Această prezentare a fost utilizată în cadrul şcolii de iarnă "Jurnalismul cetăţenesc şi Alegerile Europarlamentare 2014", organizată de Centrul de Informare Europe Direct Bacău în perioada 21 -23 februarie 2014, în colaborare cu Centrul pentru Jurnalism Independent Bucureşti.

1. Bacău
-21 - 23 februarie 2014 –
Jurnalismul cetă enesc i alegerile pentruț ș
Parlamentul European 2014

2. Cine suntem noi?
 Ioana Av dani, Director executiv CJIă
 Cristina Lupu, Coordonator programe CJI
 Bailey Barash, jurnalistă i producătoare independentă SUAș
2

3. Centrul pentru Jurnalism IndependentCentrul pentru Jurnalism Independent
 1994 – pornit de International Journalism Foundation
 CJI este o organiza ie non-guvernamentală, non-profit care ac ioneazăț ț
pentru profesionalizarea presei prin păstrarea standardelor jurnalistice iș
prin dezvoltarea unui mediu echilibrat, onest i responsabil în mass-media.ș
 CJI militează pentru apărarea libertă ii de expresie ca drept fundamental alț
omului. i contribuie la facilitarea dialogului social prin sus inereaș ț
schimbărilor democratice, prin responsabilizarea factorilor de decizie i prinș
încurajarea participării active a cetă eanului.ț
 Proiectele noastre abordează: libertatea de expresie, liberul acces la
informa iile de interes public, etica jurnalistică, profesionalizareaț
jurnali tilor i consolidarea formelor asociative ale profesioni tilor deș ș ș
media, eliminarea cenzurii financiare din presă, promovarea presei ca
serviciu de interes public, transparen a surselor de finan are ale massț ț
media, etc.
3

4. 4

5. 2013 în cifre2013 în cifre
Peste 10.000 de kilometri în ma inăș
Traininguri în 20 de ora e din Româniaș
Peste 3.000 de beneficiari– jurnali ti, studenti, elevi de liceu,ș
purt tori de cuvânt, magistra i, etc.ă ț
500 de ore de training
45 evenimente: traininguri, conferin e, seminarii.ț
3 premii pentru activitatea CJI.5

6. AdvocacyAdvocacy în 2013
Strategia nationala anticoruptie
Forumul Constitutional
Coalitia pentru o Romanie Curata
Open Gouvernement Partnership
Pastrarea legislatiei in forma actuala in ceea ce priveste libertatea de
expreis
În trecut:
Legea 544/2001 – liberul acces la informatiile de interes public
Legea 52/2004 – transparenta decizionala
Codul civil si codul penal.6

7. Cine sunte i voi?ț
De ce a i venit la curs?ț
7

8. Old media – New media. Instrumente
complementare pentru comunită i informateț
21 februarie 2014
8

9. Mass-media
Fundamentul exercit rii profesiei de jurnalist: dreptul de aă
afirma public ceva ce ai vrea sa spui
Ce e mass-media?
Totalitatea mijloacelor de informare a maselor (radio, televiziune,
pres etc.) [DEx]ă
?: pachetul de ig ri e mass-medium? Dar cutia deţ ă
chibrituri?
Facebook e mass-medium?
9

10. Jurnalism
“Jurnalismul e să tipăreşti ceea ce alţii nu vor să
fie tipărit. Restul sînt relaţii publice”.
George Orwell
10

11. Jurnalism
“Temeiul exercit rii meseriei deă jurnalist: interesul
public.
Mass-media este un business, care trebuie s producă ă
profit.
11

