SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 18
COALA I FAMILIA –Ș ȘCOALA I FAMILIA –Ș Ș
PARTENERI ÎNPARTENERI ÎN
EDUCA IEȚEDUCA IEȚ
Motto:Motto:
"Şcoala, pentru a da roade, are nevoie de sprijinul"Şcoala, pentru a da roade, are nevoie de sprijinul
conştient şi de colaborarea părinţilor. Educaţia dată înconştient şi de colaborarea părinţilor. Educaţia dată în
şcoală se dovedeşte a fi muncă irosită şi ineficace, dacăşcoală se dovedeşte a fi muncă irosită şi ineficace, dacă
familia e ostilă şi indiferentă"familia e ostilă şi indiferentă"
H. H. Stern - Educaţia părinţilor în lumeH. H. Stern - Educaţia părinţilor în lume
Principalii factori care ajută copilul în desăvârşireaPrincipalii factori care ajută copilul în desăvârşirea
propriei educaţii sunt şcoala şi familia.propriei educaţii sunt şcoala şi familia.
coala reprezintă principala institu ie de educare aȘ țcoala reprezintă principala institu ie de educare aȘ ț
tinerei genera ii, dar, alături de acesta, un rol foartețtinerei genera ii, dar, alături de acesta, un rol foarteț
important îl are familia, care reprezintă primul mediuimportant îl are familia, care reprezintă primul mediu
educa ional i, totodată, acel mediu fără de care ac iuneaț ș țeduca ional i, totodată, acel mediu fără de care ac iuneaț ș ț
colii nu ar avea succes.școlii nu ar avea succes.ș
Familia reprezintă primul loc unde începe educa ia. ÎnțFamilia reprezintă primul loc unde începe educa ia. Înț
familie, copilul începe să- i formeze vocabularul i modulș șfamilie, copilul începe să- i formeze vocabularul i modulș ș
de a se comporta cu cei din apropierea sa, aici înva ățde a se comporta cu cei din apropierea sa, aici înva ăț
acele expresii i moduri de manifestare care îi vor servi înșacele expresii i moduri de manifestare care îi vor servi înș
educa ia ulterioară sau, dimpotrivă, acelea de care vațeduca ia ulterioară sau, dimpotrivă, acelea de care vaț
putea scăpa cu greu sau deloc.putea scăpa cu greu sau deloc. Meritul familiei îlMeritul familiei îl
reprezintă formarea temeliei individualităţii copilului, încăreprezintă formarea temeliei individualităţii copilului, încă
de la vârstă fragedă. Mediul familial oferă primele ocaziide la vârstă fragedă. Mediul familial oferă primele ocazii
de stabilire a unor relaţii sociale, de comunicare afectivăde stabilire a unor relaţii sociale, de comunicare afectivă
şi verbală.şi verbală.
Climatul familial îşi pune amprenta pe personalitateaClimatul familial îşi pune amprenta pe personalitatea
sa. În primii ani de viaţă, în care sunt aşezate bazelesa. În primii ani de viaţă, în care sunt aşezate bazele
personalităţii umane, familia reprezintă întreaga „societate”personalităţii umane, familia reprezintă întreaga „societate”
a copilului.a copilului.
Dupa cei şase ani, educaţia este preluată şi de şcoalăDupa cei şase ani, educaţia este preluată şi de şcoală
- instiuţie specializată a statului ce are ca principal scop- instiuţie specializată a statului ce are ca principal scop
activitatea instructiv-educativă. O bună colaborare începeactivitatea instructiv-educativă. O bună colaborare începe
din primul an de şcoala atunci când familia cunoaşte şidin primul an de şcoala atunci când familia cunoaşte şi
întelege menirea şcolii iar şcoala înţelege că familia esteîntelege menirea şcolii iar şcoala înţelege că familia este
un aliat sincer şi permanent al procesului instructiv-un aliat sincer şi permanent al procesului instructiv-
educativ.educativ.
Odată cu intrarea copilului în şcoală, funcţiile educativeOdată cu intrarea copilului în şcoală, funcţiile educative
ale familiei nu încetează, ci se amplifică, în sprijinireaale familiei nu încetează, ci se amplifică, în sprijinirea
rolului de elev. Profesorii trebuie să colaboreze cu familia,rolului de elev. Profesorii trebuie să colaboreze cu familia,
să facă în aşa fel încât să-l facă un aliat şi să se sprijinesă facă în aşa fel încât să-l facă un aliat şi să se sprijine
reciproc în munca de educa ie.țreciproc în munca de educa ie.ț
Tranziţia de la un sistem totalitar, în care libertateaTranziţia de la un sistem totalitar, în care libertatea
individului era la cote minime, la un sistem democratic,individului era la cote minime, la un sistem democratic,
bazat pe economia de piaţă, creează de multe ori confuzii labazat pe economia de piaţă, creează de multe ori confuzii la
nivel familial, individual, social. Aceste schimbări survenitenivel familial, individual, social. Aceste schimbări survenite
în societate au conferit şcolii dreptul, răspunderea majorăîn societate au conferit şcolii dreptul, răspunderea majoră
pentru educaţia copiilor, îndatoriri de a corecta greşelile înpentru educaţia copiilor, îndatoriri de a corecta greşelile în
educaţie primite în familie şi mai ales de a suplini uneleeducaţie primite în familie şi mai ales de a suplini unele
dintre funcţiile acesteia.dintre funcţiile acesteia.
E adevărat: rolul familiei nu poate fi preluat total de niciE adevărat: rolul familiei nu poate fi preluat total de nici
o altă instituţie, mă refer în special de aspectul afectiv. Şio altă instituţie, mă refer în special de aspectul afectiv. Şi
totuşi şcoala, a doua instanţă de socializare după familie,totuşi şcoala, a doua instanţă de socializare după familie,
preia multe din sarcinile acesteia.preia multe din sarcinile acesteia.
Dascălul, în calitatea sa nouă de manager, care esteDascălul, în calitatea sa nouă de manager, care este
tot mai mult promovată de învăţământul modern, trebuietot mai mult promovată de învăţământul modern, trebuie
să conducă cu maximă eficienţă relaţiile cu părinţii,să conducă cu maximă eficienţă relaţiile cu părinţii,
transformându-şi-i în aliaţi şi colaboratori. El e verigatransformându-şi-i în aliaţi şi colaboratori. El e veriga
între şcoală şi familie, e educator şi partener al educaţiei,între şcoală şi familie, e educator şi partener al educaţiei,
e consultant al părinţilor, este "o făclie care se stingee consultant al părinţilor, este "o făclie care se stinge
luminând pe alţii". Se ştie că nici o şcoală nu-şi poateluminând pe alţii". Se ştie că nici o şcoală nu-şi poate
realiza conţinutul, sarcinile şi scopul final dacă nu arerealiza conţinutul, sarcinile şi scopul final dacă nu are
sprijinul familiei. Modul cum interrelaţionează părinţii şisprijinul familiei. Modul cum interrelaţionează părinţii şi
dascălii îşi pune amprenta pe formarea şi instruireadascălii îşi pune amprenta pe formarea şi instruirea
copilului. Colaborarea dintre familie şi şcoală presupunecopilului. Colaborarea dintre familie şi şcoală presupune
o comunicare efectivă şi eficientă, o unitate de cerinţe şio comunicare efectivă şi eficientă, o unitate de cerinţe şi
o unitate de acţiuni, urmărind acelaşi ţel: binele copilului.o unitate de acţiuni, urmărind acelaşi ţel: binele copilului.
Nu trebuie niciodată să uităm că a educa este maiNu trebuie niciodată să uităm că a educa este mai
greu decât a instrui. Tocmai în acest sens este nevoiegreu decât a instrui. Tocmai în acest sens este nevoie
de colaborarea dintre familie şi şcoală.de colaborarea dintre familie şi şcoală.
O comunicare optimă învăţător/diriginte - familie areO comunicare optimă învăţător/diriginte - familie are
rolul de a acţiona în mod pozitiv asupra copilului şi de arolul de a acţiona în mod pozitiv asupra copilului şi de a
stopa comportamente negative. De multe ori aparstopa comportamente negative. De multe ori apar
dificultăţi de comunicare şi dezvoltare a relaţiei şcoală-dificultăţi de comunicare şi dezvoltare a relaţiei şcoală-
familie. De aceea trebuie cunoscuţi factorii carefamilie. De aceea trebuie cunoscuţi factorii care
favorizează, dar şi blochează o comunicare eficientă.favorizează, dar şi blochează o comunicare eficientă.
