mortalitate cu circa 420.000 decese anual. Cheltuielile medicale directe ale fumatului se ridică la 50 miliarde de dolari/an, iar cheltuielile indirecte la 47 miliarde dolari/an. Potrivit Departamentului de Sănătate şi Servicii Umane din SUA procentajul de decese atribuite fumatului arată o contribuţie devastatoare a fumatului.
  20. 20. Procentul de decese prin diverse boli atribuit fumatului Boli, % la bărbaţi, % la femei Boală coronariană, 35-64 ani, barbati - 45, femei - 41; Boala coronariană, peste 65 ani - 21, 12; Boli cerebrovasculare, 35-64 ani - 51, 55; Boli cerebrovasculare, peste 65 ani - 24, 6; Cancer pulmonar - 90, 79; Cancer de buze, gură şi faringe - 92, 61; Cancer de laringe - 81, 87; Cancer de esofag - 78, 75; Cancer de pancreas - 29, 34; Cancer de vezică urinară - 47, 37; Cancer de rinichi - 48, 12; Bronhopneumopatie obstructivă cronică - 84, 79;
  21. 21. Dimensiunile riscului fumatului Fumatul este cel mai periculos la vîrstă tînără, între 15-25 de ani ducînd în timp la consecinţe sociale grave. El cauzează timpuriu cardiopatie ischemică, la tinerii receptivi. Cu cît se fumează mai multe ţigări, cu atît şi riscul relativ creşte mai mult. Relaţia dintre intensitatea fumatului şi mărimea riscului este valabilă la ambele sexe. Riscul atribuabil fumatului în cazul mortalităţii cardiovasculare este de 1,8-2. În cazul carcinomului pulmonar riscul atribuabil este ceva mai ridicat. Dacă fumatul este asociat cu prezenţa altor factori de risc, riscul se amplifică (de ex. fumatul asociat cu hipertensiunea arterială sau hipercolesterolemia). Riscul cardiovascular scade repede la scurt timp după ce fumătorul renunţă la fumat. La un an de la abandonarea fumatului riscul cardiovascular scade cu 60%. Riscul îmbolnăvirilor tumorale se atenuează mai lent după renunţarea la fumat. Riscul de cancer datorat fumatului ajunge la nivelul unui nefumător numai după cca zece ani de la abandonarea fumatului.
  22. 22. Riscul relativ în funcţie de numărul ţigărilor fumate pe zi (bărbaţi, 40-50 de ani) Nr. ţigări si riscul relativ: Nefumător - 1 1-9 tigari - 1,6 10-19 - 2,59 20-39 - 3,76 Peste 40 - 5,51 Experţii estimează că o persoană care începe să fumeze ca adolescent şi continuă pînă la o vîrstă mijlocie, îşi va scurta viaţa cu 24 de ani.
  23. 23. O boală a minţii este o boală a organismului, şi vice-versa. (Madrianne Arvore)
  24. 24. A fi sănătos înseamnă a fi frumos, a fi bine dispus , a fi puternic. Sănătatea ta înfrumusețează mediul în care trăiești și cel în care activezi. Dacă ești sănătos, înseamnă că ai grijă de tine și cei din viața ta.
  25. 25. Nagorneac Diana

×