12. Problem :ă
Ce transmi i prin mass-media?ț
INTERESUL PUBLIC
INTERESUL PUBLICULUI
12
Raportul Estrela

13. Raportul Estrela - introducerea obligativitatii educatiei
sexuale in scoli iș transformarea avortului in drept
fundamental
14 europarlamentari romani au sustinut rezolutia ce a respins raportul Etrella.
3 europarlamentari romani s-au abtinut.
11 europarlamentari romani au sustinut raportul Estrella si au votat pentru.
5 au lipsit de la vot.
* http://victorbostinaru.ro/wp-content/uploads/2014/01/RaportReferitorlaSanatateaSexualaSiReporoductivaSidrepturileAferente-EditeEstrela.pdf
13

14. Lec ia deț
anatomie
14

15. Ştirea: anatomie
Genul jurnalistic “de baz ”.ă
Compus din:ă
lead + dezvoltare (citat) + background
Respect principiul “piramidei inversate”ă
15

16. Ştirea: anatomie
16

17. Capu’ ştirii
 Lead – cei 5 W... Şi un H
Who? (Cine?)
What? (Ce?)
Where? (Unde?)
When (Când?)
Why? (De ce?)
How? (Cum?)
17

18. De la informaţie la ştire:
De unde “sare ştirea”:
- Evenimente care se produc “pe cale
naturală” (accidente, dezastre);
- Activităţi cu caracter planificat (şedinţe de
guvern, conferinţe de presă, etc);
- Munca de teren a jurnalistului.
18

19. De la informaţie la ştire:
Ceva nou (actualitatea)
Ceva care afectează un grup de oameni (impactul)
Ceva petrecut în apropiere (proximitatea)
“Sămânţa de scandal” (controversa)
Ceva despre cineva faimos (proeminenţa subiectului)
Ceva despre care vorbeşte lumea (interesul uman)
Ceva ciudat (neobişnuitul, indeditul)
19

20. New media
Site-uri
Bloguri
Social media: Facebook, Twitter, Pinterest,
Youtube etc.
20

21. NEW Media Şi Tara nimanui?
Ce zice i?ț
21

22. Libertatea de exprimare pe InternetLibertatea de exprimare pe Internet
-Se supune acelorasi legi si reguli ca in “Se supune acelorasi legi si reguli ca in “spatiul fizicspatiul fizic””..
-Unele fapte savirsite pe Internet sunt mai aspru pedespite decitUnele fapte savirsite pe Internet sunt mai aspru pedespite decit
aceleasi fapte in spatiul fizic.aceleasi fapte in spatiul fizic.
- DE CE CREDETI?DE CE CREDETI?
-Complicatie: anonimatul.Complicatie: anonimatul.
-Atentie!!! Nimeni nu este “Atentie!!! Nimeni nu este “complet anomincomplet anomin”” pe Internet.pe Internet.
22

23. Viata privata pe InternetViata privata pe Internet
-Cine decide ce este privat si ce nu?Cine decide ce este privat si ce nu?
-Expus = public ?Expus = public ?
-Drepturi conexe: drepturi de autorDrepturi conexe: drepturi de autor
23

24. Gestionarea propriei imaginiGestionarea propriei imagini
-Setarile de confidentialitateSetarile de confidentialitate
-Reactii la materialele care ne privescReactii la materialele care ne privesc
-Evaluarea consecintelor propriilor postariEvaluarea consecintelor propriilor postari
-ParoleParole
-““Nu pune niciodata pe Internet ceea ce nu ai vrea sa vezi a doua ziNu pune niciodata pe Internet ceea ce nu ai vrea sa vezi a doua zi
la televizor.”la televizor.”
24

25. -the way people can change the me
Jurnalismul cetă enescț

26. Jurnalismul cetă enescțJurnalismul cetă enescț
Modul în care cetă enii pot influen a agenda mediaț țModul în care cetă enii pot influen a agenda mediaț ț
Modul în care cetă enii î i pot face vocea i interesele auziteț ș șModul în care cetă enii î i pot face vocea i interesele auziteț ș ș
Modul în care cetă enii pot influen a agenda publică la nivel local, na ional ,ț ț țModul în care cetă enii pot influen a agenda publică la nivel local, na ional ,ț ț ț
european.european.
26