Lipsa de comunicare din partea uneia dintre eleLipsa de comunicare din partea uneia dintre ele
afectează evoluţia elevului, rezultatele şcolare şi naturaafectează evoluţia elevului, rezultatele şcolare şi natura
comportamentului.comportamentului.
Ansamblul strategiilor, ac iunilor i resurselor peț șAnsamblul strategiilor, ac iunilor i resurselor peț ș
care părin ii le folosesc, în perioada colarizării copiilor,ț șcare părin ii le folosesc, în perioada colarizării copiilor,ț ș
pentru a le spori ansele de succes colar i social, înș ș șpentru a le spori ansele de succes colar i social, înș ș ș
competi ia colară i, apoi, în competi ia de pe pia aț ș ș ț țcompeti ia colară i, apoi, în competi ia de pe pia aț ș ș ț ț
muncii a fost denumit management parental.muncii a fost denumit management parental.
Termenul "management parental" a apărut necesarTermenul "management parental" a apărut necesar
pentru a pune în eviden ă caracterul activ al ac iuniiț țpentru a pune în eviden ă caracterul activ al ac iuniiț ț
educative a familiei, care nu mai ramâne un receptoreducative a familiei, care nu mai ramâne un receptor
pasiv al efectelor ac iunii educative a colii asupraț șpasiv al efectelor ac iunii educative a colii asupraț ș
copiilor lor.copiilor lor.
Managementul parental cuprinde două categorii deManagementul parental cuprinde două categorii de
activită i: activită i casnice - întrebările privind temeleț țactivită i: activită i casnice - întrebările privind temeleț ț
colare, ajutorul la rezolvarea temelor, discutareașcolare, ajutorul la rezolvarea temelor, discutareaș
alegerii cursurilor (alegerea disciplinelor op ionale) cuțalegerii cursurilor (alegerea disciplinelor op ionale) cuț
copilul, angajarea de meditatori; activită i colare -ț școpilul, angajarea de meditatori; activită i colare -ț ș
participarea la edintele cu părin ii, discu iile cuș ț țparticiparea la edintele cu părin ii, discu iile cuș ț ț
profesorii, de inerea de func ii în consiliile colare.ț ț șprofesorii, de inerea de func ii în consiliile colare.ț ț ș
COLABORAREACOLABORAREA ŞŞCOLII CU FAMILIACOLII CU FAMILIA
1. Acţiuni pedagogice cu1. Acţiuni pedagogice cu caracter colectivcaracter colectiv ::
 adunările cu părinţii (cea mai directă modalitate deadunările cu părinţii (cea mai directă modalitate de
cunoaştere reciprocă : învăţător-părinţi, părinţi-părinţi);cunoaştere reciprocă : învăţător-părinţi, părinţi-părinţi);
 consultaţii pentru părinţi;consultaţii pentru părinţi;
 chestionare;chestionare;
 lectorate cu părinţii, susţinute de specialişti de valoare pelectorate cu părinţii, susţinute de specialişti de valoare pe
o tematică diversă ce priveşte creşterea şi educareao tematică diversă ce priveşte creşterea şi educarea
copiilor, comportarea civilizată, educaţia rutieră, educaţiacopiilor, comportarea civilizată, educaţia rutieră, educaţia
sanitară etc.;sanitară etc.;
 activităţi cu Comitetul cetăţenesc de părinţi;activităţi cu Comitetul cetăţenesc de părinţi;
 antrenarea părinţilor în activităţile şcolii;antrenarea părinţilor în activităţile şcolii;
2. Acţiuni pedagogice cu caracter individual:2. Acţiuni pedagogice cu caracter individual:
 vizite la domiciliul elevilor;vizite la domiciliul elevilor;
 vizita părinţilor la şcoală;vizita părinţilor la şcoală;
 corespondenţa cu părinţii;corespondenţa cu părinţii;
 discuţii telefonice;discuţii telefonice;
 realizarea unui portofoliu cu toate lucrările elevului;realizarea unui portofoliu cu toate lucrările elevului;
 cercetări de cazuri;cercetări de cazuri;
 convorbiri spontane;convorbiri spontane;
 consultaţii individuale.consultaţii individuale.
Dascălii trebuie să dea dovadă de profesionalism şiDascălii trebuie să dea dovadă de profesionalism şi
competenţă în munca ce o desfăşoară cu acest darcompetenţă în munca ce o desfăşoară cu acest dar
frumos al omenirii – COPILUL, pentru a putea duce lafrumos al omenirii – COPILUL, pentru a putea duce la
bun sfârşit realizarea obiectivului prioritar, parteneriatulbun sfârşit realizarea obiectivului prioritar, parteneriatul
şcoală -familie în vederea prevenirii şi înlăturării eşeculuişcoală -familie în vederea prevenirii şi înlăturării eşecului
şcolar şi atingerea scopului, formarea omului societăţiişcolar şi atingerea scopului, formarea omului societăţii
de mâine. Aşa cum spunea Tom Bodett că ”diferenţade mâine. Aşa cum spunea Tom Bodett că ”diferenţa
dintre şcoală şi viaţă constă în faptul că la şcoala înveţi odintre şcoală şi viaţă constă în faptul că la şcoala înveţi o
lecţie apoi dai un test, iar în viaţă dai testul ce te învaţă olecţie apoi dai un test, iar în viaţă dai testul ce te învaţă o
lec ie”. Noi, cadrele didactice, trebuie să lucrăm eficientțlec ie”. Noi, cadrele didactice, trebuie să lucrăm eficientț
astfel încât testul vieţii să nu fie o necunoscută pentruastfel încât testul vieţii să nu fie o necunoscută pentru
copiii no tri ci o izbândă.școpiii no tri ci o izbândă.ș
În acest sens, cele două instituţii, şcoală – familie,În acest sens, cele două instituţii, şcoală – familie,
au de rezolvat câteva probleme majore:au de rezolvat câteva probleme majore:
 dezvoltarea fizică armonioasă a acestuia;dezvoltarea fizică armonioasă a acestuia;
 sprijinirea dezvoltării intelectuale a copilului prin mijloacesprijinirea dezvoltării intelectuale a copilului prin mijloace
specifice;specifice;
 însuşirea la nivelul specific vârstei a valorilor şi normelorînsuşirea la nivelul specific vârstei a valorilor şi normelor
morale şi estetice;morale şi estetice;
 dezvoltarea unor componente adecvate acestor normedezvoltarea unor componente adecvate acestor norme
în conformitate cu particularităţilor vârstei;în conformitate cu particularităţilor vârstei;
 depistarea ultimilor premise aptitudinale şi formedepistarea ultimilor premise aptitudinale şi forme
incipiente de manifestare a aptitudinilor cu stimulareaincipiente de manifestare a aptitudinilor cu stimularea
acestora, prin dezvoltarea unei imagini obiective despreacestora, prin dezvoltarea unei imagini obiective despre
posibilităţile reale a fiecărui copil.posibilităţile reale a fiecărui copil.
Drumul dezvoltării copilului spre maturizare, este lung;Drumul dezvoltării copilului spre maturizare, este lung;
uneori, acesta petrece la coală i în compania colegilor săi maiș șuneori, acesta petrece la coală i în compania colegilor săi maiș ș
mult timp decât alături de părin i. De aceea, ceea ce sețmult timp decât alături de părin i. De aceea, ceea ce seț
întâmplă zilnic cu el poate fi important pentru modul în care elîntâmplă zilnic cu el poate fi important pentru modul în care el
se construie te. Un raport asupra rela iilor dintre coală iș ț ș șse construie te. Un raport asupra rela iilor dintre coală iș ț ș ș
familie în ările Comunită ii Europene, bazat pe cercetăriț țfamilie în ările Comunită ii Europene, bazat pe cercetăriț ț
comparative, documentare i studii empirice (prin anchetă deșcomparative, documentare i studii empirice (prin anchetă deș
opinie cu chestionare) enumeră patru motive pentru care coalașopinie cu chestionare) enumeră patru motive pentru care coalaș
i familia se străduiesc să stabilească legături între ele:și familia se străduiesc să stabilească legături între ele:ș
 Părin ii sunt juridic responsabili de educa ia copiilor lorț țPărin ii sunt juridic responsabili de educa ia copiilor lorț ț
(legisla ia reflectă astfel libertatea părin ilor de a- i cre te copiiiț ț ș ș(legisla ia reflectă astfel libertatea părin ilor de a- i cre te copiiiț ț ș ș
a a cum doresc);șa a cum doresc);ș
 Învă ământul nu este decât o parte din educa ia copilului, oț țÎnvă ământul nu este decât o parte din educa ia copilului, oț ț
bună parte a educa iei petrecându-se în afara colii. Cercetărileț șbună parte a educa iei petrecându-se în afara colii. Cercetărileț ș
pun în eviden ă influen a atitudinii parentale asupra rezultatelorț țpun în eviden ă influen a atitudinii parentale asupra rezultatelorț ț
colare ale elevilor, în special asupra motiva iilor învă ării,ș ț țcolare ale elevilor, în special asupra motiva iilor învă ării,ș ț ț
precum i faptul că unele comportamente ale părin ilor pot fiș țprecum i faptul că unele comportamente ale părin ilor pot fiș ț
favorizate datorită dialogului cu coala;șfavorizate datorită dialogului cu coala;ș
 Grupurile sociale implicate în institu ia colară (în specialț șGrupurile sociale implicate în institu ia colară (în specialț ș
părin ii i cadrele didactice) au dreptul să influen eze gestiuneaț ș țpărin ii i cadrele didactice) au dreptul să influen eze gestiuneaț ș ț
colară.școlară.ș
Repro urile care li se fac părin ilor privind colaborarea cuș țRepro urile care li se fac părin ilor privind colaborarea cuș ț
coala sunt:școala sunt:ș
 Apatia (nu vin la edin ele cu părin ii);ș ț țApatia (nu vin la edin ele cu părin ii);ș ț ț
 Lipsa de resposabilitate (a teaptă să fie invita i laș țLipsa de resposabilitate (a teaptă să fie invita i laș ț
coală);școală);ș
 Timiditate (lipsa de încredere în drepturile pe care le au);Timiditate (lipsa de încredere în drepturile pe care le au);
 Criticarea excesivă i nonparticipativă la activită ileș țCriticarea excesivă i nonparticipativă la activită ileș ț
colii;școlii;ș
 Preocupări excesive (exclusive) pentru randamentulPreocupări excesive (exclusive) pentru randamentul
colar (notele copilului);școlar (notele copilului);ș
 Rolul parental rău definit (nu în eleg corect func iile iț ț șRolul parental rău definit (nu în eleg corect func iile iț ț ș
rolurile în educa ia propriului copil);țrolurile în educa ia propriului copil);ț
 Contacte limitate cu coala (numai în situa iiș țContacte limitate cu coala (numai în situa iiș ț
excep ionale, de criză în comportarea copilului);țexcep ionale, de criză în comportarea copilului);ț
 Conservatorism (reac ii negative la idei noi);țConservatorism (reac ii negative la idei noi);ț
Repro urile care li se fac profesorilor privindșRepro urile care li se fac profesorilor privindș
colaborarea cu familiile elevilor sunt similare dar nucolaborarea cu familiile elevilor sunt similare dar nu
identice, inclusiv privind:identice, inclusiv privind:
 Dificultă i de a stabili rela ia cu părin ii (îi tratează ca peț ț țDificultă i de a stabili rela ia cu părin ii (îi tratează ca peț ț ț
copii i nu ca parteneri în educa ia copilului, decăzândș țcopii i nu ca parteneri în educa ia copilului, decăzândș ț
autoritar la edin ele cu părin ii);ș ț țautoritar la edin ele cu părin ii);ș ț ț
 Definirea ambiguă a rolului de cadru didactic (oscileazăDefinirea ambiguă a rolului de cadru didactic (oscilează
între autonomie i perspectivele parteneriatului cușîntre autonomie i perspectivele parteneriatului cuș
părintele);părintele);
 Lipsa pregătirii privind rela ia coală – familieț șLipsa pregătirii privind rela ia coală – familieț ș
Sfat pentru părinte:Sfat pentru părinte:
 Încerca i să nu uita i drumul spre coală. Ave i incredereț ț ș țÎncerca i să nu uita i drumul spre coală. Ave i incredereț ț ș ț
în profesor i întreba i tot ce vă nelini te te. i spune i-iș ț ș ș Ș țîn profesor i întreba i tot ce vă nelini te te. i spune i-iș ț ș ș Ș ț
tot ce vă bucură.tot ce vă bucură.
Sfat pentru profesori:Sfat pentru profesori:
 Încerca i să nu uita i numărul de telefon al părintelui. iț ț ȘÎncerca i să nu uita i numărul de telefon al părintelui. iț ț Ș
atunci când vorbi i cu acesta, găsi i întotdeauna cevaț țatunci când vorbi i cu acesta, găsi i întotdeauna cevaț ț
pozitiv în comportamentul copilului sau de povestit înpozitiv în comportamentul copilului sau de povestit în
particular i în public.șparticular i în public.ș
Scopul final al parteneriatului şcoală – familie esteScopul final al parteneriatului şcoală – familie este
pe de o parte adaptarea copilului/viitorului adult la oricepe de o parte adaptarea copilului/viitorului adult la orice
situaţie nou creată, iar pe de altă parte învăţătorul aresituaţie nou creată, iar pe de altă parte învăţătorul are
şansa de a se informa permanent teoretic şi practic.şansa de a se informa permanent teoretic şi practic.
Astfel funcţia educativă a familiei se împleteşteAstfel funcţia educativă a familiei se împleteşte
concret cu funcţia şi îndatoririle şcolii, ambele instituţiiconcret cu funcţia şi îndatoririle şcolii, ambele instituţii
completându-se reciproc în educarea şi creştereacompletându-se reciproc în educarea şi creşterea
armonioasă a elevului.armonioasă a elevului.
CUGETĂRICUGETĂRI
 „„Să nu credeţi că educaţi copilul numai atunci cândSă nu credeţi că educaţi copilul numai atunci când
vorbiţi cu el, când îl povăţuiţi sau îi porunciţi. Îl educaţi învorbiţi cu el, când îl povăţuiţi sau îi porunciţi. Îl educaţi în
fiecare moment al vieţii voastre, chiar şi atunci când nufiecare moment al vieţii voastre, chiar şi atunci când nu
sunteţi acasă. Felul cum vă îmbrăcaţi, cum vorbiţi cu alţisunteţi acasă. Felul cum vă îmbrăcaţi, cum vorbiţi cu alţi
oameni, cum vă purtaţi cu duşmanii, cum râdeţi, cumoameni, cum vă purtaţi cu duşmanii, cum râdeţi, cum
citiţi ziarul – toate acestea au pentru copil o marecitiţi ziarul – toate acestea au pentru copil o mare
însemnătate.” A. S. Makarenkoînsemnătate.” A. S. Makarenko
 „„La naştere copilul e un candidat la umanitate” (Pieron )La naştere copilul e un candidat la umanitate” (Pieron )
 „„Ceasul naşterii copilului este ceasul începutuluiCeasul naşterii copilului este ceasul începutului
educaţiei” (Pestalozzi)educaţiei” (Pestalozzi)
 „„Unele lucruri probabil se schimbă, dar noi începem şiUnele lucruri probabil se schimbă, dar noi începem şi
sfârşim cu familia” (Anthony Brandt)sfârşim cu familia” (Anthony Brandt)
 Sf. Ioan Gură de Aur rostea: „Nu există artă maiSf. Ioan Gură de Aur rostea: „Nu există artă mai
frumoasă decât arta educaţiei. Pictorul şi sculptorul facfrumoasă decât arta educaţiei. Pictorul şi sculptorul fac
doar figuri, fără viaţă, dar educatorul creează un chip viu;doar figuri, fără viaţă, dar educatorul creează un chip viu;
uitându-se la el, se bucură şi oamenii şi Dumnezeu.”uitându-se la el, se bucură şi oamenii şi Dumnezeu.”
 „„Omul este rodul educaţiei pe care o primeşte “Omul este rodul educaţiei pe care o primeşte “
(Helveţius )(Helveţius )
 „„Copiii noştri înfloresc pe trunchiul viu al vieţii noastre. EiCopiii noştri înfloresc pe trunchiul viu al vieţii noastre. Ei
nu sunt un buchet, ci o minunată grădină de meri. Şinu sunt un buchet, ci o minunată grădină de meri. Şi
această grădină e a noastră.”(A. S. Makarenko )această grădină e a noastră.”(A. S. Makarenko )
 „„Consideră elevul o făclie pe care să o aprinzi astfelConsideră elevul o făclie pe care să o aprinzi astfel
încât mai târziu să lumineze cu o lumină proprie.”încât mai târziu să lumineze cu o lumină proprie.”
(Plutarh )(Plutarh )
 „„Părinţii tăi nu au fost întotdeauna plictisitori. Au ajunsPărinţii tăi nu au fost întotdeauna plictisitori. Au ajuns
aşa pentru că au fost nevoiţi să te hrănească, să-ţi speleaşa pentru că au fost nevoiţi să te hrănească, să-ţi spele
hainele şi să-ţi plătească partea la cheltuieli.” (Bill Gates)hainele şi să-ţi plătească partea la cheltuieli.” (Bill Gates)
 „„Crezi că profesorii au fost nişte duri? Aşteaptă până veiCrezi că profesorii au fost nişte duri? Aşteaptă până vei
avea un şef! Viaţa nu e cinstită – obişnuieşte-te cu asta!”avea un şef! Viaţa nu e cinstită – obişnuieşte-te cu asta!”
(Bill Gates)(Bill Gates)