27. 27

28. https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v
28

29. Proteste in TurProteste in Turciacia, Romania, Ucraina, Romania, Ucraina –– studiu de caz 1studiu de caz 1
 O democra ie de succes dupa multe standarde, Turcia are mai multi jurnalisti inchisi decat oriceț
alta tara (mai multi decat in China sau Iran) iar media traditionale sunt controlate de Guvern.
 Oamenii s-au sim it trada i de mediile tradi ionale i au recurs la mediile proprii.ț ț ț ș
 Prin intermediul unui site de crowdfunding protestatarii au stans bani pentru a cumpara o pagna de
publicitate in The New York Times pentru a-si spune povestea lumii intregi.
 Prin intermediul Facebook, Twitter, a siteurilor de crowdfunding sau a platformelor de jurnalism
cet enesc, cet enii au transmis ale ilor lor ca democratia este a ceta enilor i nu a ale ilor.ă ăț ț ș ț ș ș
 Primul Ministru Erdogan a declarat razboi Twitter-ului.
 “Jurnalismul cetatenesc pare sa fie singurul mod de a contracara atmosfera corupta din mass media.” –
140journo for Foreignpolicy.com
29

30. Ce este jurnalismul cetă enescțCe este jurnalismul cetă enescț ??
 “[t]he act of a citizen, or group of citizens, playing an active role in the process of collecting, reporting, analyzing and
disseminating news and information.” (Bowman and Willis, 2003: 9). S. Bowman, C. Willis, 2003, We Media,
Reston, VA: The Media Center at The American Press Institute, available at
http://www.hypergene.net/wemedia/download/we_media.pdf, accessed March 12, 2013.
 Aproape oricine are acum mijloacele prin care pot s transmit ce se întâmpl în jurul lor. Majoritatea aparatelor auă ă ă
camere foto, iar postatul imaginilor, materialelor video i a texului se face foarte usor cu ajutorul social media. Deș
aceea, cet enii jurnali ti – oameni obi nui i care fac munca reporterilor – sunt peste tot.ăț ș ș ț
 Deci, pe scurt, jurnalismul cet enesc este atunci când oameni obi nui i fac ceea ce facea pân acum doar jurnali tiiă ăț ș ț ș
– transmit informa ii.ț
 O alt caracteristic a jurnalismului cet enesc este c se gase te online, de cele mai multe ori.ă ă ă ăț ș
 Apari ia internetului a liberalizat discursul public i a f cut posibil apari ia jurnalismului cet enesc.ă ă ăț ș ț ț
 Internetul a dat oamenilor posibilitatea de a transmite informa ii la nivel global. Atu rezervat pân acum ceva vremeăț
doar celor mai puternice corpora ii media i agen ii de tiri.ț ș ț ș
30

31. Modele de jurnalism cetă enescțModele de jurnalism cetă enescț
 Jurnalism cet ensc semi-independent : cet eni care contribuie, într-o form sau alta, la site-uri deă ă ăț ț
tiri profesioniste.ș
 Cititori care posteaz comentarii la materialele realizate de reporteri.ă
 Cititori care adaug informa ii la articole realizate de jurnali ti. De exemplu: un jurnalist realizeaza un articol despreă ț ș
diferentele de pret la carnea de pui din ora . Dup publicarea materialului, cititorii pot publica informa ii despre pre ulăș ț ț
carnii din zone neacoperite de articol sau pot sa ofere ponturi unde se g ses te cea mai bun , cea mai proasp t sau ceaă ă ă ăș
mai ieftin carne din ora .ă ș
 Cititori care lucreaz împreun cu reporterii la realizarea unor articole. Un reporter poate cere cititorilor care auă ă
expertiz într-un anumit domeniu s îi trimita informa ii despre acel subiect, sau chiar s scrie i ei anumite lucruriă ă ăț ș
care sunt apoi încorporate în materialul final.
 Blogurile cititorilor care devin parte a platformelor de tiri.ș
31