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Crearea unui mediu incluziv.pptx
Crearea unui mediu incluziv.pptxCrearea unui mediu incluziv.pptx
Crearea unui mediu incluziv.pptxDanielaMuncaAftenev
 
Scenetă de 8 martie
Scenetă de 8 martieScenetă de 8 martie
Scenetă de 8 martiedoradyrda
 
Educatie+personalizata+PPT++II.pptx
Educatie+personalizata+PPT++II.pptxEducatie+personalizata+PPT++II.pptx
Educatie+personalizata+PPT++II.pptxssuser993c0a
 
Comunicarea cu parintii
Comunicarea cu parintiiComunicarea cu parintii
Comunicarea cu parintiiIna Dumbrava
 
Comunicarea in familie
Comunicarea in familieComunicarea in familie
Comunicarea in familieeconsiliere
 
Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptx
Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptxIntegrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptx
Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptxDanielaMuncaAftenev
 
Incluziune adaptari curriculare_2015 (2) (1)
Incluziune adaptari curriculare_2015 (2) (1)Incluziune adaptari curriculare_2015 (2) (1)
Incluziune adaptari curriculare_2015 (2) (1)Valeriu Sandru
 
Inteligenta Emotionala
Inteligenta EmotionalaInteligenta Emotionala
Inteligenta Emotionalamasalmagro
 
Plan educaţional individualizat
Plan educaţional individualizatPlan educaţional individualizat
Plan educaţional individualizatCristina Moraru
 
Lectia despre toleranta
Lectia despre tolerantaLectia despre toleranta
Lectia despre tolerantaLauraHoreanu1
 
Dezvoltarea limbajului la preșcolari prin intermediul poveștilor
Dezvoltarea limbajului la preșcolari prin intermediul poveștilorDezvoltarea limbajului la preșcolari prin intermediul poveștilor
Dezvoltarea limbajului la preșcolari prin intermediul poveștilorAncutaCirje
 
Demersuri-cheie ale dezvoltării Curriculumului educațional 2019
Demersuri-cheie ale dezvoltării Curriculumului educațional 2019Demersuri-cheie ale dezvoltării Curriculumului educațional 2019
Demersuri-cheie ale dezvoltării Curriculumului educațional 2019Daniela Munca-Aftenev
 
160-de-activităţi-dinamice-jocuri-pentru-team-building
 160-de-activităţi-dinamice-jocuri-pentru-team-building 160-de-activităţi-dinamice-jocuri-pentru-team-building
160-de-activităţi-dinamice-jocuri-pentru-team-buildingAntonella Stancu
 
Proiectarea de lungă durată și proiectarea de scurtă durată
Proiectarea de lungă durată și proiectarea de scurtă duratăProiectarea de lungă durată și proiectarea de scurtă durată
Proiectarea de lungă durată și proiectarea de scurtă duratăStella Grama
 
Proiect didactic
Proiect didacticProiect didactic
Proiect didacticnasy1985
 
Traficul de persoane
Traficul de persoaneTraficul de persoane
Traficul de persoaneRoxana Giusca
 

Was ist angesagt? (20)

Crearea unui mediu incluziv.pptx
Crearea unui mediu incluziv.pptxCrearea unui mediu incluziv.pptx
Crearea unui mediu incluziv.pptx
 
Scenetă de 8 martie
Scenetă de 8 martieScenetă de 8 martie
Scenetă de 8 martie
 
Educatie+personalizata+PPT++II.pptx
Educatie+personalizata+PPT++II.pptxEducatie+personalizata+PPT++II.pptx
Educatie+personalizata+PPT++II.pptx
 
Comunicarea cu parintii
Comunicarea cu parintiiComunicarea cu parintii
Comunicarea cu parintii
 
Proiectarea didactica
Proiectarea didacticaProiectarea didactica
Proiectarea didactica
 
Comunicarea in familie
Comunicarea in familieComunicarea in familie
Comunicarea in familie
 
Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptx
Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptxIntegrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptx
Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptx
 
Incluziune adaptari curriculare_2015 (2) (1)
Incluziune adaptari curriculare_2015 (2) (1)Incluziune adaptari curriculare_2015 (2) (1)
Incluziune adaptari curriculare_2015 (2) (1)
 
Prezentare STEM
Prezentare STEMPrezentare STEM
Prezentare STEM
 
Inteligenta Emotionala
Inteligenta EmotionalaInteligenta Emotionala
Inteligenta Emotionala
 
Plan educaţional individualizat
Plan educaţional individualizatPlan educaţional individualizat
Plan educaţional individualizat
 
Lectia despre toleranta
Lectia despre tolerantaLectia despre toleranta
Lectia despre toleranta
 
Dezvoltarea limbajului la preșcolari prin intermediul poveștilor
Dezvoltarea limbajului la preșcolari prin intermediul poveștilorDezvoltarea limbajului la preșcolari prin intermediul poveștilor
Dezvoltarea limbajului la preșcolari prin intermediul poveștilor
 
Demersuri-cheie ale dezvoltării Curriculumului educațional 2019
Demersuri-cheie ale dezvoltării Curriculumului educațional 2019Demersuri-cheie ale dezvoltării Curriculumului educațional 2019
Demersuri-cheie ale dezvoltării Curriculumului educațional 2019
 
Rolul familiei
Rolul familieiRolul familiei
Rolul familiei
 
160-de-activităţi-dinamice-jocuri-pentru-team-building
 160-de-activităţi-dinamice-jocuri-pentru-team-building 160-de-activităţi-dinamice-jocuri-pentru-team-building
160-de-activităţi-dinamice-jocuri-pentru-team-building
 
Proiectarea de lungă durată și proiectarea de scurtă durată
Proiectarea de lungă durată și proiectarea de scurtă duratăProiectarea de lungă durată și proiectarea de scurtă durată
Proiectarea de lungă durată și proiectarea de scurtă durată
 
Alois ghergut psihopedagogie
Alois ghergut psihopedagogieAlois ghergut psihopedagogie
Alois ghergut psihopedagogie
 
Proiect didactic
Proiect didacticProiect didactic
Proiect didactic
 
Traficul de persoane
Traficul de persoaneTraficul de persoane
Traficul de persoane
 

Andere mochten auch

Rolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copilului
Rolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copiluluiRolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copilului
Rolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copiluluiLumi Codrescu
 
Familia powerpoint
Familia powerpointFamilia powerpoint
Familia powerpointIoana Bot
 
Comunicarea intre parinti si adolescenti
Comunicarea intre parinti si adolescentiComunicarea intre parinti si adolescenti
Comunicarea intre parinti si adolescenticecisromania
 

Andere mochten auch (6)

Stiai?
Stiai?Stiai?
Stiai?
 
Rolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copilului
Rolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copiluluiRolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copilului
Rolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copilului
 
Proiect sedinta
Proiect sedintaProiect sedinta
Proiect sedinta
 
Familia powerpoint
Familia powerpointFamilia powerpoint
Familia powerpoint
 
Familia Mea
Familia MeaFamilia Mea
Familia Mea
 
Comunicarea intre parinti si adolescenti
Comunicarea intre parinti si adolescentiComunicarea intre parinti si adolescenti
Comunicarea intre parinti si adolescenti
 

Ähnlich wie Referat

0 colaborarea gradinitafamilie
0 colaborarea gradinitafamilie0 colaborarea gradinitafamilie
0 colaborarea gradinitafamilieNico Risnoveanu
 
Brosura anti violenta - parinti
Brosura anti violenta - parintiBrosura anti violenta - parinti
Brosura anti violenta - parintiCosnita Otilia
 
Gradinita familie
Gradinita familieGradinita familie
Gradinita familieMANEA ANA
 
Activ metodica sect 2 16 mart 12 ileana
Activ metodica sect 2 16 mart 12  ileanaActiv metodica sect 2 16 mart 12  ileana
Activ metodica sect 2 16 mart 12 ileanaeconsiliere
 
Comunicare versus conflict_in_relaia_pa
Comunicare versus conflict_in_relaia_paComunicare versus conflict_in_relaia_pa
Comunicare versus conflict_in_relaia_paMihaela Popa
 
Educatia Incluziva Ppoint
Educatia Incluziva  PpointEducatia Incluziva  Ppoint
Educatia Incluziva PpointAITC
 
Patrascu Frincu Mihaela Hanelore Rolul familiei în implicarea şi activitatea ...
Patrascu Frincu Mihaela Hanelore Rolul familiei în implicarea şi activitatea ...Patrascu Frincu Mihaela Hanelore Rolul familiei în implicarea şi activitatea ...
Patrascu Frincu Mihaela Hanelore Rolul familiei în implicarea şi activitatea ...Marketing Communication Health &Medicine
 
Legătura dintre grădiniţă şi scoală
Legătura dintre grădiniţă şi scoalăLegătura dintre grădiniţă şi scoală
Legătura dintre grădiniţă şi scoalăElena Luminita Sandu
 
educatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdf
educatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdfeducatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdf
educatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdfGeorgianaIlie11
 
Consilierea parintilor lucrare
Consilierea parintilor lucrareConsilierea parintilor lucrare
Consilierea parintilor lucrareOlga Morozan
 
Abordarea pozitivă-a-comportamentelor-copiilor 2015
Abordarea pozitivă-a-comportamentelor-copiilor 2015Abordarea pozitivă-a-comportamentelor-copiilor 2015
Abordarea pozitivă-a-comportamentelor-copiilor 2015Simona Albu
 
Expoziție virtuală: „Umbrele colorate ale Adolescenței”
Expoziție virtuală: „Umbrele colorate ale Adolescenței”Expoziție virtuală: „Umbrele colorate ale Adolescenței”
Expoziție virtuală: „Umbrele colorate ale Adolescenței”Transilvania Biblioteca
 
Modalitati- Tudose Andreea Otilia.pptx
Modalitati- Tudose Andreea Otilia.pptxModalitati- Tudose Andreea Otilia.pptx
Modalitati- Tudose Andreea Otilia.pptxOtiliaIuciuc
 
Modalitatiderealizareacoeziuniigrupuluilagrupamica.doc (2)
Modalitatiderealizareacoeziuniigrupuluilagrupamica.doc (2)Modalitatiderealizareacoeziuniigrupuluilagrupamica.doc (2)
Modalitatiderealizareacoeziuniigrupuluilagrupamica.doc (2)Spiridon Vasilica
 

Ähnlich wie Referat (20)

0 colaborarea gradinitafamilie
0 colaborarea gradinitafamilie0 colaborarea gradinitafamilie
0 colaborarea gradinitafamilie
 
Brosura anti violenta - parinti
Brosura anti violenta - parintiBrosura anti violenta - parinti
Brosura anti violenta - parinti
 
Brosura
BrosuraBrosura
Brosura
 
16 referat
16 referat16 referat
16 referat
 
Gradinita familie
Gradinita familieGradinita familie
Gradinita familie
 
Activ metodica sect 2 16 mart 12 ileana
Activ metodica sect 2 16 mart 12  ileanaActiv metodica sect 2 16 mart 12  ileana
Activ metodica sect 2 16 mart 12 ileana
 
Parteneriatul gradiniţă
Parteneriatul gradiniţăParteneriatul gradiniţă
Parteneriatul gradiniţă
 
Comunicare versus conflict_in_relaia_pa
Comunicare versus conflict_in_relaia_paComunicare versus conflict_in_relaia_pa
Comunicare versus conflict_in_relaia_pa
 
Educatia Incluziva Ppoint
Educatia Incluziva  PpointEducatia Incluziva  Ppoint
Educatia Incluziva Ppoint
 
Patrascu Frincu Mihaela Hanelore Rolul familiei în implicarea şi activitatea ...
Patrascu Frincu Mihaela Hanelore Rolul familiei în implicarea şi activitatea ...Patrascu Frincu Mihaela Hanelore Rolul familiei în implicarea şi activitatea ...
Patrascu Frincu Mihaela Hanelore Rolul familiei în implicarea şi activitatea ...
 
Legătura dintre grădiniţă şi scoală
Legătura dintre grădiniţă şi scoalăLegătura dintre grădiniţă şi scoală
Legătura dintre grădiniţă şi scoală
 
educatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdf
educatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdfeducatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdf
educatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdf
 
Cum să creștem copii fericiți!
Cum să creștem copii fericiți!Cum să creștem copii fericiți!
Cum să creștem copii fericiți!
 
Consilierea parintilor lucrare
Consilierea parintilor lucrareConsilierea parintilor lucrare
Consilierea parintilor lucrare
 
Scoala-familia.docx
Scoala-familia.docxScoala-familia.docx
Scoala-familia.docx
 
Scoala-familia.docx
Scoala-familia.docxScoala-familia.docx
Scoala-familia.docx
 
Abordarea pozitivă-a-comportamentelor-copiilor 2015
Abordarea pozitivă-a-comportamentelor-copiilor 2015Abordarea pozitivă-a-comportamentelor-copiilor 2015
Abordarea pozitivă-a-comportamentelor-copiilor 2015
 
Expoziție virtuală: „Umbrele colorate ale Adolescenței”
Expoziție virtuală: „Umbrele colorate ale Adolescenței”Expoziție virtuală: „Umbrele colorate ale Adolescenței”
Expoziție virtuală: „Umbrele colorate ale Adolescenței”
 
Modalitati- Tudose Andreea Otilia.pptx
Modalitati- Tudose Andreea Otilia.pptxModalitati- Tudose Andreea Otilia.pptx
Modalitati- Tudose Andreea Otilia.pptx
 
Modalitatiderealizareacoeziuniigrupuluilagrupamica.doc (2)
Modalitatiderealizareacoeziuniigrupuluilagrupamica.doc (2)Modalitatiderealizareacoeziuniigrupuluilagrupamica.doc (2)
Modalitatiderealizareacoeziuniigrupuluilagrupamica.doc (2)
 