32. Modele de jurnalism cetă enescțModele de jurnalism cetă enescț
 Jurnalism cet enesc independentăț : acele materiale realizate de cet eniăț
în mod independent de platformele tradi ionale mass media.ț
- Siteuri realizate de un individ sau un grup de indivizi care relateaz informa ii dină ț
comunitate.
- Bloguri în care oameni obi nuiti public informa ii sau materiale de opinie despreăș ț
temele zilei din acea comunitate.
- Sursa: http://www.poynter.org/uncategorized/69328/the-11-layers-of-citizen-journalism/
32

33. DezbatereDezbatere
 Ce crede i?ț
 Jurnalismul cet enesc poate s înlocuiasc jurnalismul tradi ional?ă ă ăț ț
 Da...De ce?
 Nu... De ce?
33

34. DezbatereDezbatere
 Leonard Pitts, Jr. Columnist la Miami Herald i câ tig tor al premiuluiăș ș Pulitzer spune c jurnalismul cet enesc nu vaă ăț
putea inlocui jurnalismul facut de profesioni ti deparece oamenii nu au resurse, credibilitate, cuno tin ele i preg tireaăș ș ț ș
celor care fac asta în mod profesionist.
 Un raport al Murrow College of Communicationde la Washington State University afirma ca jurnalismul cet enescăț
ajuta la contracararea ghetourilor informationale.
 Lawrence Pintak (Dean of Murrow College ) “We agree with Pitts that citizen journalists can never replace the pros, any
more than volunteer firefighters can replace professional smoke eaters. But if there are no pros around and my house is
on fire, I damn well want the amateurs to try to put it out”.
Source:
http://www.poynter.org/latest-news/mediawire/178561/proposed-citizen-journalists-should-fill-gaps-in-information-ghettos/
34

35. Studiu de caz 2 – Atacurile cu bomba de la Londra si BBC
 În 7 iulie , a avut loc un atentat cu bombe in metroul i autobuzele londoneze.ș
 In decurs de 6 ore, BBc a primit peste 1.000 fotografii, 20 materiale video, 4.000 de mesaje si 20.000 de
emailuri. Oamenii participau la relatarea jurnalistilor ntr-un mod ne mai intalnit pana atunci. A doua zi,ă
principalul jurnal al BBc a inceput cu un material realizat exclusiv cu materialele primite de la public.
 Reprezentantii BBC: am inteles ca avem un partener in publicul nostru atunci cand vine vorba de relatarea
evenimentelor din comunitate.
35

36. Un site cu atitudineUn site cu atitudine
 C t lin Nistor a absolvit Programul de pregatire pentru tinerii romi in 2001. A lucrat ca jurnalist pana in 2005 si apoiă ă
i-a facut un studio de muzica si o trupa. Din 2012, a creat si o publicatie online, la el in comunitate in Ocna Mureș ș
(12,000 inhabitants). „Un site cu atitudine”.
 A reusit sa opreasca crearea unei gropi de gunoi, printr-o campanie la el pe site. „85 de camioane incarcate cu 15 tone de
gunoi vor trece in fiecare zi prin oras. “
 A dat in judecata primaria si a castigat in instanta dreptul de a fi acreditat ca jurnalist.
36

37. ReguliReguli
 Atunci cand realizati materiale, trebuie sa tineti cont de :
1. Subiectivitate - jurnalisti sunt pregatiti sa inteleaga ambele parti ale unei povesti si , pe cat de mult posibil, sa le
prezinte in mod nepartinitor.
2. Legile. Este foarte important sa nu facem acuzatii nefondate, declaratii care incita la violenta, etc.
3. Drepturile de autor.
4. Nu uitati, jurnalismul cetatenesc este mai mult despre oameni si mai putin despre tehnologie.
37

38. 38

39. Controlul public