Referat

  • 1. COALA I FAMILIA –Ș ȘCOALA I FAMILIA –Ș Ș PARTENERI ÎNPARTENERI ÎN EDUCA IEȚEDUCA IEȚ Motto:Motto: "Şcoala, pentru a da roade, are nevoie de sprijinul"Şcoala, pentru a da roade, are nevoie de sprijinul conştient şi de colaborarea părinţilor. Educaţia dată înconştient şi de colaborarea părinţilor. Educaţia dată în şcoală se dovedeşte a fi muncă irosită şi ineficace, dacăşcoală se dovedeşte a fi muncă irosită şi ineficace, dacă familia e ostilă şi indiferentă"familia e ostilă şi indiferentă" H. H. Stern - Educaţia părinţilor în lumeH. H. Stern - Educaţia părinţilor în lume
  • 2. Principalii factori care ajută copilul în desăvârşireaPrincipalii factori care ajută copilul în desăvârşirea propriei educaţii sunt şcoala şi familia.propriei educaţii sunt şcoala şi familia. coala reprezintă principala institu ie de educare aȘ țcoala reprezintă principala institu ie de educare aȘ ț tinerei genera ii, dar, alături de acesta, un rol foartețtinerei genera ii, dar, alături de acesta, un rol foarteț important îl are familia, care reprezintă primul mediuimportant îl are familia, care reprezintă primul mediu educa ional i, totodată, acel mediu fără de care ac iuneaț ș țeduca ional i, totodată, acel mediu fără de care ac iuneaț ș ț colii nu ar avea succes.școlii nu ar avea succes.ș Familia reprezintă primul loc unde începe educa ia. ÎnțFamilia reprezintă primul loc unde începe educa ia. Înț familie, copilul începe să- i formeze vocabularul i modulș șfamilie, copilul începe să- i formeze vocabularul i modulș ș de a se comporta cu cei din apropierea sa, aici înva ățde a se comporta cu cei din apropierea sa, aici înva ăț acele expresii i moduri de manifestare care îi vor servi înșacele expresii i moduri de manifestare care îi vor servi înș educa ia ulterioară sau, dimpotrivă, acelea de care vațeduca ia ulterioară sau, dimpotrivă, acelea de care vaț putea scăpa cu greu sau deloc.putea scăpa cu greu sau deloc. Meritul familiei îlMeritul familiei îl reprezintă formarea temeliei individualităţii copilului, încăreprezintă formarea temeliei individualităţii copilului, încă de la vârstă fragedă. Mediul familial oferă primele ocaziide la vârstă fragedă. Mediul familial oferă primele ocazii de stabilire a unor relaţii sociale, de comunicare afectivăde stabilire a unor relaţii sociale, de comunicare afectivă şi verbală.şi verbală.
  • 3. Climatul familial îşi pune amprenta pe personalitateaClimatul familial îşi pune amprenta pe personalitatea sa. În primii ani de viaţă, în care sunt aşezate bazelesa. În primii ani de viaţă, în care sunt aşezate bazele personalităţii umane, familia reprezintă întreaga „societate”personalităţii umane, familia reprezintă întreaga „societate” a copilului.a copilului. Dupa cei şase ani, educaţia este preluată şi de şcoalăDupa cei şase ani, educaţia este preluată şi de şcoală - instiuţie specializată a statului ce are ca principal scop- instiuţie specializată a statului ce are ca principal scop activitatea instructiv-educativă. O bună colaborare începeactivitatea instructiv-educativă. O bună colaborare începe din primul an de şcoala atunci când familia cunoaşte şidin primul an de şcoala atunci când familia cunoaşte şi întelege menirea şcolii iar şcoala înţelege că familia esteîntelege menirea şcolii iar şcoala înţelege că familia este un aliat sincer şi permanent al procesului instructiv-un aliat sincer şi permanent al procesului instructiv- educativ.educativ. Odată cu intrarea copilului în şcoală, funcţiile educativeOdată cu intrarea copilului în şcoală, funcţiile educative ale familiei nu încetează, ci se amplifică, în sprijinireaale familiei nu încetează, ci se amplifică, în sprijinirea rolului de elev. Profesorii trebuie să colaboreze cu familia,rolului de elev. Profesorii trebuie să colaboreze cu familia, să facă în aşa fel încât să-l facă un aliat şi să se sprijinesă facă în aşa fel încât să-l facă un aliat şi să se sprijine reciproc în munca de educa ie.țreciproc în munca de educa ie.ț
  • 4. Tranziţia de la un sistem totalitar, în care libertateaTranziţia de la un sistem totalitar, în care libertatea individului era la cote minime, la un sistem democratic,individului era la cote minime, la un sistem democratic, bazat pe economia de piaţă, creează de multe ori confuzii labazat pe economia de piaţă, creează de multe ori confuzii la nivel familial, individual, social. Aceste schimbări survenitenivel familial, individual, social. Aceste schimbări survenite în societate au conferit şcolii dreptul, răspunderea majorăîn societate au conferit şcolii dreptul, răspunderea majoră pentru educaţia copiilor, îndatoriri de a corecta greşelile înpentru educaţia copiilor, îndatoriri de a corecta greşelile în educaţie primite în familie şi mai ales de a suplini uneleeducaţie primite în familie şi mai ales de a suplini unele dintre funcţiile acesteia.dintre funcţiile acesteia. E adevărat: rolul familiei nu poate fi preluat total de niciE adevărat: rolul familiei nu poate fi preluat total de nici o altă instituţie, mă refer în special de aspectul afectiv. Şio altă instituţie, mă refer în special de aspectul afectiv. Şi totuşi şcoala, a doua instanţă de socializare după familie,totuşi şcoala, a doua instanţă de socializare după familie, preia multe din sarcinile acesteia.preia multe din sarcinile acesteia.
  • 5. Dascălul, în calitatea sa nouă de manager, care esteDascălul, în calitatea sa nouă de manager, care este tot mai mult promovată de învăţământul modern, trebuietot mai mult promovată de învăţământul modern, trebuie să conducă cu maximă eficienţă relaţiile cu părinţii,să conducă cu maximă eficienţă relaţiile cu părinţii, transformându-şi-i în aliaţi şi colaboratori. El e verigatransformându-şi-i în aliaţi şi colaboratori. El e veriga între şcoală şi familie, e educator şi partener al educaţiei,între şcoală şi familie, e educator şi partener al educaţiei, e consultant al părinţilor, este "o făclie care se stingee consultant al părinţilor, este "o făclie care se stinge luminând pe alţii". Se ştie că nici o şcoală nu-şi poateluminând pe alţii". Se ştie că nici o şcoală nu-şi poate realiza conţinutul, sarcinile şi scopul final dacă nu arerealiza conţinutul, sarcinile şi scopul final dacă nu are sprijinul familiei. Modul cum interrelaţionează părinţii şisprijinul familiei. Modul cum interrelaţionează părinţii şi dascălii îşi pune amprenta pe formarea şi instruireadascălii îşi pune amprenta pe formarea şi instruirea copilului. Colaborarea dintre familie şi şcoală presupunecopilului. Colaborarea dintre familie şi şcoală presupune o comunicare efectivă şi eficientă, o unitate de cerinţe şio comunicare efectivă şi eficientă, o unitate de cerinţe şi o unitate de acţiuni, urmărind acelaşi ţel: binele copilului.o unitate de acţiuni, urmărind acelaşi ţel: binele copilului.
  • 6. Nu trebuie niciodată să uităm că a educa este maiNu trebuie niciodată să uităm că a educa este mai greu decât a instrui. Tocmai în acest sens este nevoiegreu decât a instrui. Tocmai în acest sens este nevoie de colaborarea dintre familie şi şcoală.de colaborarea dintre familie şi şcoală. O comunicare optimă învăţător/diriginte - familie areO comunicare optimă învăţător/diriginte - familie are rolul de a acţiona în mod pozitiv asupra copilului şi de arolul de a acţiona în mod pozitiv asupra copilului şi de a stopa comportamente negative. De multe ori aparstopa comportamente negative. De multe ori apar dificultăţi de comunicare şi dezvoltare a relaţiei şcoală-dificultăţi de comunicare şi dezvoltare a relaţiei şcoală- familie. De aceea trebuie cunoscuţi factorii carefamilie. De aceea trebuie cunoscuţi factorii care favorizează, dar şi blochează o comunicare eficientă.favorizează, dar şi blochează o comunicare eficientă. Lipsa de comunicare din partea uneia dintre eleLipsa de comunicare din partea uneia dintre ele afectează evoluţia elevului, rezultatele şcolare şi naturaafectează evoluţia elevului, rezultatele şcolare şi natura comportamentului.comportamentului.
  • 7. Ansamblul strategiilor, ac iunilor i resurselor peț șAnsamblul strategiilor, ac iunilor i resurselor peț ș care părin ii le folosesc, în perioada colarizării copiilor,ț șcare părin ii le folosesc, în perioada colarizării copiilor,ț ș pentru a le spori ansele de succes colar i social, înș ș șpentru a le spori ansele de succes colar i social, înș ș ș competi ia colară i, apoi, în competi ia de pe pia aț ș ș ț țcompeti ia colară i, apoi, în competi ia de pe pia aț ș ș ț ț muncii a fost denumit management parental.muncii a fost denumit management parental. Termenul "management parental" a apărut necesarTermenul "management parental" a apărut necesar pentru a pune în eviden ă caracterul activ al ac iuniiț țpentru a pune în eviden ă caracterul activ al ac iuniiț ț educative a familiei, care nu mai ramâne un receptoreducative a familiei, care nu mai ramâne un receptor pasiv al efectelor ac iunii educative a colii asupraț șpasiv al efectelor ac iunii educative a colii asupraț ș copiilor lor.copiilor lor. Managementul parental cuprinde două categorii deManagementul parental cuprinde două categorii de activită i: activită i casnice - întrebările privind temeleț țactivită i: activită i casnice - întrebările privind temeleț ț colare, ajutorul la rezolvarea temelor, discutareașcolare, ajutorul la rezolvarea temelor, discutareaș alegerii cursurilor (alegerea disciplinelor op ionale) cuțalegerii cursurilor (alegerea disciplinelor op ionale) cuț copilul, angajarea de meditatori; activită i colare -ț școpilul, angajarea de meditatori; activită i colare -ț ș participarea la edintele cu părin ii, discu iile cuș ț țparticiparea la edintele cu părin ii, discu iile cuș ț ț profesorii, de inerea de func ii în consiliile colare.ț ț șprofesorii, de inerea de func ii în consiliile colare.ț ț ș
  • 8. COLABORAREACOLABORAREA ŞŞCOLII CU FAMILIACOLII CU FAMILIA 1. Acţiuni pedagogice cu1. Acţiuni pedagogice cu caracter colectivcaracter colectiv ::  adunările cu părinţii (cea mai directă modalitate deadunările cu părinţii (cea mai directă modalitate de cunoaştere reciprocă : învăţător-părinţi, părinţi-părinţi);cunoaştere reciprocă : învăţător-părinţi, părinţi-părinţi);  consultaţii pentru părinţi;consultaţii pentru părinţi;  chestionare;chestionare;  lectorate cu părinţii, susţinute de specialişti de valoare pelectorate cu părinţii, susţinute de specialişti de valoare pe o tematică diversă ce priveşte creşterea şi educareao tematică diversă ce priveşte creşterea şi educarea copiilor, comportarea civilizată, educaţia rutieră, educaţiacopiilor, comportarea civilizată, educaţia rutieră, educaţia sanitară etc.;sanitară etc.;  activităţi cu Comitetul cetăţenesc de părinţi;activităţi cu Comitetul cetăţenesc de părinţi;  antrenarea părinţilor în activităţile şcolii;antrenarea părinţilor în activităţile şcolii;
  • 9. 2. Acţiuni pedagogice cu caracter individual:2. Acţiuni pedagogice cu caracter individual:  vizite la domiciliul elevilor;vizite la domiciliul elevilor;  vizita părinţilor la şcoală;vizita părinţilor la şcoală;  corespondenţa cu părinţii;corespondenţa cu părinţii;  discuţii telefonice;discuţii telefonice;  realizarea unui portofoliu cu toate lucrările elevului;realizarea unui portofoliu cu toate lucrările elevului;  cercetări de cazuri;cercetări de cazuri;  convorbiri spontane;convorbiri spontane;  consultaţii individuale.consultaţii individuale.
  • 10. Dascălii trebuie să dea dovadă de profesionalism şiDascălii trebuie să dea dovadă de profesionalism şi competenţă în munca ce o desfăşoară cu acest darcompetenţă în munca ce o desfăşoară cu acest dar frumos al omenirii – COPILUL, pentru a putea duce lafrumos al omenirii – COPILUL, pentru a putea duce la bun sfârşit realizarea obiectivului prioritar, parteneriatulbun sfârşit realizarea obiectivului prioritar, parteneriatul şcoală -familie în vederea prevenirii şi înlăturării eşeculuişcoală -familie în vederea prevenirii şi înlăturării eşecului şcolar şi atingerea scopului, formarea omului societăţiişcolar şi atingerea scopului, formarea omului societăţii de mâine. Aşa cum spunea Tom Bodett că ”diferenţade mâine. Aşa cum spunea Tom Bodett că ”diferenţa dintre şcoală şi viaţă constă în faptul că la şcoala înveţi odintre şcoală şi viaţă constă în faptul că la şcoala înveţi o lecţie apoi dai un test, iar în viaţă dai testul ce te învaţă olecţie apoi dai un test, iar în viaţă dai testul ce te învaţă o lec ie”. Noi, cadrele didactice, trebuie să lucrăm eficientțlec ie”. Noi, cadrele didactice, trebuie să lucrăm eficientț astfel încât testul vieţii să nu fie o necunoscută pentruastfel încât testul vieţii să nu fie o necunoscută pentru copiii no tri ci o izbândă.școpiii no tri ci o izbândă.ș
  • 11. În acest sens, cele două instituţii, şcoală – familie,În acest sens, cele două instituţii, şcoală – familie, au de rezolvat câteva probleme majore:au de rezolvat câteva probleme majore:  dezvoltarea fizică armonioasă a acestuia;dezvoltarea fizică armonioasă a acestuia;  sprijinirea dezvoltării intelectuale a copilului prin mijloacesprijinirea dezvoltării intelectuale a copilului prin mijloace specifice;specifice;  însuşirea la nivelul specific vârstei a valorilor şi normelorînsuşirea la nivelul specific vârstei a valorilor şi normelor morale şi estetice;morale şi estetice;  dezvoltarea unor componente adecvate acestor normedezvoltarea unor componente adecvate acestor norme în conformitate cu particularităţilor vârstei;în conformitate cu particularităţilor vârstei;  depistarea ultimilor premise aptitudinale şi formedepistarea ultimilor premise aptitudinale şi forme incipiente de manifestare a aptitudinilor cu stimulareaincipiente de manifestare a aptitudinilor cu stimularea acestora, prin dezvoltarea unei imagini obiective despreacestora, prin dezvoltarea unei imagini obiective despre posibilităţile reale a fiecărui copil.posibilităţile reale a fiecărui copil.
  • 12. Drumul dezvoltării copilului spre maturizare, este lung;Drumul dezvoltării copilului spre maturizare, este lung; uneori, acesta petrece la coală i în compania colegilor săi maiș șuneori, acesta petrece la coală i în compania colegilor săi maiș ș mult timp decât alături de părin i. De aceea, ceea ce sețmult timp decât alături de părin i. De aceea, ceea ce seț întâmplă zilnic cu el poate fi important pentru modul în care elîntâmplă zilnic cu el poate fi important pentru modul în care el se construie te. Un raport asupra rela iilor dintre coală iș ț ș șse construie te. Un raport asupra rela iilor dintre coală iș ț ș ș familie în ările Comunită ii Europene, bazat pe cercetăriț țfamilie în ările Comunită ii Europene, bazat pe cercetăriț ț comparative, documentare i studii empirice (prin anchetă deșcomparative, documentare i studii empirice (prin anchetă deș opinie cu chestionare) enumeră patru motive pentru care coalașopinie cu chestionare) enumeră patru motive pentru care coalaș i familia se străduiesc să stabilească legături între ele:și familia se străduiesc să stabilească legături între ele:ș  Părin ii sunt juridic responsabili de educa ia copiilor lorț țPărin ii sunt juridic responsabili de educa ia copiilor lorț ț (legisla ia reflectă astfel libertatea părin ilor de a- i cre te copiiiț ț ș ș(legisla ia reflectă astfel libertatea părin ilor de a- i cre te copiiiț ț ș ș a a cum doresc);șa a cum doresc);ș  Învă ământul nu este decât o parte din educa ia copilului, oț țÎnvă ământul nu este decât o parte din educa ia copilului, oț ț bună parte a educa iei petrecându-se în afara colii. Cercetărileț șbună parte a educa iei petrecându-se în afara colii. Cercetărileț ș pun în eviden ă influen a atitudinii parentale asupra rezultatelorț țpun în eviden ă influen a atitudinii parentale asupra rezultatelorț ț colare ale elevilor, în special asupra motiva iilor învă ării,ș ț țcolare ale elevilor, în special asupra motiva iilor învă ării,ș ț ț precum i faptul că unele comportamente ale părin ilor pot fiș țprecum i faptul că unele comportamente ale părin ilor pot fiș ț favorizate datorită dialogului cu coala;șfavorizate datorită dialogului cu coala;ș  Grupurile sociale implicate în institu ia colară (în specialț șGrupurile sociale implicate în institu ia colară (în specialț ș părin ii i cadrele didactice) au dreptul să influen eze gestiuneaț ș țpărin ii i cadrele didactice) au dreptul să influen eze gestiuneaț ș ț colară.școlară.ș
  • 13. Repro urile care li se fac părin ilor privind colaborarea cuș țRepro urile care li se fac părin ilor privind colaborarea cuș ț coala sunt:școala sunt:ș  Apatia (nu vin la edin ele cu părin ii);ș ț țApatia (nu vin la edin ele cu părin ii);ș ț ț  Lipsa de resposabilitate (a teaptă să fie invita i laș țLipsa de resposabilitate (a teaptă să fie invita i laș ț coală);școală);ș  Timiditate (lipsa de încredere în drepturile pe care le au);Timiditate (lipsa de încredere în drepturile pe care le au);  Criticarea excesivă i nonparticipativă la activită ileș țCriticarea excesivă i nonparticipativă la activită ileș ț colii;școlii;ș  Preocupări excesive (exclusive) pentru randamentulPreocupări excesive (exclusive) pentru randamentul colar (notele copilului);școlar (notele copilului);ș  Rolul parental rău definit (nu în eleg corect func iile iț ț șRolul parental rău definit (nu în eleg corect func iile iț ț ș rolurile în educa ia propriului copil);țrolurile în educa ia propriului copil);ț  Contacte limitate cu coala (numai în situa iiș țContacte limitate cu coala (numai în situa iiș ț excep ionale, de criză în comportarea copilului);țexcep ionale, de criză în comportarea copilului);ț  Conservatorism (reac ii negative la idei noi);țConservatorism (reac ii negative la idei noi);ț
  • 14. Repro urile care li se fac profesorilor privindșRepro urile care li se fac profesorilor privindș colaborarea cu familiile elevilor sunt similare dar nucolaborarea cu familiile elevilor sunt similare dar nu identice, inclusiv privind:identice, inclusiv privind:  Dificultă i de a stabili rela ia cu părin ii (îi tratează ca peț ț țDificultă i de a stabili rela ia cu părin ii (îi tratează ca peț ț ț copii i nu ca parteneri în educa ia copilului, decăzândș țcopii i nu ca parteneri în educa ia copilului, decăzândș ț autoritar la edin ele cu părin ii);ș ț țautoritar la edin ele cu părin ii);ș ț ț  Definirea ambiguă a rolului de cadru didactic (oscileazăDefinirea ambiguă a rolului de cadru didactic (oscilează între autonomie i perspectivele parteneriatului cușîntre autonomie i perspectivele parteneriatului cuș părintele);părintele);  Lipsa pregătirii privind rela ia coală – familieț șLipsa pregătirii privind rela ia coală – familieț ș
  • 15. Sfat pentru părinte:Sfat pentru părinte:  Încerca i să nu uita i drumul spre coală. Ave i incredereț ț ș țÎncerca i să nu uita i drumul spre coală. Ave i incredereț ț ș ț în profesor i întreba i tot ce vă nelini te te. i spune i-iș ț ș ș Ș țîn profesor i întreba i tot ce vă nelini te te. i spune i-iș ț ș ș Ș ț tot ce vă bucură.tot ce vă bucură. Sfat pentru profesori:Sfat pentru profesori:  Încerca i să nu uita i numărul de telefon al părintelui. iț ț ȘÎncerca i să nu uita i numărul de telefon al părintelui. iț ț Ș atunci când vorbi i cu acesta, găsi i întotdeauna cevaț țatunci când vorbi i cu acesta, găsi i întotdeauna cevaț ț pozitiv în comportamentul copilului sau de povestit înpozitiv în comportamentul copilului sau de povestit în particular i în public.șparticular i în public.ș
  • 16. Scopul final al parteneriatului şcoală – familie esteScopul final al parteneriatului şcoală – familie este pe de o parte adaptarea copilului/viitorului adult la oricepe de o parte adaptarea copilului/viitorului adult la orice situaţie nou creată, iar pe de altă parte învăţătorul aresituaţie nou creată, iar pe de altă parte învăţătorul are şansa de a se informa permanent teoretic şi practic.şansa de a se informa permanent teoretic şi practic. Astfel funcţia educativă a familiei se împleteşteAstfel funcţia educativă a familiei se împleteşte concret cu funcţia şi îndatoririle şcolii, ambele instituţiiconcret cu funcţia şi îndatoririle şcolii, ambele instituţii completându-se reciproc în educarea şi creştereacompletându-se reciproc în educarea şi creşterea armonioasă a elevului.armonioasă a elevului.
  • 17. CUGETĂRICUGETĂRI  „„Să nu credeţi că educaţi copilul numai atunci cândSă nu credeţi că educaţi copilul numai atunci când vorbiţi cu el, când îl povăţuiţi sau îi porunciţi. Îl educaţi învorbiţi cu el, când îl povăţuiţi sau îi porunciţi. Îl educaţi în fiecare moment al vieţii voastre, chiar şi atunci când nufiecare moment al vieţii voastre, chiar şi atunci când nu sunteţi acasă. Felul cum vă îmbrăcaţi, cum vorbiţi cu alţisunteţi acasă. Felul cum vă îmbrăcaţi, cum vorbiţi cu alţi oameni, cum vă purtaţi cu duşmanii, cum râdeţi, cumoameni, cum vă purtaţi cu duşmanii, cum râdeţi, cum citiţi ziarul – toate acestea au pentru copil o marecitiţi ziarul – toate acestea au pentru copil o mare însemnătate.” A. S. Makarenkoînsemnătate.” A. S. Makarenko  „„La naştere copilul e un candidat la umanitate” (Pieron )La naştere copilul e un candidat la umanitate” (Pieron )  „„Ceasul naşterii copilului este ceasul începutuluiCeasul naşterii copilului este ceasul începutului educaţiei” (Pestalozzi)educaţiei” (Pestalozzi)  „„Unele lucruri probabil se schimbă, dar noi începem şiUnele lucruri probabil se schimbă, dar noi începem şi sfârşim cu familia” (Anthony Brandt)sfârşim cu familia” (Anthony Brandt)  Sf. Ioan Gură de Aur rostea: „Nu există artă maiSf. Ioan Gură de Aur rostea: „Nu există artă mai frumoasă decât arta educaţiei. Pictorul şi sculptorul facfrumoasă decât arta educaţiei. Pictorul şi sculptorul fac doar figuri, fără viaţă, dar educatorul creează un chip viu;doar figuri, fără viaţă, dar educatorul creează un chip viu; uitându-se la el, se bucură şi oamenii şi Dumnezeu.”uitându-se la el, se bucură şi oamenii şi Dumnezeu.”
  • 18.  „„Omul este rodul educaţiei pe care o primeşte “Omul este rodul educaţiei pe care o primeşte “ (Helveţius )(Helveţius )  „„Copiii noştri înfloresc pe trunchiul viu al vieţii noastre. EiCopiii noştri înfloresc pe trunchiul viu al vieţii noastre. Ei nu sunt un buchet, ci o minunată grădină de meri. Şinu sunt un buchet, ci o minunată grădină de meri. Şi această grădină e a noastră.”(A. S. Makarenko )această grădină e a noastră.”(A. S. Makarenko )  „„Consideră elevul o făclie pe care să o aprinzi astfelConsideră elevul o făclie pe care să o aprinzi astfel încât mai târziu să lumineze cu o lumină proprie.”încât mai târziu să lumineze cu o lumină proprie.” (Plutarh )(Plutarh )  „„Părinţii tăi nu au fost întotdeauna plictisitori. Au ajunsPărinţii tăi nu au fost întotdeauna plictisitori. Au ajuns aşa pentru că au fost nevoiţi să te hrănească, să-ţi speleaşa pentru că au fost nevoiţi să te hrănească, să-ţi spele hainele şi să-ţi plătească partea la cheltuieli.” (Bill Gates)hainele şi să-ţi plătească partea la cheltuieli.” (Bill Gates)  „„Crezi că profesorii au fost nişte duri? Aşteaptă până veiCrezi că profesorii au fost nişte duri? Aşteaptă până vei avea un şef! Viaţa nu e cinstită – obişnuieşte-te cu asta!”avea un şef! Viaţa nu e cinstită – obişnuieşte-te cu asta!” (Bill Gates)(Bill Gates)